Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) ne-a transmis concluziile unui sondaj realizat de Ipsos la cererea CropLife Europe, care scoate în evidență percepțiile și dificultățile actuale ale fermierilor din Uniunea Europeană, inclusiv din România. Astfel, principalele provocări semnalate de fermieri sunt: presiunea financiară, accesul limitat la inovație, sarcinile administrative excesive și pesimismul privind viitorul agriculturii. Sondajul include date relevante din nouă state membre UE, cu o secțiune dedicată situației din România.

La un an de la protestele fermierilor din întreaga Europă, un nou sondaj realizat în rândul fermierilor europeni scoate la iveală o realitate îngrijorătoare: aproape toți fermierii se simt ignorați de autorități, în special în ceea ce privește accesul la tehnologiile moderne necesare pentru o agricultură durabilă și competitivă.

Sondajul realizat de Ipsos la cererea CropLife Europe relevă că, deși jumătate dintre fermierii europeni au participat la protestele din 2023–2024, 91% dintre aceștia sunt în continuare nemulțumiți de reacția autorităților, atât la nivel național, cât și european. În ciuda atenției mass-media și a sprijinului public, fermierii afirmă că schimbările concrete în politicile agricole sau veniturile suplimentare lipsesc cu desăvârșire.

Sondajul a fost realizat în nouă state membre ale Uniunii Europene: Franța, Germania, Spania, Italia, Polonia, România, Olanda, Irlanda și Belgia.

Principalele concluzii ale sondajului

Presiunea financiară: 69% dintre fermieri declară că veniturile lor nu sunt suficiente pentru a-și menține afacerea. Este nevoie urgentă de simplificarea procedurilor administrative și de acces sporit la sprijin financiar.

Acces limitat la inovație: Lipsa accesului la biopesticide, biotehnologie și instrumente de agricultură de precizie frânează progresul. Extinderea disponibilității acestor tehnologii este esențială pentru creșterea productivității și sustenabilității fermelor.

Sarcini administrative excesive: Prioritatea numărul unu pentru fermierii europeni este reducerea poverii birocratice. Simplificarea proceselor și reducerea formalităților ar economisi timp și resurse prețioase.

Pesimism cu privire la viitor: Peste jumătate dintre fermieri sunt îngrijorați de perspectivele pe termen lung ale agriculturii. Este nevoie de o distribuție mai echitabilă a profitului de-a lungul lanțului agroalimentar pentru a asigura o recompensare corectă a muncii fermierilor.

Intenția de a renunța la agricultură: Unul din cinci fermieri afirmă că intenționează să părăsească agricultura în următorii cinci ani, iar 5% chiar în decurs de un an. Acesta este un semnal clar de alarmă: agricultura trebuie să devină mai viabilă și mai atractivă pentru noile generații.

 „Fermierii și-au exprimat clar nemulțumirile. A venit momentul să acționăm împreună. Prin eliminarea decalajelor tehnologice și asigurarea unei remunerări echitabile, Uniunea Europeană poate sprijini fermierii în construirea unui viitor agricol durabil, competitiv și rezilient în fiecare stat membru”, declară Olivier de Matos, director general al CropLife Europe.

CropLife Europe este organizația europeană care reprezintă sectorul de protecție a culturilor, membrii fiind companii globale, întreprinderi mici și mijlocii, precum și asociații naționale cu activități în domeniul pesticidelor convenționale, biopesticidelor, biotehnologiei vegetale și agriculturii digitale și de precizie.

Rezultatele sondajului subliniază o nevoie urgentă de acțiune din partea UE, respectiv reducerea birocrației, asigurarea unei concurențe echitabile și stabilirea unor marje corecte pe piață pentru toți actorii din lanțul agricol.

Ce spun fermierii din România

Potrivit sondajului comandat de CropLife Europe, fermierii din țara noastră au pus accentul pe provocările legate de condițiile climatice, în timp ce creșterea prețurilor la inputuri și costurile generale reprezintă principala preocupare pentru agricultorii autohtoni. Prețul de vânzare al produselor sunt, de asemenea, surse majore de îngrijorare.

Referitor la protestele de la începutul anului 2024, 38% dintre fermierii din România au participat la protestele de anul trecut, iar 81% rămân în continuare nemulțumiți de reacția autorităților.

În ceea ce privește inovarea în agricultură, rata de utilizare a noilor tehnologii agricole este încă destul de scăzută în rândul fermelor de la noi din țară, cu un nivel mediu de adoptare de 20–30%. Instrumentele digitale (DST) și imaginile satelitare sunt cele mai adoptate practici în prezent, în timp ce utilizarea dronelor și roboților este mult mai restrânsă. Fermierii din România arată cel mai ridicat nivel de susținere pentru noile tehnici genomice, 49% declarând că le-ar adopta.

22% dintre agricultorii din România intenționează să renunțe la meseria de fermier în următorii cinci ani, în principal din cauza presiunii economice. 44% menționează constrângerile de mediu, cum ar fi lipsa apei, ca motiv principal. 47% dintre fermierii din țara noastră au declarat că intenționează să protesteze din nou.

Descărcați raportul complet

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Impactul dramatic al noilor dăunători asupra agriculturii europene impune adaptarea legislației europene așa încât să se permită utilizarea unor derogări pentru anumite produse de protecție a plantelor când lipsesc alternativele adecvate, atrage atenția Copa-Cogeca, cea mai mare organizație profesională a fermierilor și cooperativelor din Uniunea Europeană.

Copa și Cogeca își exprimă sprijinul deplin pentru fermierii și cooperativele din Uniunea Europeană în eforturile continue de a proteja producția de hrană și de a asigura sustenabilitatea agriculturii europene.

„Recunoaștem provocările agronomice serioase cu care se confruntă fermierii europeni din cauza presiunii ridicate a dăunătorilor de sol. Fermierii au nevoie de acces la produse de protecție a plantelor sigure, eficiente și necostisitoare, indiferent de natura lor, în special atunci când metodele alternative nu sunt încă eficiente sau disponibile în anumite regiuni. Dorim să subliniem și să ne concentrăm pe cazul extrem de dramatic al dăunătorilor din sol, în special al insectelor, în diferite culturi arabile (porumb și floarea-soarelui) din anumite state membre și pe lipsa de insecticide adecvate și potrivite care să protejeze cu adevărat culturile și să garanteze randamente de calitate înaltă și robuste pentru producătorii noștri europeni. În aceste țări, infestările sunt adeseori mult peste pragurile economice de dăunare. Așadar, producătorii necesită soluții eficiente, bazate pe știință, pentru a preveni pierderile de recoltă, a proteja veniturile fermierilor și a menține securitatea alimentară”, transmite Copa-Cogeca.

Deciziile recente ale instanțelor din unele state membre, așa cum este cazul României, care suspendă temporar utilizarea semințelor tratate cu anumite substanțe, chiar și în condițiile unor derogări controlate, pun în pericol stabilitatea producției agricole. Tratarea semințelor este un instrument agricol de precizie care protejează planta încă din primele etape, prevenind răspândirea derivei produsului de protecție a plantelor dincolo de suprafața pe care trebuie aplicat.

Copa și Cogeca consideră că este nevoie de modificarea reglementărilor europene relevante, astfel încât să permită acordarea de derogări pentru utilizarea excepțională a anumitor instrumente de protecție a plantelor, atunci când lipsesc alternative adecvate, pe baza evaluărilor naționale, în zonele unde presiunea dăunătorilor depășește semnificativ pragurile economice.

Aceste derogări trebuie să fie disponibile în condiții stricte, doar în regiunile unde necesitatea este dovedită, și ca măsură de ultim resort, în concordanță cu principiile gestionării integrate a dăunătorilor (IPM).

„Agricultura europeană trebuie să rămână rezilientă și competitivă, respectând în același timp obiectivele de mediu. Credem cu tărie că deciziile de politici publice trebuie să se bazeze pe știință, nu pe ideologie, iar vocile fermierilor trebuie ascultate și luate în considerare în elaborarea legislației agricole. Ne exprimăm solidaritatea cu fermierii europeni în demersul lor de a apăra un cadru legislativ pragmatic, echitabil și bazat pe știință, care să protejeze atât producția agricolă, cât și viitorul comunităților rurale din întreaga Uniune Europeană”, se arată într-o declarație recentă a Copa-Cogeca.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Protecția plantelor: Deciziile europene trebuie să țină cont de realitățile specifice fiecărei țări

Pesticidele, între necesitate și politicile verzi

Criza neonicotinoidelor distruge agricultura și procesarea în România