agentia de plati si interventie pentru agricultura - REVISTA FERMIERULUI
Miercuri, 01 Iulie 2020 12:34

Plăți APIA pentru Campania 2019

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, în perioada 16 octombrie 2019 - 30 iunie 2020, a autorizat la plată suma de 2,89 miliarde de euro, astfel: 1,89 miliarde de euro plăți directe din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA); 598,06 milioane de euro măsuri implementate de APIA din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală prin PNDR 2014 –2020 și cofinanțare de la bugetul național; 241,68 milioane de euro ajutoare naționale tranzitorii finanțate din bugetul național; 161,33 milioane euro Măsuri de piață, comerţ exterior, promovare produse agricole și ajutoare de stat.

De asemenea, au fost autorizați la plată 843.349 de fermieri, reprezentând un procent de 99,87% din fermierii eligibili la plată. APIA reamintește fermierilor că Agenția continuă autorizarea la plată, concomitent cu celelalte activități desfășurate la nivelul instituției, respectiv realizarea controalelor administrative și începerea controlului pe teren pentru Campania 2020, în vederea atingerii obiectivelor privind acordarea plăților în avans.

Publicat în Știri

Ieri, 15 iunie, s-a încheiat Campania de depunere fără penalități a cererilor unice de plată aferentă anului 2020. Agenția de Plăți si Intervenție pentru Agricultură (APIA) precizează că, în conformitate cu prevederile comunitare și naționale în vigoare, Campania de primire a cererilor unice de plată continuă timp de 25 de zile și după data de 15 iunie 2020, cu aplicarea de penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere.

În perioada 2 martie - 15 iunie 2020 au fost depuse 826.964 de cereri unice de plată, pentru o suprafață de 9.814.937,86 hectare. Potrivit APIA, față de anul anterior numărul cererilor a scăzut cu 17.307 cereri, în timp ce suprafața agricolă a crescut cu 170.206 ha, ceea ce demonstrează că fermierii sunt tot mai conștienți de importanța comasării terenurilor pentru a crește productivitatea și competitivitatea pe piață.

Derulată în condițiile atipice impuse de pandemia generată de noul coronavirus, Campania 2020 de primire a cererilor unice de plată a debutat pe 2 martie, iar în intervalul 6 aprilie - 15 iunie s-a desfășurat exclusiv în mediul online. „Încă o dată APIA a demonstrat că este o instituție modernă, adaptată noilor tehnologii și că profesionalismul, forța și unitatea echipei sunt cheia succesului, chiar și în circumstanțe fără precedent fiind capabilă să se adapteze unor dificultăți administrative excepționale. De asemenea, fermierii români au demonstrat că sunt conectați la tehnologia actuală, care reprezintă viitorul unei agriculturi moderne”, a punctat Adrian Pintea, director general Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Publicat în Știri

Prin Ordinul 131 din 15 mai 2020 al ministrului Agriculturii, se modifică primul articol din Ordinul 66/2020 privind stabilirea modalității de coordonare a implementării schemelor de plăți directe și a ajutoarelor naționale tranzitorii din agricultură. Astfel, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) trebuie să asigure toate măsurile pentru accelerarea depunerii/primirii cererilor unice de plată în perioada în care nu se aplică penalități, efectuarea controlului administrativ și pe teren în perioada optimă, acordarea avansului și a plăților finale, cu respectarea termenelor.

Fără penalități, cererile unice de plată se depun până la 15 iunie, inclusiv.

Controlul administrativ, inclusiv controlul preliminar al cererilor unice de plată, eșantionarea acestora pentru controlul la fața locului, precum și transmiterea eșantioanelor către autoritățile/departamentele de control se realizează între 1 iulie și 31 iulie 2020.

Controlul la fața locului pentru cererile unice de plată eșantionate în acest scop va avea loc în perioada 3 august – 1 octombrie 2020.

Controlul aferent al unor obligații/cerințe specifice se va efectua, după caz, în iarna sau primăvara anului următor.

Plata avansului pentru anul de cerere 2020 se va face în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2020, după finalizarea controalelor administrative în ceea ce privește plățile directe.

Plata finală ca diferență între cuantumul calculat și cuantumul acordat în avans pentru anul de cerere 2020 se va face între 2 decembrie 2020 și 31 martie 2021.

Publicat în Știri

Până la data de 15 iulie 2020, membrii Asociației Crescătorilor de Suine Autohtone Mangalița și Bazna care dețin scroafe cu certificat de origine pot depune cereri de plată la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pentru Pachetul 8 – Creșterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon, din Măsura 10 (PNDR 2020).

De asemenea, începând cu data de 25 iunie 2020, crescătorii pot depune, la direcțiile pentru agricultură județene, cereri de înscriere în Programul „Bazna-Mangalița”, pentru obținerea „ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de porci de reproducție din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa”.

„Vă rugăm, nu neglijați depunerea cererilor, fiecare zi contează!”, este mesajul președintelui Asociației Crescătorilor de Suine Autohtone Mangalița și Bazna, dr. medic veterinar Ioan Cleja.

Despre măsuri de sprijinire a crescătorilor de Mangalița și Bazna am scris și aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/zootehnie/item/4488-un-milion-de-lei-pentru-crescatorii-de-mangalita-si-bazna-in-2020.html

Publicat în Știri

Criza generată de COVID-19 determină o scădere a predictibilității în afaceri pentru fermieri și, în același timp, schimbările climatice și fenomenele extreme accentuează această situație, seceta pedologică sau înghețul târziu afectează culturile agricole și necesită măsuri de asigurare a accesului cât mai extins al fermierilor la instrumentele de gestionare a riscurilor. Un astfel de instrument îl oferă Programul Național de Dezvoltare Rurală prin Submăsura 17.1. – Prime de asigurare a culturilor, animalelor și plantelor. Numai că fermierii ne transmit că se confruntă cu probleme în accesarea fondurilor alocate acestei măsuri, fiind nevoie de modificări pentru a putea fi accesată de cât mai mulți agricultori. O procedură simplificată, care să țină cont de realitățile din ferme, ar crește numărul fermierilor care ar putea accesa măsura derulată de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și, totodată, ar duce la creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene ale Submăsurii 17.1.

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă a făcut câteva propuneri privind modificarea Ghidului Solicitantului pentru Submăsura 17.1, pe care le-a transmis către AFIR, AMPNDR, MADR și spre informare către Guvern și Președinție (propunerile pot fi consultate mai jos, așa cum au fost ele transmise autorităților).

În condițiile în care nu există un Fond Mutual în agricultură, prin care România ar putea beneficia de finanțare de la Comisia Europeană, iar asigurările în agricultură acoperă în proporție de 28-30% suprafața arabilă a țării (conform datelor disponibile la nivelul anului 2019), considerăm deosebit de importantă facilitarea accesului fermierilor la sprijinul oferit de Submăsura 17.1. – Prime de asigurare a culturilor, animalelor și plantelor, prin subvenționarea de către AFIR a primelor de asigurare pentru fiecare cultură/poliță de asigurare. Evidențiem faptul că agricultura este domeniul cu cel mai mare grad de risc în ceea ce privește realizarea obiectivelor economice. Planurile de afaceri ale fermierilor sunt multianuale, performanțele realizate depind în egală măsură de capacitățile de organizare și acțiune puse în joc, dar și de factorii impredictibili de mediu și climă, care pot să afecteze major atingerea obiectivelor”, a precizat Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă.

Fermierii solicită Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale să pună la dispoziția Clubului Ghidul Solicitantului actualizat pentru Submăsura 17.1 înainte de a fi publicat. „Cerem acest lucru pentru a avea posibilitatea să ne consultăm cu fermierii în grupurile noastre operative de lucru și să transmitem către AFIR poziția avizată a fermierilor, care până la urmă sunt beneficiarii acestei măsuri”, a punctat Florian Ciolacu.

Probleme și soluții

(1) Documente

Se alocă mult timp în elaborarea dosarului cererii de finanțare, precum și a celui de plată, deoarece sunt solicitate foarte multe documente care nu sunt necesare.

Opis dosar:

  • Cererea de finanțare simplificată (suprafața totală pe cultură și localitate, nu fiecare bloc fizic în parte), extras de cont, declarația APIA, poliță de asigurare cu anexă, dovadă plată poliță și cererea de plată ar fi suficiente pentru dosarul de finanțare.
  • Se solicită documente aferente ultimului an fiscal – acestea sunt depuse la administrația fiscală, instituție a statului;
  • Solicitarea ca dosarul de finanțare să fie depus online ca apoi după aprobarea cererii de finanțare să fie depus și fizic și pe suport electronic reprezintă o pierdere de timp și resurse;
  • Atâta timp cât cultura este declarată la APIA și s-a plătit o poliță de asigurare, nu ar mai trebui depuse și documente din contabilitate (deviz, facturi, bilanț etc.) ca să dovedească că se fac cheltuieli cu această cultură;
  • Se solicită mai multe documente cu aceeași informație: extras bancar pentru a confirma plata, confirmare din partea asigurătorilor cu data intrării banilor, confirmare suprafețe și din partea APIA și din partea Registrului Agricol;
  • Depunerea dosarului de plată în format electronic și fizic se face la Agențiile regionale AFIR. De exemplu, fermierii din Buzău depun online la OJFIR Buzău și fizic la Constanța unde este sediul regional AFIR.

Propuneri:

  • Depunerea dosarului să se realizeze doar online, în platforma AFIR, iar documentele să fie semnate electronic de către fermier astfel încât să nu se mai solicite depunerea fizică a originalelor pentru efectuarea conformității acestora.
  • Comunicarea între AFIR și asigurători, AFIR și ANAF să se facă printr-un sistem gestionat electronic care să valideze toate documentele solicitate, care fac parte din polița de asigurare (fermierul nu ar trebui să depună atâtea documente). Semnarea unor acorduri de colaborare între AFIR si asigurători, respectiv AFIR și ANAF pentru accesul la bazele de date, astfel încât AFIR să poate face verificarea informațiilor direct în bazele de date ale asigurătorilor, respectiv ANAF, pentru a simplifica conținutul dosarelor cererii de finanțare și a cererii de plată. Din momentul în care fermierul înregistrează cererea în sistem, să se declanșeze automat comunicarea între AFIR, APIA, ANAF, asigurători pentru colectarea documentelor necesare întocmirii dosarului.

(2) Diferențe Registrul Agricol/APIA, Registrul Agricol/producția validată în poliță de către asigurători

Registrul Agricol/APIA:

Acesta generează diferențe între suprafețele din APIA și cele din Registrul Agricol din mai multe motive, dintre care menționăm:

  • Hărțile de la primării sunt de tip vechi, nu digitale și nu sunt mereu actualizate, generând diferență față de APIA.
  • Dacă un bloc fizic are două parcele pe două primării, atunci la APIA este trecut totalul pe o singură localitate, în timp ce în Registrul Agricol fiecare parcelă este pe primăria respectivă și deci suprafețele vor fi diferite.
  • Faptul că există diferențe la măsurătorile APIA și măsurătorile din Registrul Agricol nu ar trebui să fie motiv de neeligibilitate. Fiecare entitate funcționează în alt mod, cu alt tip de măsurători (diferențe de 0,1 până la 1, 2 ha ar fi acceptabile). O soluție ar fi ca Registrul Agricol să nu mai fie solicitat atât timp cât se solicită APIA pentru suprafețe.
  • Valabilitatea adeverinței emisă de Registrul Agricol este de 30 de zile și sunt fermieri care trebuie să meargă la foarte multe primării pentru ridicarea lor. Adeverința ar trebui să aibă valabilitate un an agricol, nu doar 30 zile.

Registrul Agricol/producții realizate:

  • Producțiile medii de la Registrul Agricol sunt diferite față de realitate și în cazul unei daune se face diferența între producția constatată după ce a avut loc fenomenul asigurat și producția asigurată. Producțiile din polițe se pot suplimenta dar nu sunt eligibile.
  • Media producțiilor pe ultimii 5 ani/3 ani din contabilitate: sunt fermieri care nu au acte contabile din anii anteriori pentru cultura respectivă pentru că nu au mai înființat-o până acum și trebuie adeverință de la Registrul Agricol care nu coincide cu realitatea/zonă.

Producția la Registrul Agricol este media pe județ, calculată pe baza producțiilor unor fermieri performanți și cele ale unor fermieri care fac agricultură de subzistență, astfel că producția declarată este foarte mică în comparație cu producția obținută în realitate de fermier.

Propuneri:

  • Renunțarea la Registrul Agricol, să se aprobe doar utilizarea Declarației APIA.
  • Producția eligibilă să fie cea validată și acoperită de către asigurători și conform cu realitatea din teren. Creșterea de producție pe poliță să fie eligibilă (la o producție mare, înseamnă că fermierul face tehnologie, deci este performant).

(3) Repartizare dosare

Dosarele sunt repartizate aleatoriu și ajung la experți AFIR diferiți pentru același fermier dacă acesta are cel puțin două culturi pentru care aplică. Acest fapt poate genera unele disfuncționalități/probleme deoarece fermierul este nevoit să reia aceeași discuție cu persoane diferite, cu interpretări diferite ale situației.

Propuneri:

  • Alocarea unui fermier la același expert AFIR.
  • Limitarea pe cât posibil a interacțiunii fermierilor cu angajații AFIR (dosarele să fie depuse doar online).

(4) Funcționarea sistemului IT

  • Funcționarea sistemului este foarte greoaie și unii funcționari din agențiile OJFIR nu stăpânesc foarte bine sistemul electronic și Ghidul Submăsurii, fiecare solicitând fermierului documente în plus față de procedură și nu pot sau nu știu să-i ghideze pe fermieri în depunerea online.
  • Din discuțiile cu fermierii, ei invocă, pe lângă faptul că se lovesc de „latura umană” în anumite județe (de ex: Neamț, Galați, Argeș), că întâlnesc și angajați AFIR care sunt dezinformați (de ex: au afirmat că nu mai sunt bani pentru Submăsura 17.1).

Propunere:

Training al angajaților AFIR pentru o mai bună cunoaștere / înțelegere a Submăsurii, având în vedere că este interpretată diferit.

(5) Termene răspuns

Termene scurte de răspuns solicitate la notificările AFIR, maximum 5 zile, termen în care fermierul poate fi în imposibilitatea de a întocmi documentele care îi sunt solicitate.

Propunere:

Termenul de răspuns să fie extins la maximum 10 zile lucrătoare pentru ca fermierul să revină cu documentele solicitate de AFIR.

(6) Practica în alte state UE

  • În țările UE în care există această subvenție, fermierul plătește către asigurător doar partea neeligibilă și diferența de procent eligibil nesubvenționat.
  • În alte state UE în care există această subvenție, agențiile echivalente AFIR comunică direct cu asigurătorii (sisteme informatice conectate).

Propuneri:

  • Identificarea diferențelor și alinierea practicilor din România și alte state UE în care există această subvenție, dacă acestea asigură simplificarea procedurilor, comunicarea directă, rapidă și eficientă între instituții, în beneficiul fermierilor.
  • Valoarea subvenției nerambursabile să fie plătită de către AFIR direct în conturile asigurătorilor. Pentru ca această solicitare să fie implementată, este necesar ca asigurătorii să fie trecuți în fișa Submăsurii 17.1 ca beneficiari eligibili.
  • Comunicare directă între AFIR și asigurători (baze de date conectate).

Pentru abonamente, Revista Fermierului - ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunțat că, anul acesta, fermierii vor primi în avans 70% din plățile directe (n.r., în conferința de presă care a avut loc azi, 23 aprilie 2020, la sediul MADR, ministrul a zis 75%, după care a adăugat că pentru agricultorii români e la fel ca anul trecut, când au primit în avans 70% din subvenție), respectiv 85% din subvențiile pentru dezvoltare rurală, iar plata avansului la subvenții va începe la 15 septembrie 2020, în cazul în care Comisia Europeană va fi de acord cu această solicitare a României.

De reținut că s-a aprobat prelungirea termenului de depunere a cererilor pentru subvenții până la 15 iunie 2020, cu posibilitatea de a fi prelungit, dacă situația o va impune.

La final de martie, țara noastră a cerut CE și reducerea numărului de controale la fața locului, pentru plățile directe și pentru dezvoltare rurală, de la 5% la 2%, și a primit undă verde.

De asemenea, în ce privește banii din PNDR 2020, României i-a fost aprobată o flexibilitate mai mare, așa încât sumele neutilizate pot fi dirijate către alte măsuri care necesită bani. „Pentru a atenua impactul crizei, ni se permite mutarea fondurilor neutilizate, din PNDR 2014-2020, pentru alte măsuri”, a punctat Adrian Oros. Ministrul a specificat că este disponibilă suma de 82 milioane de euro.

Publicat în Știri

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că începând din 13 aprilie 2020, face plățile aferente ajutorului de stat pentru ameliorarea raselor de animale.

Se fac următoarele plăți:

  • Plata diferențelor aferente lunii septembrie și trimestrului III 2019/plata diferențelor aferente lunii decembrie și trimestrului IV 2019. Pentru diferențele aferente lunii septembrie și trimestrului III 2019, suma totală autorizată la plată este de 123.985,57 lei pentru un număr de 51 de solicitanți, iar pentru diferențele lunii decembrie și trimestrului IV 2019, suma totală autorizată la plată este de 1.441.536,27 lei pentru un număr de18 solicitanți, sprijin acordat fermierilor care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările și completările ulterioare.
  • Plata pentru cererile aferente serviciilor prestate în luna ianuarie a anului 2020. Suma totală autorizată la plată este de 3.858.859,78 lei și se acordă din bugetul Ministerului Agriculturii, pentru un număr de 29 de solicitanți care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările și completările ulterioare.
Publicat în Zootehnie

2019-2020 este un an agricol extrem de dificil, fermierul român confruntându-se în acest moment cu seceta, pandemia de COVID-19 și autoritățile statului. În cazul secetei și pandemiei, nu prea are ce să facă, neputând cere ajutor de la natură. În schimb, poate cere susținerea autorităților, care oricum au început să reacționeze târziu, după multe semnale de alarmă trase de agricultori, organizații profesionale și mass-media. „De menținerea viabilității economice a fermelor românești va depinde asigurarea necesarului de hrană pentru vremurile grele ce vor urma”, susține, într-o adresă trimisă către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Vasile Datcu, președintele Asociației Producătorilor Agricoli Brăila, unul dintre județele grav afectate de secetă.  

Asociația Producătorilor Agricoli din județul Brăila a înaintat către APIA adresa nr. 35 din data de 3 aprilie 2020, prin care solicită explicații suplimentare privitoare la îndeplinirea criteriilor de diversificare și/sau înverzire, având în vedere situația culturilor calamitate înainte de data depunerii cererilor unice pentru anul 2020. Mai mult, APA Brăila a propus o modificare a art. 31 din OUG 3/2015 care reglementează invocarea stării de forță majoră de către fermier, astfel încât și culturile calamitate înainte de depunerea cererii unice să fie considerate eligibile și să permită fermierului să îndeplinească cele două criterii menționate anterior.

Unul dintre membrii APA Brăila, implicat în aceste demersuri, fermierul Ștefan Gheorghiță, ne-a pus la dispoziție o copie a adresei APA Brăila către APIA, precum și o copie a răspunsului primit de la APIA București (adresa nr. 348 din 9 aprilie 2020), prin care conducerea APIA, printr-un limbaj „de lemn” face o înșiruire de articole de lege, lăsându-l pe fiecare cititor să înțeleagă ce dorește, fără o precizare clară la problemele punctate de fermieri.

„În esență trebuiau să spună dacă culturile calamitate înainte de cererea unică se iau în calcul sau nu la îndeplinirea criteriilor de diversificare. Oricum din articolele invocate de APIA, din răspunsurile la solicitările noastre, se confirmă că temerile asociației sunt îndreptățite. Aici avem în vedere că fermierii care în urma calamității culturilor nu vor avea numărul de culturi pentru respectarea diversificării sau nu vor face dovada culturilor leguminoase își vor pierde eligibilitatea de a primi subvenții, deci mai clar spus vor pierde subvențiile. Mai mult în spatele neamestecului sau mai bine zis din teama de a deranja pe cineva cu o inițiativă proprie, conducerea APIA își arată cinismul în raport cu nevoile fermierilor și spune foarte clar că nu vrea să facă nimic pentru a ajuta fermierii, nici măcar să informeze Ministerul Agriculturii despre posibila problemă care este din ce în ce mai prezentă, având în vedere situația critică datorată secetei pedologice din estul și sud estul țării. Având în vedere atitudinea autorităților statului, ne întrebăm dacă într-adevăr putem găsi sprijin la acestea și ce încredere să avem că actuala conducere este preocupată cu adevărat de nevoile fermierilor și că dorința de a acorda avansurile prin iulie așa cum se discută este posibilă, asta în condițiile în care actuala conducere APIA nici măcar o informare către Ministerul Agriculturii nu își asumă la o problemă legitimă și pertinentă”, explică Ștefan Gheorghiță.

Propunerea APA Brăila de modificare a art. 31 din OUG 3/2015    

Art. 31 - propunere modificare:

        1. Cazurile de forță majoră și circumstanțele excepționale se notifică în scris la APIA, în 5 zile lucrătoare de la apariția situației de forță majoră, iar notificarea va fi însoțită de copie după cererea depusă la sediul administrativ teritorial pe raza cărora se află terenurile, bunurile, clădirile, utilajele sau animalele calamitate sau la firma de asigurări care are polița emisă pentru respectivul risc.

        2. Furnizarea de dovezi relevante privind situațiile de forță majoră se va face în 15 zile de la încheierea proceselor-verbale de constatare a calamităților de către autoritățile de stat competente sau firma de asigurări, doar dacă riscul este asigurat.

        3. În cazul situațiilor în care din comisia de constatare a calamităților dispuse de Instituțiile Prefectului sau alte autorități de stat centrale sau locale fac parte și angajați ai APIA, prevederile alin. 2 nu se mai aplică.

        4. În cazul în care situațiile de forță majoră sunt constatate de firme de asigurări, depunerea la APIA a procesului-verbal încheiat care să ateste calamitatea se face în 15 zile de la încheierea acestuia, dar nu mai mult de 6 luni de la depunerea notificării de anunțare a situației de forță majoră.

        5. Cazurile de forță majoră privind culturile și/sau animalele calamitate și care îndeplinesc condițiile de mai jos pot fi considerate ca fiind existente în analizarea condițiilor de eligibilitate pentru acordarea subvențiilor, îndeplinind condițiile următoare:

  • pentru culturile înființate în toamna anului anterior și cu recoltarea în anul de depunere a cererii;
  • animalele calamitate cu cel mult 4 luni înainte de termenul final de înregistrare a cererii unice.
Publicat în Știri

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că astăzi, 10 aprilie 2020, efectuează plățile aferente Măsurii 14 - Plăți privind bunăstarea animalelor - pachet a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și pachet b) Plăți în favoarea bunăstării păsărilor, pentru cererile depuse în anul 2019.

Suma totală autorizată la plată este repartizată astfel:

  • 792.492,55 euro, respectiv 138.937.288,99 lei pentru un număr de 146 de beneficiari care au accesat M14 - pachet a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor;
  • 151.168,46 euro, respectiv 173.254.474,10 lei pentru un număr de 183 de beneficiari care au accesat M14 - Plăți privind bunăstarea animalelor - pachet b) Plăți în favoarea bunăstării păsărilor.

Valoarea în lei este calculată la cursul de schimb de 4,6635lei/euro stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 1 ianuarie 2019. Acordarea plăților compensatorii aferente Măsurii 14 - Plăți privind bunăstarea animalelor se realizează în conformitate cu Fișa Măsurii 14 din Programul Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 –2020.

Publicat în Zootehnie

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură informează că, prin Ordinul ministrului Agriculturii nr. 89/03.04.2020, a fost aprobată primirea cererilor unice de plată aferente Campaniei 2020 prin utilizarea aplicației IPA online, mijloacelor electronice de comunicații și sistemului IACS, începând cu data de 06 aprilie 2020. De asemenea, a fost aprobat ca centrele județene/locale APIA să primească și să administreze cererile de plată/deconturile justificative, să acorde viza rentierilor agricoli aferente anului 2020 prin utilizarea mijloacelor electronice (telecomunicații).

Astfel, documentele care se prezintă la depunerea cererii unice de plată sau la modificările aduse acesteia (copie CI/BI/pașaport/certificatul de înregistrare la ONRC/certificatul de înregistrare fiscală, dovadă cont bancar activ) se transmit la APIA, de către fermier/rentier, prin mijloace electronice (telecomunicații). Totodată, documentele care dovedesc că terenul agricol se află la dispoziția solicitanților se transmit la APIA, fie de către fermier prin mijloace electronice disponibile, fie prin solicitarea online de către centrele județene/locale APIA a adeverințelor privind înscrierea în Registrul agricol și trimiterea acestora de către Primării pe adresele de e-mail ale centrelor județene/locale APIA.

De asemenea, documentele specifice schemelor de plată pentru sectorul zootehnic (inclusiv Pachetul 8 din Măsura10) se transmit la APIA prin mijloace electronice (telecomunicații) disponibile, de către fermier sau de către Oficiile județene ale Agenției Naționale pentru Zootehnie (adeverința eliberată de asociația/agenția acreditată pentru înființarea şi menținerea Registrului genealogic al rasei; adeverința care certifică metisul cu rasa de carne, adeverința prin care se confirmă respectarea raportului de maximum 35 femele ovine/caprine neînscrise și neînregistrate într-un Registru Genealogic la un berbec/țap cu certificat de origine; adeverința eliberată de asociația care conduce Registrul genealogic al rasei solicitate la plata Pachetul 8 din Măsura10).

Documentele specifice privind acordarea rentei viagere agricole se transmit la APIA, prin mijloace electronice (telecomunicații) disponibile, de către rentier/împuternicit/mandatar/curator sau prin solicitarea online de către centrele județene/locale APIA a documentelor la primării (contractul/ele de arendare, adeverințe de reziliere, adeverinţe de confirmare a suprafeţei totale existente în proprietatea rentierului).

Cererile de plată aferente ajutoarelor de stat și deconturile justificative privind Măsura 14 Bunăstarea animalelor se transmit la APIA prin mijloace electronice.

În ceea ce privește ajutorul de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, formularul cererii de plată va fi transmis către fermieri prin mijloace electronice de către funcţionarii Centrelor Judetene (CJ) ale APIA. Depunerea cererilor de plată de către fermieri se va face prin mijloace electronice. Documentele aferente cererilor de plată pentru Măsura privind bunăstarea animalelor, documentele aferente ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor și cele pentru ajutorul de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură vor fi scanate şi încărcate de către fiecare fermier pe un server extern (FTP) pus la dispoziție de către APIA, unde vor avea drepturi doar de încărcare. Fermierii vor crea un director cu denumirea societății și județul unde vor încărca formularul de cerere de plată și documentele aferente perioadei pentru care solicită plată. Funcționarii APIA CJ vor avea acces la serverul extern (FTP) și vor descărca documentele aferente fiecărui fermier. Aceste documente vor sta la baza operării datelor în aplicația electronică de gestionare a sprijinului financiar și a efectuării verificărilor administrative ulterioare. După finalizarea verificărilor administrative şi aprobarea cantităților de motorină, prin ordin MADR funcționarii din cadrul CJ APIA (SMS) vor emite Decizia de plată care va fi transmisă prin mijloace electronice (poșta electronică) fermierilor.

Pentru informații detaliate privind măsurile instituite prin Ordinul nr. 89/03.04.2020, accesați pagina de internet a agenției, la adresa www.apia.org.ro.

Publicat în Știri
Pagina 1 din 2

Publicitate

Adama iulie 2020 300x250

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista