agricultura performanta - REVISTA FERMIERULUI

Piața cerealelor (grâu, porumb, floarea-soarelui și rapiță) la data de 18 ianuarie 2021, un raport realizat de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe – consultant senior și analist.

GRÂU

Piața din România este febrilă în aceste zile, susține analistul Cezar Gheorghe. „Cotațiile portuare din zilele precedente impulsionează tranzacțiile la nivelul fermelor. Până și deținătorii de stocuri mici primesc zilnic oferte de 1.000 lei/tonă în fermă, echivalent a 205 euro/tonă. Discutăm aici inclusiv de loturi de 50-100 de tone. În această ecuație de ofertă nu intră cumpărătorii tradiționali, ci intermediarii, care colectează cantitățile mici spre a construi loturi mari, pe care le oferă apoi spre vânzare exportatorilor. Procesatorii din piața internă nu reprezintă o competiție, majoritatea dintre ei având suficiente rezerve de stocuri pentru următoarele 20-40 zile, unii chiar și mai mult. Intervenția lor în piață astăzi este spot, pe loturi de marfă cu calități deosebite, spre industria de procesare care deservește producția de produse de patiserie sau alte sortimente. În momentul când piața internă va interveni, se va crea un mediu concurențial specific pieței libere, care se autoreglează pe principiul cererii și al ofertei. Acest aspect va fi benefic pentru fermieri, căci, în afară de costurile de producție, ei angajează pe acele loturi de grâu păstrate costuri financiare, de depozitare și operare, precum și pierderi variabile din acest exercițiu operațional de păstrare a mărfurilor.”

În paritatea de livrare CPT Constanța, prețurile variază, întrucât piața fizică nu este încă armonizată cu bursele CBOT și Euronext. Discutăm despre prețuri în jur de 235 euro/tonă. „Diferența între ofertele de cumpărare o reprezintă specificațiile de calitate, în special Indicele Alveografic W și Proteina. De la raportul USDA până astăzi, observăm deja o reticență privind vânzarea din partea fermierilor care dețin stocuri mari de marfă. Prin prisma analizei efectuate de primul nostru raport din 2021, a analizei noastre pe raportul USDA și a premizelor regionale pe care le-am anticipat, fermierii au optat să mai aștepte înainte de vânzarea altor loturi. Anticipările noastre se transpun în realitate și notăm următoarele lucruri care capătă certitudine: Rusia mărește cuantumul taxei de export aplicate asupra grâului, începând de la 15 martie, până la un nivel de 50 euro/tonă, față de nivelul inițial de 25 euro/tonă, care va intra în vigoare începând cu 15 februarie; Acțiunile Rusiei ne conduc tot mai pregnant la concluzia că această taxă nu va deveni zero la 1 iulie 2021, deci va fi menținută și pentru recolta nouă, însă nu putem anticipa încă nivelul ei; Reacția burselor indică în continuare efectul de uscăciune în Câmpiile de Sud ale SUA, astfel că piața regională reacționează în consecință. Notăm cererea și oferta din bazinul Mării Negre, paritatea euro-dolar de 1.2017, precum și cotația Euronext martie 2021 – 235 euro/tonă. Întărirea dolarului american în fața monedei euro generează cotații mai bune în moneda euro. Presiunea loturilor mari se exercită asupra exportatorilor în România, unde intermediarii deținători de loturi mari, de 20.000-50.000-70.000 de tone, cer în paritatea CPT Constanța 235 euro/tonă, iar costul de fobbing este între 5 și 5,5 euro/tonă, fară a aduce în calcul și marja exportatorului”, punctează Cezar Gheorghe.

Pare că trendul este crescător pentru recolta veche, dar specialiștii recomandă foarte multă prudență în programarea vânzărilor, căci ce crește brusc s-ar putea ca într-un interval de timp definit între 3-4 săptămâni, mai precis momentele de ieșire din iarnă în emisfera nordică, să scadă la fel de brusc, cu 5-8 euro/tonă.

În ceea ce privește recolta nouă de grâu, indicațiile sunt destul de generoase, privind prin prisma anilor trecuți. Indicațiile cumpărătorilor pentru fermieri sunt cotația MATIF Septembrie 2021 minus 15-16 de euro/tonă în paritatea CPT Constanța (202-15=186 euro/tonă). „În trendul prețurilor de recoltă nouă, notăm o vânzare de origine românească în Iordania, aceasta alăturându-se celei din decembrie, însă la un preț mai mare cu 15 USD/tonă (12,35 euro = 60 lei) și livrare august. Este un indicator important în ceea ce privește nivelul recoltei următoare, căci ridică un nivel de așteptare de la 187-189 euro/tonă, echivalent 910-920 lei/tonă. Menționăm că nivelul de calitate trebuie să fie premium, începând cu nivelul de proteină. Menținem recomandarea ca fermierii să nu contracteze mai mult de o tonă la hectar în această perioadă, date fiind incertitudinile cauzate de iarnă și cele circa 40 de zile care ne despart de primăvară, precum și a potențialului pericol de îngheț târziu care se poate manifesta. În mod tradițional, intermediarii vor vinde în lipsă către exportatori, urmând ca, sub presiunea de recoltă, să se aprovizioneze din piață pentru a acoperi contractele. Este un demers legal, nelipsit de riscuri, care, într-un an cu recolte normale, potențează profitul acestora. Sunt așa numitele lanțuri logistice, supply chain, care alimentează din zonele lipsite de aport logistic (medii de stocare, lipsa informației și credibilitatea ei, lipsa asocierii fermierilor, atomizarea fermelor care fac ca puterea de negociere să fie redusă) destinațiile de export, Portul Constanța”, arată consultantul Casei de Trading a Fermierilor.

PORUMB

România încă recoltează porumb, în zona de nord a țării. Și în sudul României, săptămână trecută s-au recoltat suprafețe de porumb, acesta însă necesitând trecerea prin siloz pentru operațiunea de uscare.

Porumbul în paritatea CPT Constanța a atins cota de 210 euro/tonă (1.025 lei/tonă), iar ca și în cazul grâului, cantități însemnate au început să fie vândute spre piața de export. Indicațiile bursiere arată viguros pentru noua recoltă, respectiv CBOT - 481 cenți/bushell (189.36 USD/tonă) și MATIF - 188,5 euro/tonă.

Recomandarea specialiștilor către fermierii români este să observe și să securizeze orice intenție de vânzare în acest moment, să nu se expună niciunei forme de risc, până nu au certitudinea că pot onora ceea ce doresc să semneze.

FLOAREA-SOARELUI

Indicațiile pentru această marfă sunt ridicate pentru această perioadă a anului. Lichiditatea redusă conduce prețul materiei prime la niveluri de 645-650 USD/tonă în paritatea FOB.

Prețurile uleiului brut înregistrează primele reculuri de circa 8-10 USD/tonă, cotațiile indicative fiind: Ucraina: 1.260 USD/tonă; Rusia: 1.250 USD/tonă; SIX PORTS: 1.280 USD/tonă.

Există indicații timide pentru recolta nouă de floarea-soarelui din România, spune Cezar Gheorghe. Acestea se afișează în jurul valorii de 470 USD/tonă, FCA ferme. Pentru recolta veche, 545-550 USD/tonă în sud-vestul României este indicația de preț, însă lichiditatea este scăzută. „Cu siguranță, această marfă va suscita un interes deosebit pentru fermierii români. Asolamentele din primăvară vor fi calculate astfel încât preconizăm un număr de hectare mult mai mare față de sezonul trecut. Însă varianta High Oleic, va fi, cu siguranță, în trend negativ, din cauza cererii HoReCa reduse pentru această cultură specială, efect al pandemiei Covid-19. Valorile bonusului pentru conținutul de acid oleic sunt minore, am putea spune, în comparație cu anii trecuți. Cei ce au optat pentru contracte semnate pe trei ani au securizat un nivel de 55-60 USD/tonă pentru conținut de acid oleic cel puțin egal cu 81%”, explică analistul.

RAPIȚĂ

Indicațiile Euronext gravitează în jurul valorii de 397-400 euro/tonă. „Variațiile rapiței pe Euronext sunt legate de prețul energiei. Cotațiile WTI și Brent înregistrând scăderi în ultimele tranzacții, prețul componentei biodiesel trebuie să se reflecte în acord”, a specificat Cezar Gheorghe.

Prețul uleiului de rapiță în paritatea FOB Rotterdam înregistrează un recul de 20 de euro/tonă.

Diferența între cotația AUG21 și destinația mărfurilor, procesare internă sau export, începe să se micșoreze. Cotațiile procesatorilor indică pentru AUG21 5-6 euro/tonă pentru livrare la recoltare. „Este o mișcare care indică interesul pentru mărfuri, un semnal pentru fermierii care vor să vândă forward. Recomandăm, ca de obicei, multă prudență și nicidecum entuziasm. Vânzarea nu ar trebui să depășească o tonă la hectar la rapiță, care este deja recunoscută drept ”, punctează analistul.

Pentru raportul complet privind piața cerealelor din data de 18 ianuarie 2021, accesați link-ul: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-18-ianuarie-2021/

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment
Joi, 14 Ianuarie 2021 14:14

Familia, mai presus de toate

Evident că nu este nevoie să spunem prea multe despre cel care vă zâmbește din fotografie, cei mai mulți dintre dumneavoastră îl știu foarte bine. Ne-a făcut plăcere să îl reîntâlnim, de astă-dată nu în biroul de director al APIA, de unde, cu ani în urmă, ne oferea foarte multe informaţii utile, ci în câmp, pe o tarla semănată cu rapiță, care arăta foarte bine, la Stejaru, în județul Tulcea. Nicolae Sterghiu spune că a fost atras de politică ca de un magnet, ca un fel de tradiție de la moșii lui, dar la vremea potrivită a avut asul în mânecă și l-a scos ca pe o carte câștigătoare, meseria cea mai importantă din lume, aceea de fermier. Și toate acestea, pentru că familia a fost pe primul loc.

Reporter: Ce ați făcut în toți acești ani, de când ați părăsit Bucureștiul, APIA, pe unde ați umblat? Aici, la fermă, sau...

Nicolae Sterghiu: Am stat puțin mai retras, ca să pun pe picioare afacerea pe care eu o aveam și când am venit la București, era planul meu B, de aia eram atât de curajos când mă luam la ceartă cu cei din Ministerul Agriculturii, din guvern, că aveam unde merge. Regret că n-am plecat mai devreme, fiindcă am rămas în urmă ca suprafață față de prietenii mei, care sunt mult în fața mea. Dar partea bună, a mea, a fost că, având experiență în agricultură, știam că va veni o perioadă de secetă și din câștigul care era, certându-mă cu familia, am reinvestit în irigații. Ceea ce vedeți aici e un sistem de irigații local, prin forare, și am antenă pe care am făcut-o acum patru ani, îngropată, cu hidranți, de unde irig.

Reporter: La cât ajunge o investiție de acest gen? Fac un puț forat, cât îmi ajunge? Investesc atât și pot să acopăr o suprafață de...?

Nicolae Sterghiu: Atunci când am făcut, prima dată, m-a costat cam 500 de euro pe hectar. Dar acum e mult mai ieftin. Cu un puț forat acopăr 23 plus 8 hectare, m-am extins în vara asta, deci acolo e extindere din vara asta fiindcă am prelungit antena până acolo cu 2 hidranți și pompez tot de aici, cu motopompa. Iar dincolo, tot pe cont propriu, am făcut la ieșirea din localitate, 40 de hectare, dar e mult mai greu. Acolo împing apa la deal și costă mai mult energia. Dar investiția mea și-a arătat roadele anul ăsta. Am reușit să irig 100 de hectare, iar aici, rapița am înființat-o după grâu – aici am avut o solă de grâu înainte, unde am făcut 6 tone la hectar, fiind irigat –, foarte multă apă am consumat cu rapița, am irigat înainte de semănat, udare de aprovizionare, am semănat și am mai dat două udări după. Deci ca să ajungă în stadiul ăsta am făcut trei udări. Iar înainte am mai dat trei udări la grâu, fiindcă nu făceam nimic. Ce vedeți de aici, de la drumul ăsta, în sus, nu s-a recoltat. Nici acolo unde am rapiță acum, unde m-am extins cu irigatul, n-am recoltat. N-am putut intra cu combina. Aveam grâu, am avut și un soi – că noi suntem lacomi din fire – cu potențial mare și n-a ieșit nimic. Unde am avut soi românesc, am intrat cu combina și am recoltat câte ceva. Sper că voi recupera la anul prin cultura de rapiță. Am 75 de hectare la irigat înființate de rapiță, altfel nici nu se putea. Mai am 50 de hectare tot în zona asta, dar care sunt irigate din stație. Acolo, pe lângă sola mea, irigă, în momentul de față, colegii mei, care au înființat cultură de grâu.

Reporter: Și sigur că faceți parte din aceeași Organizație a Utilizatorilor de Apă, împreună cu dumnealor. Ce s-a întâmplat cu sistemul vechi care trecea și pe la dumneavoastră? Dacă stau și mă uit bine, acolo, unde e stuf, nu era canal?

Nicolae Sterghiu: Nu, e un râu care acum e secat, râul Slava. Istoria spune că pe aici urcau corăbierii până la cetatea de lângă localitatea Slava. Eu, care sunt un iubitor al istoriei, zic „băi, dacă era debitul atât de mare, pe vremuri, trebuie să fie apă subterană, pe aici”. Și într-adevăr, la 10 metri am apă din abundență care-mi duce doi tamburi aici, pe zona asta. Mai jos, prietenul meu are pivotat, irigă tot în sistem local, pentru că noi, aici, n-avem apă, deși canalul, care iriga 20.000 de hectare, vine de la Razelm până aici. Acum, ne-am angajat ­– pentru că am teren acolo și la 6 Martie și trece canalul foarte aproape – împreună cu vecinii care sunt acolo, dacă statul nu intervine, vom încerca noi, pe cont propriu, să irigăm măcar câteva sute de hectare.

Reporter: Revin la problema cu costurile, pentru că avem așa: un puț forat la adâncimea de 10 m. Care este capacitatea lui de apă?

Nicolae Sterghiu: Îmi duce doi tamburi, deci în 24 de ore eu pompez la fiecare tambur cam 40 de litri de apă la metru pătrat. Deci 400 mc. 400 mc aici, 400 mc celălalt, deci să împărțim la 20 de ore, vine 40 mc pe oră pompez eu și nu se mișcă, rămâne nivelul la fel. Cel puțin până acum.

Reporter: Asta înseamnă că puțul forat asigură aproximativ 30 de hectare aici, dincolo, 40, tot un puț forat?

Nicolae Sterghiu: Dincolo e din râu direct. Am făcut un stăvilar mic... În primăvară eu am avut niște probleme, soția a avut Covid, a fost internată și am fost izolat, două săptămâni n-am mai mișcat, dar, norocul meu, pe 31 martie 2020 am venit să văd culturile care deja intrau în fază de ofilire avansată și zic: „Trebuie irigat”. Și am forțat mâna la stație acolo, am pornit stația. Aveau o lozincă, cei de la stație, că „nu e apă pe canal”, că, dacă bate vântul dinspre vest, n-are debit canalul și nu pot pompa apă. Și mă duc acolo, de la Constanța direct acolo și zic: „Vreau să văd debitul canalului”, „păi, are”, „de ce nu dați drumul la apă?”, „Nu ne-ați cerut!”, „Cum n-am cerut, că de două săptămâni ne tot spun că n-are canalul apă!”, „Trebuie plătit avans!” „Cât?” „150 de milioane!”, „Când?” „Acum!” O sun pe fiică-mea, îi zic să plătească online, plătește și după o oră îi zic: „Nelu, banii v-au intrat în cont”. Au dat drumul la apă. Când am plecat de aici, nevastă-mea era luată cu izoleta de acasă, am intrat și eu. Săracii, mecanizatorii, cei trei oameni, pe care-i am angajați, ei au făcut toată treaba, am făcut trei udări. N-am putut acoperi toată suprafața în timpul ăla scurt, erau 100 de hectare de grâu, pe 60 de hectare a mers bine, le-am acoperit, inclusiv astea, aicea. Acolo, la ieșire, a fost mai greu, chiar râdeau prietenii de mine: „Lapte de cuc dacă mai dai, tot nu-l mai faci!”. L-am întors, cu trei ape, am făcut cam 4 tone. Se mirau toți, dar le zic: „Dacă-i dai apă, învie tot!”.

Reporter: Și dacă, după ce învie, îi mai dai și ceva hrană...

Nicolae Sterghiu: A avut putere de revenire rapidă. Acum am făcut altă structură, e rapiță pe zona asta și diferența de încă 60 de hectare vor fi culturi de primăvară. Mi-am mai luat, între timp, doi tamburi, fiindcă n-aveam suficienți. Eu zic că e mai bine acum, lucru care mă relaxează, gândindu-mă la continuitatea fermei. Într-adevăr, n-am făcut veniturile din anii trecuți, pot să spun că dacă făceam, anii trecuți, cam 6,000 de lei pe hectar, cam 1.200 de euro pe hectar, anul ăsta, cam la jumătate și ceva, vorbesc pe toată suprafața pe toate culturile, și de primăvară, și de toamnă. Și irigate, și neirigate. Dar pot merge în continuare.

Reporter: Este important ce ne-ați spus dumneavoastră, faptul că nu întotdeauna fermierul trebuie să urmărească profitul foarte mare, ci o stabilitate continuă în fiecare an, la o producție care să-i aducă și un profit, adică să fie un randament bun la culturile respective. Și nu poți face asta, cum aminteați și dumneavoastră, fără să faci investiții. N-ai cum!

Nicolae Sterghiu: Nu. Nu poți rezista. Dacă la anu’ e la fel ca anul ăsta? Ce ne facem? Anul ăsta, guvernul – fiind alegeri – ne-a ajutat. Păi la anul ne mai ajută? Ridică mâinile toată lumea și zice: descurcați-vă! Deci trebuie noi să facem.

Reporter: Din toată suprafața pe care o aveți, înțeleg, în jur de 500 de hectare, cât irigați?

Nicolae Sterghiu: 125 de hectare pe care le irig fără probleme, restul, la neirigat.

Reporter: Ele pot fi irigate dacă se reabilitează sistemul de irigații sau trebuie să mergeți tot pe sistem local?

Nicolae Sterghiu: Poate fi foarte ușor făcut. Eu, în nebunia mea, prin 2014, motivul pentru care m-au și trimis la plimbare „prietenii” mei, am făcut programul „Proiect de țară – agricultura” și am trecut irigațiile la punctul trei, acum le trec la punctul unu.

Reporter: Deci e clar că pe suprafața respectivă, dacă nu există sistem de irigații, va trebui să investiți în continuare.

Nicolae Sterghiu: Sigur. Voi investi în zona 6 Martie – Jurilovca, am 150 de hectare în zona aia, sunt proprietate, acolo, dacă nu vom reuși să reabilităm stația, care ar fi un lucru foarte ușor, cred că voi încerca să forez, deși familia nu este de acord, că acolo trebuie să merg pe debit mare și pe forare la 200 m ca să dau de apă. Voi discuta cu Apele Române să văd ce șansă am. Să iau din lac ar fi mai complicat, pentru că intru în litigiu, deoarece zona apropiată e piscicolă și ar fi și mai costisitor. Sperăm că statul va face..., că în 2013, când trebuia făcut planul strategic pentru următorul pachet, toată lumea vorbea că nu sunt prinși bani de la Uniunea Europeană pentru irigații. Și atunci, având timp liber, eram la audit, am zis: „Hai să citesc Regulamentul European”, doar ce apăruse, când văd acolo: bani pentru irigații, pentru infrastructura primară, pentru stațiile de bază, Uniunea Europeană dă bani, dar trebuie să vii și tu cu 15%. Și zic: „Uite ce ne fac!”. Pentru mine e clar, pentru orice program agricol, orice partid l-ar face, trebuie să înceapă cu punctul 1: irigații. Deci avem canalul Dunăre-Marea Neagră, care trece prin mijlocul Dobrogei și mai avem Dunărea pe 250 hectare, care trece până la Sfântul Gheorghe, și mai avem lacul Razelm care este cu apă dulce. Deci avem apa foarte aproape de noi și noi murim de sete... Costul de a împinge apa până la 100 m diferență de nivel nu e mare. Să ne gândim că acum avem surse de energie alternative. Uitați câte eoliene sunt aici! Puteam și noi, statul român, să facă două-trei turbine eoliene lângă stațiile de pompare, că e terenul statului.

Reporter: Ar fi o idee foarte bună. Și chiar panouri fotovoltaice, să fie proiecte integrate de reabilitare a stațiilor, a canalelor, a infrastructurii subterane și să fie alimentate cu energie electrică solară.

Nicolae Sterghiu: Știți ce trebuie? Trebuie un lider și o echipă determinată ca să facă treaba. Ca să facem doar spectacol, să ieșim pe la televizor, că am făcut, că am dres și în spate am vopsit gardul, nu rezolvăm nimic. Să vă spun o poveste cu un credit. Anul trecut, m-am gândit să iau un credit, de ce, pentru că fata mea, care din cauza mea a renunțat la serviciu când eu eram criticat și spânzurat prin București, că sunt un nenorocit, deși pe mine nu mă atingea, ea, imediat, și-a dat demisia. Vă dați seama, că era și familia atacată. Și chiar așa mi-a zis: „Știi ceva? Eu n-am văzut familie cu doi bărbați să nu poată să țină două femei! Munciți mai mult și...”. Și am acceptat. E director economic, îmi face toată treaba cu plăți, are un control total al cheltuielilor, dar m-am gândit că n-o să aibă pensie mare, că și salariul ei e mai mic. Și am zis: „Hai să-i fac un job”, ea mi-a propus să cumpărăm o clădire care se vindea de lichidator în Constanța. Zic: „N-avem bani! I-am cheltuit aiurea, v-ați plimbat, v-ați...” și zice: credit. Și am apelat la credit. Primul lucru când m-am dus la bancă, m-a luat directorul: „Eu n-am mai văzut fermă cu așa profit!” și zic: „Ce treabă ai tu cu profitul meu? E făcut!”. Îți spun care era profitul: era de 104-105 euro impozit pe profit, pe hectar. Era mare, acum a scăzut. Eu, care sunt de dreapta, radical – am fost tot timpul –, trebuie să recunosc că PSD-ul a făcut treabă cu 1% pe cifra de afaceri. Acum plătesc mai puțin la stat, pe hectar, de 7 ori. Și mă întreabă: „Cât produci tu, ce producție ai?”, „Produc mult și cheltuiesc puțin!”. Și plăteam... eu n-ascund profitul, pentru că-mi dau seama că avem anumite facilități și ne-ar pedepsi Dumnezeu dacă începem să mai furăm!

Reporter: Să revenim la povestea despre investiția pe care ați făcut-o pentru fata dumneavoastră. V-a dat creditul?

Nicolae Sterghiu: Ca să vedeți. Mi-au spus că „la cum arată firma, profitul pe care-l ai pe ultimii 5 ani, nu-i nicio problemă pentru creditul pe care ți-l dau”. Și după câteva săptămâni, că eu am făcut cumpărarea cu termen de plată 3 luni, zice: „Avem o problemă, trebuie să vii cu contractul de vânzare-cumpărare”, zic: „nu pot semna contractul pentru că n-am plătit!”, „Păi nu-ți pot da banii, dacă nu-i contractul semnat!”. Și apărea momentul acela de timp zero, în care... Și m-am dus la CEC, aceeași treabă, „bine c-ați venit la noi!”, vacă de muls, ăsta are profit, dar același lucru: nu putem. Și zic: „Dacă mă mai țineți așa, trec cele trei luni!”. Norocul meu că un băiat tânăr, la altă bancă, zice: „N-ai pământ proprietate?”, „Ba da, am!”, „Pune-l gaj!”. Am luat valoarea de la notariat, 100 de hectare era nevoie pentru gaj și imediat mi-a dat banii. Dar acum apare o problemă, că trebuie să fiu sănătos să achit creditul, că rămâne nepotul fără pământ! Dar e ok. Mă rog la Dumnezeu doar pentru sănătate și un an normal.

Reporter: Domnule Nicolae Sterghiu, haideți să începem cu începutul, pentru că nu trebuie să ne ferim de faptul că sunteți de origine aromână, mulți vă cunosc...

Nicolae Sterghiu: De acolo mi s-a tras și „moartea!”, în ghilimele.

Reporter: Născut-crescut aici?

Nicolae Sterghiu: Da. La 12 km, la Stejaru, renumitul Stejaru, care a dat-o pe Simona Halep, l-a făcut cetățean de onoare pe Gigă Hagi... Suntem foarte încăpățânați, dar acum nu înseamnă că toți sunt așa. Eu, de exemplu, la București – dar când vom discuta de perioada aia... –, dacă nu eram încăpățânat – dar aveam și pentru ce să fiu încăpățânat! –, nici acum nu era înființată APIA. Numai dacă-ți dau câteva exemple. Când eram tânăr inginer, la mine, în comună, eram cu nevastă-mea la Buziaș, ea fiind cardiacă, operată pe inimă, de atunci, mergeam vara la stațiuni – și acum același lucru facem. Și o aveam și pe fiică-mea, atunci avea 4 ani. Ca să nu se plictisească, apăruse la modă casetofon, muzică, și îi puneam muzică aromână acolo. Noi fiind trei, întotdeauna venea a patra persoană cu noi la masă. Fata, până să vină mâncarea, punea muzică și o bătrână ne întreabă: „Sunteți, aromâni?”, „Da”, „Tinere – eram tânăr atunci – să nu te rușinezi niciodată de originea ta. Habar n-ai ce oameni ați avut. Eu sunt doctor – cam la 80 de ani era – ați avut niște oameni nemaipomeniți în istoria poporului român și a întregii Europe. Nici nu știți ce oameni ați avut, să te mândrești cu originea ta! Și atunci am început să-mi pun întrebări și am studiat toată istoria aromânilor. Avem gena asta de, vorba lui Țuțea, pasăre sălbatică. Dar, zic eu, la noi, cultul familiei ajută, pentru noi familia este totul. Când eram director la Direcția Agricolă a venit la mine acasă, că lucram încă la Stejaru atunci, prefectul, cu ministrul învățământului de pe vremea aia. Zice: „Unde să-l duc?, hai să-l ducem la tine”. Nevastă-mea bună gospodină, ajungem la Stejaru pe înseratelea, și zic: „Vreau să vă spun un lucru, până aici, eu am fost șeful, de la poartă încolo, e nevastă-mea”. Faptul că e bătălia asta pentru familie ne determină să fim muncitori și probabil istoria noastră. Eu am pornit, vreau să vă spun, de la opinci.

Reporter: Ăsta e și cursul interviului nostru. V-ați născut la Stejaru, într-o familie tot de aromâni, ca atare... care erau cu oile la vremea respectivă?

Nicolae Sterghiu: Oi în privat, pe lângă munca pe care o făceau la colectiv, cu venituri puține, și oi în privat. Bunică-miu mă trimitea cu oile – eu eram nepotul cel mare –, din clasa întâi, până am plecat la liceu, nu era zi din săptămână să nu merg cu oile, până începeau orele. Zicea: „Du-te că am puțină treabă în centru”, și venea exact la ora 12 și plecam la școală. Dar a fost un avantaj ăsta, fiindcă mergând cu lecțiile neînvățate, trebuia înainte de venirea profesorului să citesc o dată lecția. Citind în fugă atunci, îmi forțam memoria ca să rețin cât mai mult și probabil m-a ajutat treaba asta. Când am plecat la liceu și atunci, în vacanțe, tot la fel îmi arăta bățul, „te duci acolo...” până...

Reporter: La ce liceu ați mers?

Nicolae Sterghiu: Agricol, la Poarta Albă. Noi, prima dată când am ieșit și am văzut trenul a fost când am dat admitere la liceu. Am venit pe jos, de acolo, până la gară, la Baia. Nu exagerez cu nimic! Eram un sălbatic. Acolo erau reuniuni, eu stăteam și mă uitam de departe cum dansau. Să mă apropii eu de o fată? Aveam și complexul ochilor albaștri, pentru mine fiind singurul din cunoștințe cu ochi albaștri mi se părea că e un defect al meu, până când au început să tragă fetele de mine: vai ce ochi frumoși are! Și au început să mă tragă la dans. Eu, nativ, sunt o fire timidă, nu sunt foarte curajos. Am terminat liceul și, având aplecare către științele politice și istorie, n-am mai vrut să continui pe agronomie, am plecat la Iași și am dat la istorie-filosofie. Am picat de mi-au sărit fulgii! Păi erau 25 de locuri și erau peste o mie de candidați, și eu de la liceul agricol... Am plecat în armată un an și patru luni. După armată, să dau tot acolo... Acolo, am intrat în discuție cu ofițeri cu științele politice, mai erau lecții politice, eu eram brici în tot ce se discuta, îi băgam în ceață pe toți. „Ce vrei să te faci?”, mă întrebau. Zic: „Filozof, fac filosofia”, în liceu mă porecleau Marx.

Reporter: Ați avut pasiunea aceasta de a citi încă din liceu foarte mult, mai ales filozofie.

Nicolae Sterghiu: Încă din generală, noaptea citeam foarte mult. Îmi plăcea nu neapărat să învăț carte, cât să citesc mult. M-a ajutat după aia. Și-mi spune: „Ce liceu ai terminat?”, „Liceul agricol”, „Du-te, mă, la agricultură, că pâinea este viitorul omenirii! Ai pâine, o să ai pâine, n-ai pâine, mori de foame ca profesor!”. Eu, nu, zic: „Ce știe el?” Eu, tot în domeniu, nu mai dau la filozofie, dau la Drept, la București. Și mai și... și vin să dau la Drept. Dar știți care a fost norocul meu? În ’75 au fost inundații. Am plecat să depun dosarul la Drept, când zice: „Îți trebuie recomandare de la UTC”, nu te primeau fără. Bun, să mă întorc acasă, dar se oprise circulația trenurilor. La pod, la Cernavodă, nu se mai trecea cu trenul, din cauza debitului mare al Dunării. Și zic: „Cum ajung eu? nu am timp!” Norocul meu că discutasem cu un prieten de-al meu, era student în anul doi la Agronomie, zic: „Alternativa, dacă nu pot să mă înscriu la drept – mă gândeam, aveam o presimțire –, mă duc la Agronomie”. Zice: „Dacă ai probleme la Agronomie, du-te la secretariat, am un coleg, Petrache – care era șef ASC –, să te ajute el, îi spui că vii din partea mea”. Intru în secretariat, la Agronomie, nu știu de ce pe adeverință, în loc de Sterghiu era trecut Sterchiu, bătut la mașină. Zice: „Du-te înapoi și adu altă adeverință!”. Când mă uit, acolo era unu’ care ducea dosarele și îi spun: „Nu vă supărați, caut și eu un băiat, Petrache”, la care zice: „Ce treabă ai cu el, îl cunoști?”, „Nu-l cunosc, dar un prieten de-al meu mi-a spus că dacă am vreo problemă să apelez la el.” „Eu sunt Petrache!”, zic: „Din partea lui Uda”, așa-l chema pe prietenul meu, vorbește cu secretara și-i zice: „Lasă că...” și mie: „Dă-mi buletinul!”. Și trece acolo, „după buletin, corect, Sterghiu”. Uite așa am intrat eu la Agronomie, erau o mie de candidați și am intrat al șaselea. Și n-am mai dat la botanică, că era mai groasă cartea, și zic: „N-am timp!”. Eu m-am dus mai devreme, erau 5-6 zile pentru fiecare, zic: „Dau la biologie, că are vreo 150 de pagini”. Am învățat-o pe dinafară! Și am intrat la Agronomie și uite așa am devenit agronom.

Reporter: Inginerul, sau mai bine zis tânărul inginer agronom, Nicolae Sterghiu și-a luat repartiția, care l-a dus unde?

Nicolae Sterghiu: La Stejaru, în satul natal, fiindcă urma în anul acela, în ’79, când am terminat eu, trebuia să se opereze soția de inimă. Și atunci, pe vremea aia, nu se știa, vai, de inimă, parcă te duceai la moarte! La Fundeni s-a operat, și zic: „Mă duc la Stejaru”, fiindcă ea era deja angajată, era contabilă la CAP.

Reporter: Înseamnă că v-ați luat soția încă din timpul facultății.

Nicolae Sterghiu: Vreți să știți cum m-am căsătorit eu? În timpul liceului mă întreabă străbunicul: „Ce ai de gând, când termini liceul?”, „Să dau la facultate!” Și merge și-i spune lui bunică-meu: „Vezi că nepotul ăsta al nostru, vorbește cu taică-su, spune-i să nu plece nelogodit la facultate, că dacă merge acolo, îl taie capul și cred că o să intre, dacă intră, acolo o să-l păcălească vreo româncă. Așa că trebuie logodit și n-are încotro”. Și uite așa...

Reporter: Ați plecat la facultate logodit.

Nicolae Sterghiu: Logodit, și în primul an nunta. Și ăsta e motivul pentru care am venit la Stejaru, pentru familie, și am stat până în ’87 la Stejaru. Adevărul este că aveam note bune, puteam merge și în cercetare, prindeam post, dar am venit acasă.

Reporter: Și fata când a venit?

Nicolae Sterghiu: Fata în ’77, eram în facultate.

Reporter: Ați dat de treabă doamnei...

Nicolae Sterghiu: I-am dat de treabă. Eram la Pietroasele în practică, la cules de vie, când s-a născut, pe 23 septembrie e născută și primesc telegramă: „Vino, a născut soția fetiță”. Am avut un unchi la Tulcea și el mi-a trimis. Am zis: „Ăștia fac mișto de mine!, nu se poate, trebuie să am băiat eu! Când ajung acolo, va fi băiat!”. Ajung, intru, fată. Aoleu! Zic: „Nici nu arată bine – era brunețică... – e și urâtă!”.

Reporter: Și aici la Stejaru, era CAP sau IAS?

Nicolae Sterghiu: CAP. Șef de fermă, inginer-șef imediat, rezultate – norocos! – aveam rezultate foarte bune. Am fost foarte curtat pentru promovări în perioada aia, anual eram chemat pentru promovare și refuzam pe motive medicale. Poate par lăudăros că am fost foarte loial familiei, nu-mi puteam părăsi soția. Pe lângă promovările de aici, mai erau și curtările de a fugi din țară. Am avut niște colegi greci care ziceau: „Nu-ți trebuie decât drumul până în Grecia și acolo rezolvăm noi totul cu tine!”. Și eram în dilemă – să plec, să nu plec...

Reporter: Oricum, trebuia să plecați cu familia, că n-aveați cum să plecați singur.

Nicolae Sterghiu: Cu familia nu puteam pleca... în fine.

Reporter: Ați rămas la Stejaru, la CAP, până în ’87.

Nicolae Sterghiu: Și după, am venit la COASC, la Baia. M-a prins Revoluția inginer-șef de COASC, am stat vreo 6 luni, de fapt inginer-șef de SMA, că imediat în ianuarie Victor Surdu a desființat COASC-urile și pe noi ne-a trecut la SMA. După câteva luni, am trecut la IAS director tehnic, IAS-urile se rupeau în două că erau prea mari, directorul care a rămas pe Baia zice: „Nu vii în echipă cu mine?”. Că s-a făcut IAS Baia și Lunca. Și am venit la Baia. Am stat până în ’96, când am plecat, am fost promovat, la Tulcea, la Direcția Agricolă, director general adjunct. Am stat până în 2001.

Reporter: Și a venit domnul Dobre, Dumnezeu să-l odihnească.

Nicolae Sterghiu: În locul meu a venit domnul Dobre. A fost înainte, și după aceea a venit în locul meu.

Reporter: În ’93-’94, dânsul era director.

Nicolae Sterghiu: După alegeri, când a zdrobit, PDSR-ul a luat tot, stăteam în birou și primesc telefon de la Cornel Ivanov. Îl cunoșteam.

Reporter: Era la centrala Deltei Dunării.

Nicolae Sterghiu: Da, și se crease o simpatie între noi. Mă rog... eu eram mai mic, el fiind director general la centrală, chiar mă mândream că sunt prietenul lui. Și zice: „Vrei să rămâi pe post?”. Zic: „Da, dar ce-mi cereți?”, „Fă cerere la PDSR și nu se atinge nimeni de tine!”, el îmi spune și eu, tolomac, ca orice machidon, zic: „Nu pot, domnule, să fac treaba asta! Când vine omul mă dau deoparte...” și așa am trecut șef de serviciu, a venit Dobre, am stat până în 2003. Eu făceam și politică din ’96...

Reporter: Deci, vedeți? Dacă n-ați luat la facultatea de științe politice și filozofie, până la urmă v-ați apucat de politică!

Nicolae Sterghiu: Tot acolo am ajuns! Motivul pentru care am fost director general adjunct era că eram cu PD-ul, eram și consilier județean și în 2003 apare Legea funcționarilor publici în care n-aveai voie să fii... mă duc și depun cererea de demisie, că eu nu pot continua fiindcă sunt vicepreședinte PD Tulcea, am o firmă – mergea atunci, luasem în concesie 200 de hectare de la ADS și ferma Mocani, care e lângă poligon acolo, care e și acum centrul fermei –, la care el zice, Carcov, era director general, „ești nebun? Dar cine știe că...”. Și zic: „Nu pot, eu trebuie la anu’ să te atac pe tine și tu-mi spui: «Ăsta, care n-a respectat legea?», Nu, eu trebuie să fiu curat”. Și mi-am dat demisia din funcție publică și am venit la fermă.

Reporter: Și, uite așa, aromânul Nicu Sterghiu a zis... de fapt, cum vă spune pe aromână?

Nicolae Sterghiu: Culuș. Nicolae, Niculăieș, Culuș e diminutivul. Nicolae la noi la aromâni e Cola sau Culuș, mai mult Cola decât Culuș.

Reporter: Și uite așa v-ați apucat de agricultură de-adevăratelea.

Nicolae Sterghiu: Da, doi ani și politică. În politică am intrat în conflict cu ai mei colegi de la Tulcea, m-au văzut plecat din Tulcea, către fermă, aici, aveam apă atunci, irigam, aveam treabă multă de făcut, intru în conflict cu ei, iar când am câștigat localele – atunci a câștigat Hogea primăria – și în toamnă alianța DA intră la guvernare. Hai să împărțim funcțiile, deconcentratele! Sterghiu – zic: „Director”. Președintele: – „N-ai cerere făcută!” Că la PD trebuia să faci dinainte cerere ce dorești să fii la un moment dat, și la mine nu era. Mă întorc, vreau altceva, n-ai aia, n-ai aia, m-am simțit izolat, dat deoparte, ei toți fiind orășeni, eu băiatul de la țară. Trag două înjurături și... plec. Zic: „Știți care-i treaba? E recomandarea organizației PD pentru director general, dar se intră tot cu examen și acolo nu e interzis să particip la examen. Și vă spun că voi participa și vă mai spun un lucru: eu n-am pierdut niciun examen în viața mea, ca atare gândiți-vă că eu voi câștiga examenul acolo”. Mă gândeam și la faptul că mă știam foarte bine cu Aurel Pană, care era fost secretar de stat și va fi ministru al agriculturii, așa mă gândeam eu, atunci așa erau cărțile. Nu vorbeam chiar aiurea. Și le-am trântit ușa și am plecat. Plec, apare guvernul – Flutur ministru! Îl sun pe Aurel Pană, zic: „Ce faci, de ce nu ești ministru al agriculturii?”, „Nicule, duminică la ora 2 eram ministrul agriculturii, la ora 4 apare la televizor Flutur. Am trântit televizorul de....”, „Și acum ce faci?”, „Sunt la Mediu, acum, director la Mediu. Dar tu ce faci, Nicule?”, „Fac o... nimic. Sunt la fermă”, „Băi Nicule, voi ați ieșit pe locul 7 – organizația partidului de la Tulcea, pe țară – tu ai relații, te știu ăștia la București, toți, de ce nu iei o recomandare de la Tulcea și vino la APIA, director general!”, „Ce-i aia APIA?”.

Reporter: Nici nu exista de fapt.

Nicolae Sterghiu: Nu, avea două luni, era doamna Drăghici.

Reporter: Era doamna Mariana Drăghici, da.

Nicolae Sterghiu: Și zice: „Eu am lucrat la programul de guvernare, revine PD-ului, am negociat eu cu Flutur, eu trebuia să fiu director general, dar eu acum sunt la Mediu și nu mă mai interesează. Vino tu!” Și mă duc la partid – deși încă funcționam ca vicepreședinte, nu mă mai duceam la ședințe –, se uită ăia la mine și zic: „Mi-a trecut supărarea, vreți să scăpați de mine?”, „Da. Ce e? ”, „Dați-mi recomandare, plec la București. A apărut un post, o instituție, și vreau director general. E treaba mea acolo, voi dați-mi recomandarea de aici”. Într-o bucurie mi-au dat-o!

Reporter: Au scăpat de nebun!

Nicolae Sterghiu: Da. Și așa am venit la București.

Reporter: Director general la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, împreună cu doamna Mariana Drăghici, director adjunct.

Nicolae Sterghiu: Care nu voia să-și dea demisia. Și Mugur Crăciun, era secretar de stat atunci, a convins-o până la urmă, foarte ambițioasă, am luat-o, am început să discut, Mariana noi avem vârste apropiate, e ultima șansă de a face ceva pentru țara asta. Tu n-ai ambiția să facem instituția asta? N-aveam nimic, nici scaune.

Reporter: Îmi aduc bine aminte, stăteați amândoi la același birou!

Nicolae Sterghiu: Da! Și mai era ghereta din spate. Și zic: nu, stai lângă mine! – Mă gândeam să comunic cu ea, să socializez, că dacă o îndepărtam devenea dușmanul meu. Și zic: „Rămâi director general adjunct. Eu voi fi cu munca, oricum toată treaba vezi că e politică, și ai să vezi că va fi mai bine pentru amândoi. Facem ceva pentru România, că dacă nu mișcăm... eu am habar, cunosc țara asta, cunosc agricultura”, și uite așa mi-a devenit foarte fidelă, vreau să spun că avea o minte brici.

Reporter: Și ați organizat Agenția de Plăți, ați stat acolo director doi ani...

Nicolae Sterghiu: Exact doi ani.

Reporter: După aia a început nebunia cu schimbări, ați rămas în APIA...

Nicolae Sterghiu: ...în APIA ca auditor. Șef serviciu audit.

Reporter: Pe final, vă întreb: filozofie, politică sau agricultură?

Nicolae Sterghiu: Acum, agricultură. Aș vrea, s-ar putea în toamna asta (2020, n.r.), după ce-mi rezolv o problemă de sănătate, să văd cum mă lasă pandemia, că s-ar putea să o lungească. Cred că voi ieși, voi prezenta ce am avut în gând, dacă e încântat vreun partid politic, cele 10 puncte – eu am făcut decalogul, ce trebuie făcut.

Reporter: Și ziceți-le! Nu le dezvoltați, scurt.

Nicolae Sterghiu: Pe scurt:

Primul lucru – agricultură integrată. Proiect de țară – agricultura, că noi n-am avut proiect de țară altul decât intrarea în NATO și UE, dar agricultura e singura ramură care ar putea relansa România.

Doi – am trecut irigațiile. Avem 1075 km de Dunăre...

Trei: Registrul agricol informatizat.

Patru: Cadastru.

Cinci: Tinerii fermieri. Eu am dat, în 2014, chestiunea cu 50 de hectare și ei au preluat-o că or să dea 50 de hectare la tinerii specialiști, dar n-au de unde! Eu am introdus-o cu alt sens, la terminarea facultății, fiecare absolvent să aibă stagiatură de 2 ani – că tot îi plătește statul, ca șomeri, și apare umilitor, tânăr, ai terminat facultatea și iei șomaj – și obligă-l să meargă într-o fermă mare, noi avem cam la 3.000 de ferme cu peste 100 de hectare, acolo el va lua în primire 50 de hectare și va ține evidența cheltuielilor, va fi ca proiectul lui. Ce înseamnă cheltuieli și venituri pe 50 de hectare, asta am spus eu atunci, și el va ști exact care este circuitul banilor. Și dacă e bun și-i place munca, îl oprește fermierul mare, că toți fermierii sunt îmbătrâniți, au nevoie de tineri.

Deci punctele forte sunt astea: irigații, registrul agricol, cadastru și tinerii fermieri.

Reporter: Am înțeles ce ați ales din toată povestea asta, mai cochetați și cu celelalte. Ce și-ar dori Nicu Sterghiu în continuare?

Nicolae Sterghiu: Sănătate. Ca să pot ajuta familia, deci eu mai am 4 ani de rambursat creditul și de reparat și clădirea, fiindcă vreau să facă fata ce vrea din clădire, poate să fie spații de birouri, pentru cabinete medicale, e în centrul Constanței, e ok, și să aibă un venit al ei sigur, lunar, o chirie care va fi.

Reporter: Dacă ați fi să vă gândiți, ce ați regreta uitându-vă în urmă?

Nicolae Sterghiu: Regret faptul că n-am plecat în 2007 și n-am venit aici. Era o doamnă care ne dădea viza, ea mi-a spus: rămâi la audit, fiindcă ăștia, după ce pleci tu, vor începe atacuri la tine și te vor controla... rămâi aici să le răspunzi, că dacă ești plecat n-ai cum să le răspunzi. Și atunci când m-au chemat și mi-au spus: alege ce vrei, zic: nu pot, că apare principiul dominoului. Trec ca adjunct și încet așa, până jos, câte unul schimbat. Și dacă merge treaba, lumea e obișnuită, zice: „Merge datorită lui Sterghiu”, dacă nu merge, „sabotează Sterghiu”. „Eu plec la audit...”. Și s-a făcut imediat serviciul, dar am rămas pentru motivul că erau două neîmpliniri ale mele atunci, dar n-aveam cum să le fac. Deci avansul pe 15 octombrie și controlul trebuia terminat pe 30. Toată lumea a plecat în concedii și s-a ținut controlul până în primăvară.

Reporter: Mai aveți astăzi neîmpliniri?

Nicolae Sterghiu: Nu. În afară de sănătate... nu. Neîmplinirea e că n-am continuat cu politica. E un microb. Eu am un stră-străbunic împușcat, deodată cu stră-străbunicul Simonei Halep, în 1912, de comitagii bulgari, în Macedonia, atunci erau războaiele balcanice și amândoi au fost împușcați. Pe o treabă neclară, dar eu știu ce era: era transport de arme, Rusia ducea arme în Peninsula Balcanică pentru a revendica zona și... mă rog, asta e. Și cred că e microbul ăla care se transmite, chiar i-am reproșat străbunicului meu care a rămas, deci tatăl lui, zic: „Cum de n-ai făcut tu în perioada ’30-’40 politică?”. Zice: „N-aveam cum. A murit tata, aveam patru surori, trebuia să le fac rostul lor. Eu aveam trei copii, fratele meu, împușcat și el, avea două fete...”, familia a fost pe primul loc.

Interviu publicat în Revista Fermierului, ediția print - decembrie 2020

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Interviu

Piața cerealelor (grâu, porumb, soia și floarea-soarelui), la data de 14 decembrie 2020, un raport realizat de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe – consultant senior și analist.

GRÂU

Piața românească este una apatică în aceste zile, susține Cezar Gheorghe. Cumpărătorii afișează prețuri, însă loturile tranzacționate nu sunt efervescente. „Este firesc în contextul în care așteptările sunt diminuate pe fondul scăderii prețurilor și astfel oferta (ASK) este mult diferită față de cerere (BID). Suntem în momentul în care și piața internă este acoperită din punct de vedere al consumului pentru următoarele două luni calendaristice, decembrie 2020 și ianuarie 2021, iar sărbătorile de iarnă, chiar dacă se vor desfășura cu restricțiile generate de pandemie, aplatizează comerțul.”

Potrivit raportului USDA din decembrie 2020, în planul recoltelor viitoare, previziunile actuale arată UE + Marea Britanie la un nivel de 147.000.000 tone, cu circa 2.000.000 tone mai mult decât sezonul 2018-2019. În regiunea Mării Negre, Rusia a semănat cu grâu un total de peste 19.000.000 hectare, mai mult decât anul trecut cu circa 800.000 de hectare, însă întâmpină dificultăți din cauza lipsei acute de precipitații și a frigului. „Estimările actuale sunt de pierderi de producție, față de acest sezon când au înregistrat un record de producție de circa 85.000.000 tone, iar aceste pierderi pot fi între 9.000.000 și 12.000.000 tone grâu. SUA întâmpină, de asemenea, probleme serioase. Lipsa precipitațiilor conduce spre secetă, iar efectele La Nina se conturează deja în recolta americană de grâu a anului viitor. Avem deci un interval de observare, între 15 decembrie 2020 și 20 februarie 2021, timp în care estimările se pot coagula sau disipa, în funcție de condițiile meteorologice, apă și zăpadă versus deficit, iar acest factor este definitoriu pentru prețurile mărfurilor în sezonul următor”, spune analistul.

Cotațiile de astăzi în paritatea CPT Constanța sunt în jurul valorii de 170 euro/tonă pentru recolta nouă NC (New Crop).

Comparativ cu luna noiembrie, producția globală crește cu 1.280.000 tone din următoarele surse:  Rusia cu 500.000 tone, Australia cu 1.500.000 tone și Canada cu 200.000 tone. Totul se balansează cu țările în care producția a scăzut, Argentina fiind principala locație care a diminuat producția.

Consumul a crescut cu 5.000.000 tone față de luna precedentă, cu 3.000.000 tone creștere adăugată Chinei prin consum zootehnic și rezidual. Diferența se împarte între Australia și UE, creșterea consumului provenind tot din zootehnie și rezidual.

Stocurile la nivel mondial scad față de noiembrie cu circa 4.000.000 tone, de la 320.000.000 la aproximativ 316.500.000. „Ne aflăm în decembrie și această scădere a stocurilor se va reflecta, cu siguranță, în piață în decursul lunii ianuarie, ținând cont și că decembrie este o lună de consum generat de sărbătorile de iarnă”, punctează Cezar Gheorghe, analistul concluzionând că, după o perioadă flat, cu o scădere a prețului în medie de 4-6 USD/tonă, grâul începe să recapete valențe în preț. „Bursele au reacționat în consecință și creșterea înregistrată de USDA a fost de 2 euro/tonă în Euronext, cotație martie 2021 (MAR21), până la nivelul de 204,75 USD/tonă. În acest moment, cotația MAR21 este de 209,25 USD/tonă. Prețurile grâului vor avea o traiectorie pozitivă în următoarele două luni, stocurile diminuate și consumul crescut sunt cei doi factori care agregați vor constitui nucleul de energie care va alimenta prețul. La acestea se mai adaugă tangențial faptul că Republica Chineză cumpără grâu franțuzesc cu mare apetit, însă nimeni nu ia astăzi în seamă acest lucru, deși impactează cu circa 2.000.000 tone în volum de tranzacții.”

PORUMB

Piața de export românească este pur și simplu tăcută. „Cumpărătorii din paritatea FOB Constanța lipsesc, mutându-se în zona de originare mai ieftină, adică SUA, unde prețul este mai mic cu circa 10 USD/tonă, în contextul în care ajutorul unui dolar slab acționează ca un combustibil în accelerarea exportului din Statele Unite. Cu logistica Golfului și cu ajutorul canalului Panama, ruta spre China și Asia este facilă. De aceea, cotațiile la porumb sunt reduse în aceste zile. Traficul comercial se efectuează la nivel de nave coaster și handy 5.000-10.000 tone capacitate, pentru Grecia în mod special”, precizează Cezar Gheorghe.

Orientativ, 184-187 euro/tonă CPT Constanța este indicația de preț.

În același timp, din Ucraina răzbat informații cum că procesatorii interni doresc să fie restricționat exportul la porumb din cauza dimensiunii reduse a recoltei.

Conform raportului USDA din decembrie 2020, față de luna noiembrie, există un deficit de producție la nivel global de circa un milion de tone. Acest lucru este generat de balanța creată între nivelul de producție din Ucraina (+ 1.000.000 tone) și Argentina (-1.000.000 tone) și Uniunea Europeană cu minus 500.000 tone.

Consumul crește cu 1.500.000 tone la nivel global, pentru zootehnie și uz rezidual. China este cotată cu 17.000.000 tone cotă de import, estimându-se 23.000.000 tone import porumb de către China.

Stocurile la nivel mondial scad față de luna trecută cu 2.500.000 tone, lucru care va avea ecou în cotațiile bursiere, dar nu imediat.

Concluziile analistului Casei de Trading a Fermierilor: „Porumbul va reprezenta în continuare un pol de interes. Cumpărătorii, astăzi absenți din bazinul Mării Negre, se vor întoarce la originare în bazin din două motive: potențialul de export american și brazilian se va diminua, iar acest lucru va genera prețuri mai mari; Bazinul Mării Negre va trebui să suplinească și Uniunea Europeană, care are un potențial anual situat între 17.000.000-22.000.000 tone, impactat fiind de pandemia Covid-19. Februarie ar trebui să fie luna în care cumpărătorii să fie prezenți efectiv în bazinul Mării Negre. Prețurile vor crește, cu siguranță. Cererea Chinei va dezechilibra în continuare prin creșterea prețului, piața porumbului. SUA are ca țintă de export 67.000.000 tone. Terminalele din Golf lucrează sub presiune spre a suplini serviciile de transbord. Ucraina, în schimb, reduce costul de transbord la 5-7 USD/tonă din cauza deficitului de materie primă oferită spre export. Brazilia a recepționat circa 50 de litri de apă în ultimele zile, însă această cantitate nu este suficientă. Câmpurile au nevoie de precipitații în perspectiva celei de-a doua recolte de porumb.”

SOIA

Comparativ cu luna noiembrie, se înregistrează un minus de 600.000 tone la nivel global din cauza scăderii de producție în Argentina (minus 1.000.000 tone), contrabalansată parțial cu surplusul din Canada și Uruguay, arată Cezar Gheorghe. „De acest aspect beneficiază soia americană, care își menține ritmul de export. Producția braziliană rămâne la nivelul de 133.00.000 tone.”

Consumul crește față de luna trecută cu 700.000 tone, „bazat pe cererea chinezească, în ciuda faptului că au existat câteva contracte care au avut parte de wash-out din cauza cumpărătorilor chinezi, care au considerat prețul prea mare”.

Stocurile, de la lună la lună, scad cu 880.000 tone, lăsând mai puțin loc de gândire în perspectiva aprovizionării.

„Soia este în ceea ce privește relația dintre cele trei componente (producție, stocuri și consum). Orice schimbare în sens negativ va genera costuri mai mari de aprovizionare în viitorul apropiat”, concluzionează specialistul.

FLOAREA-SOARELUI

Unitățile de procesare sunt acoperite din punct de vedere al materiei prime pentru Q1. „Cotațiile porturare au scăzut în același trend. Oferta pentru livrare în port se situează în jurul nivelului de 575 USD/tonă. Tranzacții spot se mai derulează în țară. Loturi de 2.000-3.000 de tone s-au tranzacționat la nivel de 595 USD/tonă DAP procesator, cu livrare și plată în ianuarie 2021. Rusia a impus taxe de export la semințele de floarea-soarelui de 30%, dar nu mai puțin de 165 euro/tonă”, încheie Cezar Gheorghe.

Pentru raportul complet al Casei de Trading a Fermierilor, din data de 14 decembrie 2020, privind piața cerealelor, accesați link-ul: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-14-decembrie-2020/

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Foto: Titan Machinery România

Publicat în Eveniment

Piața pentru grâu, porumb, floarea-soarelui și rapiță, la data de 23 noiembrie 2020, un raport realizat de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe – consultant senior și analist.

GRÂU

Grâul românesc continuă să prezinte interes pentru piața internă, atât în panificație, cât și în fermele de creștere a porcilor și a puilor. „În acest context, remarcăm apetitul pieței de grâu furaj în asigurarea aprovizionării directe pentru lunile care vor urma, în speță ianuarie-mai 2021, cu ritm calibrat la circa 2.500-3.000 tone per furnizor, astfel încât curba prețului să fie nivelată și cantitatea securizată”, arată Cezar Gheorghe.

Portul Constanța cotează spot 203-205 euro/tonă, ceea ce reprezintă un nivel de rezistență la 1.000 lei/tonă.

Rusia a exportat în perioada iulie-septembrie, circa 20,7 milioane tone, cu 17% mai mult decât aceeași perioadă a anului trecut, cu o pondere de 5 milioane în luna septembrie. Principalele destinații rusești sunt Turcia, Egipt și Bangladesh. „Predicția de export total este setată la 39 milioane tone în dreptul Rusiei. În planul însămânțărilor, 18,9 milioane hectare rămâne cifra finală la grâu. Însă, din cauza secetei persistente, estimările sunt că 10-12% din ceea ce s-a însămânțat va fi pierdut, asta dacă mai adăugăm și înghețul, care este deja un fenomen normal în această perioadă. Cu toate acestea, speranțe există și timpul vă proba nivelul de recoltă a anului 2021. Prognozele meteo indică căderi de zăpadă și viscole pentru porturile rusești, ceea ce va conduce către dificultăți logistice, de transport către porturi și de încărcare a navelor. Exportatorii au început să se grăbească în acest orizont de vreme care va crea dificultăți. În Ucraina, campania de însămânțare s-a încheiat conform prognozei, cu peste 6,1 milioane hectare, care se află într-o stare bună de vegetație în pragul intrării în iarnă”, precizează analistul.       

Cotațiile EURONEXT stabilizează grâul în platoul de 210-211 euro/tonă, în timp ce ne pregătim pentru iarnă și, deci, cerere. „Cotațiile pentru martie 2021 sunt cu un euro mai mici decât cotațiile decembrie 2020, fără premium de stocare. Dar, lucrurile se vor ameliora pe măsură ce cererea va deveni substanțială”, apreciază Cezar Gheorghe.

PORUMB

În câteva zone din nord-vest și nord-est, recoltarea porumbului a devenit dificilă din cauza precipitațiilor și a lipsei de facilități de uscare. Fermierii cotează vânzarea de porumb la 650-700 lei/tonă la fizic, adică în starea în care este, dar cu umidități estimate din câmp de 20-25%. În tot acest timp, marfa la STAS se cotează în jurul valorii de 800 lei/tonă și chiar mai sus, în raport direct cu Portul Constanța, care indică un preț de listă de 930 lei/tonă.

„Piața internă este deosebit de activă. Cererile de porumb sunt active cu indicații de livrare extinse pe câteva luni, până în martie 2021. Baza de calcul este CPT locație cumpărător, la care se aplică, în funcție de caz, costuri de finanțare pentru termen de plată și costuri de stocare a mărfii, precum și pierderile tehnologice în locația care depozitează”, a specificat analistul.

O indicație ca bază este între 900 și 930 lei/tonă, depinzând de zonă și costuri de transport care sunt introduse în bază.

În paritatea FOB Constanța, cererea pentru livrare ianuarie 2021 a fost la nivelul de 201 euro/tonă, în timp ce oferta cumpărătorilor a fost de 197-198 euro/tonă.

În plan regional, prețul porumbului ucrainean a crescut la nivelul de 235,5 USD/tonă, însă cumpărătorii sunt atrași de origini mai competitive.

„China a rămas la fel de insistentă în achiziție. Un lot de 700.000 de tone a fost achiziționat din SUA. De asemenea, Mexic a achiziționat 195.000 de tone de porumb american, iar încă 140.000 de tone au destinație încă necunoscută. Porumbul american rămâne cea mai bună opțiune de achiziție. Golful indică un nivel de 225 USD/tonă, acest lucru stârnind piețele de capital într-o creștere care vizează obținerea de profit. Mai la sud, oferta din Brazilia și Argentina rămâne limitată, însă Egiptul a reușit să securizeze în UP River o cantitate pe care a dorit inițial să o origineze din Ucraina. Prețurile în FOB UP RIVER și FOB SANTOS au indicații de creștere la nivelul de 229,5 USD/tonă, respectiv 238 USD/tonă”, spune consultantul Cezar Gheorghe.

Conform Goldman & Sachs, importurile Chinei de porumb pentru 2021 sunt deja estimate la 33.000.000 de tone și predicția până în 2023 este de 55.000.000 tone. În același timp WASDE vede doar 13 milioane tone pentru acest sezon și 22 milioane pentru anul agricol următor. „Acest lucru vine să întărească analiza noastră preliminara de 23 milioane 2020-2021 și creșterea până la 30 milioane pe care o previzionam pentru sezonul 2021-2022”.

FLOAREA-SOARELUI

Cererea masivă a Turciei, agregată cu diminuarea recoltelor din Bazinul Mării Negre, fac ca volatilitatea să fie masivă pentru această materie primă. „Bineînțeles că în joc intră și uleiul de palmier și cel de soia. Cotațiile uleiului brut de floarea-soarelui în Ucraina continuă să fie discrepante din motivele enumerate mai sus, astfel încât pentru JFM (ianuarie-februarie-martie 2021) se oferă la nivelul de 1.175 USD/tonă față de cumpărătorii care doresc să plătească 1.145 USD/tonă. Anumite contracte s-au încheiat la 1.155 USD/tonă. Aceasta se reflectă într-o creștere de preț de circa 86 USD/tonă într-o săptămână. În turbulenta pieței intervine Turcia, care a profitat de un moment mai puțin plăcut al unui procesator bulgar și a contractat marfă cu origine Rusia, care așteptă în cinci nave în rada portului Varna la un preț de 550 USD/tonă și a plătit pentru ea 630 USD/tonă CIF Turcia. Cu un cost de 20-23 USD/tonă transport, vedem poziționarea prețului pentru România la un nivel de 580-590 USD/tonă FOB, 570-580 USD/tonă CPT Constanța, explică Cezar Gheorghe.

RAPIȚĂ

Cotațiile rapiței se coagulează intern la niveluri de 410-420 euro/tonă FCA. Diferența între cele două cotații o face logistica față de cumpărător. S-au înregistrat tranzacții de ordinul a câteva mii de tone, cuvântul de ordine fiind „tot ce este de vânzare se cumpără”.

La nivel european, rapița se cotează prin uleiul brut la nivelul de 856 euro/tonă în zona porturilor olandeze, deci static din acest punct de vedere.

Ucraina se apropie de finalul însămânțărilor la rapiță. În 17 noiembrie 2020 erau la un nivel de 86% față de o prognoză totală de 990.000 hectare.

Rusia însămânțează circa 1,4 milioane hectare de rapiță, cu un potențial estimat de 2,7 milioane tone.

„EURONEXT cotează recolta nouă în scădere față de recolta veche, vizualizând progresul însămânțărilor, la 394,25 euro/tonă, inversul față de februarie 2021 fiind de 20 euro”, punctează Cezar Gheorghe.

Pentru raportul complet al Casei de Trading a Fermierilor, din data de 23 noiembrie 2020, privind piața cerealelor, accesați link-ul: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-23-noiembrie-2020/

Publicat în Eveniment

Astăzi, 11 noiembrie 2020, Clubul Fermierilor Români a publicat un raport de piață special dedicat WASDE (World Agricultural Supply and Demand Estimates), raport de piață al Departamentului de Agricultură al Statelor Unite ale Americii, care conține informații despre producția, consumul și stocurile la nivel mondial pentru grâu, porumb și soia. Reamintim că, prin Cezar Gheorghe – consultant senior și analist, Casa de Trading a Fermierilor realizează săptămânal rapoarte privind piața cerealelor.

GRÂU

Producția la nivel mondial scade cu 700.000 de tone față de luna octombrie 2020, dar crește față de anul trecut cu 7,44 milioane tone.

Consumul la nivel mondial crește cu 1,65 milioane tone față de luna octombrie, în timp ce față de anul trecut, avem un consum sporit cu 4,38 milioane tone.

Stocurile la nivel mondial scad cu un milion de tone față de luna octombrie, însă comparativ cu anul trecut avem un plus de 19,69 milioane tone.

Se prognozează că grâul va avea corecții pozitive în următoarea perioadă, însă nu spectaculoase. „Trendul este în creștere datorită cererii constante la nivel global (consumul) și a următorilor doi factori: în lume, grâul este recoltat cu două excepții care au, totuși, prognoza lor de recoltă (Argentina și Australia) și, deci, se cunosc valorile finale de stocuri și cererea rămâne constantă din cauza secetei care a afectat destinațiile tradiționale, Nordul Africii și Orientul Mijlociu, iar marii exportatori din bazinul Mării Negre ar putea suferi politici protecționiste pentru a limita exporturile”, precizează Cezar Gheorghe.

PORUMB

Producția scade cu 14,19 milioane de tone față de octombrie 2020, aspect generat de două cauze: Ucraina, cu un minus de 8 milioane de tone, și SUA, care au scăzut productivitatea la hectar. „Agregând și UE, cu un milion tone lipsă, ajungem la această diferență uriașă de la lună la lună. Cu toate acestea, diferența la nivel global este pozitivă față de anul trecut, cu un plus de 28,44 milioane tone”, a specificat analistul.

Consumul scade cu 6 milioane tone la nivel global, compensând parțial scăderea de producție la nivel mondial. Comparativ cu anul trecut, consumul este în creștere cu 23,86 milioane de tone.

Stocurile scad la nivel mondial cu 9 milioane tone, ca rezultat direct al scăderii producției și compensate cu scăderea consumului. Comparativ cu anul trecut, nivelul lor este în scădere cu 11,9 milioane tone.

Porumbul va menține trendul crescător, susțin specialiștii. „Cererea Chinei se concretizează și, cu siguranță, va atinge un nivel de 26 milioane tone importuri în acest an. Atragem atenția că această cerere nu este spot doar din cauza diminuării producției naționale de porumb a Chinei, a cărei cultură a suferit din cauza taifunurilor care au săvârșit importante pagube. Ea se va repeta în anul următor și în anii ce vor veni la niveluri de cel puțin 30 de milioane de tone. Țările care vor suplini sunt rezervoarele tradiționale (Ucraina și SUA), dar și cele care vor agrea acorduri de compatibilitate în ceea ce privește siguranța hranei”, spune Cezar Gheorghe.

SOIA BOABE

Producția la nivel mondial scade cu 5,83 milioane tone față de luna octombrie, dar crește cu 25,95 milioane tone comparativ cu anul trecut.

Consumul scade ușor cu 1,56 milioane tone față de luna octombrie, dar crește față de anul trecut cu 15,16 milioane tone.

Stocurile scad față de luna trecută cu 2,18 milioane tone și față de anul trecut cu 8,82 milioane tone.

Apetitul insațiabil al Chinei devine principalul factor de creștere și suport al prețului boabelor de soia, apreciază analistul. „Traiectoria ascendentă a boabelor influențează în mod direct prețul sub-produsului numit ulei de soia, care, la rândul său, are impact asupra complexului uleiurilor vegetale în termeni de creștere. Potențialul se va menține cu siguranță în viitor și nu ar fi un exemplu rău de urmat în piața locală românească de a acorda o mai mare importanță culturii de soia și procesării boabelor pentru zootehnia românească”.

Pentru raportul complet, accesați link-ul: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-special-11-noiembrie-2020/

Publicat în Eveniment

Vă prezentăm raportul din 10 noiembrie 2020 privind piața cerealelor, realizat de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe - consultant senior și analist.

Cezar Gheorghe spune că există patru factori cumulați care au făcut ca prețurile grâului și ale porumbului să coboare față de nivelurile de acum 9-10 zile, și anume:

  • Alegerile din SUA au generat un sentiment de așteptare generală. Toată lumea privește, și încearcă să ghicească, cum va influența victoria democraților, perspectivele viitoare ale piețelor în termen de cerere și ofertă, conturate de politicile sau noile politici ale câștigătorului de la Casa Albă.

  • Teama de lockdown a făcut ca cererea să scadă. Rând pe rând, multe țări europene și de pe alte continente iau măsuri, inclusiv de lockdown, în tentativa de a stăvili valul doi al pandemiei, care se manifestă deosebit de amplu.

  • Sfârșitul lunii octombrie, când fondurile de investii și-au lichidat pozițiile long întru obținerea profitului. Oferta fiind astfel mai mare decât cererea, prețurile au coborât pe burse.

  • Așteptarea noului raport WASDE de pe 10 noiembrie 2020 va contura din nou ecuația stocuri + recoltă – consum /cerere.

„Practic, ne aflăm într-o scenă de platou cu un nivel de rezistență fixat în 205-206 euro/tonă la grâu și 185 euro/tonă la porumb, care ține de câteva zile bune și redefinește cererea în raport cu oferta. Cu toate acestea, uitându-ne la nivelul cererii (care nu a dispărut, ci doar a rămas în expectativă), urmărind cotațiile de preț din bazinul Mării Negre, citind cotațiile din America de Sud și de Nord, având deja fixat un nivel al recoltelor 2020 în termen de volume, considerăm că faza de platou va fi temporară și cererea va reveni în următorul interval de 20-50 zile. Stockpiling-ul care a început să fie exercitat de multe state ca măsură de protecționism, va genera însă cerere în viitorul apropiat, precum și reducere a ofertei din partea țarilor exportatoare”, explică analistul.

GRÂU

Piața românească a grâului se aliniază trendului actual. Platoul pe care este oprit prețul grâului reprezintă, la rândul său, nivelul de rezistență al prețului.

În termeni de preț, față de raportul săptămânii trecute, 205-207 euro/tonă CPT Constanța rămâne în continuare potențialul maxim de atins. Prețul grâului de furaj este cu 5 euro mai jos față de cel al grâului cu proteină bază 12%.

„În piața internă, procesatorii, fabricile de nutrețuri, fermele de creștere a puilor creează un pol de interes, pe loturi spot, 1.000-3.000 de tone pe tranzacție, menținând competitivitatea față de piața de export. Diferențele sunt în termenii de plată (30-90 de zile) și condițiile calitative cu un standard mai ridicat față de piața de export. Însămânțările de toamnă continuă printre ferestrele de vreme, mijlocul lunii noiembrie fiind, cu siguranță, un sfârșit de etapă al însămânțărilor de toamnă 2020. Nivelul vegetativ se prezintă bine pentru această oră. Plantele nu au stres hidric și dezvoltarea lor este în parametri normali pentru această dată”, precizează Cezar Gheorghe, analistul adăugând că în termeni de prețuri regionale se semnalează următoarele indicații: FOB porturi ucrainene: 254 USD/tonă grâu cu nivel de proteină de 12% și 251 USD/tonă grâu cu nivel de proteină 11,5%; FOB porturi rusești: 254 USD/tonă grâu cu nivel de proteină 12%.

În plan global:

  • Notăm rezistența Chinei la grâul și orzul australian. Bariera se menține pentru mărfurile australiene. În acest context, Australia își găsește piețe în Asia, concurând cu bazinul Marii Negre în aceste destinații, iar grâul nord-american își poate regăsi perspective în China.

  • Australia reconfigurează cifrele de producție și indica circa 30,5-32 milioane tone grâu producție.

  • Grâul australian este cotat la 275 USD/tonă, destinație Asia de Sud-Est.

  • Argentina rămâne la nivelul de 16,8 milioane din 21 milioane estimate.

  • 43% din recolta SUA de grâu însămânțat se afla în condiție bună spre excelentă, în creștere cu 2% față de săptămână trecută. Cu toate acestea, îngrijorarea este prezentă. Statele care au cea mai mare pondere în producția americană de grâu sunt afectate de secetă care se extinde încet, dar sigur. Vremea, ca de obicei, este factorul determinant.

  • China a vândut 2,7 milioane tone din rezerva de stat, dintr-un total scos la vânzare de 3,56 milioane tone, la prețul de 352 USD/tonă, echivalent a 1.468 lei/tonă.

PORUMB

În țara noastră, recoltatul continuă în Vest-Nord Vest, ca și în nordul Moldovei. Acest ritm este însă unul lent din cauza precipitațiilor și a condițiilor de calitate. „Punctăm aici recoltarea de marfă umedă, cu un procent 17% și chiar mai sus, care din cauza transportului direct către port este susceptibilă de apariție a micotoxinelor, fapt care poate influența calitatea omogenă  vaselor la descărcarea în destinații”, menționează Cezar Gheorghe.

Prețul porumbului s-a redus din motivele expuse la începutul raportului, ajungând la un nivel de 185 euro/tonă CPT Constanța.

În piață internă, remarcăm un preț mai ridicat față de ceea ce oferă portul. Indicațiile se duc în jurul valorii de 920-930 lei/tonă, cu plata la termen de 30-90 zile, ca și în cazul grâului.

„Analizând apetitul cumpărătorilor care activează în piața de export, concluzionăm că această etapă de platou este doar un moment de reașezare a cererii în contextul celor patru factori indicați în preambulul acestui raport, iar odată cu expirarea elementelor ce constituie fundamentul scăderii de preț, vom putea vedea cererea la locul său”, punctează analistul.

FLOAREA-SOARELUI

Pe piața din România, semințele de floarea-soarelui își mențin atractivitatea din punctul de vedere al prețurilor. Nu există un recul al pieței, cererea există în continuare. Cotațiile se situează între 490-495 USD/tonă CPT unități de procesare și 500-505 USD/tonă în portul Constanța. Diferența între cele două destinații este dată de diferența logistică.

„În regiunea Mării Negre, prețul uleiului de floarea-soarelui a cunoscut o efervescență stârnită din cauza panicii induse de anumiți cumpărători care anticipează o creștere a prețurilor, iar cotațiile FOB Ucraina pentru luna noiembrie au atins 1.000 USD/tonă. Cotațiile pentru luna decembrie s-au aliniat la 1.000 USD/tonă cu business închis la 980 USD/tonă. Pentru JFM (ianuarie-februarie-martie), cotațiile se situează cu cerere de 985 USD/tonă, iar ofertele de cumpărare la 975 USD/tonă. În context de bazin al Mării Negre, certitudinea unei recolte diminuate cu 5 milioane de tone este un indicator de bază pentru prețul tranzacțiilor care vor urma, precum și pentru posibilele consecințe care ar putea influența la rândul lor prețul semințelor în viitorul apropiat”, arată Cezar Gheorghe.

RAPIȚĂ

Cotațiile Euronext urcă prețurile, indicația februarie 2021 atingând 402,5 euro/tonă. Prima luna de recoltă nouă august 2021 este cotată la 388 euro/tonă, cu o diferență între recolta veche și cea noua de 14 euro/tonă.

„Cumpărătorii de rapiță recoltă nouă, în perspectiva însămânțării a circa 380.000-400.000 hectare, nu manifestă un apetit deosebit din cauza evenimentelor generate de secetă în sezonul 2020. Riscul de forță majoră pe fondul lipsei mărfii fizice alimentează reluctanța acestora din urmă. Cu toate acestea, indicații timide se regăsesc în august 2021, minus 10 euro/tona de marfă în paritatea CPT destinatar”, punctează Cezar Gheorghe, consultant senior și analist al Casei de Trading a Fermierilor.

Pentru raportul complet al Casei de Trading a Fermierilor, din data de 10 noiembrie 2020, privind piața cerealelor, accesați link-ul: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-10-noiembrie-2020/

Publicat în Eveniment

Pe 10 noiembrie 2020 se desfășoară Conferința Agribusiness 4.0, în mediul virtual, așa cum au avut loc în acest an majoritatea evenimentelor, situație generată de pandemia COVID-19. Organizatori sunt Fundația Centrul pentru Management Agricol, Clubul Fermierilor Români și agenția de publicitate Godmother.

Ce este Agribusiness 4.0? O ediție maraton de opt ore, în care cei mai importanți jucători din agricultură vor prezenta soluții și planuri concrete celor peste 3.000 de participanți online din rândul fermierilor și al companiilor din sectorul agriculturii.

Totul însă, la distanță, respectând reglementările în vigoare ale situației din prezent, spun organizatorii.

Evenimentul include trei sesiuni care acoperă subiecte de actualitate din industria agricolă, precum provocările fermierilor pentru asigurarea competitivității și gestiunea riscurilor, tehnologie și modele de afaceri și noi meserii în agricultură, dar și strategie integrată de promovare a produsului românesc.

„Toate acestea vor fi prezentate și susținute de 20 de profesioniști din cadrul celor mai importante instituții naționale și internaționale din domeniu, care vor seta agenda industriei în contextul actual, printre care: Adrian Oros - ministrul Agriculturii; Thierry de l'Éscaille - secretar general ELO; Daniel Buda - MEP, ComAgri, Parlamentul European; Achim Irimescu - ministru plenipotențiar Reprezentanța Permanentă a României la UE; Georgiana Rusu - director general Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare; Florian Ciolacu - director executiv Clubul Fermierilor Români și Marian Murguleț - CIO al Guvernului României”, precizează organizatorii evenimentului virtual de agricultură.

Conferința Agribusiness 4.0 este organizată pe o platformă digitală care permite companiilor să își prezinte portofoliul de produse, să propună oferte speciale și să intre în contact direct prin chat și webcam cu reprezentanții firmelor interesate. Astfel, utilizatorii experimentează și accesează în timp real funcționalități și activități organizate în cadrul unei conferințe de agricultură, iar din câteva click-uri pot fi vizitate toate standurile virtuale prezente. Harta evenimentului este interactivă, participanții având posibilitatea de a vizualiza detalii și de a intra în contact cu expozanții.

„Industria agribusiness este și va fi mereu un mediu efervescent care se adaptează la condițiile exterioare foarte repede. Am propus și am găsit deschidere de la companii să punem în același loc, fie el și virtual, toată cererea și oferta din această industrie și suntem siguri că va fi un eveniment cu multiple beneficii pentru toți participanții”, concluzionează Valentin Văcăruș, organizator conferință și manager Godmother.

Revista Fermierului este partener media al evenimentului Agribusiness 4.0.

Publicat în Știri

Vă prezentăm raportul din 3 noiembrie 2020 privind piața cerealelor, realizat de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe - consultant senior și analist.

Înainte, însă, vă reținem atenția cu o estimare a suprafețelor însămânțate în toamna 2020: Grâu – 2.200.000 ha (încă se însămânțează); Orz furaj – 300.000 ha; Orz de bere – 170.000 ha; Rapiță – circa 400.000 ha.

GRÂU

Piața românească este caracterizată zilele acestea de o efervescență a tranzacțiilor, bazată pe competitivitatea grâului românesc în destinații tradiționale, cum ar fi Iordania. „În plan intern, industria de profil își menține ritmul de aprovizionare, cumpărând loturi în vederea lunii decembrie, lună care generează vânzări agregate mult mai mari în mod tradițional”, precizează Cezar Gheorghe.

În zona de sud a României, 1.000 lei/tonă a rămas un reper, marcând astfel un nivel de intrare în negocierea cu fermierul a cumpărătorului, restul condițiilor contractuale putând reduce, conform normelor de calitate, prețul.

În vestul țării, grâul se poziționează în termen de cerere în plaja de 920-940 lei/tonă FCA ferme, cu livrare în decembrie-ianuarie.

În zona Moldovei, plaja de prețuri se situează în aceleași limite: 920-940 lei/tonă FCA ferme.

În portul Constanța, prețul grâului variază, în funcție de destinația pe care cumpărătorul o are în contractele sale. Ca marker, 1.000 lei/tonă este norma. Prețul grâului furajer este în general cu 20-25 lei/tonă mai jos.

„În regiune, în Rusia, asociațiile de procesatori din industria de morărit și panificație au adresat o cerere formală ministerului de resort pentru a restricționa exportul de grâu și de a subvenționa prețul făinii. La fel au procedat și asociațiile de crescători de pui din Rusia. În același timp, SovEcon crește predicția de recoltă cu cel puțin 1,5 milioane tone față de 83 milioane, conform ultimului raport WASDE. În Ucraina, limitele de tranzacționare către export agreate prin memorandumul semnat între exportatori și guvernul ucrainean rămân în vigoare. Cu o producție totală de 25 milioane tone în sezonul 2020-2021, limita este setată la 17,5 milioane tone. Până în acest moment, cifrele indică o valoare de 10 milioane de tone exportate. Cotațiile din porturile ucrainene indică un nivel de 253 USD/tonă FOB pentru grâul cu 11,5% proteină și 250 USD/tonă pentru grâul de furaj cu 10,5% proteină”, arată analistul.

În ceea ce privește licitațiile, Iordania MIT a cumpărat 120.000 tone de grâu cu livrare în decembrie 2020, după cum urmează: 60.000 tone origine România – CHS, 279,9 USD/tonă CIF AQABA, livrare 1-15 martie 2021; 60.000 tone origine Rusia – ASTON, 279 USD/tonă CIF AQABA, livrare 15-28 februarie 2021.

„Scăderea bursei din ultimele zile reprezintă un “profit taking” al fondurilor de investiții, care și-au lichidat pozițiile consolidate. De exemplu, pe Euronext, prețul grâului a scăzut de la 211,5 la 205 euro/tonă. Scăderi similare au avut loc și pe CBOT. Companiile de “end-useri”, adică utilizatori finali au venit în sprijinul prețului în ultimele două zile de tranzacționare (marile companii de trading și altele pe lanțul de aprovizionare). Această scădere abruptă de la 211,5 la 205 euro se datorează potențialului perturbator generat de valul 2 al pandemiei COVID-19, care a făcut ca anumite țări, regiuni, să intre în lockdown total sau parțial. Întrebările fundamentale rămân însă cele legate de China și rezervele sale de grâu – cât de mare este rezerva și de ce încă achiziționează? Turcia a eliminat taxele de import ale grâului, de la 45% la 0%. În statistică, Turcia este cel mai mare importator de grâu din Rusia și, de asemenea, cel mai mare exportator de făină. Acest aspect presupune crearea de valoare adăugată, crearea locurilor de muncă, a industriilor conexe de suport, a industriei logistice și de stocare, precum și taxe colectate de stat. Cu toate acestea, cererea este la locul ei, date fiind stocurile existente în piața fizică”, explică Cezar Gheorghe.

PORUMB

Nivelul de recoltă al României rămâne la peste 10 milioane de tone. „Această cifră include și volumele provenite din agricultura de subzistență, care nu are valoare de intrare în ciclul comercial. Ne referim la recoltele care aprovizionează gospodăriile proprii pentru hrana animalelor și a păsărilor. Prețurile porumbului în teritorii se mențin ca cerere din partea vânzătorilor. Diferența între FCA ferme și CPT baze o face gradul de umiditate și transportul”, punctează analistul.

În vestul României prețurile variază între 750 și 800 lei/tonă FCA ferme și 810-820 RON/tonă în bazele de colectare.

În Moldova prețul porumbului este 750-780 lei/tonă FCA ferme și 800-820 lei/tonă în bazele de colectare.

În sudul României, avem 860-870 lei/tonă FCA ferme, iar „CPT Constanța indică un maxim de 180 euro/tonă (877 lei/tonă), dar apetitul de achiziție este unul destul de restrâns din cauza volatilității apărute și care va persista. Loturile oferite spre vânzare încep să genereze o lichiditate mai mare, izvorâtă din panica de cădere a pieței a vânzătorilor intermediari”, punctează Cezar Gheorghe.

Analistul face referire la căderea abruptă a cotațiilor pe CBOT și Euronext care se datorează lichidării pozițiilor fondurilor de investiții și, implicit, trecerea la următoarea lună ca reper, adică martie 2021, unde cotația indicativă Euronext este de 184,25 euro/tonă. Diferența între vârful de 197-198 euro/tonă atins și 184,75 euro/tonă este una apreciabilă, de circa 14 euro. „Portul Constanța reacționează pe măsură și indică spot un maxim de 180 euro/tonă, cu posibilitate de scădere în zilele următoare. Reacția este sporită și de lockdown-urile apărute în ultimele zile, precum și de faptul că valul 2 pandemic va scădea cererea în destinații, iar țările de unde se originează ar putea face stocuri în prezumția de lockdown total în viitor generat de COVID19. Cererea însă rămâne la locul ei, cu estimarea de import a Chinei de peste 17 milioane de tone. În tot acest timp, USDA rămâne impasibilă și nu renunță la estimarea de import a Chinei de 7 milioane de tone. Dacă analizăm aceste două aspecte, și luăm în calcul cantitățile contractate deja de China din SUA de 10,5 milioane tone, calculate la 15 octombrie 2020, din care 8,8 milioane nelivrate încă, plus încă 1,5-2 milioane de tone livrate și adăugând 5 milioane din alte origini, inclusiv Ucraina, ne rezultă 17 milioane de tone.”

FLOAREA-SOARELUI

În România, prețul de tranzacționare revine la valențe superioare, CPT Constanța: 505-510 USD/tonă, semințe linoleice; Procesatori: 495-500 USD/tonă, semințe linoleice.

Prețul uleiului brut:

  • FOB CHORNOMORSK, cu livrare în noiembrie: 1.000 USD/tonă cerere, 990 USD/tonă ofertă;

  • FOB CHORNOMORSK cu livrare în decembrie: 985 USD/tonă cerere, 970 USD/tonă ofertă.

Pentru raportul complet al Casei de Trading a Fermierilor, din data de 3 noiembrie 2020, privind piața cerealelor, accesați link-ul: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-3-noiembrie-2020/

Publicat în Eveniment
Luni, 26 Octombrie 2020 20:50

Piața porumbului nu dă semne de echilibru

Vă prezentăm raportul din 26 octombrie 2020 privind piața cerealelor, realizat de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe - consultant senior și analist.

GRÂU

Grâul continuă să fie marfa cu o creștere stabilă în termen de cerere și ofertă. În plan național, intensificarea cererii dă roade. „Loturi de marfă își găsesc cumpărătorii la prețuri de 1.000 lei/tonă, preț care conține și opțiunea de stocare pe 2-3-5 luni, însă, după cum spune și numele, este o opțiune. Vânzătorul poate cere livrarea când dorește. Destinația mărfurilor este un mix între piața internă (aproximativ 40%) și cea de export (aproximativ 60%). Calitatea fizico-chimică a mărfii influențează prețul contractual prin penalizările care se pot aplica din cauza condiției calitative a mărfii. Plata în regim de certificate de depozit este foarte atractivă pentru fermieri. Atragerea capitalului înainte de livrare este un element ce conduce la finalizarea înțelegerii, în contextul în care fermierii primesc 90-95% din prețul mărfii înainte de livrare”, arată Cezar Gheorghe.

În plan regional, lider este bazinul Mării Negre, cu ultimele vânzări de 175.000 tone de grâu în Turcia, după o licitație TMO. Prețurile variază în funcție de porturile de descărcare, între 269,8 USD/tonă și 277,3 USD/tonă pentru grâu de origine rusească. „Singura excepție este portul de descărcare Samsun, unde Cargill va livra un lot de 25.000 tone la prețul de 267,5 USD/tonă. Costul de transport până în porturile turcești se situează între 13-14 USD/tonă. De asemenea, notăm ridicarea barierelor vamale pentru grâu, porumb și orz, în ceea ce privește accesul în Turcia, cu efect imediat și cel puțin până la 31 decembrie 2020. Taxele de import sunt zero în acest moment”, spune specialistul.

O altă licitație a ținut atenția vânzătorilor, și anume OAIC Algeria, cu 720.000 tone la prețul de 275-276 USD/tonă pentru livrări CIF în decembrie.

Licitația GASC Egipt a adus trei loturi de câte 55.000 tone (în total 165.000 tone): LDC (Dreyfuss) 55.000 livrare 1-10 decembrie 2020 – 262,97 USD/tonă FOB + 14,9 USD/tonă transport și asigurare; LDC 55.000 livrare 10-20 decembrie 2020 – 263,97 USD/tonă FOB + 14,9 USD/tonă transport și asigurare; ADM 55.000 livrare 10-20 decembrie 2020 – 263,97 USD/tonă FOB + 14.9 USD/tonă transport și asigurare. Toate cele trei loturi au termen de plată 180 zile.

„Dacă totalizăm cifrele, aducând în adunarea matematică și cele 50.000 de tone licitate și cumpărate de Tunisia la prețul de 278,98 USD/tonă, avem 1.100.000 de tone grâu vândute în două-trei zile. La bursa Mării Negre, indicația pentru livrări de grâu în noiembrie este de 259 USD/tona de marfă în paritatea FOB porturi Marea Neagră (echivalent 219 euro/tonă). Valoarea Euronext se situează la 209 euro/tonă”, explică Cezar Gheorghe.

PORUMB

Piața porumbului românesc rămâne în tiparele est-europene. Același complex de situații, după cum arată analistul:

  • Efectele secetei pedologice și producție redusă drastic în mare parte din țară;

  • Recoltare greoaie și apariția micotoxinelor în vestul țării (Banat-Bihor-Mureș);

  • Defaulturi contractuale în sudul țării;

  • Exod al intermediarilor în vestul României, fapt ce alimentează stări ieșite din context, cu marfa cumpărată la fizic, deci fără parametri standardizați, cu umidități de până la 18%;

  • Prețurile variază pe o plajă foarte mare între cerere și ofertă, plecând de la 710-720 lei/tonă la „fizic” (adică fără a se aplica prevederile manualului de gradare în ceea ce privește baza și maximul pentru umiditate, pentru corpuri străine și spărtură) și terminând cu potențarea unor loturi care sunt condiționate și oferite la 850-860 lei/tonă, în vestul țării;

  • Portul Constanța indică între 935-945 lei/tonă, iar line-up-ul navelor ne indică o activitate de export a porumbului care ar fi normală, dacă am fi într-un an normal.

În plan regional, precizează Cezar Gheorghe, prețul de trade în porturile ucrainene a ajuns la nivelul de 218-222 USD/tonă CPT. În același timp, Ucraina se confruntă cu un nivel de defaulturi pe contractele forward de circa 7 milioane de tone, cu o diferență de piață între 40 și 70 USD/tonă. „Există, deci, probleme uriașe la vecinii noștri din Marea Neagră”, susține consultantul. Nivelul de recoltare a ajuns la circa 44% în Ucraina, cu un volum de 11,2 milioane tone. „Și cu toate că în nord productivitatea este mai mare, volumul total va fi unul cifrat la 29 milioane tone, versus o prognoză de 36 milioane tone”.

Vineri, 23 octombrie 2020, Euronext a închis la 196,5 euro/tonă.

Porumbul este de departe un factor de urmărit, apreciază Cezar Gheorghe. Cererea este în creștere, în contextul în care China apare cu un orizont de plus 20 milioane tone. Acum doi ani, estimările indicau China cu un potențial de import de 30 milioane de tone până în 2030. Iată că se întâmplă de acum. Alte destinații precum Coreea de Sud, Vietnamul, Iranul au și ele cererea constantă, așa că piața porumbului în peisajul de astăzi apare a fi debalansat între cerere și ofertă.

„Semne de echilibru nu se văd curând, susține analistul, din cauza stocurilor mai mici și ale recoltelor prejudiciate de secetă și furtuni, astfel încât 2020 joacă după modelul „weather market” și norma comercială este clar „bullish” adică în creștere. Unde se va opri și când, vom vedea împreună”.

FLOAREA-SOARELUI

Prețurile sunt stabilizate în jurul valorii de 500-505 USD/tonă CPT Constanța. Mai există parcele întârziate care se vor recolta în sud, în vest, unde ploile nu au permis această lucrare.

Rusia aproape a finalizat recoltarea, ca și România, în proporție de 88%, cu un randament de 1,58 tone/ha și o producție de 11,9 milioane tone. Estimarea finală duce cifrele la 13,5 milioane tone.

Ucraina se află la nivelul de 87,5% recoltare la floarea-soarelui, cu un randament de 1,98 tone/ha și o producție totală estimată la 15,25 milioane tone.

Prețul uleiului în porturile ucrainene a crescut până la nivelul de 985 USD/tonă, la fel și prețul uleiului în FOB Rusia a crescut până la nivelul de 972 USD/tonă. „6 Ports – Nordul Europei indică 1.005 USD/tonă, iar FOB Argentina indică 975 USD/tonă”, a specificat Cezar Gheorghe.

SOIA

Consultantul Casei de Trading a Fermierilor menționează că statisticile arată din nou apetitul insațiabil al Chinei pentru proteină, coroborat cu importurile de porumb, grâu, precum și cu repopularea cu efective a fermelor de porci, afectate grav de pesta porcină.

În anul agricol 2020-2021, până la 15 octombrie 2020, SUA a exportat 11,45 milioane de tone soia boabe. „În comparație, anul trecut, pentru aceeași perioadă, cifrele se situau la 6,16 milioane tone. Vânzările către China în acest an 2020-2021 sunt la nivelul de 8,24 milioane tone. Anul trecut, vânzările către China erau la nivelul de 1,1 milioane tone”, conchide Cezar Gheorghe.

Pentru raportul complet al Casei de Trading a Fermierilor, din data de 26 octombrie 2020, privind piața cerealelor, accesați link-ul: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-26-octombrie-2020/

Publicat în Eveniment
Marți, 20 Octombrie 2020 19:46

Tinerii, viitorul agriculturii

Nu este ceva nou în paginile acestei reviste ceea ce vom spune acum. Ne-a preocupat mereu chestiunea educației, pe care o considerăm punctul de plecare al unei adevărate strategii de țară, adică un program de dezvoltare pe termen mediu și lung, făcut cu responsabilitate și inteligență, de niște oameni care-și iubesc neamul și țara mai mult decât propriul cont – că nu mai ține nimeni banii în buzunar. Până se vor naște acei oameni, noi continuăm să spunem, în mod repetat, că educația este începutul lucrurilor. Primii educați ar trebui să fie adulții, ca, la rându-le, să poată da o educație bună copiilor lor, în primii ani, când, de fapt, contează. Să îi învețe aspectul cel mai important al vieții, care să pătrundă în cele mai adânci fibre ale sufletului, respectul pentru muncă, conștiința că bunăstarea și poziția de onorabilitate vin prin munca onestă, nu prin șmenuri de tot felul.

Alergătura din ziua de azi după educația teoretică, care nu creează nicio abilitate reală, în afara impresiei – falsă, de altfel – că știm de toate și ne pricepem la orice, a dus la criza aceasta de forță de muncă în aproape orice domeniu – nu minimalizăm exodul, vinovat și el de această situație.

S-a mai spus, dar repetăm și noi, dacă în justiție, în medicină, în industriile de tot felul, oamenii care activează trebuie să aibă o calificare atestată, de ce agricultura, o meserie care produce direct hrana noastră cea de toate zilele, poate să fie practicată de oricine, fără nicio calificare, ce să mai zicem atestată? Mai ales că în asemenea condiții nici nu se pune problema că se poate ajunge la performanță. Agricultura este o afacere și ar trebui gestionată ca atare, cu profesionalism și responsabilitate. Altfel, vaiete și jale.

Bine, veți spune, cum ajungem la aceste deziderate, cine să dea aceste direcții, în situația în care de la nivel politic nu se întrezărește o astfel de inițiativă? Vă vom răspunde: liderii. Cine să-i formeze? Mediul privat, pentru că, se pare, mediul politic creează alt fel de lideri, cu abilități de lichelism.

De aceea ne bucurăm că în ultima vreme, mediul privat, interesat să găsească o forță de muncă calificată, a renunțat să mai aștepte, în zadar, ca sistemul de educație să furnizeze așa ceva și a început să investească direct în educarea concretă a tinerilor.

Salutăm programul pe care Grupul Agricover, prin asociația Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, l-a lansat în noiembrie anul trecut și pe care îl va continua și anul acesta, „Tineri Lideri pentru Agricultură”, tocmai pentru că prin obiectivele sale susține ce am spus mai devreme, pregătirea tinerilor pentru a participa activ la reprezentarea profesională a intereselor agriculturii românești în structurile administrației publice din România și de la Bruxelles, asigurarea continuității afacerilor în agricultură, dobândirea de competențe de business și comunicare, cât și creșterea implicării acestora în proiecte de responsabilitate socială.

Vreau să citez ceea ce directorul general al Agricover Holding SA, Liviu Dobre, a zis legat de acest program: „Viitorul agriculturii înseamnă informație specializată și tehnologie digitală, puse în practică de către tineri ambițioși, pregătiți să devină antreprenori și arhitecți ai unei agriculturi românești sustenabile și competitive”. Așa credem și noi.

Implicarea lor nu se rezumă la organizarea acestor cursuri de excelență, din acest an acordând și burse pentru 10 tineri, fii de fermieri, care nu au posibilități financiare suficiente pentru a le urma. Ele acoperă integral costurile educaționale, de transport, cazare și masă, valoarea individuală fiind în cuantum de 10.000 de euro pentru un an de studiu. Tineri din programul „Burse Agricover 2020” au fost selectați de un juriu format din doi membri ai consiliului de administrație al Agricover Holding SA; un reprezentant al Clubului Fermierilor Români; un psiholog și un absolvent al primei serii a Programului „Tineri Lideri pentru Agricultură”.

Și pentru că am vorbit de absolvenții primului an al Programului „Tineri Lideri pentru Agricultură” al Clubului Fermierilor Români – dezvoltat împreună cu Fundația Leaders și care are ca parteneri educaționali Ascendis, Human Invest și Attitude Training, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring –, vrem să cităm îndemnul pe care unul dintre ei, Ciprian Olteanu (Călărași), l-a făcut celor din generația sa pentru a merge pe drumul profesionalizării: „Eu sunt următoarea generație de fermieri din familia mea. Sunt tânăr ca și tine și îmi doresc să fac mai mult, mai bine și am avut posibilitatea să mă specializez urmând cursurile din cadrul Programului «Tineri Lideri pentru Agricultură» de la Clubul Fermierilor Români. Acest program de studiu este extrem de complex. Am dobândit cunoștințe care m-au ajutat să îmi dezvolt abilitățile de reprezentare în domeniul administrației publice, împreună cu cele de comunicare și afaceri. A fost o ocazie unică pentru mine și cu siguranță va fi și pentru tine.”

Încheiem și noi cu un îndemn: nu mai așteptați să vă dea statul, urmați exemplul acesta și, cu siguranță, împreună, vom crea o societate mai bună.

Editorial publicat în Revista Fermierului, ediția print - octombrie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Editorial
Pagina 1 din 2

Publicitate

banner web nuseed

TPV RF 300x250 2

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista