Asociația Aberdeen Angus România anunță că, pentru a putea beneficia de adeverință pentru SCZ (Sprijinul Cuplat în Zootehnie), înscrierea în asociație se poate face până în data de 15 aprilie 2020.

De asemenea, Asociația Aberdeen Angus le reamintește crescătorilor care dețin animale provenite din Ungaria și care vor să se înscrie în asociație că toate animalele venite de pe teritoriul Ungariei trebuie să aibă făcute teste ADN care să confirme atât originea pe linie maternă, cât și pe linie paternă a animalului. „În trecut, au fost aduse pe teritoriul țării noastre animale din Ungaria care nu respectau caracteristicile rasei Aberdeen Angus (prezența petelor și a coarnelor), aveau nereguli. În noiembrie 2017, la ședința Consiliului director, s-a luat și decizia ca, pentru toate taurinele provenite din părinți cu origine din Ungaria, să se efectueze teste ADN pentru confirmarea originii. Animalele înscrise în asociație trebuie să aibă performanțe”, a precizat Ioan Gociman, director tehnic executiv al Asociației Aberdeen Angus România.
Testele ADN trebuie făcute la laboratorul partener al asociației, din Germania.

Potrivit unui raport al Curții de Conturi Europeană (ECA), Comisia Europeană a promovat adoptarea noilor tehnologii de imagistică pentru monitorizarea practicată în agricultură, dar există în continuare o serie de obstacole care împiedică generalizarea utilizării lor. Imaginile aeriene și imaginile prin satelit sunt utilizate de multă vreme în cadrul PAC pentru verificarea ajutoarelor pe suprafață, care reprezintă astăzi aproape 80% din finanțarea acordată de UE pentru agricultură și dezvoltare rurală. Aceste imagini au de regulă o rezoluție spațială foarte ridicată, dar, înainte de 2017, frecvența cu care erau disponibile nu era suficientă pentru a permite verificarea activităților care au loc pe terenurile agricole de-a lungul anului. Tehnologii precum sateliții Sentinel din cadrul Programului Copernicus al Uniunii Europene pot aduce o evoluție radicală în gestionarea și monitorizarea Politicii Agricole Comune (PAC). ECA subliniază că, deși UE a încurajat în ultimii ani utilizarea acestor tehnologii pentru evaluarea ajutoarelor directe bazate pe suprafață acordate fermierilor, progresele observate în utilizarea noilor tehnologii pentru a monitoriza cerințele legate de mediu și de climă au fost în schimb mai lente.

Întrucât noua PAC pentru perioada 2021‑2027 este în curs de definire, ECA recomandă Comisiei Europene: să promoveze abordarea bazată pe „controalele prin monitorizare” ca un sistem-cheie de control pentru agențiile de plăți, de exemplu identificând sinergii pentru procesarea, stocarea sau achiziționarea datelor satelitare; precum și să utilizeze mai bine noile tehnologii pentru a monitoriza cerințele de mediu și de climă și pentru a elabora planuri de acțiuni care să elimine obstacolele ce împiedică adoptarea pe scară mai largă a acestor tehnologii.

Scade costul controalelor și se monitorizează toți fermierii

Începând din 2018, agențiile de plăți din statele membre au avut posibilitatea de a utiliza date provenite de la sateliții Sentinel din cadrul Programului Copernicus și alte noi tehnologii, cum ar fi fotografiile cu etichetare geografică și dronele, pentru a evalua respectarea de către fermieri a normelor PAC. Această evaluare automatizată, sau așa-numitele „controale prin monitorizare”, permite identificarea culturilor și monitorizarea activităților (cum ar fi aratul, recoltarea și cositul) pe parcele agricole individuale de-a lungul perioadei de vegetație. Noua abordare poate reduce totodată costul controalelor și permite monitorizarea tuturor fermierilor (și nu doar a unui eșantion). Curtea de Conturi Europeană a examinat dacă statele membre și Comisia Europeană au luat măsuri suficiente pentru a transforma în realitate avantajele pe care aceste noi tehnologii le-ar putea aduce în contextul gestiunii și controlului PAC.

Potrivit constatărilor Curții, CE a promovat și a sprijinit în mod activ utilizarea noilor tehnologii de imagistică. De asemenea, Comisia a modificat cadrul legal aplicabil utilizării datelor Sentinel pentru monitorizarea ajutorului pe suprafață acordat sub formă de plăți directe, clarificându-l. În mai 2018, o primă agenție de plăți, din Italia, a început să utilizeze controalele prin monitorizare într-o provincie (Foggia, Apulia). În 2019, 15 agenții de plăți (din Belgia, Danemarca, Italia, Malta și Spania) au utilizat această nouă abordare pentru unele dintre schemele lor. 13 agenții din alte opt state membre intenționează să aplice noua abordare începând din acest an pentru unele scheme de ajutor și pentru o parte din suprafața pentru care sunt responsabile.

Obstacole în calea noilor tehnologii

Curtea a identificat mai multe obstacole care împiedică în prezent o utilizare mai răspândită a acestor noi tehnologii. O primă problemă este aceea că agențiile de plăți sunt îngrijorate de posibilitatea ca CE să pună sub semnul întrebării deciziile luate pe baza controalelor prin monitorizare. Pe lângă aceasta, aplicarea noii abordări necesită schimbări considerabile în procedurile și în sistemele IT ale agențiilor de plăți. Comisia a căutat să faciliteze și să standardizeze accesul la datele Sentinel prin intermediul serviciilor bazate pe cloud, dar adoptarea acestor servicii în scopuri operaționale rămâne slabă. De asemenea, Comisia a finanțat proiecte de cercetare relevante, dar rezultatele acestora nu au fost încă valorificate.

Până în prezent, Comisia a acordat prioritate utilizării noilor tehnologii pentru monitorizarea schemelor de plăți directe bazate pe suprafață, în detrimentul monitorizării cerințelor în materie de mediu și de climă. În 2019, niciuna dintre agențiile de plăți nu a implementat controale prin monitorizare pentru aceste cerințe condiționale și pentru schemele de dezvoltare rurală, în parte deoarece unele dintre acestea nu pot fi monitorizate doar pe baza datelor Sentinel. ECA a constatat, totodată, că setul de indicatori de performanță propuși pentru viitoarea PAC nu era practic gândit pentru sistemul de monitorizare directă prin date Sentinel.

Foto: Inovagria

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură derulează o campanie de informare în rândul fermierilor dedicată exclusiv măsurilor delegate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale către APIA din Programul National de Dezvoltare Rurală 2014-2020. Măsurile vizate sunt: Măsura 10 – Agromediu și climă; Măsura 11 – Agricultură ecologică; Măsura 13 - Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale; Măsura 14 – Plăți în favoarea bunăstării animalelor; Măsura 8 - Submăsura 8.1 - Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite; Măsura 15 – Submăsura 15.1 - Plăți pentru angajamente de silvomediu.

Campania APIA cuprinde șapte sesiuni derulate la nivel național cu ajutorul lectorilor proprii, în perioada 15 ianuarie – 1 martie 2020, după următorul calendar: 15 ianuarie – Arad, 22 ianuarie – Sălaj, 29 ianuarie – Sibiu, 05 februarie – Tulcea, 12 februarie – Suceava, 19 februarie – Prahova, 26 februarie – Vâlcea.

Scopul campaniei de informare este de a eficientiza implementarea măsurilor de dezvoltare rurală gestionate de APIA și de a crește gradul de absorbție a fondurilor europene aferente acestora. „Pornind de la convingerea că un fermier informat e un fermier puternic, am considerat că este foarte important și util să venim în întâmpinarea nevoii fermierilor de a cunoaște și înțelege cât mai bine modul de accesare a acestor forme de sprijin, de a fi la curent cu noutățile și oportunitățile de finanțare și de a-și clarifica eventualele neclarități cu ajutorul lectorilor APIA prezenți la conferință”, a declarat directorul general APIA, Adrian Pintea. El a adăugat că succesul de care s-a bucurat prima conferință din această Campanie de informare, cea de la Arad, din 15 ianuarie, la care fermierii au venit în număr mare, duce la concluzia că fermierii încep să conștientizeze tot mai mult puterea informației. „Totodată, spune Adrian Pintea, este extrem de important să venim cu experții noștri în mijlocul fermierilor, cu informații pe înțelesul lor, cu clarificări punctuale ale neclarităților apărute, dacă vrem să dinamizăm implementarea acestor măsuri”.

Foto: APIA

Federația Agrostar cere modificarea urgentă a HG nr. 860/2016 privind reorganizarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) prin care Direcțiile Agricole sunt transformate în furnizor de servicii de consultanță contra-cost, de formare profesională și agenții de plăți.

„Această Hotărâre de Guvern contravine legii din mai multe puncte de vedere. Odată cu intrarea în UE și deschiderea PNDR 2007-2013, Ministerul Agriculturii a fost nevoit să desființeze Agenția Națională de Consultanță Agricolă (ANCA), pentru că era o situație de incompatibilitate, statul neputând să acorde consultanță și să aprobe finanțările în același timp. În plus, în această HG (nr. 860/2016) este prevăzut că finanțarea din venituri proprii a Direcțiilor Agricole se realizează din «taxe și tarife aferente prestării de servicii acordate instituțiilor publice... , operatorilor economici, formelor asociative și persoanelor fizice... ». Ne întrebăm cum este posibil ca Ministerul Agriculturii, care are în subordine Agenția de Finanțare Investițiilor Rurale (AFIR) să realizeze «consultanța și asistența tehnică de specialitate pentru întocmirea documentației în vederea accesării de fonduri europene și naționale... »? De asemenea, ne întrebăm cum este posibil ca atribuții ale Agenției de Plăți și Intervenție (APIA), cum ar fi plățile, să fie date Direcțiilor Agricole prin HG 860/2016, care prevede că Direcțiile Agricole « ... înregistrează documentele beneficiarilor de sprijin financiar... , aprobă și efectuează plățile reprezentând sprijin financiar ... ». Cerem modificarea acestei HG pentru revenirea în limitele legalității”, declară secretarul general al Agrostar Horațiu Raicu.

Federația Agrostar consideră că este necesară înființarea Camerelor Agricole,  care să funcționeze după aceleași principii ca în alte state europene, cu atât mai mult cu cât Camerele Agricole au fost parțial înființate. „Nu înțelegem de ce nu se dorește  funcționarea Camerelor Agricole și de ce HG nu a fost discutată sau adusă la cunoștința partenerilor sociali în cadrul Comisiei de Dialog social din cadrul Ministerului Agriculturii”, sunliniază Horațiu Raicu.

Federația Agrostar, cea mai mare federație sindicală din domeniul agricol, are în componență peste 45.000 de membri, atât producători agricoli, cât și salariați din agricultură și servicii conexe, din sectorul privat, cât și din cel bugetar. Federația Agrostar este una dintre puținele organizații afiliate pe plan internațional, fiind afiliata UITA și EFFAT la nivel european.