animale - REVISTA FERMIERULUI

Guvernul a adoptat o Hotărâre care aprobă plafoanele alocate ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic pentru anul de cerere 2023. Totodată, actul normativ stabilește modalitatea de calcul a cuantumului per unitatea de măsură al ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic, pentru schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul lapte, pentru schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul carne și pentru schema cuplată de producție, speciile ovine/caprine.

Impactul bugetar este de circa 670.271.000 lei, respectiv 134.768.480 euro de la bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pe anul 2024, reprezentând plăți naționale tranzitorii pentru anul de cerere 2023.

Cuantumul per unitatea de măsură al ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic se calculează de către Agenţia de Plăți și Intervenţie pentru Agricultură (APIA), prin raportarea plafoanelor alocate fiecărei scheme la efectivele de animale eligibile, respectiv bovine și ovine/caprine sau la cantitățile de lapte eligibile.

Ca număr de beneficiari ai ANT în sectorul zootehnic se estimează circa 40.000 fermieri pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul lapte, circa 112.000 fermieri pentru schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul carne și circa 45.000 fermieri pentru schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine.

MADR precizează că documentele specifice care se depun împreună cu cererea de plată, precum și condițiile de acordare a ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic sunt prevăzute în secțiunea a 2-a a Ordinului MADR nr. 80/2023, cu modificările și completările ulterioare, articolele 95-102.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri
Miercuri, 14 Februarie 2024 20:26

Viorica Chiurciu, între vocație și pasiune

Romvac Company și-a început existența de la un singur vaccin, pentru ca astăzi, după aproape 50 de ani, să ajungă să realizeze sute de produse de uz veterinar, dar și de uz uman. Pentru directorul general al companiei Romvac, Viorica Chiurciu, doctor în științe medicale și cercetător științific, știința înseamnă rațiune, în timp ce muzica înseamnă suflet. Ce înseamnă să-ți trăiești visul, să te simți util și apreciat, să lași ceva în urmă, cum să te bucuri de viață și de toate provocările care-ți ies în cale afli din interviul pe care ni l-a acordat dr. Viorica Chiurciu, director general Romvac Company și președinte al Consiliului de Administrație.

„Am vrut să transmit nealterat cântecul popular din zona din care provin, zona Olteniei, cu predominanţă a arealului din care provin, comuna Vela, satul Bucovicior, şi mai ales am vrut să mă perceapă oamenii ca pe un artist autentic.”

Clip 200 00 18.5600001

Reporter: Sunteți un om de știință, un antreprenor în producţia de medicamente de uz veterinar şi nu numai. Însă, în acelaşi timp, mai aveți o pasiune, muzica, pentru care ați muncit, având în vedere că ați absolvit Conservatorul, pasiune de care vă ocupați în paralel cu activitatea din compania Romvac. Cum se împacă cele două ocupații?

Viorica Chiurciu: Într-adevăr, la mine funcţionează exploatarea benefică a efectului halo, adică o împletire între profesia mea de bază, de medic, de cercetător ştiinţific, şi cea pe care mi-am făcut-o mai nou, şi anume pasiunea mea pentru muzică, pe care am dus-o la extrem. Aşa cum ştiţi şi dvs., am absolvit Conservatorul la Academia Naţională de Muzică din Cluj-Napoca. Iniţial, am optat pentru domeniul medical şi sigur că toate aceste vise au rămas la mine undeva în inimă. Visul meu s-a concretizat în realitate prin multă determinare, seriozitate şi dragoste faţă de oameni, faţă de locurile natale care într-adevăr m-au format şi mi-au format un suflet pe nişte fundamente sănătoase. Am plecat din sat cu acest vis, de la Vela, satul Bucovicior din județul Dolj, cu acest vis de a fi şi artist. Iată că soarta mi-a întors această dorinţă a mea şi s-a concretizat după mulţi ani de muncă, pot să spun că sunt vreo 20 de ani de când am început să cânt, şi s-a concretizat în ceea ce vedeţi astăzi: a fi artist.

Reporter: Bănuiesc că n-a fost deloc uşor să le duceţi pe amândouă.

Viorica Chiurciu: Este o facultate foarte grea Conservatorul, nu-mi imaginam că este atât de grea, credeam că medicina este cea mai grea facultate, pe care am făcut-o şi noi, şi anume medicina veterinară, dar am constatat că această facultate este una foarte pretenţioasă şi chiar trebuie să înveţi, nu poţi să te faci că înveţi. O facultate care m-a şi echilibrat în interior, mi-a dat o stăpânire de sine, o anumită rigurozitate în ceea ce fac, deşi o aveam şi dinainte, şi pot să spun acum că sunt mândră de ceea ce am făcut şi este o pârghie importantă de a mă propulsa pe o treaptă net superioară faţă de care am fost până acum. Sigur că talentul a fost acolo, a fost sămânţa, că şi şcoala are rolul ei, dar dacă nu ai talent, degeaba, dar şi invers se poate. De multe ori spun colegii de scenă că ţăranca româncă nu făcea şcoli de muzică. Da, dar ţăranca din satul românesc cânta la plug, nu cânta oamenilor, care vor de la tine acest lucru, o educaţie muzicală, pentru că şi publicul nostru are o educaţie muzicală. Trebuie să existe un raport între linia melodică şi text, deci nu putem să încărcăm un cântecel micuţ, aşa cum este acela pe care-l am eu, „Sunt olteancă din Vela”, ar trebui să fie o linie melodică simplă pentru că era textul de aşa manieră. Şi atunci trebuie să avem grijă şi de acest lucru. Ce vreau să vă spun este că eu am vrut să transmit nealterat cântecul popular din zona din care provin, zona Olteniei, cu predominanţă a arealului din care provin, comuna Vela, satul Bucovicior. De asemenea, am vrut să mă perceapă oamenii ca pe un artist autentic, nealterat de tendinţe sau de fel de fel de provocări de nişă, şi nici nu am vrut să transmit faptul că am avut o promovare facilă, pentru că nu a fost facilă, cum ştiţi şi dvs., am luat-o de la zero – ca şi în profesia mea – iar traseul carierei mele în acest sens a urmat nişte trepte fireşti. Fiecare treaptă m-a propulsat pe următoarea şi pot să spun că şi aici mi s-a conturat oarecum această identitate profesională în muzică.

Viorica.Ciurciu 1000229.3800002

Reporter: Vreau să vorbim despre ce înseamnă să fii antreprenor, ce înseamnă să fii femeie antreprenor în România şi, mai ales, într-un domeniu ca acesta. Astăzi, Romvac Company este singura fabrică românească de medicamente de uz veterinar, dar şi de suplimente pentru uz uman. Care este situaţia la ora actuală pe această piață și pentru compania Romvac?

Viorica Chiurciu: Ne-am aliniat în bună parte normelor europene. După cum știți, legislaţia este foarte greu de implementat, dar şi concurenţa este mare. Ne caracterizează seriozitatea, munca bine făcută, mă bazez pe colectiv şi pe un nucleu care s-a format de-a lungul timpului şi este aici, am creat şi un colectiv nou paralel cu oamenii cu experienţă. Ne preocupă imaginea, ieşim la export. Sigur că nu este simplu deloc să conduci o companie naţională de talia companiei Romvac, nu este ușor să conduci o întreprindere cu tradiţie, care la anul face o jumătate de secol de când este pe piaţă. De asemenea, nu este uşor deloc să conduci ca femeie, pentru că sunt şi nişte mentalităţi, chiar le-am simţit pe pielea mea când acum patru ani soţul meu a trecut în nefiinţă şi eu am fost aleasă în unanimitate şi prin vot secret ca director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie. Practica a dovedit că şi noi, femeile, putem să facem acest lucru, chiar de la înălţimea tocurilor înalte. Sigur că am dovedit, prin competenţă profesională şi prin rezultatele pe care le vedeţi astăzi, că am făcut şi eu cinste în această funcţie, aşa cum au făcut şi predecesorii mei, directori care au dus de fiecare dată Romvac Company pe o treaptă superioară sau au menţinut compania acolo. Pentru mine a fost o provocare faptul că m-au ales, pentru că am vrut să am și eu aportul ca manager general, deşi ştiţi că înainte eu am fost director de producţie, şi am vrut să pun Romvacul, să-l duc la un alt nivel de competenţă. Şi chiar în aceste vicisitudini cu care ne confruntăm toţi, am reuşit să-l „ţin verde”, să dau salariile la timp oamenilor, să le dau tot ce le trebuie ca să se simtă bine şi confortabil într-o întreprindere ca Romvac.

00125000006.6800013

„Prevenţia este foarte importantă, iar noi asigurăm toată paleta de care are nevoie un act medical complet, pentru medicul veterinar.”

Reporter: Nu numai că aţi menţinut, dar aţi şi crescut ca cifră de afaceri în ultima vreme. Asta înseamnă că şi produsele au continuat să rămână de calitate, ba mai mult, aţi venit pe piaţă cu produse noi.

Viorica Chiurciu: Căutăm mereu să ne reinventăm, să aducem lucruri noi. Pe lângă medicamentele şi vaccinurile de uz veterinar, am dezvoltat compartimentul de uz uman, prin suplimentele din gama Imunoinstant şi a oului hiperimun pe bază de imunoglobulină Y specifică (anticorpi). Totodată, am dezvoltat un compartiment pentru agricultura ecologică. Am prezentat o lucrare la Academie, la ASAS, despre un produs care este certificat eco, un produs pentru agricultură curată, un produs fără chimicale, un produs pe bază de bacterii care fixează în sol azotul şi fosforul din atmosferă, un biofertilizator care este pentru sănătatea solului.

Reporter: Având în vedere noile cerințe al Uniunii Europene, strategiile referitoare la Green Deal, Farm to Fork și Biodiversitate, compania Romvac s-a îndreptat către inovarea unor produse prietenoase cu mediul?

Viorica Chiurciu: Da, pentru că am mers mereu pe noul concept „aceeaşi lume, aceeaşi medicină, aceeaşi sănătate”. Nu putem să vorbim de sănătatea noastră, a oamenilor, fără ca animalele din jurul nostru să nu fie sănătoase, fără ca mediul să nu fie sănătos, şi mă refer, aşa cum spuneaţi la mediu, la apă, la plante, la aer. Pentru că practic suntem într-un sistem deschis şi totul trebuie să fie sănătos.

00129000000.7800017

Reporter: Referitor la sănătatea animalelor, Romvac este producător de vaccinuri, singurul producător român de astfel de produse destinate zootehniei, în acest moment, nu?

Viorica Chiurciu: Avem vaccinuri pentru animale mari și mici, pentru păsări, produse care sunt unicat. Aș aminti de CarboRomvac, care este un vaccin pentru antrax şi foarte puţine ţări din lume îl fac. Este un vaccin destul de delicat de făcut. De fiecare dată prevenţia este foarte importantă, iar noi asigurăm toată paleta de care are nevoie un act medical complet, pentru medicul veterinar.

Reporter: Care e diferenţa dintre un vaccin obţinut pentru protecţia împotriva unui virus care provoacă o anumită boală şi un vaccin obţinut dintr-un bacil care provoacă o altă boală? Care e mai stabil şi care oferă cea mai mare protecţie?

Viorica Chiurciu: Niciun vaccin nu-ţi oferă o protecţie sută la sută. Fiecare vaccin are limitele lui. Dar orice vaccin este oportun a fi făcut pentru prevenţie. Sunt boli care nu pot fi jugulate prin tratament, şi atunci trebuie să mergem numai prin prevenţie. Vaccinurile creează o imunitate, creează anticorpi, iar odată apărută boala, prin reacţia antigen-anticorp se elimină acel microb.

Reporter: În domeniul creşterii animalelor, este oportună vaccinarea? Are efect? În ce măsură fermierii au înţeles lucrul acesta pentru a-şi proteja efectivul de animale și păsări?

Viorica Chiurciu: Sigur că vaccinul este oportun şi practic perenitatea pe piaţă a acestor vaccinuri demonstrează acest lucru. Depinde de fermieri. De obicei sunt fermieri dedicaţi, fermieri care au mari efective şi atunci sigur că se raliază la această idee. Dar sunt și unii crescători mai mici şi doar când vine boala atunci se deşteaptă, prea târziu, din păcate.

„Căutăm mereu să ne reinventăm, să aducem lucruri noi. Pe lângă medicamentele şi vaccinurile de uz veterinar, am dezvoltat compartimentul de uz uman, prin suplimentele din gama Imunoinstant.”

00134000000.9600022

Reporter: În afară de vaccin, avem şi tratamente care se fac în mod obligatoriu? Vorbim de antiparazitare, acolo unde aş putea spune că pe acelaşi palier cu vaccinurile se situează şi tratamentele împotriva parazitozelor, fie de primăvară, fie de toamnă.

Viorica Chiurciu: Noi producem şi antiparazitare, şi interne, şi externe. Parazitozele afectează producţia animalelor, dar este aici şi o latură mai drastică, în sensul că sunt parazitoze care se transmit oamenilor, aşa-numitele zoonoze. Şi atunci sigur că trebuie să deparazităm şi câinii, şi pisicile, şi animalele de rentă. Este un lanţ. Dacă ne referim la hidatidoză, aceasta este transmisă de câine omului prin fecale, prin ouăle care se găsesc în fecale. O igienă necorespunzătoare a mâinilor sau pur şi simplu din întâmplare, pui mâna pe câine, n-ai o chiuvetă să te speli imediat, şi duci mâna la gură, ai și luat oul de hidatidoză, şi dezvolţi în tine acele echinococoze, acele formaţiuni care sunt mortale de multe ori, că se fixează pe pulmon, pe ficat şi aşa mai departe, iar câinele, la rândul lui, ia boala mâncând organe crude de la animale, de la miei, de la oaie şi aşa mai departe. Într-adevăr, există un lanţ al parazitozelor şi trebuie să deparazităm tot ce avem în gospodărie: şi porc, şi rumegător, şi câine, şi pisică.

Reporter: Romvac înseamnă cercetare, dezvoltare de produse de uz veterinar, dar și uman. Să vorbim și de „oul de aur” al Romvacului.

Viorica Chiurciu: Oamenii de ştiinţă din Romvac sunt conectaţi cu oamenii de ştiinţă din toată lumea. Noi participăm la congrese internaţionale prin lucrările pe care le facem şi au fost foarte multe mesaje din partea OMS, în sensul că toţi oamenii de ştiinţă trebuie să se preocupe să găsească alternative la antibiotice. Antibioticele sunt bune şi au fost bune, dar sunt unele care nu-şi mai fac efectul, mai ales asupra unor tulpini de bacterii rezistente, care au căpătat rezistenţă la antibiotice tocmai din cauza folosirii nejudicioase şi în exces. Să vă dau exemplu de câteva bacterii cu care noi ne confruntăm şi pe care le-am studiat, şi vin pacienţi cu infecţii cu aceste bacterii, infecţii urinare, infecţii genito-urinare, infecţii gastrice, gastro-intestinale, pulmonare, cutanate. Aş aminti stafilococcus aureus, meticilin rezistent, acinetobacter baumannii, clostridium dificile, Escherichia coli (E. coli) , proteus sau helicobacter pilori, o bacterie care trăieşte în mediul acid din stomac. Şi având aceste mesaje, ne-am preocupat să dezvoltăm o linie de suplimente alimentare care sunt pe bază de imunoglobuline Y specifice, specific înseamnă că acţionează ţintit asupra fiecărei bacterii sau fiecărui agent patogen. Pentru că avem imunoglobuline Y specifice nu numai pentru bacterii, ci şi pentru virusuri sau pentru fungi. Şi avem rezultate excepţionale, pentru că produsele noastre se bazează pe reacţia dintre antigen și anticorpi. Am dezvoltat aceste produse, Imunoinstant G, gamă care cuprinde peste o sută de produse în diferite forme: pulbere, geluri, unguente, lichide şi aşa mai departe, care se adresează specific unui anumit germen. Practic, aceste produse pe care le-am dezvoltat au trei beneficii majore, anume: intervin în diferite infecţii ale organismului cu diferite bacterii; întăresc imunitatea organismului, susţin imunitatea organismului, asigurând organismului anticorpi gata pregătiţi să intervină; sunt adjuvanţi în tratamentul unor boli autoimune. Şi aici aş aminti de psoriazis, e o boală autoimună cruntă, o boală generală care afectează toate organele în final şi, aşa cum am învăţat la facultate, nu se tratează. Când ne referim la imunitate, e vorba de imunitatea pasivă, așa se numeşte. Nu este activă, pentru că nu organismul nostru produce anticorpul, ci i-l dăm organismului nostru gata preparat de alt organism, în cazul nostru de Galus domesticus, de găină. Că noi extragem aceste imunoglobuline Y din oul de găină, oul hiperimun de găină. Procedeul comportă mult timp, durează în jur de 2,5 luni până obţinem acest ou hiperimun, după care începe procesul de producţie prin prelucrarea acestui ou, cu contoarele de rigoare, care sunt făcute prin tehnici de ultimă generaţie. Noi am reuşit să tratăm şi avem foarte multe cazuri, mii de cazuri tratate, dacă pot să spun aşa, în care am folosit aceste suplimente alimentare, n-a mai revenit boala, ceea ce e un lucru nemaipomenit. Pacientul vine la noi cu analize medicale, cu diagnosticul confirmat de psoriazis, de pildă, noi îl luăm în evidenţă, îi dăm produsele şi-l urmărim pe parcursul administrării lor, iar în final facem din nou examenul anatomopatologic să demonstrăm că pielea s-a vindecat. Au fost şi beneficii, pentru că am obţinut recunoaşterea eforturilor noastre în acest sens, am luat medalii de aur la Salonul Internaţional al Cercetării Știinţifice, Inovării şi Inventicii de la Cluj-Napoca, am primit două medalii de aur şi mai multe medalii de argint, diplome, de asemenea, avem două brevete de invenţie. Acum participăm din nou la Salonul internaţional de la Cluj-Napoca cu două lucrări, care au la bază două propuneri de brevete. Una dintre lucrări este cu psoriazisul, pentru care avem o propunere de invenţie chiar în UE, iar cealaltă lucrare se referă la nişte tehnici de laborator de obţinere a unor produse.

00040000010.2000028

„Într-o economie românească deloc stabilă, evoluția Romvac Company este una pozitivă.”

Reporter: Uitându-vă în urmă, cum vedeți evoluția companiei Romvac?

Viorica Chiurciu: Într-o economie românească deloc stabilă, evoluția Romvac Company este una pozitivă. Sigur că, prin toate şcolile de management pe care le-am făcut, am căutat să respect nişte lucruri pe care le-am învăţat şi de fiecare dată am nişte ţinte şi obiective după care mă ghidez, de fiecare dată mi-am pus ţinte mai apropiate sau mai îndepărtate, aşa cum le-am învăţat la şcoală. Uneori se potrivesc, alteori nu, dar de data aceasta noi am avut succes.

Reporter: La ce oră vă începeți programul, doamnă doctor?

Viorica Chiurciu: O viaţă întreagă m-am trezit la 5:30, pentru că v-am spus, chiar este o vocaţie această profesie pentru mine, iar muzica e o pasiune, un exerciţiu de dragoste. Adică, eu niciodată nu le separ. Şi mă simt împlinită aşa.

Reporter: Probabil că vă simţiţi împlinită şi când vedeţi că, la Romvac, sunt şi angajaţi de zeci de ani sau copii ai foştilor angajaţi care au continuat tot la Romvac. Sunteți aici o mare familie.

Viorica Chiurciu: Se spune că o companie nu rezistă mai mult de 25 de ani sau ceva de genul ăsta. Noi am demonstrat că nu este aşa. Eu, ca manager general, am continuat ideea regretatului meu soţ, dr. Constantin Chiurciu, de a premia oamenii care au o vechime mare în compania Romvac. La finalul anului le dau nişte premii destul de consistente, pentru că sunt alături de noi de atâţia ani.

„Oamenii de ştiinţă din Romvac sunt conectaţi cu oamenii de ştiinţă din toată lumea.”

vc

Reporter: Aminteaţi de vocaţie şi de pasiune. Sigur că cele două sunt cele care vă dau putere să mergeţi mai departe. Sunteţi într-o permanentă transformare!?

Viorica Chiurciu: Da, aşa şi trebuie să fie. Chiar mă gândeam la ce vorbeam mai devreme: ce ar fi să pun aici o pianină şi să mă relaxez câteva minute cântând… Apropo de pasiune, ştiţi ce spunea Beethoven? Că nu este un pericol să greşeşti o notă muzicală, dar să cânţi fără pasiune este inacceptabil.

Reporter: Pasiunea dvs. a fost surprinsă şi de alţi colegi de breaslă, am văzut şi în alte reviste de specialitate în care se vorbeşte nu numai de pasiunea femeii, ci şi de femeia care reuşeşte în viaţa de zi cu zi, în economie, femeia antreprenor şi care poate să şi arate bine, poate să şi conducă o fabrică şi poate să aibă şi o pasiune deosebită pentru un alt domeniu, cel al muzicii, în cazul dvs.

Viorica Chiurciu: Da, mi-a plăcut foarte mult, tocmai arătam mai devreme că sunt pe coperta revistei Femeia, unde am un interviu. Este o revistă cu tradiţie, care totdeauna a arătat valenţele femeii, cât de importantă e femeia în societatea noastră, că poate fi un pilon al societăţii, chiar dacă stă acasă, ea are treburile ei, creşte copiii, are grijă de casă, deci este la fel de importantă, dar iată că sunt unele dintre noi care sunt în funcţii mai înalte şi sigur că e destul de flatant să vezi că subliniază o revistă toate aceste lucruri despre femeie. Bineînţeles că facem lucruri alături de partenerii noştri, de bărbaţi, pentru că nu am putea singure să facem nişte lucruri, ei sunt partenerii noştri de viaţă, sunt oamenii cu care dăm viaţă copiilor noştri, ne ajută în fiecare zi…

Reporter: Noi ne bucurăm că am reuşit să stăm de vorbă şi să vă răpim din timpul pe care-l aveţi în fruntea companiei Romvac, ne bucurăm că am reuşit să vă găsim într-un moment în care am putut să stăm de vorbă despre ce înseamnă Romvac, despre ce înseamnă dr. Viorica Chiurciu, dar şi interpreta de muzică populară Viorica Chiurciu. Producția continuă să ocupe un loc important în inima dvs?

Viorica Chiurciu: E foarte importantă producţia, pentru că ea stă la baza succesului nostru, iar la baza ei stau nişte brevete de invenţie. Avem 18 brevete de invenţie pe care le aplicăm în producţie.

 

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – decembrie 2023
Abonamente, AICI!
Publicat în Interviu

Cererile de solicitare aferente schemei de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovinelor de carne și al bubalinelor, pentru pierderile aferente perioadei 1 octombrie 2022 – 31 martie 2023, pot fi depuse la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) în perioada 9 februarie – 21 martie 2024, inclusiv.

Cuantumul ajutorului de stat care se acordă beneficiarilor este de 100 euro/cap bovină de carne, respectiv bubalină.

Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat este de 79.427.740 lei, echivalentul sumei de 16.100.000 euro, care se asigură de la bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pe anul 2024.

Plata ajutorului de stat se face până la data de 30 iunie 2024. Se pot efectua plăți și după această dată pentru conturi invalide, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2024.

Cererile de solicitare a ajutorului de stat și documentele justificative se depun/transmit la Centrele judeţene/locale ale APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, însoțite și de declarația pe propria răspundere că nu se află în reorganizare, lichidare sau faliment, la data de 24 februarie 2022, conform modelului  prevăzut în anexa nr.1 pct.III  din ordonanța de urgență. Documentele depuse/transmise în copie de către beneficiar vor purta sintagma „conform cu originalul”, vor fi datate şi însuşite prin semnătură de către beneficiar.

Valoarea totală a ajutorului ce poate fi acordată pentru fiecare beneficiar nu depăşeşte echivalentul în lei a 280.000 euro, la cursul de schimb valutar stabilit de Banca Națională a României, valabil la data intrării în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 13/2024.

Schema se cumulează cu orice alte scheme de sprijin finanțate de la bugetul de stat pe secțiunea 2.1 – Cuantumuri limitate ale ajutoarelor, pct. 62, lit.a) din Comunicarea Comisiei Europene (2023/C1188), cu respectarea pragului maxim de 280.000 euro/beneficiar.

 

Informații suplimentare

 

Cererea de solicitare a ajutorului de stat va fi însoţită de următoarele documente justificative:

a) Copie de pe B.I./C.I. a beneficiarului, certificatul de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului al beneficiarului, împuternicire și o copie a B.I./C.I. al/a reprezentantului legal;

b) Coordonate bancare/trezorerie;

c) Documentul emis de utilizatorii Sistemului naţional de identificare și înregistrare a animalelor, denumit în continuare SNIIA, din care rezultă efectivul deținut potrivit art.2 lit.b) și/sau c), precum și efectivul de bovine de carne/bubaline din ziua anterioară datei de începere a perioadei de depunere a cererii, în exploatația/exploatațiile cu cod atribuit de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, înscrisă /înscrise în cerere;

d) Adeverinţa eliberată de agenţia/asociaţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea registrului genealogic al rasei, prin care se confirmă efectivul de bovine de carne înscris/înregistrat în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală sau suplimentară, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 2, atât la data de 31 martie 2023, cât și în ziua anterioară datei de începere a perioadei de depunere a cererii;

e) Adeverinţa eliberată de agenţia/asociaţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea registrului genealogic al rasei, prin care se confirm efectivul de bubaline înscris/înregistrat în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală sau suplimentară, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 3, atât la data de 31 martie 2023, cât și în ziua anterioară datei de începere a perioadei de depunere a cererii.

În situaţia în care beneficiarii prevăzuţi la art. 4 din Ordonanța Guvernului nr. 13/2024 deţin mai multe exploatații de bovine de carne, respectiv bubaline cu coduri ANSVSA situate pe raza mai multor unităţi administrativ-teritoriale din judeţe diferite, aceştia depun o singură cerere la Centrul judeţean/local al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al Municipiului Bucureşti, pe raza căruia au sediul social sau își au domiciliul, după caz.

Ajutorul de stat acordat conform Ordonanței Guvernului nr. 13/2024, se acordă beneficiarilor care îndeplinesc în mod cumulativ următoarele criterii de eligibilitate:

a) Dețin bovine de carne astfel cum sunt prevăzute la 2 lit. b) și/sau bubaline astfel cum sunt prevăzute la art. 2 lit.c), în exploatație cu cod ANSVSA și/sau în exploataţiile asociaţiilor/cooperativelor/grupurilor de producători în care au fost transferate temporar, înscrise în BND;

b) Să fie înregistrați în registrul unic de identificare, denumit în continuare RUI și să dețină cod unic de înregistrare atribuit de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură;

c) Să nu se afle în lichidare sau faliment, la data de 24 februarie 2022, conform evidențelor Oficiului Național al Registrului Comerțului sau în cazul persoanei fizice nu a fost emisă o decizie definitivă a instanțelor judecătorești de constatare a falimentului până la data de 24 februarie 2022;

d) Dețin, în ziua anterioară datei de începere a perioadei de depunere a cererii, a cel puţin 50% din numărul de bovine și/sau bubaline prevăzut la lit.a).

Animalele pentru care s-a acordat ajutor de stat în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectorul bovin, în anul 2022, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.110/2023, nu sunt eligibile pentru schema de ajutor de stat în baza Ordonanței Guvernului nr. 13/2024.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) informează solicitanții de fonduri europene că este disponibilă o nouă versiune a cererii de finanțare, începând cu etapa a doua de depunere (1 februarie – 29 februarie 2024) a intervenției DR 20 - Investiții în sectorul zootehnic din cadrul Planului Strategic pentru Politica Agricolă Comună 2023 – 2027 (PS PAC 2027).

Cererea de finanțare actualizată permite solicitanților care bifează achiziția fără construcții montaj să poată atinge plafonul de 2.000.000 euro/proiect, urmând ca evaluatorii să stabilească dacă sunt prevăzute achiziții pentru echipamente utilizate în tehnologizarea/retehnologizarea adăposturilor de animale sau a altor facilități din cadrul fermei sau dacă este vorba doar de utilaje agricole.

Pentru a permite această acțiune, în Cererea de finanțare a fost eliminată plafonarea privind încadrarea achiziției simple fără construcții montaj în suma de 300.000 de euro/proiect.

Solicitanții care au completat deja versiunea anterioară a cererii de finanțare și cărora nu li se aplică restricția în cauză, fiind vorba de proiecte cu construcții montaj, vor putea depune și versiunea 1.0 a cererii de finanțare.

„Având în vedere că este o situație singulară întâlnită în cadrul acestei sesiuni de depunere a proiectelor, este oportună actualizarea cererii de finanțare cu etapa a doua, inclusiv din perspectiva încadrării în costurile generale ale proiectului care se defalcă pe subcapitole bugetare în cadrul bugetului indicativ al proiectului și din perspectiva încadrării în plafoanele sprijinului așa cum prevede fișa intervenției DR-20. Optimizarea cererii de finanțare a fost realizată ca urmare a solicitărilor deponenților de eliminare a restricției aplicabilă achizițiilor simple și de a permite prin această optimizare mai multor solicitanți să depună cereri de finanțare pentru investiții în sectorul zootehnic”, transmite AFIR.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca anunță lansarea unui concurs inedit destinat fermierilor din România care integrează pășunatul în creșterea animalelor (vaci, oi, capre, cai etc). Concursul, cu premii consistente, are loc în cadrul Proiectului Grazing4Agroecology (G4AE), în care USAMV Cluj-Napoca reprezintă țara noastră, și în parteneriat cu UBM Feed România, fabrică de furaje din comuna Sânpaul, județul Mureș.

Competiția lansată de USAMV Cluj-Napoca la nivel național vizează realizări ale fermierilor care cresc animale prin pășunat în câteva direcții importante: îmbunătățirea sănătății animalelor prin practicarea pășunatului; reducerea inputurilor necesare furajării animalelor pe baza pășunatului; reducerea poluării; creșterea diversității în cadrul fermelor sau conservarea biodiversităţii prin utilizarea pășunatului.

Concursul se adresează fermierilor care utilizează în proporție cât mai ridicată în furajarea animalelor iarba prin pășunat, iar înscrierea se va face printr-un formular: https://forms.gle/FuffazxnTDgb58ZZ6. În intervalul februarie – septembrie 2024, participanții trebuie să trimită fotografii sau un clip video de maximum cinci minute, din care să reiasă principalele avantaje dobândite în urma folosirii pășunatului (reducerea costurilor; reducerea poluării; îmbunătățirea bunăstării animalelor etc). În octombrie 2024 vor fi anunțați câștigătorii.

Pot participa toți crescătorii de animale din România, iar premiile oferite sunt: o excursie în Irlanda (transport și cazare incluse), la reuniunea G4AE din martie 2025, plus vizite la ferme și pe teren – premiul I; furaje UBM Feed, în valoare de 3.000 lei, respectiv 1.000 lei – premiile II și III. Premianții vor primi și un certificat Teagasc – cel mai important furnizor de consultanță din Irlanda, precum și posibilitatea de promovare a fermei în rețeaua G4AE.

Tinerii fermieri, cu vârste sub 40 de ani, vor avea parte și ei de o secțiune cu premii. La această secțiune, înscrierile vor avea loc în intervalul februarie – aprilie 2024, iar în luna mai vor fi anunțați cei trei câștigători, care vor avea parte de o excursie în Olanda (transport și cazare asigurate), la întâlnirea tinerilor fermieri G4AE din Olanda (vara 2024).

„Prin acest concurs, dezvoltat cu parteneri din mediul economic, dorim să ajungem la fermierii care practică pe scară largă pășunatul pentru a le face cunoscută povestea, pentru a-i promova în cadrul unei rețele europene de prestigiu și, bineînțeles, pentru a-i premia. Echipa USAMV Cluj-Napoca a creat o rețea de ferme partenere care folosesc iarba și pășunatul într-un mod inovativ și sustenabil. Mă refer la utilizarea sistemelor de monitorizare GPS a animalelor sau cele în care fermierii din zona masivului montan Țibleș colectează și comercializează la comun laptele, respectiv am identificat fermieri care transformă și vând direct produsele fie la poarta fermei, fie prin magazine proprii, contribuind în acest sens la creșterea valorii adăugate a produselor”, precizează prof. dr. Mugurel Jitea, decan al Facultății de Horticultură și Afaceri în Dezvoltare Rurală.

3

USAMV Cluj-Napoca reprezintă România, în calitate de partener, în cadrul Proiectului Grazing4AgroEcology, care este finanțat de către Uniunea Europeană cu aproximativ trei milioane de euro. Proiectul susține fermierii prin promovarea unor soluții inovative, prin care sistemele agricole bazate pe pășunat să devină viabile din punct de vedere economic, iar obiectivul principal este acela de a produce alimente mai sănătoase și cu un impact mai scăzut asupra mediului.

Coordonat de Grünlandzentrum (Germania), G4AE se derulează pe o perioadă de trei ani și jumătate (septembrie 2022 – februarie 2026). Consorțiul cuprinde 18 parteneri din opt state membre ale UE, reprezentative pentru diferite practici de pășunat - Franța, Germania, Irlanda, Italia, Olanda, Portugalia, România și Suedia.

Toate detaliile despre concurs, pe paginile USAMV Cluj-Napoca/G4AE: http://tinyurl.com/3uuuezm9 și https://grazing4agroecology.eu/.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) deschide sesiunea de primire a cererilor de finanțare pentru investiții în sectorul zootehnic. Intervenția DR-20, finanțată prin Planul Strategic pentru Politica Agricolă Comună 2023 – 2027 (PS PAC 2027), poate fi accesată în perioada 20 decembrie 2023 – 30 aprilie 2024.

În această sesiune de depunere a proiectelor, intervenția DR-20 „Investiții în sectorul zootehnic” are o alocare financiară de 224.610.728 euro, din care:

  • Componenta sector bovine (inclusiv bubaline) - 67.383.218,40 euro;

  • Componenta sector suine – 98.828.720,32 euro;

  • Componenta sector ovine-caprine – 15.722.750,96 euro;

  • Componenta păsări de curte (altele decât găini ouătoare vizate de componenta V) și alte animale de fermă, inclusiv albinele – 22.461.072,8 euro;

  • Componenta găini ouătoare – modernizare pentru trecerea de la baterii îmbunătățite la sisteme alternative de creștere – 20.214.965,52 euro.

Valoarea maximă a fondurilor europene care se pot obține pentru investiții în sectorul zootehnic prin DR-20 este de 2.000.000 euro/proiect. Sprijinul nerambursabil este acordat fermierilor, excluzând persoanele fizice.

În cazul investițiilor care își propun exclusiv simpla achiziție de utilaje și echipamente agricole, valoarea maximă a sprijinului public este de 300.000 euro/proiect.

Sprijinul public nerambursabil, raportat la costurile eligibile per proiect, este de maximum 65% din costurile eligibile.

Dintre investițiile eligibile prin intervenția DR-20, AFIR amintește: înființarea, extinderea și modernizarea adăposturilor de animale, dotarea exploatației cu utilaje agricole, cu remorci și semiremorci tehnologice specializate pentru activitatea agricolă, precum și cu utilajele agricole necesare asigurării bazei furajere. Sunt eligibile și investițiile pentru înființarea, extinderea și modernizarea unităților de condiționare și depozitare, investițiile necesare reproducției, înființarea sau dezvoltarea componentei de comercializare la nivel de exploatație – inclusiv magazinele la poarta fermei sau rulotele alimentare prin care vor fi comercializate exclusiv propriile produse agricole.

Intervenția DR-20 „Investiții în sectorul zootehnic” vizează consolidarea orientării către piață și sporirea competitivității fermelor. „Această inițiativă are ca obiectiv îmbunătățirea performanțelor generale ale exploatațiilor zootehnice, modernizarea sectorului agricol prin stimularea cercetării, tehnologiei și digitalizării, precum și creșterea valorii adăugate a produselor agricole prin procesarea acestora la nivelul fermei. Programul este deschis fermierilor, cooperativelor agricole, societăților cooperative și grupurilor/organizațiilor de producători recunoscute de MADR”, transmite Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Pentru detalii suplimentare, Ghidul solicitantului și formularele necesare, accesați link-ul: https://www.afir.ro/domenii-de-interventie/detalii-si-anexe-dr-20/

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) anunță că până la data de 15 decembrie 2023 inclusiv, se depun, la Centrele judeţene ale Agenţiei, respectiv al Municipiului Bucureşti pe raza cărora/căruia se află sediul social al solicitantului, cererile iniţiale anuale de solicitare a ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor pentru anul 2024, cereri avizate de către Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ).

Valorile maxime ale ajutorului de stat pentru serviciile de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei sunt:

  • 60 lei/cap pentru rasele de animale din speciile taurine, bubaline şi ecvine;

  • 35 lei/cap pentru rasele de animale din speciile ovine, caprine;

  • 100 lei/cap pentru rasele de animale din speciile porcine.

Valorile maxime ale ajutorului de stat pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale sunt:

  • 140 lei/cap în cazul testării performanţelor producţiei de lapte şi 60 lei/cap în cazul controlului producţiei de carne pentru rasele de animale din speciile taurine şi bubaline;

  • 35 lei/cap în cazul testării performanţelor producţiei de lapte, 35 lei/cap în cazul producţiei de carne, 30 lei/cap în cazul producţiilor de lână pentru rasele cu lână fină şi 36 lei/cap în cazul producţiei de pielicele pentru rasele de animale din speciile ovine şi caprine.

Ajutorul de stat este reglementat prin OUG nr. 61/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor.

DSC04722

 

Documente necesare

 

Cererea iniţială anuală pentru efectuarea serviciilor de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor va fi  însoţită de următoarele documente:

  • Dovada că solicitantul este persoană juridică (copie CUI/CIF);

  • Acreditarea solicitantului pentru efectuarea serviciului de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei/recunoașterea ca societatea de ameliorare a solicitantului în scopul desfășurării unui program de ameliorare cu animale de reproducție de rasă pură înscrise în registrul genealogic condus sau înființat de aceasta și decizia de aprobare a programului/programelor de ameliorare derulate la rasa/rasele pentru care solicită ajutorul de stat, eliberată de ANZ;

  • Lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciului de întocmire și menținerea registrelor genealogice, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură – APIA, numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona „întreprindere nou-înfiinţată”;

  • Copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, respectiv partea terță desemnată în programul de ameliorare aprobat, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;

  • Lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ.

  • Copia atestatului de producător, în cazul beneficiarilor persoane fizice;

  • Declarația pe propria răspundere din care să rezulte dacă beneficiează sau nu de dreptul de deducere a TVA.

Cererea iniţială anuală de solicitare a ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale va fi însoţită de următoarele documente:

  • Dovada că solicitantul este persoană juridică (copie CUI/CIF);

  • Acreditarea solicitantului pentru prestarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale sau autorizarea ca parte terță pentru efectuarea testării performanțelor, eliberată de ANZ;

  • Lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciului de determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al șeptelului, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la APIA, numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona “întreprindere nou-înfiinţată”;

  • Copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, respectiv partea terță desemnată în programul de ameliorare aprobat sau adeverinţă eliberată de ANZ, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;

  • Lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ.

  • Copia atestatului de producător, în cazul beneficiarilor persoane fizice;

  • Declarația pe propria răspundere din care să rezulte dacă beneficiează sau nu de dreptul de deducere a TVA.

Documentele privind cele două cereri vor purta sintagma „conform cu originalul”, însușite prin semnătura solicitantului și vor sta la baza operării/verificării datelor în aplicațiile electronice de gestionare a ajutorului de stat și la efectuarea verificărilor administrative ulterioare.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Zootehnie
Vineri, 01 Decembrie 2023 11:37

AgroNova, o fermă condusă responsabil

Am vizitat o fermă din localitatea Copăceni, județul Cluj, parte a comunei Săndulești, aflată la marginea de nord-vest a municipiului Turda. L-am cunoscut pe Stelian Podar, iar dialogul pe care l-am purtat cu domnia sa și felul cum și-a organizat ferma ne determină să spunem că este un antreprenor modern, pentru care agricultura este o afacere care se face cu profesionalism și responsabilitate.

La început, Stelian Podar, mecanic de profesie, a avut doar cultură vegetală. În 2000, a preluat de la IAS Poiana o fermă de 130 de hectare. Opt ani mai târziu avea să construiască, pe fonduri SAPARD, o fermă de 600 de vaci. Acum cultivă 900 de hectare și crește 1.200 de capete, dar mai este loc de încă puțin. „Targetul nostru este de 1.400 și cu asta ne acoperim spațiul pe care-l avem  la dispoziție în zona asta pentru construcții, unde să adăpostim acest efectiv.”

Stelian Podar consideră zona colinară o zonă ideală pentru combinația dintre cultura vegetală și creșterea de animale. „Niciodată în zona colinară nu vom avea producțiile pe care le au colegii noștri din zona de câmpie, și atunci, ca să compensăm diferența de producție la hectar, am considerat că investiția în zootehnie, vacă de carne – vacă de lapte, se impune.”

140A5224

 

Totul pentru animale

 

Producția vegetală o folosește, așa cum este de așteptat într-o astfel de fermă mixtă, pentru realizarea furajelor animalelor din fermă. „Pentru mine cel mai important este să-mi produc silozul de porumb și lucernă. Totdeauna dorința mea e să produc mâncare pentru cel puțin 15 luni, excesul nu e nicio problemă, pentru că am cui să-l vând. Asta îmi conferă siguranța că, având un siloz de porumb de calitate foarte bună, la fel semifân, fân de lucernă, siloz de lucernă de calitate foarte bună, pot să valorific calitatea genetică a animalelor. Pentru că toate sunt legate una de alta, și fără cantitate și în special calitate corespunzătoare a furajului, munca în fermă e în zadar”.

140A5311

Stelian Podar spune că abordează cu mare seriozitate cultura vegetală, încercând să utilizeze tehnologii cât mai noi pentru o mai bună eficiență. Pentru asta se consultă cu fermierii din sudul țării, care sunt mai pricepuți în aplicarea acelor tehnologii prin care se poate conserva apa, pentru că ei sunt mai expuși decât el la secetă. În ultima perioadă, și regiunea în care are pământul se confruntă cu seceta, dar spune că nu s-a gândit niciodată la irigații. „Niciodată nu ne-am pus problema irigațiilor, mai ales că suntem pe un deal de sare, or, dacă am săpa să dăm de apă, în cea mai mare parte vom da de apă sărată. De aceea până acum nu ne-am pus problema irigațiilor și nici de acum încolo. Va trebui să găsim alte soluții; să păstrăm apa în sol, să schimbăm tehnologii, să găsim semințe și hibrizi care să fie rezistenți la secetă, să ne adaptăm în așa fel încât să rezistăm fără irigații.” De altfel, spune că nu i s-a părut până acum câțiva ani că ar avea probleme cu seceta. „Era o cantitate anuală de precipitații îndestulătoare. Conform cercetării stațiunii Turda, o medie de 600 litri/an, ceea ce pe terenurile noastre era mulțumitor.”

 

O colaborare fructuoasă

 

Ar fi vrut să crească vaci pentru carne, dar la momentul în care s-a apucat de zootehnie fondurile erau direcționate spre vaca de lapte.

Lui Stelian Podar îi pare rău că n-a apucat să învețe și să capete suficientă experiență pe vremea cât a existat IAS  Poiana, care avea un efectiv foarte valoros de Bălțate alb cu roșu, rasă pe care a fost nevoit să o importe din Cehia, pentru că între timp animalele de la IAS dispăruseră. „Am adus foarte multe vaci din Cehia, s-au adaptat bine și pot să spun că alături de ele am învățat cât de cât tehnologia în sistemul industrial de creștere a vacii.” A fost mulțumit de colaborarea cu cehii, de la care a luat aproape totul: „Foarte greu am găsit pe cineva să mă ajute să înțeleg cum ar trebui să arate o fermă modernă. Fiecare venea pe palierul lui. Cel care era specializat pe sală de muls putea să spună doar pentru sală de muls, cel care era pentru adăposturi, la fel, greu am găsit pe cineva cu care să adunăm toate piesele astea de puzzle și să rezulte ferma care este astăzi. Am avut noroc că am găsit o societate în Cehia, Power Agromilk, nici nu știu dacă mai există, dar, având un specialist foarte bun pe vaca de lapte și cu experiență în investiții de genul ăsta, cu ajutorul lor am reușit să facem proiectul, grajdurile, toată structura de metal, toate materialele le-am adus din Cehia. Sala de muls, la fel, montajul, la fel, și am fost foarte mulțumit de colaborarea cu ei, dovadă că din 2008 până acum sala a necesitat doar întreținere, este o sală solidă, fiabilă, cu o tehnologie care se readaptează, deci putem să venim, față de aparatura pe care am avut-o în 2008, să revenim cu aparatură modernă care să se poată implementa pe sala de muls.”

140A5293

Între timp, au schimbat rasa pentru că au dorit să aibă un randament mai bun: „Convins de faptul că dacă vrem doar lapte va trebui să mergem pe o genetică superioară, atunci am schimbat efectivul pe Holstein, dar și la Holstein suntem foarte atenți în a evolua genetic. Propunându-ne un target pe următorii ani, dorința mea este să reușim să ajungem la un 38 de litri pe cap de vacă mulsă.”

 

Un traseu bine pus la punct

 

Ne-am perindat prin ferma domnului Podar de la iglu la grădiniță, de la grajd la sala de muls. Sunt spații specializate, pentru că într-o fermă mare lucrurile se desfășoară după un algoritm bine pus la punct, în funcție de tehnologia adoptată. În momentul în care am vizitat igluurile, domnul Podar ne-a explicat: „Primul spațiu cu care se obișnuiește vițelul în fermă este igluul. Încă mergem pe acest sistem, deci individual în primele două săptămâni de viață, în care el va consuma laptele colostral și se va familiariza cu nutriția, cu un fân de lucernă de o calitate foarte bună și granule, starter, urmând ca apoi, dacă este în regulă din toate punctele de vedere, el să treacă mai departe în sistemul de grădiniță, și apoi din lot în lot împreună cu alți viței urmează un circuit până se reîntorc în maternitate și după aceea intră în sistemul de exploatație, în sensul că va deveni vacă de lapte”.

140A5266

Domnia sa revine cu explicațiile privind traseul pe care îl are un  exemplar în momentul în care ajungem la ceea ce se cheamă grădiniță: „Deja de la igluuri ei fac în jur de 10 metri și ajung în grupa mică, de aici, trecând treptat, în funcție de evoluția animalului, în mai multe boxe, ultima boxă deja fiind boxa înțărcatelor, care vor pleca în colectivul mare. Deci aici avem vreo 7 boxe, în care animalele deja se obișnuiesc să trăiască în colectiv, care este de fapt modul de viață pentru vacile de lapte, ele fiind animale de cireadă și se simt mult mai bine în colectiv decât singure”. Și continuă, odată ce ne-am deplasat într-un alt loc: „Acum am ajuns în spațiul pregătit pentru tineret, aici avem vițelele mai mici care în momentul în care vor ajunge între 11 și 12 luni și la conformația necesară pentru a fi însămânțată, ea va fi gestată și, după ce se confirmă controlul de gestație, va trece în lotul junincilor, cele care se află în partea cealaltă, și care vor fi la un moment dat trecute în maternitate, de unde după fătare vor trece pe sala de muls. Aici avem în jur de 300 de capete tineret și urmează să mai coborâm 100 de animale, deci vom avea cam 400 de vițele și juninci și ele vor fi practic viitorul fermei în ceea ce înseamnă producția de lapte, fiind toate gestate cu niște tauri cu valoare genetică ridicată”.

Și pentru că a venit vorba despre valoarea genetică a efectivelor de vaci, trebuie să spunem că este normal ca orice crescător dornic să progreseze pe termen lung să acorde o importanță deosebită creșterii calității genetice a efectivelor pe care le are. Stelian Podar face parte din această categorie de fermieri. „Nu putem să obținem produse de lapte fără să fie o permanentă atenție a creșterii valorii genetice a animalului. Noi utilizăm întotdeauna tauri de top și la ora actuală mergem pe material sexat, pentru că ne dorim să accelerăm puțin atingerea efectivului propus în fermă, și atunci utilizăm materialul sexat, și rezultatele deja se văd, pentru că avem un număr îndestulător de femele ca în doi ani să ajungem să mulgem 600 de vaci și să avem și un exces de juninci pe care să le vindem.”

140A5251

 

Gestionarea eficientă a cheltuielilor

 

Când vorbește despre profitabilitate este foarte nuanțat, considerând că nu dimensiunea fermei contează, ci cum valorifici producția. „Depinde de materia primă, de ce faci cu laptele. Poți să fii profitabil ca fermă de familie dacă reușești să-ți vinzi laptele la un preț mai bun. Sunt fermieri în zonă care, vânzând cu 5 lei litrul de lapte în piață și ocupându-se de animalele lor, pot să trăiască. La o fermă mare profitabilitate pot s-o ai și cu 400 de vaci la muls, și cu 200, și cu 10.000 de vaci la muls, e vorba de cheltuielile cu care produci litrul de lapte și, factorul cel mai important, prețul pe care-l primești pe lapte, ținând cont de cheltuielile pe care le-ai făcut. Noi acum, în această perioadă, maximum în fermă au fost 34 de litri pe cap de animal, acum suntem undeva la aproape 31 de litri, dar va trebui să facem niște schimbări în rase, în sensul să ieftinim, pentru că la ora actuală suntem cu 0,40 lei preț de vânzare mai mic decât prețul de cost. Deci practic în fiecare zi lucrăm în pierdere.”

Pentru a avea un preț de producție mai mic îl interesează mai ales reducerea cheltuielilor, atât în producția vegetală, cât și în cea zootehnică, la care se adaugă aportul de fonduri din subvențiile ce decurg din respectarea cerințelor Uniunii Europene, sperând să aibă în anii următori aceleași producții sau aproape aceleași producții, dar cu cheltuieli mai mici. „Lucrăm cu atenție ridicată la banii pe care-i putem lua prin măsuri de fixare a carbonului în sol, vor veni foarte multe măsuri care ne condiționează să respectăm niște condiții de mediu, și în ferma zootehnică, și în cultura vegetală, și atunci trebuie să fim atenți la toate, pentru că orice ban în plus care vine să contribuie la buna funcționare a fermei și a avea un capital să poți să reziști când apar momente de genul acesta. Am văzut la colegii din sud, cu aceste tehnologii și-au redus foarte mult consumul de motorină; foarte puține treceri la nivelul solului. Bine, noi avem un alt tip de teren, dar plecând de acolo trebuie să testăm, vedem ce ni se potrivește nouă și aplicăm. Și sunt convins că rezultatele se vor vedea și vor însemna economii, care la rândul lor înseamnă practic bani în plus pentru dezvoltarea fermei.”

 

Onestitate în afaceri

 

În contextul afluxului de cereale din Ucraina la preț mai mic decât cel din țară, Stelian Podar vorbește despre corectitudine în afaceri. „Poți să cumperi la ora actuală, dacă vrei, eu am avut oferte de produse din Ucraina, și produse de calitate. Vorbesc de un șrot de soia cu 45 proteină și la un preț foarte bun, dar am rămas credincios contractelor încheiate, continuu să folosesc făină de porumb măcinată nu departe de fermă, șroturile de rapiță și de soia, șroturile de floare. Ești înclinat în prima fază să cumperi, pentru că-s mai ieftine. Eu, personal, având deja niște contracte încheiate de anul trecut, mi-am respectat contractele și le respect în continuare, pentru că punctul meu de vedere e în a lucra corect cu toți partenerii, inclusiv cu procesatorul, chiar dacă la un moment dat pare că un alt procesator vine cu o sumă puțin mai mare și ești tentat, dar… De-a lungul timpului, am avut doi parteneri care sunt aproape de mine și atât. Nu poți la nesfârșit să… Mulți se plâng acum, „nu mi se mai ia laptele”. E genul de nou-venit care merge dintr-o parte în alta, nu are un istoric și atunci și procesatorul clar că nu lasă un partener care a fost alături. Și ei, la rândul lor, își respectă contractul.”

 

Soluțiile sunt la noi, fermierii

 

Interesantă este opinia pe care o are referitor la ce ar trebui să se facă în a atenua această problemă a desfacerii laptelui, unde prețul cu care se vinde laptele în supermarket este cu mult mai mare decât cel cu care vând producătorii. El nu crede că intervenția guvernelor e de natură să rezolve ceva. „Din experiența mea, până să rezolve Guvernul sau oricine altcineva această problemă, trebuie noi în fermă să încercăm să găsim soluții. Guvernul a avut tot timpul să facă ceva și probabil și guvernele următoare, la rândul lor, se vor implica mai mult sau mai puțin, dar trebuie oarecum un efort colectiv în a veni în sprijinul creării unei alte piețe de valorificare a laptelui. Asta susțin, să nu mai fim noi, ca fermieri, într-un mod sau altul, dependenți de retaileri, fie că ajungem noi să creăm puncte de procesare a laptelui, fie să creăm o piață alta decât cea a supermarketurilor, eu așa văd soluția. Pentru că, văzând evoluția banilor din lapte, plecând din fermă și până la raft la consumator, întotdeauna câștigătorul a fost retailerul și profitul lui a crescut an de an în defavoarea în primul rând a fermierului și, de ce să nu recunoaștem, și a procesatorului.”

140A5317

 

Educația, o componentă esențială pentru afaceri

 

Crede că pentru a fi eficient într-o asemenea afacere, pe lângă efortul de a face o marfă de calitate, și consumatorul ar trebui să fie educat pentru a putea-o percepe. Noi am presupus că în spiritul a ceea ce a propus, o alternativă la vânzarea prin supermarketuri, ar fi automatele de lapte, dar el ne-a replicat că acestea nu au succes atunci când consumatorul nu înțelege eficiența acestora: „Colegi de-ai mei au încercat automatele de lapte, sunt zone în țară unde funcționează, sunt zone în care nu funcționează. Este și asta o alternativă, să ai automatele de lapte, dar consumatorul să nu treacă nepăsător pe lângă ele, preferând să ia laptele din supermarket. Am urmărit familii de 35-40 de ani, care se presupune că au un venit, în zona supermarketurilor trecând pe lângă dozator, chiar am auzit un dialog între soție și soț: «Hai să luăm de aici că ieșim mai ieftin!» – era 2,50 atunci, era dozatorul unui coleg de-al meu pus lângă Kaufland –, și întâmplător, trecând pe la rafturile din supermarket, aceeași familie deja punea în coș două tetrapakuri, soția întreabă: «Nu luăm totuși de la dozator?», «Nu mai pierdem timpul…». Deci pentru 5 minute, cât trebuia să aloce să ia un lapte mai bun calitativ și mai ieftin, nu au rezervat timpul ăsta pentru familia lor. Și atunci, în paralel, trebuie și educația consumatorului.”

140A5240

El crede că un copil dacă va putea alege între cipsuri și lapte va alege, fără educația corespunzătoare, cipsurile și Coca-Cola. „De aia încercăm și primim întotdeauna cu brațele deschise copii începând de la grădiniță, să vadă ce înseamnă o fermă, să vadă că animalele astea practic trăiesc și sunt îngrijite în fermă să producă lapte care să ajungă pe masa lor și ei să fie obișnuiți să-l consume și chiar să-l ceară părinților.”

Această chestiune a lipsei de educație a consumatorului îl determină pe Stelian Podar să fie oarecum sceptic și în ceea ce privește succesul pe care demersul fermierilor de a-și procesa singuri producția l-ar avea. Chiar dacă e convins că ar fi mai bine să facă asta, dar nu în orice condiții. E nevoie și de posibilitatea de a-ți asigura desfacerea a ceea ce procesezi. „E ușor să faci produsul, e greu să convingi consumatorul să cumpere de la tine. Pe mine m-a impresionat în Italia o fermă care avea dozatorul la șosea, era o mică parcare, și la 10 metri era un mic magazin al fermei în care, pe lângă fermă, mai aduceau și alți producători – cineva fructe sau… – și veneau consumatori de la 15-20 km să cumpere de acolo. Or, la noi consumatorul nu-și alocă 5 minute la ieșirea din supermarket să ia un lapte de calitate. Deci, degeaba… noi am oferi produse de calitate mai bună, să zicem, decât se găsesc pe raftul unui supermarket, pentru că am veni… ce frumos ar fi să ai un magazin în care să ai un televizor mare în care cumpărătorul să vadă imagini din fermă. Să vadă că-s mulse vacile, să vadă cum se naște un vițel, și pe de altă parte el să devină un consumator credincios al brandului respectiv. Noi, pe vremuri, aici, aveam Turda Lacto, se produceau foarte multe produse lactate care erau pe piața locală, dar foarte multe mergeau inclusiv în București, anumite produse de calitate pe care le poți face, dar încă o dată, revin: fără un consumator avizat, un consumator care să-și dorească să-și îmbunătățească nutriția familială, degeaba m-aș hazarda să fac un produs și să stau cu el nevândut. Și atunci, mi-e comod, în perioada în care am un preț bun de la procesator mă felicit, ce simplu mi-e!, vine cisterna, îmi ia laptele și nu mai îmi bat capul. Deci aici este marea problemă: nu să faci un produs de calitate, problema e consumatorul să vină să-l ia, și aici deja studiem problema asta, vedem cum putem veni inclusiv cu educația consumatorului.”

140A5298

Despre educație ne-a vorbit și în cazul concret al specialiștilor din agricultură, de care este, de asemenea, nemulțumit. Stelian Podar consideră că ceea ce trebuie să facă guvernele – pe lângă ajutorul concret, pe care trebuie să-l acorde fermierilor, direct sau indirect, pe față sau cu subvenții ascunse, precum fac și alte state – este: „De a construi agricultura unei țări, în a reîncepe să educe fermierul din școală. Iei un tractor de 200.000 de euro și pui un mecanizator care ți-l poate strica sau, dacă ești norocos, nu. Dar lipsește cu desăvârșire o școlarizare bine înțeleasă. Eu am solicitat printr-un program un profesor de la un colegiu din Germania să vină să mă monitorizeze pe mine zi de zi în fermă, să vadă ce fac bine, ce nu fac bine, ce pot să fac în plus, și acest profesor mi-a arătat de fapt cum este la ei o școală care pregătește fermieri. Când tineri de jur împrejurul școlii respective, din toate fermele, vin, învață să lucreze pe toate utilajele, învață managementul fermei, și atunci, da, ăștia se reîntorc în ferma familială aducând un plus de valoare fermei respective. Or, la noi, săracul copil din școală prea multe nu învață, mai învață ce vede la taică-su în ferma de familie, care poate fi deja depășit, și atunci n-ai cum să avansezi. Ăsta e punctul meu de vedere. Ar trebui să revenim în a forma meseriașii. În orice domeniu, dar eu vorbesc acum de agricultură”.

 

Respect pentru animale

 

În sala de muls era muzică ambientală, Vivaldi, în momentul vizitei noastre acolo, am și glumit pe seama asta, întrebând ce efect ar avea dacă le-ar pune muzică rock, „la muzica rock cred că aș obține un alt tip de lapte, poate mai bine plătit… nu știu. Cred că totuși rămânem la muzica asta pentru că am observat că e benefic pentru animale. Asta am încercat și în 2008, am observat că are un efect pozitiv asupra lor și atunci am revenit, cred că de două luni am remontat boxele pentru muzică aici și în grajduri. E benefic cred că și pentru ele, și pentru angajat”.

140A5320

De altfel, spune că acordă o mare importanță principiului, atât de des enunțat în ultima perioadă, bunăstarea animalelor. Mai ales că pe lângă câștigul material obținut în urma subvenției aferente, are și o mulțumire personală pentru că, din principiu, consideră că animalului trebuie să-i oferi respect. „Bunăstarea animalului înseamnă toată grija asta, pentru că de fapt noi depindem de ceea ce el face pentru noi, pentru că noi trăim de pe urma animalelor și atunci trebuie să le oferim tot respectul, plecând de la hrană de cea mai bună calitate, apă curată, condiții de cazare. La noi ați văzut, vacile dorm pe saltele, acum vrem să facem o reinvestiție în grajd să remontăm racleții, tocmai ca să nu ne mai stresăm cu un tractor care să intre să împingă gunoiul, și practic le oferim toate condițiile ca ele să se simtă relaxate și să trăiască în niște condiții bune. E binevenită subvenția asta pentru bunăstarea animalelor, care vine în sprijinul fermierului, a fermierului care poate să dovedească că respectă toate normele, în așa fel încât animalul să fie bine întreținut și noi facem tot ce e posibil, în primul rând să le oferim lor aceste condiții, și în al doilea rând – de ce nu? – să obținem acești bani.”

 

Respect și pentru oameni

 

Chestiunea personalului este, pentru orice antreprenor inteligent, una de primă importanță. Nu se poate face știință, iar cei care se ocupă trebuie să fie foarte bine pregătiți. „Nu preget în a utiliza specialiști, vorbesc de nutriționiști, vorbesc de oameni care-și cunosc meseria și pe reproducție, pentru că un fermier n-are cum să cunoască, într-o fermă industrială, toate problemele specializate ale fermei. Și atunci, totul pleacă de la oamenii care-ți vin în ajutor, oamenii din fermă, deci fără niște oameni buni nu poți să reușești. Doar ești alături de ei și, înțelegând fenomenul, pe fiecare componentă a activității din fermă, trebuie să utilizezi cei mai buni oameni. Ăsta este punctul meu de vedere. Și crezând că știi totul și neacceptând punctul de vedere al unor specialiști foarte bine pregătiți nu ai decât de pierdut”, punctează fermierul clujean.

Am abordat și eterna poveste a forței de muncă deficitară. Stelian Podar, fiind un antreprenor deschis la nou, nu exclude importul acesteia. „Avem în total 20 de angajați, dintre care patru sunt aduși din Sri Lanka, este un test pe care l-am început de acum două săptămâni. Îmi doream să încerc niște oameni despre care am auzit, din experiența altor colegi din țară, că pot fi niște muncitori constanți, disciplinați și care se poartă cu blândețe cu animalele. Or, în ferma asta eu țin foarte mult la a îngriji animalele cu devotament, dar și cu blândețe și nu-și are locul niciun angajat care dă dovadă de brutalitate. Și atunci am încercat și cu patru muncitori aduși din Sri Lanka.” Evident că adaptarea lor nu este ușoară, pentru că au în primul rând obiceiuri culinare foarte diferite, dar este dispus să-i ajute să le depășească. „Ei consumă la ora actuală pește și pui, deci cu porcul clar că nu, dar încet-încet îi familiarizez și cu mâncarea românească, până atunci își gătesc ei. Le-am pus la dispoziție o bucătărie, cumpăr tot ce au nevoie și își fac ei de mâncare, dar nerefuzând, dacă sunt atent și le aduc totuși mâncare făcută din carne de pui și pește, se acomodează și cu mâncarea noastră, ei mâncând o mâncare și mai condimentată, și cu mai multe mirodenii. Le pun la dispoziție camerele nou-renovate, deci condiții foarte bune, living în care pot să ia masa, bucătărie unde au și mașină de gătit, mașină de spălat vase, mașină de spălat haine, deci le ofer toate condițiile pe care le-aș oferi oricui.”

140A5235

 

Fluctuația pieței este ca un val

 

Stelian Podar a observat că problemele, cum este aceasta de acum, cu fluctuațiile de preț, nu se întâmplă doar în România, la noi doar ajung mai târziu. „Fluctuațiile astea de preț nu se întâmplă doar în România. Dacă suntem atenți – bine, noi le sesizăm puțin mai târziu, dar din experiență am văzut totdeauna că e aproape un tsunami, în sensul că valul ajunge la noi mai târziu față de…, să zicem, Olanda. În Olanda prețul laptelui a început să scadă acum vreo două luni. La noi a ajuns acum. La fel va fi și creșterea. Dacă suntem cu ochii pe olandezi și vedem, va veni și la noi. Fluctuația asta se întâmplă de când știu eu, pe partea asta de lapte – bine, din 2008 până acum nu sunt foarte mulți ani față de alți fermieri care probabil lucrează imediat de după revoluție pe vaca de lapte sau au preluat efective și au lucrat –, dar e o fluctuație aproape previzibilă. Niciodată nu ești încântat că ea există, dar trebuie în perioada bună, oarecum, să faci niște rezerve să poți să reziști. Și niciodată nu seamănă o scădere de preț cu alta. Acum ne-au prins pe niște creșteri la prețul a tot ce presupune cultură vegetală, în special îngrășămintele, dar au crescut și semințele, dar cel mai mult la îngrășăminte, iar asta a contribuit foarte mult la împovărarea fermierului. Pentru că el e nevoit să-și facă producții să-și hrănească animale, dacă vorbim de zootehnie.”

 

Un om norocos 

 

Este o fire tenace Stelian Podar, spune că nu va renunța la business de bună voie oricât de greu ar fi, pentru că la câte dificultăți a întâmpinat, ar fi renunțat de mult. Este mulțumit de viața pe care o duce, considerându-se norocos că a ales această meserie de fermier. „Să fii fermier, în primul rând, poți să te consideri norocos, dacă accepți stilul ăsta de viață, dacă-ți place să nu fii îngrădit între niște pereți, să nu fii îngrădit între niște garduri, ți-asumi greutățile, mergi cu ele, trebuie să găsești soluții și, dacă reziști în meseria asta, atunci te consideri și norocos, dacă poți să zici că după o viață de muncă ieși la pensie sau cineva tânăr te înlocuiește și ai lucrat în meseria asta, eu zic că te poți considera norocos.” 

Așa cum se pot considera toți cei care fac ceea ce le place. Dar pentru ceilalți din jurul lor, ar fi de ajutor să combine entuziasmul pe care un om fericit, căruia i-a surâs norocul să facă ceea ce îi place, îl emană, cu o abordare bună și responsabilă a activității lor. Stelian Podar este un exemplu în acest sens.

 

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – septembrie 2023
Abonamente, AICI!
Publicat în Zootehnie

Fără o strategie, nimic nu funcționează. În agricultură se vorbește de sustenabilitate, randamente, profitabilitate, durabilitate. Cuvinte mari, însă neacoperite de fapte.

Cum ajungem la realitatea unor asemenea caracteristici fără să avem o strategie? Merge agricultura României fără strategie? Pare că da, poticnit, dar „merge și așa”.  

Ca în fiecare an, din 16 octombrie trebuia ca Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) să înceapă plata avansurilor către fermieri pentru anul de cerere 2023. La final de octombrie încă nu se făcuse vreo plată. Și nici nu avea cum, chiar dacă APIA și Ministerul Agriculturii anunțaseră pe 16, respectiv 17 octombrie 2023 că se începe plata subvențiilor în avans. Abia pe data de 23 octombrie s-a publicat, în Monitorul Oficial nr. 956, actul normativ emis de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) cu privire la regimul subvențiilor aferente Campaniei de plată în avans, respectiv Ordinul 447/2023 pentru aprobarea în anul 2023 a relocării sumelor și stabilirea condițiilor de acordare a avansului pentru plățile directe decuplate finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă din cadrul Planului strategic PAC 2023 – 2027.

Pe 17 octombrie, MADR a postat pe pagina sa de internet în consultare publică actul normativ care reglementează avansurile, iar timp de zece zile toți cei interesați puteau să-și spună părerea. Ce s-a întâmplat practic? S-a mimat dezbaterea publică. Cum am spus mai sus, deja pe 23 octombrie, deci în mai puțin de zece zile, s-a aprobat în Guvern legislația necesară acordării avansurilor.

Cine urmărește pagina de internet a Ministerului Agriculturii poate remarca faptul că nu e prima dată când se postează acte normative în transparență decizională, pentru zece zile, și după una-două-cinci zile actul respectiv este aprobat în ședință de Guvern. Unde-i transparența? Unde-i dezbaterea? De ochii lumii ne facem că muncim.

Iar când IA (inteligența artificială) ia locul omului, probabil, prin diverse „artificii” (a se citi interese), posibilitatea ca lucrurile să o ia razna crește. O astfel de situație „razna” e legată tot de subvenții, fără de care pot rămâne mulți fermieri. De ce? Pentru că, în urma controalelor satelitare nu li se recunosc culturile declarate în cererea unică de plată. Mulți fermieri sunt în situația în care, de pildă, pe câmp au grâu, porumb, floarea-soarelui, iar satelitul IA susține altceva, că în loc de grâu e mazăre sau în loc de pășune e livadă, sau că soia e porumb, iar rapița e muștar.

Și minunea vine de la însăși autoritatea supremă în subvenționarea agriculturii, APIA, care le recomandă fermierilor să-și schimbe declarațiile și să… MINTĂ! Dacă nu vor, n-au decât să meargă în instanță. Deși poate părea o soluție, modificarea cererii unice și declararea în fals este în defavoarea fermierilor, deoarece vor avea probleme cu decontarea asigurărilor de cultură pe submăsura 17.1; vor avea probleme fiscale, generate de înregistrarea în contabilitate a unor inputuri pentru alte culturi etc. Ascunderea situațiilor din teren nu este o soluție viabilă pentru fermier și totuși autoritățile statului o recomandă. Cine va deconta în viitor? Fermierul și noi, populația. Va răspunde autoritatea, politicianul? Trecutul ne arată răspunsul. NU!

Alte „minuni” ne oferă și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), care lansează măsuri, ghiduri și după câteva ore sau zile sunt retrase. Sau vine cu niște termene că nici n-ai timp să te dezmeticești ca să ceri finanțare. Recent, a publicat pe pagina sa de internet Ghidul Solicitantului pentru obținerea finanțării acordate prin Schema de ajutor de stat privind sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice realizate din surse regenerabile pentru autoconsumul întreprinderilor din cadrul sectorului agricol și industriei alimentare. Sesiunea de depunere a cererilor de finanțare se desfășoară în perioada 9 - 23 noiembrie 2023. Două săptămâni! Eu râd. Voi?

România, a opta minune a lumii, de (ne)povestit.

 

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – noiembrie 2023
Abonamente, AICI!
Publicat în Editorial

Marți – 21 noiembrie 2023, Clubul Fermierilor Români a lansat cea de-a treia serie a programului de perfecționare managerială „Antreprenor în Agricultura 4.0”, care vizează creșterea performanței și competitivității fermierilor din România prin transformarea propriei afaceri într-un model de business sustenabil. Ediția cu numărul trei a programului reunește cursanți cu vârste cuprinse între 28 și 56 ani, din toate regiunile țării.

Crearea unui plan de dezvoltare sustenabilă a propriei afaceri agricole, cu impact imediat în creșterea performanței și alinierea la tendințele actuale prin includerea digitalizării și a reglementărilor de mediu, reprezintă obiectivele principale ale programului „Antreprenor în Agricultura 4.0”.

Prezent la evenimentul de lansare a celei de-a treia serii a programului, Daniel Botănoiu, consilier de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului, a punctat faptul că fermierii își pot asigura un venit decent investind „în primul rând în perfecționarea managerială și adaptarea la nevoile pieței”.

404222726 1398079784444729 1824956948119045459 n

Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, a adăugat că formarea și perfecționarea abilităților antreprenoriale reprezintă cel mai bun și durabil răspuns la criza multiplă cu care se confruntă astăzi agricultura românească, perioadă în care se suprapun efectele negative ale crizei economice și de securitate, impactul schimbărilor climatice și începerea aplicării noilor politici de mediu-climă ale Uniunii Europene. „Astăzi, o nouă serie de antreprenori din toate zonele țării, cu vârste cuprinse între 28-56 ani, cu experiențe și pregătiri diferite, dar cu interese comune, încep cursurile de perfecționare managerială din cadrul programului Antreprenor în Agricultura 4.0. Este un curs intensiv, pe care îl vedem ca parte dintr-un proces de consolidare a cunoștințelor dobândite de fermieri, prin schimburi de experință și analize ale modelelor de dezvoltare aplicate în cele mai performante ferme din România, prin punerea împreună a informațiilor rezultate din proiecte de success și eșecuri, prin disponbilitatea celor care fac parte din comunitatea fermierilor perfomanți de a lansa noi afaceri împreună și de a constitui noi forme de asociere”, a declarat Florian Ciolacu.

WhatsApp Image 2023 11 21 at 12.17.32

Managerul Politici și Programe în Agricultură din cadrul Clubului Fermierilor Români, Bogdan Chiripuci a arătat că programul „Antreprenor în Agricultura 4.0” reprezintă un ghid al perfecționării antreprenorilor din sectorul agroalimentar care doresc să se dezvolte atât profesional, cât și personal, într-o manieră concentrată, eficientă și practică. „În cele 21 de zile de curs, participanții își vor dezvolta abilitățile privind administrarea și diversificarea activității agricole, direcțiile europene privind noua PAC, legislația și fiscalitatea sectorului, managementul riscului, accesare de fonduri europene, agricultură digitală, comerț cu cereale, noile tehnici genomice, simulări de business, precum și fizionomia, comportamente și tonalitatea vocii – putere de negociere în funcție de interlocutor sau influență și inteligență emoțională. Această abordare multidisciplinară urmărește să ofere fermierului de astăzi o imagine de ansamblu care să-i permită noi instrumente și concepte manageriale pentru a-și putea menține și dezvolta competitivitatea propriei afaceri agroalimentare”, explică Bogdan Chiripuci.

Claudiu Jurubiță, fermier din Argeș, județ în care exploatează circa 2.000 de hectare împreună cu familia, a absolvit prima serie a programului „Tineri Lideri pentru Agricultură”, după care a urmat și cursurile celei de-a doua ediții a programului „Antreprenor în Agricultura 4.0”. „Alegerea să particip la programul Antreprenor în Agricultura 4.0 a venit în mod natural, cele două programe oferind o perspectivă de complementaritate. Mi-am făcut timp să particip la toate cursurile pentru că am înțeles cât este de important să investești într-un proces continuu de învățare. Cursurile sunt gândite să fie interactive și aplicabile imediat, cu traineri pregătiți să-ți ofere o viziune antreprenorială la care nu te gândești în mod frecvent că ți-ar fi utilă, beneficiind astfel de adaptabilitate și deschidere pentru implementarea noilor concepte atât tehnologice, cât și manageriale”, ne-a spus tânărul fermier Claudiu Jurubiță.

 

Un program pentru fermierii activi, fără limită de vârstă

 

Programul „Antreprenor în Agricultura 4.0” este recomandat fermierilor activi, fără limită de vârstă, care au minimum cinci ani de experiență managerială (la nivel de fermă/departament afacere agricolă), sau absolvenților programului „Tineri Lideri pentru Agricultură” derulat de Clubul Fermierilor Români. Fermierii interesați pot completa formularul de înscriere pe site-ul Clubului, pentru seria următoare: https://cfro.ro/antreprenor-in-agricultura-4-0  

404941858 1254827618684678 3959016153480413328 n

În cadrul acestui program de perfecționare managerială sunt implicați parteneri educaționali, experți în domeniul lor de activitate, cele mai cunoscute companii de training din România cu expertiză în domeniul agricol, alături de specialiști recunoscuți la nivel internațional în zona de agribusiness.

Profil participanți

Fermieri activi, cu experiență managerială în fermă sau afacere agricolă de minimum 5 ani, interesați să-și dezvolte competențele în administrarea afacerii și să dobândească un set de instrumente de management și de analiză a propriei afaceri, sub coordonarea specialiștilor programului.

Perioadă desfășurare

Programul este gândit să se desfășoare timp de cinci săptămâni neconsecutive, în cea mai optimă perioadă pentru fermieri, 21 noiembrie 2023 – 16 februarie 2024. Cursurile vor avea loc în format fizic, la București și la Predeal, și vor fi urmate de sesiuni aplicate în fermele participanților, unde aceștia vor realiza schimburi de bune practici agricole și idei inovative specifice dezvoltării propriei afaceri în condițiile socio-economice actuale.

Curricula Program

Cursurile oferă participanților informațiile teoretice necesare și studii de caz practice aferente managementului afacerii agricole și adaptarea activităților în contextul actual, pentru asigurarea rezilienței fermelor.

Programul cuprinde cursuri de pregătire în următoarele domenii: Dezvoltare Managerială; Influență și Inteligență Emoțională; Fizionomie, comportamente si tonalitatea vocii - putere de negociere în funcție de interlocutor; Agricultura digitală; Legislația sectorului agroalimentar; Managementul riscului și asigurările agricole; Direcțiile europene privind noua PAC; Modele sustenabile de afaceri agricole, din perspectiva noii PAC; Comerț cu cereale; Managementul și administrarea afacerilor; Accesare fonduri europene; Fiscalitate și contabilitate în fermă; Public Speaking; Importanța schimbărilor climatice în agricultura românească; Implementarea și finanțarea sistemelor de irigații și desecare-drenaj; Bune practici agricole în ferma vegetală; Importanța utilajelor agricole, din perspectiva noii PAC; Managementul lanțurilor de valoare în fermă; Managementul vânzărilor și negocierea contractelor; Marketingul produselor agroalimentare; Simulări de business – plan de dezvoltare a fermei.

Cursurile sunt interactive, cu activități practice și studii de caz dezvoltate pe baza situațiilor concrete cu care se confruntă fermierii în activitatea curentă. Transferul de cunoștințe, metodele și conceptele utilizate se realizează prin raportare permanentă la propria afacere.

Taxă Program

Taxa de participare include strict valoarea cursurilor susținute de partenerii educaționali, precum și costurile administrative (închiriere sală, prânz și două coffee break-uri/zi).

Detalii despre programul Antreprenor în Agricultura 4.0 pot fi accesate aici: https://cfro.ro/antreprenor-in-agricultura-4-0/

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista