Angajatul Guvernului Federal nord-american lucrează zi de zi în mediul rural, iar treaba acelui om este de a ajuta regiunea respectivă alocată să „navigheze” prin hățișul de politici guvernamentale, să se asigure că cei vizați au acces la programe de finanțare (circa 38 de miliarde de euro anual), a declarat pentru Revista Fermierului Doug O'Brien, consilier superior pentru Afaceri Rurale în cadrul Consiliului Politicilor Naționale al Casei Albe.

În cadrul unui interviu realizat la Cork, în Irlanda, O'Brien a mai precizat că, atunci când ne gândim strict la agricultură, când trebuie s-o finanțăm încât să devină viabilă și vitală, trebuie să ne gândim și la celelalte oportunități din economia rurală pentru oamenii care trăiesc acolo, astfel încât aceștia să aibă acces la locuri de muncă, să contribuie la economia națională (în special atunci când vine vorba de tineri și de îmbătrânirea populației de la țară).

Chiar dacă „fermierul de la Casa Albă” (omul a crescut într-o fermă din Iowa) vine din țara marilor exploatații agrozootehnice, el a spus că în SUA este loc atât pentru marii producători, dar și pentru fermele mici și medii, cele care oferă locuri de muncă și alimente de calitate pentru lanțul scurt de aprovizionare.

Doug O'Brien este consilier superior pentru Afaceri Rurale în cadrul Consiliului Politicilor Naționale al Casei Albe încă din ianuarie 2015. Începând cu 2009, O'Brien a activat pe diferite posturi de conducere în cadrul Departamentului de Agricultură al SUA (USDA), inclusiv ca subsecretar pentru Misiunea pe Zona de Dezvoltare Rurală. La Casa Albă, el ajută la managementul activităților Consiliului Afacerilor Rurale al Casei Albe, pe care președintele Obama l-a creat în 2011, în special la încurajarea cooperării dintre agențiile guvernamentale și la îmbunătățirea eficacității implementării programelor federale în mediul rural nord-american. Înainte de a activa în administrația Obama, el a lucrat pentru doi guvernatori SUA, pentru Comisia de Agricultură a Senatului nord-american, pentru Camera Reprezentanților și în învățământul superior ca profesor.

Revista Fermierului: În România se face din ce în ce mai mult lobby pentru agricultura intensivă, în timp ce în țările Uniunii Europene se pune baza din ce în ce mai mult pe reorientarea activităților de producție agroalimentară către fermele de familie. Care este, în opinia dumneavoastră, rețeta succesului, bazându-vă bineînțeles pe experiența nord-americană?

Doug O'Brien: Atât în Uniunea Europeană (UE), dar și în alte zone cu înalt potențial agricol și zootehnic din lume este binecunoscut sistemul modern de producție agroalimentară nord-american. De-a lungul mandatului președintelui SUA, Barack Obama, ne-am străduit să ne asigurăm că acest sistem deține uneltele necesare de management al riscului, astfel încât marii fermieri americani să poată fi capabili să decidă (general vorbind) în deplină cunoștință de cauză, iar cei care îi finanțează pe aceștia să aibă o viziune clară asupra viabilității operațiunilor derulate.

Totodată, am depus eforturi pentru susținerea agriculturii locale și regionale. USDA lucrează cu o multitudine de programe prin care este susținut sistemul de producție agroalimentară, pornind de la cercetare-dezvoltare, la ajutorarea fermierilor și micilor întreprinzători să-și dezvolte operațiunile, respectiv să-i susțină pe producătorii agricoli să-și comercializeze produsele obținute. Ne-am asigurat că toate aceste programe diferite pot fi folosite de fermierii de nivel mic și mediu, cei care hrănesc comunitățile în care aceștia locuiesc, acel lanț scurt de aprovizionare.

Sintetizând, în SUA, avem atât agricultură intensivă de înaltă precizie, cât și una de nivel mic și mediu, ceea ce este o idee bună din punctul meu de vedere. Fiecare din cele două tipuri de agricultură generează o paletă diversificată de bunuri de proveniență agricolă față de cealaltă și fiecare în parte se pretează pentru un anumit tip de sol și climă. În SUA, dacă s-ar pune întrebarea pe care tip de agricultură să mizăm, eu aș spune că pe amândouă.

R.F.: Pentru că suntem la o conferință în cadrul căreia se creionează dezvoltarea mediului rural european pentru următorii 20 de ani (Cork 2.0), să vorbim puțin despre viziunea SUA de susținere a propriului sector de profil.

D.O'B.: În SUA, mediul rural este reprezentat de zonele care sunt la distanță mai mare de 50 sau 100 de kilometri față de un oraș cu 50.000 de locuitori; acolo este America rurală. Și vorbim de spații însemnate! În ultimii trei ani, numărul real de locuitori care trăiesc în mediul rural nord-american este din nou în creștere de la Marea Recesiune încoace.

În altă ordine de idei, pentru că ați vorbit de susținere guvernamentală, în SUA utilizăm o multitudine de modalități de împrumut direct și de împrumut garantat. În cazul împrumuturilor garantate, Guvernul Federal relaționează cu o bancă și garantează acelei instituții între 80 și 90 la sută din sumă, iar banca este cea care are de-a face cu entitatea rurală, cu familia de la țară (spre exemplu pentru achiziția unei case), cu afacerea rurală (IMM) sau cu comunitatea rurală. De asemenea, în SUA avem și granturi, dar acestea reprezintă doar o parte foarte mică a programului. Ele sunt utilizate pentru a susține proiecte de dimensiuni mici. O atenție deosebită în acest context este acordată zonelor rurale cu un nivel de sărăcie ridicat. Entitățile eligibile includ comunitățile rurale, orașele mici, unele municipalități și organizații non—profit, cumpărătorii de case și IMM-urile. Criteriile generale diferă de la program la program.

R.F.: Din câte ne spuneți, activitatea aceasta seamănă izbitor cu cea a Băncii Europene de Investiții...

D.O'B.: Până acum, ceea ce am explicat seamănă într-adevăr cu versiunea publică a unei bănci. Însă suntem mai mult decât atât. Avem o misiune care merge dincolo de a ne asigura că acționarii maximizează valoarea investiției. Misiunea noastră este să ajutăm comunitățile să creeze economii viabile. Cum facem asta? Încercăm să direcționăm resurse către locuri care au nevoie cel mai mult de acești bani.

R.F.: Știm că ați activat pe poziții-cheie în cadrul USDA, Ministerul Agriculturii din SUA. Puteți descrie succint aparatul USDA și implicarea sa în susținerea zonelor rurale nord-americane prin atragerea acestor bani?

D.O'B.: USDA are cam 400 de birouri în întreaga Americă de Nord și circa 4.000 de angajați. Programele naționale de dezvoltare rurală din SUA sunt unice prin faptul că Guvernul Federal are legătură directă cu familia care încearcă să achiziționeze o casă, cu afaceristul care are un proiect pe energie regenerabilă spre exemplu. În aproape toate celelalte programe federale ale SUA, Guvernul fie furnizează resursele unui stat anume, iar administrația acelui stat redirecționează fondurile prin intermediul unor programe, fie prin intermediari. Din păcate însă, în multe state, angajații Guvernelor locale nu reușesc să livreze eficient programe în mediul rural.

Ce se întâmplă însă în cazul USDA - un angajat al echipei Guvernului Federal lucrează zi de zi într-o regiune anume din SUA, în mediul rural, iar treaba acelui om este de a ajuta regiunea respectivă să „navigheze” prin hățișul de politici guvernamentale, să se asigure că cei vizați au acces la programe de finanțare. Și pentru că vorbim de bani publici, ca buget, numai în cazul USDA, suma alocată atinge total de circa 250 de miliarde de dolari, iar angajații Guvernului Federal angajează anual circa 38 de miliarde de euro anual. Majoritatea acestor bani sunt împrumuturi garantate și fonduri pentru sectorul imobiliar.

R.F.: În ceea ce privește dezvoltarea mediului rural, în SUA există și parteneriate de tip public-privat. Puteți detalia puțin?

D.O'B.: Parteneriatele în sistem public-privat iau forma unui vehicul de finanțare pe care l-am denumit sugestiv „Compania de Investiții în Afaceri Rurale”. Esențial, vorbim de un fond privat licențiat de USDA. Dolari americani proveniți din mediul privat intră în acel fond, iar apoi sunt investiți în arii specifice. Ca exemplificare, unele dintre cele mai importante direcționări de fonduri sunt către inovațiile pentru agricultură. Licențierea (un stres serios pentru acel fond) furnizează un nivel de încredere suplimentar pentru investitori și pentru oamenii care vor avea de-a face cu el.

Doug O'Brien: Este competitivă PAC? Pot spune că este diferită!

Revista Fermierului: Suntem conștienți că vă este greu, dar puteți încerca să faceți o paralelă între felul cum alocă bani nord-americanii agriculturii și dezvoltării rurale și cum o fac europenii prin mecanismele UE? Este Politica Agricolă Comună (PAC) una competitivă?

Doug O'Brien: Finanțarea mediului rural european este diferită și greu de comparat cu cele ale altor zone de pe mapamond, fie că vorbim de SUA sau de alte continente. Felul în care PAC și pilonii săi diferiți amestecă finanțarea agricolă și rurală... Ceea ce a făcut SUA cu zeci de ani în urmă a fost să separe finanțarea agriculturii, a fermierilor în special, față de toate celelalte direcționate către entități rurale, chiar dacă vorbim de familii, de case, de mici afaceri și comunități. Este competitivă PAC? Pot spune că este diferită. Diversificarea tipurilor de finanțare permit SUA să se gândească cum să stratifice diversele tipuri de sectoare din economia rurală. Cred că acest sistem poate fi implementat cu succes și în UE și chiar cred că există acest sistem până la un anumit nivel.

Atunci când ne gândim strict la agricultură, când trebuie s-o finanțăm încât să fie viabilă și vitală, cred că trebuie să ne gândim și la celelalte oportunități din economia rurală pentru oamenii care trăiesc acolo, astfel încât să aibă acces la locuri de muncă, să contribuie la economia națională.

R.F.: Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP) pare a fi în impas; francezii au spus-o clar nu demult. Ce crede Casa Albă despre TTIP în prezent?

D.O'B.: Cu siguranță vrem ca TTIP să stea cât mai mult posibil pe agenda comercială a președintelui SUA. Există însă o multitudine de alte aspecte care trebuie rezolvate, nebifate încă pe această agendă de lucru și unele dinamici destul de „fluide”. Președintele Obama a spus foarte clar că vrea să fie rezolvate cât mai multe aspecte de pe agenda sa comercială, până la sfârșitul mandatului său. Unde ne aflăm exact în acest moment în ceea ce privește TTIP și ce anume va putea fi făcut mai departe, nu pot spune.

R.F.: Nici refuzul cu obstinație al biotehnologiilor nu a făcut din UE un partener mai de încredere al SUA, pe zona de cooperare agroalimentară. Există vreun viitor comun în domeniul OMG?

D.O'B.: Nu pot previziona ce drum va urma UE în ceea ce privește biotehnologiile. Vă pot spune că în SUA utilizăm toate tipurile de tehnologii și credem că este important să avem acces la cele care s-au dovedit a fi 100% sigure pentru consumatori, ca parte din „cutia cu atu-uri” a producătorului agricol. Cum va gestiona UE acest aspect în viitor, știți mai bine decât mine.

R.F.: Cum anume a fost creată această entitate de pe lângă Casa Albă, în cadrul căreia activați?

D.O'B.: În 2011, președintele Barack Obama a creat pentru prima dată în istorie Consiliul Rural al Casei Albe. Această entitate are sediu la Casa Albă, este prezidată de secretarul pentru Agricultură al SUA, Tom Vilsack, dar și ceilalți membri ai cabinetului care au responsabilități și legături cu mediul rural (serviciile sociale și de sănătate, departamentul de transport, cel al muncii), respectiv toate celelalte agenții fac parte din Consiliu. Țelul Consiliului este acela de a se asigura că agențiile SUA colaborează eficient, astfel încât să creeze un impact pozitiv maxim în zonele rurale. Am avut și câte șase-șapte agenții care au lucrat împreună în strategii locale și regionale în sectorul alimentar, în crearea de locuri de muncă menite să accelereze inovarea în sectorul agroalimentar (un fel de lucru la strategie tip incubator). Președintele Obama a creat acest Consiliu prin ordin executiv. Congresul nu a legiferat sau nu a mandatat crearea sa, dar este tipul de prerogativ pe care președintele îl are și sperăm ca această decizie să se păstreze și în viitor.

R.F.: Cititorii revistei noastre sunt în mare parte fermieri. Ce mesaj de încurajare le transmiteți în încheiere?

D.O'B.: Am crescut într-o fermă de porci din Iowa, iar singurul meu mesaj către fermieri este tangent cu ceea ce secretarul pentru Agricultură al SUA, Tom Vilsack, spunea nu demult: agricultura este și va fi de o deosebită importanță; pe umerii producătorilor agricoli cade responsabilitatea de a-și hrăni țara, vecinii. Devine din ce în ce mai clar că fermierii reprezintă viitorul. Producătorii agricoli trebuie să reprezinte decidentul principal atât în ceea ce privește managementul solului și sustenabilitatea, dar și atunci când vine vorba de productivitate. Este o muncă frumoasă, dar una cu o responsabilitate uriașă!

Care sunt oportunitățile de dezvoltare durabilă a agriculturii și satului românesc, asta urmează să afle producătorii agricoli, dar și sătenii din comuna Vâlcelele, județul Călărași, cu ocazia sărbătoririi Zilei Fermierului Călărășean, eveniment care va avea loc începând cu ora 11 la Hanul Fermierilor de la Ferma Ivănești.

„Ziua Fermierului Călărășean”, ediția a X-a, de sâmbătă, 10 septembrie 2016, face parte din seria manifestărilor în care Radio Antena Satelor este implicat pentru a fi alături de ascultătorii săi și a marca, si în acest fel, cei 25 de ani puși în slujba locuitorulor de la sate și agriculturii românești.

Cu aceasta ocazie, cei interesați sunt invitați să participe la dezbaterea cu tema „Oportunități de dezvoltare durabilă a agriculturii și satului românesc”, care va avea loc de la ora 11:00, la Hanul Fermierilor, Ferma Ivănesti, județul Călărași. De la ora 14 vor avea loc manifestările dedicate sărbătoririi fermierilor și sătenilor în Comuna Vâlcelele.

Radio Antena Satelor împlinește anul acesta 25 de ani  de existență pe piață media, singurul post dedicat în exclusivitate mediului rural, dezvoltării agriculturii și promovării celor mai autentice valori ale poporului român, tradițiile și cântecul popular.

A 27-A EDIȚIE, 8-11 SEPTEMBRIE 2016, LA EXPO ARAD INTERNAȚIONAL

Mihaela Prevenda

Cea de-a 27-a ediție a expoziției Agromalim se desfășoară în perioada 8 - 11 septembrie 20016, la Expo Arad Internaţional. Organizator al evenimentului este Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură a judeţului Arad, iar partenerii ediţiei sunt: USAMVB Regele Mihai I al României - Timişoara, Agenţia Naţională de Zootehnie, Oficiul Judeţean de Zootehnie Arad, ACO Păstorul Crişana filiala Arad, ACOC Mioriţa Chişineu-Criş şi Asociaţia Crescătorilor de Animale Arad.
    
Vestul României este o zonă agricolă cu un potențial deosebit, iar tradiția celor 26 de ediții ale Agromalim - târgul internațional de agricultură, industrie alimentară și ambalaje - atrage în fiecare an la Arad fermieri din toată România, care vin să ia pulsul agriculturii la început de toamnă. „Agromalim este cea mai mare expoziție de profil din vestul României și una dintre cele mai importante la nivel național. Expo Arad, locul de desfășurare al târgului, este al doilea centru expozițional, ca mărime, din România. Situat la 1,5 km de autostrada A1, pe drumul Arad-Nădlac, centrul expozițional pune la dispoziție 4.000 mp spațiu interior, 30.000 mp spațiu exterior, un amfiteatru cu 650 de locuri, o sală de conferințe modulară cu 300 de locuri, două săli de conferințe a câte 160 locuri, o altă sală de conferințe cu 60 de locuri, dotări multimedia complete, Sistem de traducere simultană, restaurant 80 de locuri, bar și parcare gratuită. An de an a crescut numărul companiilor expozante și cel al vizitatorilor. În doar patru zile trec pragul expoziției peste 15.000 de potențiali clienți”, a declarat Cimi Enache, manager proiect Agromalim. Anul trecut, numărul expozanților a atins cifra de 245, aceștia fiind din România, Ungaria, Germania, Franța, Austria, Polonia, Slovenia și Spania.

În perioada 8-11 septembrie 2016, la Expo Arad, vizitatorii găsesc tehnologii, mașini și utilaje agricole, semințe, îngrășăminte, sisteme de creștere și furaje pentru animale, medicamente și instrumentar de uz veterinar, echipamente pentru industria alimentară, produse agroalimentare, tehnică de ambalare, servicii de consultanță, reviste, cărți și cataloage de specialitate.

Din programul expoziției

La Agromalim 2016, pentru prima dată se fac demonstrații în câmp. Pe 22 de hectare aflate la o distanță de 700 de metri de Expo Arad, pe drumul spre Nădlac, fermierii au posibilitatea să vadă lucrări de prelucrare a solului cu tehnologii convenționale, minimum de lucrări și semănat direct. Demonstrațiile practice se desfășoară în zilele de 8, 9 și 10 septembrie de la ora 14,00. De asemenea, participanții la demo pot participa la o tombolă cu un premiu care constă într-un voucher de 1000 euro oferit de firma Iasen Garden, producător arădean de utilaje agricole și piese de schimb.

În toate cele patru zile ale expoziției, între orele 11,00 și 13,00, are loc un concurs de îndemânare conducere tractor, pe un poligon special amenajat în Expo Arad.

Totodată, pe perioada expoziției au loc tot soiul de activități conexe. Astfel, cadrele didactice ale Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului - Regele Mihai I al României din Timișoara susține seminarii cu subiecte referitoare la: provocările Politicii Agricole Comune pentru perioada 2014-2020; Biohumus – îngrășământ ecologic complex; Utilizarea inputurilor biologice la cultura tomatelor în seră sau la ce trebuie să știe fermierul român despre agricultura de precizie.

În sălile de conferințe de la Expo Arad se întâlnesc asociațiile de agricultori din bazinul Carpatic, precum și crescătorii de oi care vor aborda teme precum programele de prevenție și tratament în cel mai des întâlnite boli din fermele de ovine. De altfel, în fiecare an la Agromalim Arad își dau întâlnire asociațiile de crescători de animale, cu sprijinul cărora se organizează tradiționala Expoziție de animale unde sunt expuse taurine, ovine – rase de lapte, mixte, de carne,  cabaline, animale de hobby. Taurinele se bonitează și în ultima zi a târgului arădean se premiază cele mai valoroase animale.

„Agricultorii români au început să înțeleagă că legislația agricolă națională și comunitară se află într-o continuă schimbare și este esențial să fie prezenți la masa discuțiilor, cu puncte de vedere pertinente încât vocea noastră, a tuturor, să se facă auzită, atât la nivel național, dar și la nivel comunitar. Trebuie să ne folosim de oportunități precum Forumul Internațional de Agricultură RALF, pentru a ne întări, dezvolta, eficientiza şi utiliza toate pârghiile legale pentru apărarea drepturilor membrilor noştri, asociații profesionale reprezentative, astfel încât agricultura românească să fie o forță în economia națională” – Emil Dumitru, Președintele Federației Naționale PRO AGRO, Speaker și Invitat în cadrul Deschiderii Oficiale și Dezbaterii Internaționale RALF 2016.

Peste 300 de mari fermieri vor participa pe 10 noiembrie, la Athénée Palace Hilton Bucharest Hotel, la Forumul Internațional de Agricultură RALF 2016, un eveniment care prezintă bune practici, modele de business și exemple de succes din agricultura românească și internațională, abordând totodată subiecte și tematici actuale de maxim interes, în context european.

Noutăți din cadrul forumului pe https://www.facebook.com/RALF.COM.RO/

#RALF

RALF face parte din seria proiectelor de comunicare și a evenimentelor internaționale create de BORO PR & COMMUNICATION pentru domeniile prioritare educație, sănătate, agricultură și turism.

Mai multe pe www.ralf.com.ro și www.borocommunication.ro

Master Partner RALF 2016: KWS Semințe

Un proiect creat de: BORO PR & COMMUNICATION

Cu participarea: COPA și COGECA, LAPAR, PRO AGRO

Professional partners: AgroConcept

Parteneri: Bühler AG

Susținători: NHR AGROPARTNERS

Datele statistice sintetizate privind producțiile medii obținute la culturile de grâu, secară, triticale, orz, ovăz, orzoaică de primăvară și de toamnă, rapiță, respectiv mazăre, colectate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) până la data de 26 iulie 2016, transmise publicației Revista Fermierului și agregate de analiștii periodicului, relevă majorări semnificative de randamente medii la hectar față de estimările inițiale, performerul anului agricol 2015-2016 fiind de departe mazărea cu 52,2 la sută creștere.

„Din datele înregistrate în această perioadă (...) se observă creşterea randamentelor medii la hectar. Majorările, în procente, sunt de 7,3 în cazul grâului, 9,8 pentru cultura de orz şi orzoaică de toamnă și 11,7 pentru rapiţă. Un rezultat deosebit, o creştere a randamentului la hectar cu 52,2 %, se înregistrează la cultura de mazăre boabe”, se precizează în raportul Ministerului Agriculturii, transmis în exclusivitate publicației noastre.

Cel mai nou raport pe termen scurt al Comisiei Europene (CE) privind culturile arabile, lactate și carne - „Vară 2016” (disponibil la sfârșitul analizei) relevă că productivitatea medie la hectar în cazul culturii de mazăre boabe, raportată la nivelul UE28, se cifrează la 2,64 tone, în scădere față de 2015 cu 4,3 procente, dar în creștere față de media ultimilor cinci ani cu 2,1%.

Potrivit documentelor MADR, cantitatea totală de mazăre boabe strânsă din câmp atingea în 26 iulie a.c. cifra de 104.574 tone. La data amintită anterior, materia-primă a fost recoltată de pe o suprafață care a însumat 39.286 hectare, iar productivitatea medie obținută a atins nivelul de 2.662 kilograme la hectar (puțin peste estimările europene privind randamentul la această specie, mai exact cu circa 20 de kilograme de mazăre la hectar peste nivelul de 2,64 tone/ha). La momentul datei raportate de ministerul de resort, marja productivității la mazăre a depășit cu mult previziunile inițiale ale instituției și a ajuns la 139,8 la sută, în condițiile unei suprafețe recoltate de 116,6 procente din totalul estimat. Previziunile Ministerului Agriculturii din România relevau la începutul campaniei o suprafață care urma să fie însămânțată de 33.690 ha, o producție totală estimată de 74.758 tone și o producție medie care urma să ajungă la 2.219 kg de mazăre boabe la hectar.

Cantitatea de mazăre boabe obținută la finele anului agricol 2014-2015 atingea cifra totală de 55.179 tone, randamentul era de 1.749 kilograme la hectar, iar suprafața însămânțată a fost de 31.543 hectare.

Concret, față de sezonul agricol anterior, numărul hectarelor însămânțate cu mazăre a crescut de la an la an cu peste 7.700, iar productivitatea a fost mai mare în 2016 față de 2015 cu peste 900 de kilograme la hectar.

Mazărea boabe pentru procesare aduce producătorilor agricoli un venit suplimentar ca sprijin cuplat. Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească legumicultorii, dacă vor dori să primească plăți cuplate, este de a face dovada că utilizează sămânță românească de mazăre, certificată oficial, iar destinația producției trebuie să fie neapărat consum în stare proaspătă și pentru industrializare.

Sprijinul cuplat la cultura de mazăre boabe pentru industrializare se acordă fermierilor care au încheiat contract anual cu o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranța alimentelor; livrează cantitatea minimă de 1,9 tone/ha mazăre boabe la o unitate de procesare înregistrată pentru siguranța alimentelor; fac dovada, pe bază de factură fiscală sau pe baza filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor agricole, în cazul persoanelor fizice, a comercializării producției contractate, dar nu mai puțin decât cantitatea de 1,9 tone/ha. Procesatorii care cultivă mazăre boabe fac dovada procesării producției proprii, până la data de 1 noiembrie 2016, prin documente contabile interne.

Mazărea intră în categoria culturilor agricole pentru care se acordă și plată pentru înverzire. Fermierii sunt încurajați să cultive, de toamna până primăvara, plante care să mențină terenurile verzi. Scopul este acela de a îmbunătăți în mod natural calitățile solului. Pentru fiecare hectar înființat cu plante verzi, fermierii primesc 130 euro/ha, drept plată pentru înverzire. Culturile verzi trebuie semănate până la sfârșitul lunii septembrie, iar biomasa formată se încorporează în sol în primăvară.

Rapița, orzul și orzoaica, respectiv grâul, vin puternic din urmă

Același raport CE citat relevă că blocul UE28 ar urma să obțină în acest an o productivitate medie de 6,04 tone de grâu la hectar, cea de secară ar putea atinge nivelul de 3,74 tone la hectar (producție medie calculată pentru cele două culturi, similară cu cea realizată de MADR – 4,89 tone la hectar), cea de triticale – 4,08 tone la hectar, cea de orz – 5,02 tone la hectar, cea de ovăz – 3,02 tone la hectar, iar cea de rapiță – 3,24 tone la hectar.

Conform raportului MADR, la data de 26 iulie 2016, cantitatea totală cumulată de grâu și de secară atingea cifra de 7.868.012 tone recoltate. Materia-primă (grâu plus secară) a fost culeasă de pe o suprafață totală de 1.942.298 hectare, iar randamentul mediu obținut a fost de 4.051 kilograme la hectar (mai mic decât media cumulată a celor două culturi agricole la nivel UE28 cu peste 800 kg/ha). La ora actuală, marja productivității la grâu și la secară a depășit estimările inițiale ale ministerului de resort și a ajuns la 100,2 la sută, în condițiile unei suprafețe recoltate de 92,7 la sută din totalul estimat a fi însămânțat. Previziunile inițiale ale MADR relevau o suprafață care urma să fie însămânțată de 2.095.310 ha, o producție totală de 7.851.999 tone și o producție medie de 3.747 kg de grâu și secară la hectar.

Cantitatea de grâu și cea de secară obținute cumulat la finele anului agricol 2014-2015 atingeau cifra totală de 7.986.789 tone, randamentul era de 3.774 kilograme la hectar, iar suprafața însămânțată a fost de 2.116.170 hectare. În urmă cu doar trei zile, în plină campanie de recoltat, randamentul este deocamdată mai mare pentru cele două culturi cumulate – 4.051 kilograme la hectar, suprafața recoltată a atins deja 1.942.298 ha, iar cantitatea de materie-primă recoltată depășește deja 7.86 milioane tone. Mari surprize nu vor fi în această zonă.

Tot la capitolul grâu și secară, evoluţia realizării producţiei este următoarea: la nivelul anului 2015, pentru toate cele 42 de județe ale țării (100% din suprafața totală a culturii), producția medie totală a fost de 3.774 kilograme de grâu și secară la hectar pentru ca, în 2016, randamentul mediu total la hectar să ajungă la 4.051 kg/ha materie-primă. La capitolul clase de suprafață mai mari de 10.000 ha prezente în 33 de județe ale țării (97,5 din suprafața totală a culturii), randamentul mediu a fost de 3.782 kilograme/ha de grâu și secară (adică 97,7 procente din producția totală a culturii). Și asta în timp ce, la nivelul zilei de 26 iulie 2016, la același capitol clase de suprafață mai mari de 10.000 ha prezente de această dată în 27 de județe ale țării (97,2 din suprafața totală a culturii), producția medie la hectar a fost de 4.060 kilograme de grâu și secară (adică 97,4 procente din producția totală a culturii). În cazul claselor de suprafață 2.000 – 10.000 ha, prezente în nouă județe la nivelul anului 2015 (2,5% din suprafața totală a culturii), productivitatea medie la hectar a fost de 3.477 kilograme de grâu și secară (adică 2,3 procente din producția totală a culturii). Tot în cazul claselor de suprafață 2.000 – 10.000 ha, de această dată însă la nivelul anului 2016, prezente în 11 din cele 42 de județe ale țării (2,7 din suprafața totală a culturii), producția medie la hectar a fost de 3.737 kilograme de grâu și secară (adică 2,5 procente din producția totală a culturii). Nu în ultimul rând, dacă pentru clasele de suprafață mai mici de 2.000 de hectare, la nivelul anului 2015 nu există date, pentru anul în curs, acestea au fost prezente în patru județe ale țării (0,1% din suprafața totală a culturii), randamentul mediu la hectar a fost de 4.101 kilograme de grâu și secară (adică 0,1 procente din producția totală a culturii).

Triticale, randament mai mic decât cel al UE28

În aceeași zi - 26 iulie 2016, cantitatea totală de triticale culeasă atingea cifra de 227.244 tone. Materia-primă era recoltată de pe o suprafață de 58.845 hectare, iar randamentul obținut era de 3.862 kilograme la hectar. În prezent, marja productivității la triticale ajunge la nivelul de 67,4 procente, în condițiile unei suprafețe recoltate de 65,2 la sută din totalul însămânțat. Calculele estimative ale MADR arătau la începutul campaniei o suprafață însămânțată cu triticale de 90.217 ha, o producție totală de 336.988 tone și o productivitate medie de 3.735 kilograme boabe la hectar.

Orz, și ai productivitatea medie este mai mică în România decât cea la nivel UE28

În urmă cu trei zile de la data publicării articolului, cantitatea totală de orz recoltată a ajuns la nivelul a 1.323.700 tone. Orzul a fost cules de pe o suprafață de 304.498 hectare, iar productivitatea medie realizată a fost de 4.347 kg/ha. La data de 26 iulie 2016, productivitatea la orz atingea nivelul de 111,7%, în condițiile unei suprafețe recoltate de 101,5 la sută din totalul previzionat a fi însămânțat. Estimările inițiale ale ministerului de resort relevau o suprafață însămânțată de 299.787 ha, o producție totală de 1.184.966 tone și un randament mediu de 3.953 kg/ha.

Nivelul producției de orz a atins la finele sezonului agricol anterior a atins cifra totală de 1.071.960 tone, randamentul mediu anual a fost de 4.020 kilograme la hectar, iar suprafața însămânțată a fost de 266.658 hectare. La nivelul datei de 26 iulie 2016, productivitatea medie era în creștere la orz – 4.347 kg/ha, suprafața recoltată atingea deja 304.498 ha, iar cantitatea de materie-primă recoltată era de 1.323.700 tone.

Orzoaica de toamnă, peste așteptările MADR

Cantitatea totală de orzoaică de toamnă recoltată până la data de 26 iulie 2016 a atins nivelul de 287.761 tone. Materia-primă a fost culeasă de pe o suprafață de 70.691 hectare, iar productivitatea medie realizată a fost de 4.071 kilograme de orzoaică de toamnă la hectar. La ora actuală, marja productivității la orzoaica de toamnă atinge deja 109,5%, în condițiile unei suprafețe recoltate de 95,3 la sută din totalul estimat a fi însămânțat. Previziunile MADR arătau inițial o suprafață însămânțată de 74.165 ha, o producție totală de 262.614 tone și o producție medie de 3.541 kilograme boabe la hectar.

Nivelul producției de orzoaică de toamnă a ajuns în 2015 la un total de 255.926 tone, productivitatea medie pe sezon la situat o cotă de 3.513 kg/ha, în timp ce suprafața alocată însămânțărilor a fost de 72.860 hectare. În data de 26 iulie 2016 însă, randamentul mediu la orzoaica de toamnă se majorează și el și atinge totalul de 4.071 kg/ha, suprafața recoltată atinge deja 70.691 ha, iar cantitatea de materie-primă recoltată este de 287.761 tone.

Orzoaica de primăvară, cu un pas în plus față de estimările MADR

Producția totală de orzoaică de primăvară recoltată la până la data de 26 iulie 2016 a ajuns la nivelul a 230.463 tone. Materia-primă a fost culeasă de pe o suprafață de 84.558 hectare, iar productivitatea medie obținută a fost de 2.726 kilograme la hectar. La ora actuală, procentajul productivității la orzoaică de primăvară atinge deja 68,5%, în condițiile unei suprafețe recoltate de 66,4 la sută din totalul previzionat a fi însămânțat. Estimările inițiale ale Ministerului Agriculturii arătau o suprafață însămânțată cu orzoaică de primăvară de 127.305 ha, o producție totală de 336.439 tone și o producție medie de 2.643 kilograme boabe la hectar.

Evoluţia realizării producţiei la orz și orzoaică 2014-2015 vs. 2015-2016

Păstrând registrul, evoluţia realizării producţiei de orz și orzoaică la nivelul anului agricol 2014-2015, pentru toate cele 42 de județe ale țării (100% din suprafața totală a culturii) se conturează după cum urmează: producția medie totală a fost de 3.911 kilograme de materie-primă combinată pentru ca, în sezonul 2015-2016, randamentul mediu totală la hectar să atingă nivelul de 4.295 kg/ha materie-primă. La capitolul clase de suprafețe mai mari de 10.000 ha, prezente în 12 județe ale țării (80,2 din suprafața totală a culturii), randamentul mediu a fost de 4.057 kilograme/ha de grâu și secară (practic 83,3% din totalul producției cumulate de orz și orzoaică). Și asta în timp ce, la nivelul zilei de 26 iulie 2016, la același capitol clase de suprafață mai mari de 10.000 ha prezente de această dată în 11 județe ale țării (77,5 din suprafața totală a culturii), randamentul mediu la hectar a atins nivelul de 4.422 kilograme de orz și orzoaică (mai exact 79,8 procente din producția totală a culturii). Cu privire la clasele de suprafațe variind între 2.000 – 10.000 ha, prezente în 12 județe la nivelul sezonului agricol 2014-2015 (16,1 la sută din suprafața totală alocată acestor culturi), randamentul mediu la hectar a fost de 3.375 kg/ha de orz și orzoaică (mai exact 13,9% din nivelul total al producției). Tot în cazul claselor de suprafață 2.000 – 10.000 ha, de această dată însă la nivelul anului 2016, localizate în 14 din cele 42 de județe ale țării (19,8 din suprafața totală alocată culturilor de orz și orzoaică), randamentul mediu la hectar a fost de 3.897 kilograme de orz și orzoaică la hectar (adică 17,9 procente din producția totală a culturii). Nu în ultimul rând, în cazul claselor de suprafață mai mici de 2.000 de hectare, prezente în 18 județe la nivelul sezonului agricol 2014-2015 (3,7 la sută din suprafața totală alocată acestor culturi), productivitatea medie la hectar a fost de 3.051 kg/ha de orz și orzoaică (mai exact 2,8 la sută din nivelul total al producției), pentru anul în curs, acestea au fost prezente în 17 județe ale țării (2,7% din suprafața totală a culturii), randamentul mediu la hectar a fost de 3.529 kilograme de orz și orzoaică (adică 2,3 procente din producția totală a culturii de orz și orzoaică).

Ovăz, pe plus față de previziunile ministerului de resort

Pe 26 iulie 2016, cantitatea totală de ovăz culează a atins nivelul de 184.218 tone. Ovăzul a fost recoltat de pe o suprafață de 74.231 ha, iar productivitatea medie obținută a fost de 2.482 kg/ha. La momentul întocmirii raportului MADR, marja productivității la ovăz atingea nivelul de 54,2 la sută, în condițiile unei suprafețe totale recoltate de 50,6 la sută din totalul însămânțat. Previziunile ministerului de resort relevau la începutul campaniei o suprafață însămânțată de 146.653 hectare, o producție totală de 339.682 tone și un randament mediu de 2.316 kilograme boabe la hectar.

Rapiță, mai multă la hectar cu circa 300 de kilograme față de estimările Ministerului Agriculturii

Volumul total recoltat atingea în 26 iulie a.c. cifra de 1.239.601 tone de rapiță. Materia-primă a fost culeasă de pe o suprafață care a însumat 443.976 hectare la data amintită anterior, iar productivitatea medie obținută a atins nivelul de 2.792 kilograme la hectar. La momentul datei raportate de MADR, marja productivității la rapiță a depășit previziunile inițiale ale ministerului de resort și a ajuns la 106,7 la sută, în condițiile unei suprafețe recoltate de 95,4 la sută din totalul previzionat a fi însămânțat. Estimările MADR relevau la începutul campaniei o suprafață care urma să fie însămânțată de 465.053 ha, o producție totală de 1.161.113 tone și o producție medie de 2.497 kg de semințe de rapiță la hectar.

Recolta totală de rapiță obținută la sfârșitul anului agricol 2014-2015 atingea nivelul de 919.473 tone, randamentul era de 2.499 kilograme la hectar, iar suprafața însămânțată a fost de 367.885 ha. În urmă cu doar trei zile, în plină campanie de recoltat, productivitatea medie era mai mare la rapiță față de sezonul anterior – 2.792 kilograme la hectar, suprafața recoltată atingând deja 443.976 ha, iar cantitatea de materie-primă culească sare de 1,23 milioane tone. Nici aici nu vor fi mari surprize, sub forma căderilor bruște de randament pe ultima sută de metri (4,6 la sută din suprafață nerecoltată). Cifra estimată de Bogdan Iliescu, expert trading, la data de 12 iulie a.c. a fost de 1,350 milioane tone, cu aproape 200.000 de tone în plus față de cifrele vehiculate de Ministerul Agriculturii.

La capitolul clase de suprafețe mai mari de 10.000 ha, prezente în 12 județe ale țării (78,7 din suprafața totală a culturii), randamentul mediu a fost de 2.585 kilograme/ha de rapiță (practic 81,4% din totalul producției). Și asta în timp ce, la nivelul zilei de 26 iulie 2016, la același capitol clase de suprafață mai mari de 10.000 ha prezente de această dată în 14 județe ale țării (80,7 din suprafața totală a culturii), randamentul mediu la hectar a atins nivelul de 2.743 kilograme de rapiță (mai exact 79,3 procente din producția totală a culturii). Cu privire la clasele de suprafațe variind între 2.000 – 10.000 ha, prezente în 16 județe la nivelul sezonului agricol 2014-2015 (19,1 la sută din suprafața totală alocată acestor culturi), randamentul mediu la hectar a fost de 2.157 kg/ha de rapiță (mai exact 16,5% din nivelul total al producției). Tot în cazul claselor de suprafață 2.000 – 10.000 ha, de această dată însă la nivelul anului 2016, localizate în 12 din cele 42 de județe ale țării (17,6 din suprafața totală alocată culturii de rapiță), randamentul mediu la hectar a fost de 3.004 kilograme de rapiță la hectar (adică 18,9 procente din producția totală a culturii). Nu în ultimul rând, în cazul claselor de suprafață mai mici de 2.000 de hectare, prezente în 14 județe la nivelul sezonului agricol 2014-2015 (2,2 la sută din suprafața totală alocată acestor culturi), productivitatea medie la hectar a fost de 2.412 kg/ha de orz și orzoaică (mai exact 2,1 la sută din nivelul total al producției), pentru anul în curs, acestea au fost prezente în 16 județe ale țării (1,7% din suprafața totală a culturii), randamentul mediu la hectar a fost de 2.911 kilograme de rapiță (adică 21,8 procente din producția totală a culturii de rapiță).

Faţă de realizările înregistrate în anul 2015, la nivelul zilei de 26 iulie 2016, culturile de grâu și secară, orz, orzoaică de toamnă și de primăvară, rapiță și mazăre boabe se aflat într-un stadiu la care lucrările de recoltare erau realizate în procent de peste 80%, cifră relevantă pentru analiștii din sector. Tot la acea dată au fost eliberate aproximativ 2,2 milioane hectare şi au fost arate circa 670.000 ha.

Președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, atrage atenția că semănatul culturii de rapiță, în debutul sezonului agricol 2016-2017, ar putea fi în pericol dacă materialul semincer nu va fi tratat loco cu neonicotinoide, în condițiile în care prognoza agrometeorologică indică o vreme favorabilă prezenței și înmulțirii insectelor dăunătoare, motiv pentru care solicită în scris (din nou) Ministerului Agriculturii să întreprindă măsurile necesare, astfel încât să fie acordată o nouă derogare de tratament pentru această cultură.

„În contextul actual în care prognozele meteorologice sunt favorabile prezenței și înmulțirii dăunătorilor, în care, în toate zonele mari cultivatoare de rapiță, se semnalează prezența într-un grad crescut a dăunătorilor menționați, se poate aprecia că este hazardat a semăna cultura de rapiță, în absența tratamentului împotriva dăunătorilor”, afirmă Laurențiu Baciu. „Dorim să atragem atenția Ministerului Agriculturii asupra faptului că, în cazul acordării unei noi derogări pentru această cultură, este extrem de important a se ține cont de faptul că industria de semințe nu are stocuri de semințe de rapiță tratată și, de asemenea, în conformitate cu Regulamentul de restricționare a neonicotinoidelor, nu va exista nici posibilitatea aducerii în țară a semințelor deja tratate, din alte state membre ale UE. În aceasă situație, tratamentul semințelor va trebui realizat doar în țară, dar pentru acest lucru, o decizie va trebui luată de autorități, urgent, pentru a permite accesul fermierilor la semințe tratate, în această campanie de toamnă, care se apropie”.

Conform documentului cu numărul 164/8 iulie 2016, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), organizație reprezentativă a fermierilor, dorește să atragă din nou atenția asupra importanței și necesității utilizării în continuare, în campania agricolă din toamna anului 2016, a semințelor de rapiță tratate cu insecticide neonicotinoide.

„Ne exprimăm îngrijorarea față de impactul profund negativ pe care lipsa tratamentului cu insecticide la semințe o va avea asupra producției de rapiță din această toamnă. Suntem conștienți de faptul că, nici până în prezent, nu există pe piață soluții alternative de tratament al semințelor pentru a proteja culturile”, mărturisesc cei din LAPAR. „Ne exprimăm din nou încrederea că autoritățile din România vor înțelege importanța, necesitatea și beneficiile folosirii, în continuare, a acestei tehnologii de către fermierii români și rămânem la dispoziția dumneavoastră pentru orice clărificari pe care le veți considera necesare”.

La mijlocul lunii iulie 2015, tot la solicitarea Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) și a Asociației Producătorilor de Semințe din România, țara noastră primea o derogare de 96 de zile în care semințele de rapiță puteau fi tratate cu neonicotinoide. Substanțele pentru care s-a dat aprobare temporară de la Bruxelles în 2015 au fost Nuprid AL 600 FS și Modesto 480 FS.

Fermierii și companiile erau atenționați că este interzisă crearea de stocuri de produs/sămânță tratată după data de 30.10. 2015.

Autorizația pentru folosirea neonicotinoidelor la tratarea semințelor de rapiță pentru campania de toamnă 2015 intra în vigoare la data de 30 iulie, anul trecut.

Îmi aduc aminte de luna noiembrie 2012, an în care LAPAR organiza un amplu miting împotriva guvernanților conduși pe atunci de Victor Viorel Ponta și nu dă deloc cu semnul egal când mă gândesc cât de bine a ieșit protestul de azi, 7 iunie 2016; fără nasuri sparte, îmbrânceli, amenzi și senzația de luptă pentru ceva.

De ce spun asta: rar mi-e dat să opinez pe tema protestelor; relatarea este mai la îndemână. Chiar și reportajul. Poate opinez bine, poate nu, până la urmă nici nu mai contează. Ce este important este faptul că în 2012 scriam cu patos de pe holurile Guvernului, alergând cu laptopul în mână către „câmpul tactic” din Piața Victoriei - „Un fermier s-a ales cu fractură de piramidă nazală, iar un altul cu traumatisme la ambele brațe, după ce amândoi au fost bruscați, conform declarațiilor lor, ridicați și duși cu forța în duba Jandarmeriei de către unii dintre luptătorii aflați în dispozitivul dislocat în fața Palatului Victoria, cu ocazia mitingului agricultorilor și zootehniștilor afiliați LAPAR, FCBR și HOLSTEIN.RO, «SOS Salvați Agricultura României»”.

Ce vremuri...

Azi am savurat cu plăcere două plăcinte, un suc de fructe și, cu reportofonul în mână, mă bronzam. Ba chiar am și socializat. Asistam însă pasiv la un show foarte bine pus la punct de altfel, unul total diferit față de lupta pe baricade din 2012 unde îl admiram pe Laurențiu Baciu care striga precum un vajnic luptător în oastea lui Ștefan: „Pe ei voinicii mei!”.

Nici discursul de astăzi al băcăuanului n-a fost lipsit de patos; prea mult. Oierii din fundal (bacii noștri vajnici, luptători până la ultima picătură de sânge) însă, dovedeau aproape cu lacrimi în ochi că problemele îi năpădeau, iar lupta lor era alta. Chiar au încercat să arunce laptele pe jos și cu grai dulce-amar arătau către aleșii din Parlament. A doua oară, în fața ministrului, au fost opriți. Deh, protocolul.

Ce a urmat însă?

Pentru a nu fi acuzat de părtinire, voi selecta o serie de afirmații apropiate declarațiilor de dragoste, direcționate dinspre organizatorii mitingului față de tehnocrați și politicieni, deopotrivă. De felul meu, sunt mai sindicalist. Cred în lupta poporului pentru binele tuturor. De aceea, nu sunt deloc de părere că adunarea de astăzi a fost un protest în adevăratul sens al cuvântului.

Vinovata pentru întârzierea plății subvențiilor, o angajată APIA? Nu mai e vinovat „acel Horumbă”?

Primul paragraf care poate fi comentat este cel în care, președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, vorbește despre „vinovata” care ar fi generat haosul din interioriul APIA, degringoladă care a scos în ultimele șapte luni în stradă mii de oameni, de trei ori. „Acel Horumbă”, Nicolae Horumbă pe numele său întreg, fostul director general adjunct al APIA ar fi „interpretat legislația europeană după bunul plac”, fapt care ar fi dus la întârzierea plății subvențiilor. Cine e până la urmă vinovat?

„Din sursă sigură, întârzierea plății către zootehnie este cauzată de faptul că un funcționar al APIA și-a permis să nu semneze un contract pentru că așa a înțeles doamna respectivă. Acea doamnă și-a luat în fiecare lună salariul, fără să fie penalizată, pentru că este iar o lege anapoda unde funcționarul public este Dumnezeu. Indiferent ce face, nu poate să ia nimeni vreo măsură cu el, pentru că este protejat de lege. Și chiar un ministru fiind, îl dă după aceea în judecată dacă ia măsuri de abuz în serviciu. Sunt stat în stat. Le-au creat aceste legi în care o parte din cei care numai consumă și nu produc, sunt apărați de legea respectivă”, a afirmat Baciu în deschiderea evenimentului.

Am încercat din trei să aflăm numele doamnei. Tot încerc...

Apoi, iată alte două elemente importante – funcționar „vinovat”, ministru „victimă”, aspecte rostite azi și menite să genereze anumite reacții în public. Doar zgomot de talangă am auzit. Sincer.

„În ultima vreme, spre deosebire de ceilalți miniștri, putem să-l asimilăm (n.r. - pe Achim Irimescu) cu un singur ministru care a ținut la agricultori – cu Remeș. Vreau să vă spun că este bine intenționat și un funcționar al statului poate face treabă dacă îl ajutăm și noi”, a fost prima declarație stupefiantă care mă făcea să cred că Laurențiu Baciu de pe acea scenă nu era acel Laurențiu Baciu pe care am ajuns să-l cunosc și să-l apreciez atât de mult. Luptătorul moldovean în care aveam încredere. Greșesc? Dacă da, îmi cer scuze. Înseamnă că n-am învățat nimic în toți acești ani de presă.

„Trebuie să înțelegem că prezența ministrului aici este să lămurească anumite probleme. Încă o dată fac apel, hai să punem întrebări pertinente, nu se rezolvă acum și să nu credeți că strângând din dinți sau arătând pumnul, rezolvăm vreo problemă. Este un respect pentru noi faptul că a venit încoace pentru că, până acum, și trebuie s-o recunoaștem, niciun ministru n-a venit în rândul nostru. Am colindat tot Bucureștiul acesta și nu s-a sinchisit nimeni, că n-a avut nimeni curajul răspunderii. Până la urmă el are o răspundere, a avut curajul și a venit aici. Acum ce facem? Îi luăm pielea? A lua o măsură cu un ministru care este de bună credință, nu rezolvă problema. Noi trebuie să căutăm acolo unde este buboiul, pe românește. Acolo trebuie să-l scoatem, și noi îl scoatem. Domnule ministru, noi vă mulțumim pentru faptul că ne-ați surprins cu vizita dumneavoastră, eu vă mulțumesc în numele tuturor, că au avut posibilitatea să veniți să ne explicați”.

N-am reușit să înțeleg ce se întâmplă. Recunosc, la proteste am mai fost. Rar mi-a fost însă dat să văd o asemenea apropiere între un fermier și un oficial guvernamental. Poate nu știu eu multe lucruri...

Laude și pentru Comisia de Agricultură

Același fenomen neînțeles s-a petrecut și atunci când și-au făcut apariția pe scenă, ca niște adevărați învingători, membrii Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților; invitați de șeful LAPAR. Cea mai bună Comisie de 25 de ani încoace? Nu cu mult timp în urmă și aceștia erau huliți.

„Este cea mai bună Comisie de Agricultură de 25 de ani încoace, în care veteranul ei, domnul fost ministru, Petre Daea, are un cuvânt de spus. Nu o dată ne-a convins, chiar dacă dumneavoastră nu l-ați auzit, unii din noi au fost acolo că au fost chemați la foarte multe legi; aveai impresia că este un fermier înrăit. De asemenea, ne-am bucurat de intervențiile domnului Munteanu, de intervențiile domnului Scarlat, astfel că, în acest sens, am găsit la câteva legi, și vă asigur că le știu poziția, și Legea Vânătorii va ieși cum ne trebuie. S-a încercat, practic, prin acea lege, să-și bată cineva joc de noi, dar mai este timp suficient să iasă cum ne trebuie, cum, de altfel, sper domnule ministru Daea că n-o să vă despărțiți niciodată de acest segment al economiei naționale și, astfel, să vă gândiți atunci când se votează Legea 321, să votați o lege pentru români, în interesul securității alimentare românești. Și dacă mâine este pe ordinea de zi, aș vrea ca mâine pe timpul acesta sau ceva mai târziu să aflăm că Legea 321 a fost votată în favoarea noastră, a celor de aici, a agricultorilor din România”, a afirmat liderul LAPAR.

După mulțumirile de rigoare, Nini Săpunaru, șeful Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, a intervenit cu laude proaspăt sosite din clădirea impunătoare – Parlamentul – pe care cu ceva timp în urmă, oierii, bacii țării, o arătau cu degetul. Parcă jucam într-un film mut.

 „Astăzi eram adunați ca să discutăm modificări la Legea Cooperației. Vă anunțăm că avem de gând să scutim de impozit în primii cinci ani cooperativele care se înființează. De asemenea, domnul ministru ne-a anunțat că la negocierile cu cei de la Comisia Europeană. Există posibilitatea să intensificăm sprijinul financiar pe proiecte europene pentru cooperative, să ne ducem până la 80-90 la sută. Toți cei care suntem aici, tot spectrul politic din Comisia pentru Agricultură, toți am votat Legea 321. Legea 321, așa cum este ea în forma prezentată, nu mai seamănă cu nicio propunere legislativă inițială. Ea, de fapt, este proiectul dumneavoastră. Domnul Laurențiu Baciu, domnul Emil Dumitru, domnul Gheorghe Macovei, domnul Ionică Nechifor, toți au participat la această lege împreună cu noi și amendamentele de acolo sunt făcute împreună cu dânșii. Este legea dumneavoastră, nu este neapărat legea noastră. Avem un proiect în pregătire al domnului Munteanu, care este acum în Senat și s-ar putea să vină înapoi la noi, un proiect care poate să reglementeze și vom încerca să reglementăm în această lună, acest regim al vânzării terenurilor. Și, la fel, această lege o vom discuta împreună cu dumneavoastră, ca să avem acordul dumneavoastră când ne ducem cu ea în Parlament. Nu suntem dușmanii dumneavoastră, toate lucrările în Comisie s-au făcut împreună cu reprezentanții dumneavoastră și, în general, în ultimele șase luni de zile n-a ieșit nimic fără să ne consultăm cu reprezentanții dumneavoastră în Comisie”.

Deja nu mai înțelegeam nimic. Nu înțelegeam de ce fermierii sunt până la urmă acolo. Era miting de protest sau de susținere politică?

Politician cu ștaif și experiență, Petre Daea a preluat microfonul și a ținut și el un curs de retorică. El recunoaște că formatul de discuții preferat nu era nicidecum protestul și i-a rugat pe fermieri pe un ton ferm să-i lase pe deputații „agricultori„ în pace să muncească. Cert este că așa s-a întâmplat. Talăngi și... atât.

„Lăsați-ne împreună cu reprezentanții dumneavoastră care sunt aici sau care vor veni de mâine încolo la muncă în Comisie, să rezolvăm cu atenție, cu răbdare, cu echilibru, problemele pe care dumneavoastră le-ați ridicat. V-aș ruga să aveți încredere în colegii care vă reprezintă în Comisia pentru Agricultură și care sunt alături de dumneavoastră. (...) Astăzi sunteți la București să dialogați cu noi într-un format pe care eu nu mi l-aș fi dorit ca om, știindu-vă ce aveți de făcut acasă. Este doar o secvență a preocupării dumneavoastră. Lăsați-ne pe noi, împreună cu reprezentanții pe care îi aveți (și sunt oameni valoroși) să punem la punct ceea ce astăzi nu este în regulă și care vă dezavantajează viața și activitatea concretă”, a spus Daea.

Nu noi, ceilalți sunt de vină

Tipic declarațiilor politicianiste, șeful MADR, Achim Irimescu și-a pornit discursul de pe scenă cu acuze către fostul Guvern. Era de înțeles. Venise la protest ca un adevărat învingător.

„Nu se datorează Guvernului actual întârzierea. Am (...) recuperat foarte mult din întârziere. Spre exemplu, când am cerut o programare în ce dată vor începe plățile, mi s-a spus 27 aprilie; am reușit cu mari eforturi 8 aprilie. Sigur că vă înțeleg perfect și vă dau toată dreptatea, nu este normal ce se întâmplă, întârzierile foarte mari pentru alocarea și plata banilor”, spunea că amărăciune în glas ministru tehnocrat. „Sunt convins că toți așteptați acești bani și vă înțeleg perfect. Este adevărat că au fost niște decizii care s-au luat cu întârziere în Ministerul Agriculturii și în Agenția de Plăți. Este vorba de faptul că ne-am complicat foarte tare anul trecut și au fost «n» scheme de plată (...). Eu înțeleg perfect nemulțumirea dumneavoastră și sunt alături de dumneavoastră, fiți convinși în acest sens. Am făcut eforturi foarte mari în ultima perioadă, s-a lucrat la APIA și noaptea, sâmbăta și duminica. Din păcate, directorul general Florin Faur, care a făcut eforturi foarte mari, a avut probleme medicale și este în spital. Sunt, repet, eforturi foarte mari pe care le face administrația, dar la fel, recunoaștem, s-a ajuns în situația în care suntem în ultima lună de plată”.

El a promis solemn că plățile nu vor întârzia, iar data limită de 30 iunie a.c. va fi respectată. Cu toate acestea, dacă termenul va fi depășit, statul va plăti penalitățile. Mă întreb, din banii cui? Că nu cred că domnul ministru va scoate din traista sa diferența...

„Eu pot să vă garantez că nu vor fi probleme. Oricum, și dacă s-ar fi ajuns în situația să se plătească după 30 iunie 2016, dumneavoastră (n.r. - fermierii) nu sunteți penalizați; diferența, penalizarea se alocă de la bugetul de stat, dar nu vom ajunge acolo, fiți convinși. Păcat că la animale nu s-au dat încă banii. (...) În condițiile în care modulul funcționează, banii se vor da în cel mai scurt timp, începând de săptămâna viitoare la animale”, a precizat ministrul de resort. „La cei care primesc fonduri pentru animale, vestea bună este că vor fi fonduri foarte mari. De exemplu, o să depășească 1.000 de euro la vaca de carne, o să depășească 800 de euro la vaca de lapte. Sunt sume foarte bune. Încercăm în continuare. Avem la plată ajutorul pentru motorină, 93 de milioane de lei pentru primul trimestru al acestui an. În această săptămână vor fi transferați banii în trezorerie. De săptămâna viitoare începe și la ovine. Subvenția totală la ovine este vorba de 10 euro pe cap de oaie. Sigur, eu unul nu sunt foarte mulțumit pentru că raportul între bovine și ovine este 1/6 și ar trebui să-l găsim și la subvenție printr-o sumă mai bună”.

Stenograma, sufletul protestului

Cum întotdeauna am încercat să dau dovadă de verticalitate, și de această dată las la latitudinea cititorilor să decidă dacă acesta a fost un protest în adevăratul sens al cuvântului sau doar un miting de susținere. Poate greșesc eu...

Ca o paranteză, reiterez afirmațiile de susținere ale unui mare fermier român la adresa mea, cu ocazia unui eveniment care a avut loc la ASAS cu ani în urmă; după protestele din 2012. Era un mesaj de susținere și se termina cam așa: ... (...) este singurul jurnalist care nu mi-a denaturat mesajul, iar dacă greșesc cu ceva, îl voi lăsa să scrie despre asta”. Așa am și făcut.

Iată însă câteva dintre schimburile de replici între organizatori și invitați. Delicioase.

Laurențiu Baciu: „Acum însă, am eu o întrebare la dumneavoastră, ca să fie finală. Oamenii aceștia, până la 30 iunie a.c., vor primi toți banii?”.

Achim Irimescu: „Absolut!”.

Laurențiu Baciu: „Avem promisiunea unui ministru. Rămâne să mai avem răbdare încă trei săptămâni, să vedem ce minune. De nu, domnule ministru, acum știm să venim și pe jos. Nu ne mai trebuie jandarmi să ne ducă autobuzele, venim pe jos; cunoaștem drumul”.

Moise Ötvös: „Domnule ministru, încă o dată, vă rog, repetați, până la 30 iunie primim banii?”.

Achim Irimescu: „Absolut!”.

Laurențiu Baciu: „Domnule ministru, credeți că până în toamnă, reușim să scoatem o lege a vânzării terenurilor, în care să putem pune la adăpost integritatea poporului român?”.

Achim Irimescu: „Da, și avem un proiect în discuție, numai că aștept ca dumneavoastră, reprezentanții producătorilor, să veniți s-o agreăm împreună pentru că este o lege de care dumneavoastră beneficiați în primul rând. Este musai să ne consultăm cum ne-am consultat întotdeauna, pe toate actele legislative, cu dumneavoastră și cu Parlamentul. Și cele două Comisii de Agricultură ale Parlamentului au fost alături de noi. Este foarte important să nu iasă o lege fără acceptul dumneavoastră. Vă propun, dacă nu săptămâna aceasta, săptămâna viitoare să agreăm un proiect de act legislativ pe care să-l promovăm cât mai rapid”.

Laurențiu Baciu: „Și acum, pentru că, vedeți, oamenii sunt amenințați pe propriile lor proprietăți, legea vânătorii ne va scoate pe noi de sub lupa aceasta a infracționalității?”.

Achim Irimescu: „Este musai să discutăm și proiectul de lege privind amendarea Legii Vânătorii, pentru că eu cred că trebuie să stabilim un echilibru foarte clar între producători, între vânători; nu este normal, spun eu, ca să neglijăm inclusiv Constituția, legea fundamentală a țării și sunt aspecte, mi le-au sesizat juriștii care pun semne de întrebare. În acest sens trebuie musai să fim de acord asupra unui proiect de lege, în primul rând cu crescătorii de ovine, cu fermierii și cu Parlamentul pentru că trebuie să adoptăm legi care să nu introducă disensiuni între categoriile de utilizatori ai Fondului Cinegetic și, bineînțeles, fermierii noștri. În ochii Guvernului, toți fermierii sunt egali. Ca urmare, nu trebuie să creăm niciun fel de discrepanță între categoriile de fermieri”.

Ionică Nechifor: „Domnule Daea, aici în fața fermierilor, pentru că știm că în curând veți intra în vacanță parlamentară, promiteți-ne că Legea Vânătorii va fi votată până la vacanța parlamentară pentru că ne trezim în toamnă că vom fi scoși de pe proprietățile noastre. O a doua problemă domnule ministru Daea, promiteți-ne că mâine Legea 321 va fi votată, aprobată și susținută în așa fel încât produsul românesc să fie protejat și susținut chiar și de către parlamentari pentru că și dumneavoastră consumați acest produs”.

Petre Daea: „Eu sunt un om stăpânit și nu purtător de vorbe, ci de fapte. Lăsați-ne să lucrăm împreună cu dumneavoastră și să facem ceea ce ne-ați solicitat”.

Quod erat demonstrandum.

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca, alături de organizatorul Agriplanta-Romagrotec și Asociația Producătorilor de Porumb din România, au oferit informații despre cultura plantelor, în special despre cultura porumbului, despre proprietățile solului reprezentate printr-un profil de sol și despre utilizarea corectă a presiunii în pneuri, se precizează într-un comunicat de presă primit la redacție.

„Informațiile despre proprietățile solului reprezentate printr-un profil de sol, oferite de Conf. Dr. Laura Paulette, Catedra de Pedologie, USAMV Cluj-Napoca, precum și cele referitoare la cultura porumbului, oferite de dna. Alina Crețu – Asociația Producătorilor de Porumb din România au fost extrem de apreciate de fermierii prezenți în zona demo”, se arată în documentul de presă.

Zonele demo, atracția târgului

În cadrul zonei demo „Tractor și Tractorist” au fost prezenți nu mai puțin de 500 de fermieri. Ei au avut posibilitatea să aleagă și să testeze unul dintre cele șase tractoare puse la dispoziția lor de KUBOTA prin AgriAlianța, DEUTZ-FAHR prin NHR Agropartners, MASSEY FERGUSON prin General Leasing, NEW HOLLAND prin AgroConcept, CASE prin Titan Machinery și HATTAT prin Mavi.

Zona demo „Tehnici Moderne pentru Protecția Plantelor” pe de altă parte s-a bucurat și în acest an de secțiunea „Mașini de erbicidat în acțiune”. În plus, în zona „Tehnici moderne pentru protecţia plantelor” au fost prezentate trei maşini tractate şi cinci mașini autopropulsate pentru tratamente fitosanitare. Maşinile s-au deplasat pe un traseu compus care a inclus: deplasarea pe un teren denivelat, putându-se vedea modul în care se păstrează stabilitatea rampelor, o zonă de întoarcere la 180 de grade şi o deplasare în regim de lucru cu suprapunerea peste traseul inițial pentru a se vedea închiderea tronsoanelor de rampă cu ajutorul computerului de proces si corelarea cu sistemul de conducere prin GPS.

Firmele care au prezentat Mașini de Erbicidat în acţiune au fost: Agri-Alianța, Agrifac, Lemken, Ipso Agricultură,  Mewi, NHR Agropartners și Tehnofavorit.

Tractoare conduse prin satelit, premieră 2016

În segmentul „Tractoare inteligente” (premieră în cadrul ediției 2016), au fost prezentate tractoare echipate cu sisteme de conducere prin satelit, pentru deplasare paralelă cu un traseu anterior sau copierea unui traseu impus, fără a fi necesară intervenţia operatorului.

„Echipamentele de conducere prin satelit sunt deosebit de utile pentru lucrări de tratamente fitosanitare, fertlizat şi întreţinerea culturilor. Fiecare tractor este echipat cu această tehnică deșteaptă. Se pot conduce și ziua și noaptea pentru că sunt coordonate prin satelit”, explică Dr.Ing. Ovidiu Ranta USAMV Cluj-Napoca, Catedra de Mecanizare.

Cele cinci tractoare inteligente prezente în demonstrații au fost: Massey Ferguson prin General Leasing, Fendt prin Mewi, Deutz Fahr prin NHR Agropartners, John Deere prin IPSO Agricultură și Case IH prin Titan Machinery.

Zona demo „Lucrările Solului Şi Semănat”

În cadrul acesteia, în segmentul „conservarea apei în sol” au fost prezente maşini care prelucrează patul germinativ fără răsturnarea brazdei, cu organe de lucru de tip daltă sau gheară, fapt ce ajută foarte mult la conservarea apei în sol. De asemenea, au fost prezentate maşini care la o singură trecere pregătesc patul germinativ şi execută şi semănatul reducând foarte mult traficul pe sol şi compactarea acestuia, reducând cantitatea de energie necesară pentru prelucrare şi preţul de cost.

Firmele care au intrat cu echipamente în demonstrațiile pentru lucrările solului și semănat au fost: Agri-Alianța, Amazone, Agromec Ștefănești, Landtechnik, Lemken, Maschio Gaspardo, NHR Agropartners, Mewi și Titan Machinery.

Sub egida „Din pasiune pentru agricultură”, Agriplanta-Romagrotec și-a închis porțile duminică, 22 mai 2016. Cea mai mare expoziție agricolă în câmp din România și-a propus și a reușit să fie și în acest an cea mai importantă platformă de comunicare dintre fermieri și furnizori de input-uri pentru agricultură.

Ediția de anul acesta a Agriplanta s-a bucurat de prezența a nu mai puțin de 14.300 de vizitatori, cât și de 210 firme participante din 17 țări: România, Ungaria, Austria, Germania, Finlanda, Italia, Bulgaria, Spania, Belgia, Danemarca, Polonia, Portugalia, Cehia, Olanda, Slovacia și Serbia. De asemenea, evenimentul expozițional s-a întâins pe 36 hectare spațiu, din care 18 hectare spațiu pentru demonstrații, peste 500 de fermieri având oportunitatea să conducă un tractor în zona Demo „Tractor și Tractorist”, iar peste 1.000 de copii au participat la programul Agrikids.

Francezii de la Strategie Grains au revizuit în creștere previziunile privind producția de grâu a Uniunii Europene, consultanții ridicând ștacheta cu 1,9 milioane tone, până la un total obținut la final de sezon de 146,7 milioane tone, în creștere față de cifra vehiculată anterior de 144,8 milioane tone.

Estimările privind producția în creștere au fost susținute în mare măsură și de condițiile agrometeo favorabile, afirmația conform căreia „cerealele de toamnă prezintă un potențial excelent” viind valabilă pentru multe din statele Uniunii Europene cu suprafețe întinse de cultură.

În mod particular, creșterea este pusă pe seama unor țări-cheie în ceea ce privește producția de grâu, și anume Germania, România și Spania.

În aceste state UE, potrivit datelor Strategie Grains, culturile de toamnă au beneficiat în mare parte de vreme bună, fapt care a susținut din plin dezvoltarea plantelor.

Stocuri UE în scădere

Aceeași firmă de consultanță, spun de această dată cei de la Agrimoney.com, au mai adăugat că actualul program de export de grâu al UE, mult mai solid decât așteptările, și care ar urma să totalizeze circa 30,4 milioane tone, va duce la diminuarea disponibilului din silozuri pentru sezonul 2015-2016. Strategie Grains preconizează că după finalizarea sezonului agricol, stocurile de grâu ar urma să atingă un total de 14,7 milioane tone, în scădere cu 0,9 milioane față de estimările de luna trecută.

Reprezentanții companiei au mai adăugat că prețurile mici au reprezentat la rândul lor un stimul pentru cererea de consum din sectorul zootehnic, fapt care a dus la diminuarea cu și mai mult a disponibilului din silozuri.

Estimări pozitive și pentru culturile de primăvară

Mergând și mai departe, specialiștii Strategie Grains afirmă că aproape toate suprafețele care fuseseră alocate pentru orzul de primăvară și pentru porumb au fost deja însămânțate.

Consultanții SG prevăd totodată o producție totală de porumb pentru UE de 62,7 milioane tone. Dacă estimările se vor transpune în realitate, totalul obținut în acest sezon de producție ar fi mai mare cu nouă procente decât cel obținut la finele anului 2015.

Păstrând registrul, producția de orz este estimată a fi mai mare decât ceea ce s-a obținut anul trecut, previziunile actuale orbitând în jurul cifrei de 62,5 milioane tone, cu unu la sută mai mult decât recolta din 2015.

Și USDA anunța în aprilie condiții bune la producția mondială de grâu

La mijlocul lunii aprilie a.c., raportul USDA releva că stocurile mondiale de grâu ar putea ajunge în sezonul 2015-2016 la 239,26 milioane tone, depășind cea mai ridicată estimare a analiștilor intervievați de Bloomberg și cu 0,7% mai mult decât preconiza USDA luna trecută.

Cantitatea de grâu care urmează să fie utilizată de China, cel mai mare consumator mondial de grâu, va scădea însă la 112 milioane tone, cel mai mic nivel de după 2011, în timp ce producția de grâu a Uniunii Europene a fost estimată la 160 milioane tone, cu un procent mai mare decât prognozele din luna martie 2016.

În plus, USDA își îmbunătățea estimările referitoare la stocurile finale de porumb și soia până la 208,91 milioane tone respectiv 79,02 milioane tone, peste estimările analiștilor.

„Nu vom vedea prea curând o inflație mare datorată prețurilor la alimente”, aprecia Dale Durchholz, analist la AgriVisor LLC, citat de Agerpres.

În pofida raportului USDA, la Bursa de la Chicago cotațiile futures la grâu cu livrare în luna aceasta creșteau în aprilie cu 1,17% până la 4,525 dolari per bushel în timp ce cotațiile la porumb au crescut cu 1,68 dolari până la 3,6275 dolari per bushel.

România a obținut mai mult grâu în 2015 decât în 2014

La cultura grâului, producția medie la hectar a fost de 3,68 tone în 2015, față de 3,64 tone cât se înregistra cu un an în urmă, iar cantitatea totală recoltată a depășit 7,5 milioane de tone, comparativ cu 7,4 milioane de tone în anul 2014.

Producția medie la hectar obținută la orz a depășit și ea 4,03 tone, în timp ce în 2014 a fost de numai 3,8 tone, iar cantitatea totală recoltată a ajuns la 1,051 milioane de tone.

Conform FAO, Egiptul, unul dintre principalii clienți de export ai României, va importa în anul fiscal 2015-2016 aproximativ 11 milioane de tone de grâu, în linie cu nivelul mediu al importurilor din ultimii cinci ani.

Potrivit unui comunicat de presă primit la redacție, INCDA Fundulea a acceptat invitația AISR de a deveni membru onorific al AISR care reprezintă în acest moment aproximativ 70 la sută din piața de semințe a României.

„INCDA Fundulea va deveni cel de-al 13 membru al Alianței și singurul institut de cercetare agricolă care sa aderă la AISR. INCDA Fundulea aduce o experiență și expertiză bogată în sectorul semințelor certificate din România. AISR, laolaltă cu INCDA Fundulea, va continua să susțină și să promoveze interesele sectorului semințelor din România prin diferitele proiecte al asociației, precum acțiuni de informare și conștientizare  la nivelul fermierilor şi al autorităţilor publice din domeniul agriculturii, mediului, sănătății și economiei, cu scopul de a populariza beneficiile utilizării seminţelor certificate. Împreună, Institutul Fundulea și AISR, își propun să apere drepturile privind proprietatea intelectuală specifică pe teritoriul României prin recunoașterea brevetelor și varietăților de semințe înregistrate conform legislației comunitare și totodată și să combată fenomenul contrafacerilor de sămânță”, se precizează în documentul de presă.

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea este cea mai importantă unitate de cercetare agricolă din România datorită rezultatelor foarte bune obținute în diferitele sectoare ale cercetării agricole privind cerealele, plantele tehnice și furajere, cât şi datorită posibilității valorificării acestor rezultate de către fermierii români.
 
Prin activitatea susținută se continuă bogata tradiție a cercetărilor în domeniul agricol românesc, în scopul abordării științifice și rezolvării unor obiective prioritare și strategice pentru agricultura națională.

Producerea de seminţe în România, se face, de regulă, pe bază de contract între compania de seminţe şi fermieri, se arată în studiul „Impactul interzicerii tratamentului cu neonicotinoide asupra sectorului de semințe din România”. Principalele judeţe în care se multiplică sămânţa sunt: Brăila, Iaşi şi Călăraşi. Avantajul multiplicării în aceste zone îl constituie: experienta fermierilor privind tehnologia multiplicării seminţelor, posibilitatea de asigurare a spaţiilor de izolare a loturilor semincere, dotarea cu utilaje specifice (maşini de castrat), sistem de irigatii funcţional sau microclimate propice securizării producţiei de seminţe.

În funcție de cultură, se precizează în document, fermierii pot avea venituri de 2-3 ori mai mari în cazul loturilor semincere faţă de cultura convenţională. Dacă fermierul poate decide în fiecare an să cultive o anumită specie, spre exemplu rapiţă, funcţie de condiţiile meteo ale anului respectiv, compania de seminţe, în schimb, trebuie să îşi planifice producţia de seminţe înainte cu 4-5 ani.

Suprafeţele cele mai mari sunt ocupate de cereale, porumbul a ocupat o suprafaţă cuprinsă între 10-25%,în perioada 2007-2012, restul reprezentând cereale păioase. În medie, cu producţia obţinută la un hectar de lot semincer de cereale păioase se pot înfiinţa 20 hectare de cereale pentru consum, în schimb cu producţia obţintă pe un hectar de lot de hibridare de porumb se înfiinţează 170 de hectare cu porumb comercial. Multiplicarea seminţelor de plante oleaginoase s-a făcut pe 5-10% din suprafaţa totală de loturi semincere. Multiplicarea florii soarelui a reprezentat 33 - 66% din suprafaţa totală de oleaginoase, iar loturile de multiplicare de rapiţă au ocupat între 5 şi 20% din suprafaţa de multiplicare a plantelor oleaginoase. Pentru celelalte culturi, suprafeţele pe care s-au înfiinţat loturi de multiplicare au fost marginale fiind de 5 sau sub 5%, din total.