Marți – 21 noiembrie 2023, Clubul Fermierilor Români a lansat cea de-a treia serie a programului de perfecționare managerială „Antreprenor în Agricultura 4.0”, care vizează creșterea performanței și competitivității fermierilor din România prin transformarea propriei afaceri într-un model de business sustenabil. Ediția cu numărul trei a programului reunește cursanți cu vârste cuprinse între 28 și 56 ani, din toate regiunile țării.
Crearea unui plan de dezvoltare sustenabilă a propriei afaceri agricole, cu impact imediat în creșterea performanței și alinierea la tendințele actuale prin includerea digitalizării și a reglementărilor de mediu, reprezintă obiectivele principale ale programului „Antreprenor în Agricultura 4.0”.
Prezent la evenimentul de lansare a celei de-a treia serii a programului, Daniel Botănoiu, consilier de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului, a punctat faptul că fermierii își pot asigura un venit decent investind „în primul rând în perfecționarea managerială și adaptarea la nevoile pieței”.
Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, a adăugat că formarea și perfecționarea abilităților antreprenoriale reprezintă cel mai bun și durabil răspuns la criza multiplă cu care se confruntă astăzi agricultura românească, perioadă în care se suprapun efectele negative ale crizei economice și de securitate, impactul schimbărilor climatice și începerea aplicării noilor politici de mediu-climă ale Uniunii Europene. „Astăzi, o nouă serie de antreprenori din toate zonele țării, cu vârste cuprinse între 28-56 ani, cu experiențe și pregătiri diferite, dar cu interese comune, încep cursurile de perfecționare managerială din cadrul programului Antreprenor în Agricultura 4.0. Este un curs intensiv, pe care îl vedem ca parte dintr-un proces de consolidare a cunoștințelor dobândite de fermieri, prin schimburi de experință și analize ale modelelor de dezvoltare aplicate în cele mai performante ferme din România, prin punerea împreună a informațiilor rezultate din proiecte de success și eșecuri, prin disponbilitatea celor care fac parte din comunitatea fermierilor perfomanți de a lansa noi afaceri împreună și de a constitui noi forme de asociere”, a declarat Florian Ciolacu.
Managerul Politici și Programe în Agricultură din cadrul Clubului Fermierilor Români, Bogdan Chiripuci a arătat că programul „Antreprenor în Agricultura 4.0” reprezintă un ghid al perfecționării antreprenorilor din sectorul agroalimentar care doresc să se dezvolte atât profesional, cât și personal, într-o manieră concentrată, eficientă și practică. „În cele 21 de zile de curs, participanții își vor dezvolta abilitățile privind administrarea și diversificarea activității agricole, direcțiile europene privind noua PAC, legislația și fiscalitatea sectorului, managementul riscului, accesare de fonduri europene, agricultură digitală, comerț cu cereale, noile tehnici genomice, simulări de business, precum și fizionomia, comportamente și tonalitatea vocii – putere de negociere în funcție de interlocutor sau influență și inteligență emoțională. Această abordare multidisciplinară urmărește să ofere fermierului de astăzi o imagine de ansamblu care să-i permită noi instrumente și concepte manageriale pentru a-și putea menține și dezvolta competitivitatea propriei afaceri agroalimentare”, explică Bogdan Chiripuci.
Claudiu Jurubiță, fermier din Argeș, județ în care exploatează circa 2.000 de hectare împreună cu familia, a absolvit prima serie a programului „Tineri Lideri pentru Agricultură”, după care a urmat și cursurile celei de-a doua ediții a programului „Antreprenor în Agricultura 4.0”. „Alegerea să particip la programul Antreprenor în Agricultura 4.0 a venit în mod natural, cele două programe oferind o perspectivă de complementaritate. Mi-am făcut timp să particip la toate cursurile pentru că am înțeles cât este de important să investești într-un proces continuu de învățare. Cursurile sunt gândite să fie interactive și aplicabile imediat, cu traineri pregătiți să-ți ofere o viziune antreprenorială la care nu te gândești în mod frecvent că ți-ar fi utilă, beneficiind astfel de adaptabilitate și deschidere pentru implementarea noilor concepte atât tehnologice, cât și manageriale”, ne-a spus tânărul fermier Claudiu Jurubiță.
Un program pentru fermierii activi, fără limită de vârstă
Programul „Antreprenor în Agricultura 4.0” este recomandat fermierilor activi, fără limită de vârstă, care au minimum cinci ani de experiență managerială (la nivel de fermă/departament afacere agricolă), sau absolvenților programului „Tineri Lideri pentru Agricultură” derulat de Clubul Fermierilor Români. Fermierii interesați pot completa formularul de înscriere pe site-ul Clubului, pentru seria următoare: https://cfro.ro/antreprenor-in-agricultura-4-0
În cadrul acestui program de perfecționare managerială sunt implicați parteneri educaționali, experți în domeniul lor de activitate, cele mai cunoscute companii de training din România cu expertiză în domeniul agricol, alături de specialiști recunoscuți la nivel internațional în zona de agribusiness.
Profil participanți
Fermieri activi, cu experiență managerială în fermă sau afacere agricolă de minimum 5 ani, interesați să-și dezvolte competențele în administrarea afacerii și să dobândească un set de instrumente de management și de analiză a propriei afaceri, sub coordonarea specialiștilor programului.
Perioadă desfășurare
Programul este gândit să se desfășoare timp de cinci săptămâni neconsecutive, în cea mai optimă perioadă pentru fermieri, 21 noiembrie 2023 – 16 februarie 2024. Cursurile vor avea loc în format fizic, la București și la Predeal, și vor fi urmate de sesiuni aplicate în fermele participanților, unde aceștia vor realiza schimburi de bune practici agricole și idei inovative specifice dezvoltării propriei afaceri în condițiile socio-economice actuale.
Curricula Program
Cursurile oferă participanților informațiile teoretice necesare și studii de caz practice aferente managementului afacerii agricole și adaptarea activităților în contextul actual, pentru asigurarea rezilienței fermelor.
Programul cuprinde cursuri de pregătire în următoarele domenii: Dezvoltare Managerială; Influență și Inteligență Emoțională; Fizionomie, comportamente si tonalitatea vocii - putere de negociere în funcție de interlocutor; Agricultura digitală; Legislația sectorului agroalimentar; Managementul riscului și asigurările agricole; Direcțiile europene privind noua PAC; Modele sustenabile de afaceri agricole, din perspectiva noii PAC; Comerț cu cereale; Managementul și administrarea afacerilor; Accesare fonduri europene; Fiscalitate și contabilitate în fermă; Public Speaking; Importanța schimbărilor climatice în agricultura românească; Implementarea și finanțarea sistemelor de irigații și desecare-drenaj; Bune practici agricole în ferma vegetală; Importanța utilajelor agricole, din perspectiva noii PAC; Managementul lanțurilor de valoare în fermă; Managementul vânzărilor și negocierea contractelor; Marketingul produselor agroalimentare; Simulări de business – plan de dezvoltare a fermei.
Cursurile sunt interactive, cu activități practice și studii de caz dezvoltate pe baza situațiilor concrete cu care se confruntă fermierii în activitatea curentă. Transferul de cunoștințe, metodele și conceptele utilizate se realizează prin raportare permanentă la propria afacere.
Taxă Program
Taxa de participare include strict valoarea cursurilor susținute de partenerii educaționali, precum și costurile administrative (închiriere sală, prânz și două coffee break-uri/zi).
Detalii despre programul Antreprenor în Agricultura 4.0 pot fi accesate aici: https://cfro.ro/antreprenor-in-agricultura-4-0/
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Pe 31 octombrie 2023 a avut loc, la București, Gala de Premiere a celei de-a patra ediții TalentA, un program educațional internațional, gratuit, fondat de Corteva Agriscience, lansat inițial în 2019 în Spania și în 2020 în țara noastră, pentru femeile inovatoare care lucrează în agricultură. Compania Corteva a anunțat câștigătoarele competiției de proiecte agricole pentru femei TalentA 2023.
România a devenit, în 2020, a treia țară care a implementat acest program, cu scopul de a îmbunătăți securitatea alimentară în societate prin extinderea oportunităților educaționale și accesul la finanțare pentru femeile fermier.
A patra ediție a programului de granturi TalentA, realizat de Corteva Agriscience în parteneriat cu compania de consultanță Starperformining pentru femeile fermier din România și Republica Moldova, a încheiat patru luni intense de educație antreprenorială și agricolă, oferind, de asemenea, suport de mentorat pentru dezvoltarea proiectelor care au concurat pentru granturi.
La TalentA 2023 au participat 74 de femei, 64 din România și 10 din Republica Moldova. După finalizarea modulelor educaționale, finalistele au dezvoltat proiecte cu ajutorul mentorilor, concentrându-se pe dezvoltarea propriilor afaceri și sprijinul acordat comunității prin impactul acestor inițiative la nivel local.
„Corteva Agriscience este profund implicată în dezvoltarea comunităților în care activăm, iar angajamentul nostru față de femeile din agricultură se cristalizează sub forma programului educațional TalentA. Această inițiativă de succes își propune să ajute femeile din zonele rurale să beneficieze de o pregătire solidă și un proces de învățare care contribuie la dezvoltarea comunităților lor. În fiecare an, Corteva Agriscience admiră determinarea participantelor, deoarece acest lucru confirmă beneficiile semnificative ale cursurilor din cadrul programului educațional. Proiectele depuse în cea de-a patra ediție sunt de interes, merită sprijin, și felicităm toate participantele pentru implicarea lor”, a declarat Maria Cîrjă, director de marketing Corteva Agriscience România, Republica Moldova și Ungaria, subliniind importanța programului TalentA în ceea ce privește dezvoltarea afacerilor rurale.
„La nivel global, femeile au un aport semnificativ la asigurarea hranei, iar femeile din mediul rural depășesc 25% din populația planetei”, a adăugat Jean Ionescu, Country Leader Corteva Agriscience România & Republica Moldova.
Câștigătoarele TalentA 2023
Iris Roșculeț, de la Jilavele - Ialomița, a câștigat Premiul 1 cu proiectul „Serele Dulci” și a primit 6.000 USD de la Corteva Agriscience.
Tânăra de 19 ani dorește să dezvolte o cultură mixtă de viță-de-vie și de tomate pe o suprafață de 1.800 metri pătrați și o seră de înaltă performanță de 1.200 metri pătrați, pentru a putea produce dulceață din legume și struguri la ferma părinților săi. Obiectivul proiectului este de a aduce inovație și sustenabilitate în sectorul agricol, reprezentând nu doar o oportunitate de afacere, ci și o modalitate de a contribui la viitorul sănătos al comunității locale și la transmiterea moștenirii pământului.
„Programul TalentA este o oportunitate unică pe care oricine ar trebui să o valorifice. Informațiile sunt furnizate în cel mai plăcut mod de către cei mai frumoși și calificați oameni, iar relațiile care se formează între participanți și organizatori sunt de durată. TalentA m-a ajutat să învăț că încrederea începe să-și facă loc prin toate temerile că ar putea fi o misiune imposibilă să-ți îndeplinești visul, dar investirea în viitorul femeilor rurale prin pregătire și granturi pentru a reduce decalajul de gen poate contribui la crearea unui viitor sustenabil, un viitor în care putem valorifica resursa neglijată în agricultură, femeile, pentru a ajuta la atingerea principalului obiectiv al TalentA”, a arătat Iris Roșculeț, care, în prezent urmează cursurile Facultății de Medicină Veterinară din cadrul USAMV București, dar intenționează să studieze și Agronomie.
„Împreună cu părinții mei avem o fermă legumicolă, în spații protejate, cu o suprafață de 6.000 metri pătrați, unde cultivăm ardei, castraveți și roșii, și avem contract cu un important lanț de supermarketuri din România. Anul acesta, pentru a reduce pierderile de producție, am făcut un experiment și am început să facem gem din resturile de sortare. A fost un succes și vreau să continui acest lucru pe viitor, însă vreau să învăț mai mult, motiv pentru care m-am înscris la cursurile TalentA. Este o oportunitate pentru mine, atât pe plan profesional, cât și personal, deoarece cursurile sunt foarte bine structurate, și cred că voi reveni anul viitor pentru a continua acest proces de învățare. Am întâlnit o mulțime de oameni noi la acest workshop și este o cu totul altă comunicare cu toate colegele mele, pentru că a fost plăcut să ne descoperim și să ne cunoaștem aici”, ne-a mai spus Iris Roșculeț.
Alexandra Buliga, de la Girov din județul Neamț, a câștigat Premiul 2 cu proiectul „Punem Agricultura pe Picioare” și a primit 5.000 USD de la Corteva Agriscience.
Proiectul vizează adaptarea echipamentelor și tehnologiilor agricole pentru a fi folosite de persoanele cu dizabilități de mobilitate, în conformitate cu un proiect pilot național care oferă soluții inovatoare necesare în acest sector. În același timp, include servicii mobile pentru repararea și întreținerea utilajelor agricole în județul Neamț.
„Mulțumirile noastre se îndreaptă către echipa Corteva și programul TalentA, care au crezut în proiectul nostru pilot, un proiect cu suflet, pentru suflet. Pentru mine, experiența TalentA înseamnă oameni. Femei antreprenori în domeniul agriculturii care au un obiectiv comun: agricultura de calitate și afaceri frumos dezvoltate, cu respect pentru mediu, pentru oameni și pentru mediul antreprenorial românesc”, a spus Alexandra Buliga.
Maria Boldurescu, din Republica Moldova, Raionul Călărași, este câștigătoarea Premiului 3 cu proiectul „Colectarea și valorificarea apei de ploaie pentru crearea Grădinii Bee Paradise”. A primit 4.000 USD de la Corteva Agriscience.
Grădina „Bee Paradise” este o afacere apicolă, iar proiectul tinerei de peste Prut constă în restaurarea și extinderea bazei de apicultură, care trebuie diversificată și să se desfășoare pe tot parcursul dezvoltării stupilor. Proiectul susține obiectivele de sustenabilitate prin promovarea celor mai bune practici în agricultură, care sunt soluții pentru reducerea impactului asupra problemelor precum controlul resurselor de apă și minimizarea risipei de apă, și adaptarea la schimbările climatice prin practici de conservare a terenurilor.
„Am onoarea de a fi printre primele participante din Republica Moldova la programul TalentA. Cursurile bine structurate și coerente au reprezentat o experiență unică și valoroasă pentru mine, deoarece abia începem în domeniul afacerilor. Mulțumirile pentru oportunitate și dedicare acestui proiect se îndreaptă către echipele Corteva Agriscience și Starperformining”, a menționat Maria Boldurescu.
Premiul special, în valoare de 1.500 USD, acordat de compania Starperformining, partenerul organizațional al Corteva Agriscience în cadrul proiectului TalentA, a ajuns la Carmen Minciunescu din județul Constanța, pentru proiectul „Livada cu aluni”. Scopul principal al acestui proiect este de a extinde cultivarea alunilor pe ferma familială Aquila Agricola. Acest tip de cultură este o raritate pentru regiunea Dobrogea, care se confruntă de câțiva ani cu seceta, și necesită un consum redus de resurse de apă.
„Sunt foarte bucuroasă că am avut oportunitatea de a face parte din programul TalentA, de a întâlni oameni minunați, experți în afaceri și femei fermier care împărtășesc același scop al dezvoltării agriculturii. Programul oferă cunoștințe în management, înțelegere și menținere a echilibrului financiar. Recomand cu căldură tuturor femeilor să se înscrie în acest minunat program sponsorizat de Corteva”, a spus Carmen Minciunescu.
Prin intermediul programului educațional TalentA, Corteva Agriscience vizează femeile fermier din zonele rurale, cu un angajament puternic de a îmbunătăți calitatea vieții în aceste zone. Această inițiativă le oferă acces la informații și finanțare și le sprijină în dezvoltarea și modernizarea afacerilor lor. Investiția în emanciparea femeilor rurale reprezintă o modalitate de a promova egalitatea de gen, de a eradica sărăcia și de a stimula creșterea economică inclusivă.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Cu ocazia Zilei Internaționale a Femeilor din Mediul Rural, sărbătorită pe 15 octombrie, Corteva Agriscience anunță încheierea celei de-a patra ediții a Programului educațional TalentA 2023 cu un atelier practic pentru femeile fermier.
64 de femei din România și 10 femei din Republica Moldova au participat activ la procesul de învățare și dezvoltarea de proiecte pentru a-și susține comunitățile și afacerile, iar la finalul lunii octombrie cele mai bune propuneri vor fi premiate cu granturi de Corteva Agriscience.
Pe lista participantelor la TalentA 2023 se află femei cu vârste cuprinse între 18 și 56 de ani din diferite regiuni ale celor două țări, care lucrează în diverse domenii ale agriculturii - cultivarea cerealelor, legumelor și fructelor, creșterea animalelor și a păsărilor de curte, apicultura și horticultura. „Este pentru prima dată când programul a fost deschis și pentru studente aflate la începutul carierei, ceea ce întărește angajamentul Corteva de a le oferi oportunități de dezvoltare tinerilor și de a îmbunătăți comunitățile lor”, a punctat Maria Cîrjă, Marketing Manager Corteva Agriscience România, Republica Moldova și Ungaria.
Un proiect de succes, solicitat de femeile din mediul rural
Programul educațional, dezvoltat și sponsorizat de Corteva Agriscience pentru al patrulea an consecutiv, s-a desfășurat timp de cinci luni începând cu luna mai și a inclus două module de studiu: modulul de afaceri cu 10 cursuri și modulul de agribusiness cu 4 cursuri. Cursurile au fost susținute și conduse de profesioniști Corteva și de membri ai echipei Starperformining, o firmă de consultanță în afaceri, care este partener oficial al programului încă de la prima ediție din România.
„Credem cu tărie că femeile pot avea o contribuție semnificativă la progres, inovație și o mai bună calitate a vieții în zonele rurale. De aceea, programul TalentA inițiat de Corteva Agriscience a devenit un proiect de succes, solicitat de femeile din România, Republica Moldova și nu numai, și un punct de referință pentru industria agricolă la nivel național și în alte țări în care este implementat. Inițiativa Corteva reprezintă o oportunitate pentru femeile din mediul rural de a participa la cursuri gratuite, care le oferă participantelor noastre cunoștințele necesare pentru a dezvolta afaceri sustenabile, dinamice și competitive, cu impact pozitiv asupra progresului comunităților în care trăiesc”, declară Maria Cîrjă.
Radu Stănescu, Managing Partner Starperformining, partenerul organizațional al Corteva Agriscience pentru proiectul TalentA în România și Republica Moldova, completează: „TalentA este un proiect remarcabil care duce la nivel înalt dezvoltarea profesională a femeilor fermier din România și Republica Moldova. Sunt onorat să fiu alături de compania Corteva în acest demers și să contribui la îmbunătățirea abilităților de gestionare a afacerilor participantelor, aspect esențial pentru viabilitatea și sustenabilitatea agriculturii”.
Cursul final al programului TalentA 2023 a avut loc la sfârșitul lunii septembrie. În cadrul unui atelier de lucru de două zile, participanții la program s-au întâlnit personal cu consultanții și au interacționat pentru prima dată față în față cu colegii lor după modulele de webinar. Aceștia au dezbătut subiecte fundamentale pentru o afacere agricolă, cum ar fi analiza financiară, resursele umane și tehnici eficiente pentru o recrutare de succes într-un context demografic dinamic, modele de afaceri aplicate proiectelor agricole și impactul digitalizării asupra sectorului prin soluții inovatoare.
În etapa actuală, participanții au început pregătirea proiectelor pentru concursul de granturi, care vizează îmbunătățirea securității alimentare a comunităților. În funcție de rezultate și pe baza conceptelor de proiect furnizate, un comitet de experți va alege trei câștigători care vor primi finanțare din partea Corteva Agriscience la sfârșitul lunii octombrie: Locul 1 - 6000 USD, Locul 2 - 5000 USD, Locul 3 - 4000 USD.
Ce spun femeile antreprenor
Iris Maria Roșculeț are 19 ani, este din județul Ialomița și urmează cursurile Facultății de Medicină Veterinară din cadrul USAMV București. Tânăra intenționează să studieze și Agronomie. „Împreună cu părinții mei avem o fermă legumicolă, în spații protejate, cu o suprafață de 6.000 metri pătrați, Serele Dulci, unde cultivăm ardei, castraveți și roșii, și avem contract cu un important lanț de supermarketuri din România. Anul acesta, pentru a reduce pierderile de producție, am făcut un experiment și am început să facem gem din resturile de sortare. A fost un succes și vreau să continui acest lucru pe viitor, dar vreau să învăț mai mult, motiv pentru care m-am înscris la cursurile TalentA. Este o oportunitate pentru mine, atât pe plan profesional, cât și personal, deoarece cursurile sunt foarte bine structurate, și cred că voi reveni anul viitor pentru a continua acest proces de învățare. Am întâlnit o mulțime de oameni noi la acest workshop și este o cu totul altă comunicare cu toate colegele mele, pentru că a fost plăcut să ne descoperim și să ne cunoaștem aici”, ne-a spus Iris Maria Roșculeț.
Alexandra Buliga, fermier la Baiagrogiv – Ferma familiei Buliga, județul Neamț, s-a alăturat de curând afacerii familiei, iar anul acesta a participat la cursurile programului TalentA. „M-am înscris în acest program, TalentA, pentru a cunoaște mai multe femei ca mine, pentru că în zona din care provin, județul Neamț, sunt foarte puține femei fermier și mă simțeam singură. De curând m-am lansat în agricultură, alături de familia mea, Baiagrogiv - Ferma familiei Buliga, iar participarea la acest proiect a însemnat pentru mine să întâlnesc o mulțime de oameni de vârsta mea, care sunt dedicați în ceea ce fac și au idei de afaceri foarte bune, astfel încât acum nu mai simt acea singurătate. Cursurile au fost foarte interesante, m-am implicat activ, iar informațiile pe care le-am primit au fost foarte utile pentru că nu s-au bazat doar pe teorii dintr-o carte, ci pe multă practică, lucru care ne-a plăcut foarte mult tuturor”, a precizat Alexandra Buliga.
Programul TalentA, creat de Corteva Agriscience, are scopul de a îmbogăți viața celor care produc și a celor care consumă, asigurând dezvoltarea generațiilor viitoare. Punerea în aplicare a inițiativei educaționale face parte din eforturile de sustenabilitate ale Corteva de a promova abilitarea femeilor în agricultură. Programul TalentA a fost lansat în Spania în 2019, iar în 2020 a fost implementat pentru prima dată în România cu sprijinul echipei Starperformining.Până în prezent, aproximativ 1.300 de femei talentate din întreaga lume au participat la Programul TalentA.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Clubul Fermierilor Români a lansat, pe 4 iulie, prima platformă online dedicată fermierilor și partenerilor din agribusiness. „Comunitate CFRO” este o premieră în agricultura românească, aplicația digitală fiind o inițiativă a tinerilor absolvenți ai programelor de formare ale Clubului Fermierilor Români.
Aplicația „Comunitate CFRO” (comunitate-cfro.ro) înglobează multiple aspecte, începând de la atractivitatea utilizării unei platforme digitale dedicate fermierilor români, facilitarea realizării tranziției către noua generație și dezvoltarea unor activități de mentorat, conștientizarea importanței unei educații continue și adaptate nevoilor contemporane, schimbul de cunoștințe și resurse, facilitarea unor servicii de consiliere și consultanță până la satisfacerea unor nevoi individuale și/sau colective.
„La această aplicație extraordinară, unică în România, au fost implicați și absolvenți ai programului Tineri Lideri pentru Agricultură. Aceasta este prima aplicație pentru comunitatea de fermieri și privilegiul inițial de accesare îl au tinerii și membrii clubului. Comunitate CFRO este portalul comunicării al acestei industrii, o deschidere pentru toți cei care vor să contribuie la conturarea schimbării. Aplicația construiește o comunitate, având astfel legături mai strânse, colaborări de lungă durată, interacțiune continuă, dar și răspunsuri la toate întrebările importante, acoperind astfel aspecte importante. Platforma are ca scop principal comunicarea membrilor clubului și a tuturor utilizatorilor, fiind cheia strategiei noastre. Pentru o comunitate cu interese comune, facem pact cu digitalizarea, platforma CFRO fiind locul în care se transformă totul în suport reciproc. Aplicația vine cu o gamă largă de cursuri specifice și materiale educaționale în scopul îmbunătățirii cunoștințelor și abilităților agricole”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.
„Comunitate CFRO” oferă știri de interes, informații utile și noutăți din industrie. Promovează colaborarea între utilizatori, prin crearea de grupuri, având ca teme: agricultura regenerativă, agricultura conservativă, agricultura digitală etc. Prin aceste grupuri se oferă o platformă pentru a dezvolta soluții comune la problemele cele mai diverse.
„Un proiect unic născut din dorința de a aduce un plus de valoare și competitivitate în fermele noastre și, nu în ultimul rând, de a fi noi, cea mai bună versiune a noastră, pentru că asta am înțeles din primul moment când am ajuns la cursurile Antreprenor în Agricultura 4.0. Antreprenorul este un creator de valoare adăugată, motiv pentru care are obligația de a investi în educație. Cum? Împreună. Așa a luat naștere acest proiect unic, Comunitate CFRO”, a precizat Florin Stegariu, membru în Consiliul Director al Clubului Fermierilor Români.
Asociația Clubul Fermierilor Români înseamnă o poveste despre comunitate, diversitate și dezvolare pentru o comunicare mai eficientă.
Într-o lume dominată de tehnologie și urbanizare, fermierii au la dispoziție o platformă digitală în care își pot împărtăși pasiunea comună pentru agricultură și conservarea mediului înconjurător, beneficiind în același timp de un cadru optim pentru rezolvarea situațiilor nedorite la nivelul propriei afaceri agricole.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Începând cu 1 iulie 2023, fermierul Pavel Vlad a preluat funcția de președinte al Clubului Fermierilor Români pentru o perioadă de șase luni, până la data de 31 decembrie 2023. Schimbarea la nivel de conducere a avut loc în cadrul mecanismului de președinție rotativă instituit de asociație în 2021.
Mecanismul de conducere bazat pe principiul președinției rotative urmărește atât democratizarea conducerii asociației, cât și punerea în prim-plan a unor probleme specifice regiunii din care președintele în funcție provine.
„Mă simt onorat să preiau mandatul de președinte al Clubului Fermierilor Români. În calitate de fermier, știu cât de important este să ne implicăm în mediul asociativ, să lucrăm împreună pentru a construi un viitor agriculturii românești. Prioritatea mandatului meu o reprezintă tema irigațiilor, asupra căreia ne vom concentra pentru a pune la dispoziția decidenților toate argumentele economice, tehnice, financiare, de mediu și nu în ultimul rând de siguranță alimentară, pentru a finanța proiecte integrate de asigurare a apei în agricultură. Este nevoie imediat de o abordare integrată și strategică în finanțarea proiectelor de irigații. Evident, îmi propun să continui proiectele lansate anterior, precum cele privind formarea unei noi generații de Antreprenori în Agricultura 4.0 și a Tinerilor Lideri pentru Agricultură, dar și să lansez noi direcții de acțiune, cum ar fi promovarea unui plan național de dezvoltare a agriculturii digitale în România, prin asigurarea fundației acestui proces extrem de promițător: cadre pregătite și angajate să lucreze în operaționalizarea capacităților digitale ale fermelor”, a declarat Pavel Vlad, membru fondator și membru al Consilului Director al Clubului Fermierilor Români.
Pavel Vlad a înființat, în 2005, societatea Locacombine în județul Galați, comuna Piscu. După trei ani în care activitatea firmei sale s-a concentrat pe închirierea combinelor agricole, a accesat fonduri europene și a pornit lucrările în agricultură. În prezent, fermierul gălățean lucrează 1.500 hectare de cultură mare.
Pavel Vlad consideră că investițiile în modernizarea flotei și într-un sistem de irigații viabil, capabil să deservească mii de hectare, sunt esențiale pentru o fermă competitivă. Doar în ultimii ani, investițiile realizate de Locacombine SRL în sistemul de irigații se ridică la trei milioane de euro.
De formație sportiv, Pavel Vlad a practicat haltere până la vârsta de 30 de ani, fiind vicecampion balcanic și campion național la haltere în anul 1992. Are trei copii și își dorește ca aceștia să se alăture afacerii pe care o conduce.
Președinția asigurată de Pavel Vlad va urmări continuarea proiectelor de interes național pe care Clubul le-a lansat și urmărit în ultimii patru ani și își va concentra eforturile pentru urmărirea unor obiective specifice:
Promovarea unor analize și propuneri fundamentate tehnico-economic pentru implementarea la nivel național a unor proiecte integrate de irigații, pentru asigurarea sustenabilității și viabilității economice a fermelor de cultură mare, cu respectarea prevederilor europene privind accesul la apă și utilizarea acesteia în agricultură. Susținerea demersurilor de asigurare a investițiilor din surse naționale și europene (PNS, PNRR) pentru programele de modernizare și extindere a sistemelor de irigații și desecare-drenaj;
Lansarea unui proces de consultare publică în rândul fermierilor și al decidenților politici în vederea elaborării și susținerii adoptării unei strategii naționale transpartinice pe termen lung pentru dezvoltarea agriculturii;
Continuarea promovării inițiativei privind crearea în România a Centrului European pentru Formarea și Promovarea Tinerilor Lideri în Agricultură;
Promovarea unui program de formare antrepenorială și consiliere a fermierilor în vederea asigurării viabilității financiare și a susenabilității economice a fermelor, pentru creșterea rezilienței la crizele actuale și continuarea procesului de modernizare vizând creșterea performanței economice, sociale și de mediu;
Promovarea în rândul decidenților politici (Parlament și Guvern) a necesității implementării unei legi pentru consolidarea și comasarea terenurilor agricole;
Consolidarea procesului de formare și specializare a fermierilor, pentru asigurarea înoirii generaționale și transformarea agriculturii, prin programele educaționale ale Clubului Fermierilor (Tineri Lideri în Agricultură și Antreprenor în Agricultură 4.0), programul de mentorat, programul de sprijinire a afacerilor inovative în agricultură și consiliere pentru asigurarea sustenabilității economice a fermelor;
Promovarea digitalizării agriculturii prin lansarea unui Program de formare de Specialiști în Informatică Agricolă, destinat asigurării cadrelor pentru operaționalizarea capacităților digitale de lucru în agricultură, urmărind beneficii economice și de mediu.
Președinția rotativă este asigurată de fiecare regiune timp de șase luni, iar pentru continuitate și desfășurarea în bune condiții a coordonării Clubului, se constituie un grup decizional de tip Troică, format din președintele în exercițiu, fostul și viitorul președinte.
Pavel Vlad preia mandatul de președinte al Clubului Fermierilor Români de la Florin Tiutiu, care a deținut funcția în perioada 1 ianuarie– 30 iunie 2023. „Am reușit în primele șase luni ale anului 2023 să impulsionăm acțiunile de promovare la Bruxelles și la București a inițiativei privind crearea în România a Centrului European de Formare și Promovare a Tinerilor Lideri în Agricultură. Tema Ucraina a constituit un punct strategic pe agenda Clubului Fermierilor, în relația cu autoritățile române și comunitare. Analizele noastre au contribuit semnificativ la informarea corectă a autorităților române și de la Bruxelles privind pierderlie majore pentru România și fermieri, am făcut propuneri oncrete de acțiune pentru a fi luate decizii de compensarea a pierderilor și măsuri de protejare a intereselor agricultorilor români”, a afirmat Florin Tiutiu, fostul președinte al Clubului Fermierilor Români.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Cea de-a doua generație „Antreprenor în Agricultura 4.0” a absolvit vineri – 17 februarie 2023, cursurile programului care își propune perfecționarea managerială a administratorilor fermelor românești pentru transformarea propriei afaceri într-un model de business sustenabil. 31 de manageri de ferme din toate regiunile țării au participat la a doua ediție a programului „Antreprenor în Agricultura 4.0”, ale cărui cursuri au început în noiembrie anul trecut.
Ceremonia de absolvire a avut loc în prezența conducerii Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, inițiatorul programului destinat fermierilor cu experiență în agricultură, indiferent de sectorul în care activează, vegetal sau zootehnic.
,,Felicitări! Să puneți în practică cele deprinse aici și să împărtășiți cu colegii fermieri din zona dumneavoastră din experiența acumulată în urma acestor cursuri de Antreprenor în Agricultura 4.0”, le-a spus absolvenților Florin Tiutiu, președintele în exercițiu al Clubului Fermierilor Români.
„Alături de programul Tineri Lideri pentru Agricultură, acest program al antreprenorilor în agricultura 4.0 este foarte important pentru noi, pentru că el pregătește fermierii pentru a face față provocărilor actuale, dar mai ales pentru cele viitoare”, a punctat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.
Membru fondator și cu activitate de mentorat în cadrul Clubului, Jabbar Kanani, președintele Grupului Agricover, a afirmat: „Nu uitați că vârsta medie a fermierilor este către 55 - 60 de ani. Problema care se punea tot timpul în discuțiile mele cu agricultorii era cine preia ferma. Am ajuns, astăzi, la a patra serie de Tineri Lideri pentru Agricultură și a doua de Antreprenor în Agricultura 4.0. Până acum putem spune fără să greșim că am creat o comunitate foarte strânsă de fermieri bine pregătiți pentru provocările viitoare”.
Unul dintre absolvenți este Bogdan Pantazi, cu o experiență de 15 ani în agricultură, azi fiind managerul afacerii familiei, Agrocomplex Lunca Pașcani, județul Iași, societate care deține atât ferme vegetale, cât și zootehnice. „Consider că întotdeauna putem să ne îmbunătăţim cunoştinţele şi să învăţăm lucruri noi din experienţa altora şi întotdeauna este loc pentru lucruri noi. Antreprenor în Agricultura 4.0 mi-a arătat modalităţi pe care le pot implementa în cadrul firmei noastre pentru a simplifica anumite procese şi a realiza o coeziune cât mai bună între oameni şi între sectoarele noastre de activitate. Şi din punctul ăsta de vedere cred că e un pas mare pe care-l facem cu aceste cursuri”, ne-a zis Bogdan Pantazi.
Florin Stegariu, un alt manager tânăr de afacere agricolă, ne-a declarat: „Consider că avem nevoie de predictibilitate în fermele noastre, avem nevoie mai mult ca niciodată de un proces de şlefuire, de învăţare continuă care să ne ofere posibilitatea de a crea un ecosistem valoros, de a inova în fermele noastre, de a digitaliza fermele, de a pune accent pe o cultură organizaţională care să ne ofere o orientare spre profitabilitate, spre oportunitatea de a ne îmbunătăţi atât noi ca antreprenori, cât şi fermele noastre să evolueze odată cu capacitatea noastră de a simplifica, în primul rând, şi de a inova. Mă simt ca într-o familie. Colaborăm de foarte mulţi ani, particip activ la evenimentele organizate de Clubul Fermierilor Români, este o oportunitate unică de a ne conecta cu toate elementele de noutate care apar, evoluăm, evoluăm şi noi ca tineri antreprenori, asta este şi raţiunea pentru care am urmat și am absolvit cursurile programului Antreprenor în Agricultura 4.0. Rolul antreprenorului este de a fi un creator de context, de valoare adăugată, avem nevoie de modele de business de succes, modele de afaceri integrate şi nu în ultimul rând avem nevoie de o foaie de parcurs. Trebuie să avem predictibilitate în fermele noastre, iar în Clubul Fermierilor Români am găsit un sprijin de nădejde din toate punctele de vedere”. Florin Stegariu este proprietarul Cramei Strunga, din județul Iași, acolo unde se exploatează 87 de hectare cu viță-de-vie, pe Dealurile Moldovei.
Cât trăim, învăţăm, şi tot nu le ştim pe toate, este de părere Maniu Vonica, fermier din județul Constanța, cu o experiență de aproape 20 de ani în agricultură, în prezent având o fermă vegetală, cultură mare pe 2.400 ha. „Agricultura e într-o continuă schimbare, în fiecare an vin provocări noi, apar reguli noi, apar probleme noi, partea de climă şi de meteo se schimbă, şi atunci, ca să fii ancorat în tot ceea ce se întâmplă, e bine să fii tot timpul în contact cu oameni care au experienţă, care au trecut prin toate. Sunt foarte încântat acum la finalul cursurilor Antreprenor în Agricultura 4.0. Precizez că eu sunt membru în Consiliul director al Clubului Fermierilor Români şi sunt foarte mândru de aceste două programe - „Tineri Lideri pentru Agricultură” şi „Antreprenor în Agricultura 4.0”, deoarece ele lansează şi perfecţionează tinerii şi oamenii din domeniu. Toţi cei care activează în agricultură învață să facă lucrurile mult mai profesional, să obțină calitate în toate”, a precizat Maniu Vonica.
„Acest program are o formă perfectibilă. În această a doua serie au fost întâlniri fructuoase, cu provocări și legături strânse între cursanți. O comunitate care a schimbat idei și care, cu siguranță, își va împărtăși și-n viitor din experiența fiecărui membru”, a concluzionat Bogdan Chiripuci, manager politici și programe pentru agricultură în cadrul Clubului Fermierilor Români.
Articol de: MIHAELA PREVENDA și ȘTEFAN RANCU
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Începând cu 1 ianuarie 2023, Florin Stegariu s-a alăturat conducerii Clubului Fermierilor Români, ca membru al Consiliului Director, unde reprezintă regiunea Moldova Nord, având în subordine Biroul Regional aferent.
„Noul rol de membru în Consiliul Director al Clubului Fermierilor Români mă onorează și mă responsabilizează. Le mulțumesc colegilor mei pentru încrederea acordată! Am participat mereu activ la conferințele organizate de Club, urmez programul de perfecționare managerială Antreprenor în Agricultura 4.0 și consider că, per total, Clubul asigură un climat favorabil pentru dezvoltarea durabilă și inovativă a fermelor”, a declarat tânărul fermier din județul Iași.
Florin Stegariu (29 de ani) este un antreprenor pasionat, el descriindu-se ca fiind un creator de branduri care urmărește să aducă un plus de valoare activității sale. Noul membru al Consiliului Director al Clubului Fermierilor Români se îngrijește de cele 2.700 ha de teren arabil din ferma părinților, structura culturilor cuprinzând grâu, rapiță, porumb și floarea-soarelui. Din pasiune pentru viticultură a creat crama Strunga, ale cărei vinuri au câștigat multiple premii naționale și internaționale.
Unul dintre marile vinuri obținute la Strunga este din soiul românesc Fetească neagră din recolta de struguri 2020, despre care Florin Stegariu spune că s-a născut în condițiile unui sezon deosebit de echilibrat pe Dealul Pârjolita. „Fetească neagră 2020 barrique este un vin emblematic al cramei și este un proiect ce a luat naștere în urmă cu patru de ani când am decis să lansăm prima Fetească neagră maturată în stejar. Rezultatul final este o explozie de fructe, mineralitate, intensitate și putere. Cele 14 grade ale sale sunt greu de perceput. Este plin, cu un tanin mătăsos, catifelat. Vin lung, pentru învechire, pentru a-l putea bea în zece sau 20 de ani. Fetească neagră 2020 barrique este un vin unic, cu o perioada de doar șase luni de maturare în butoaie de stejar. Asta pentru că ne dorim o intervenție cât mai subtilă a lemnului și o expresie cât mai pură a soiului în sine.”
Strunga Winery, peste 86 ha cu viță-de-vie și 420.000 litri de vin
Povestea vitivinicolă începe în 2013, când, cu sprijinul familiei, Florin Stegariu a demarat un proiect de reconversie și restructurare în viticultură pe o suprafață de 41,6 ha. Apoi, tânărul antreprenor a reușit să acceseze și două proiecte cu fonduri europene, astfel că, în prezent, deține 86,6 ha de viță-de-vie, cu 11 soiuri aflate pe rod, atât românești, cât și internaționale.
În 2017, pe fondul unei producții spectaculoase și din dorința de a vedea care este potențialul terroir-ului de la Strunga, Florin Stegariu a construit o cramă de 100.000 de litri. În anul 2018 a lansat pe piață brandul de vinuri Strunga. Au urmat Reveria, Nori de Vară, Carusel, iar în curând vom degusta și gama de vinuri Velier.
Acum, la crama Strunga se produc 420.000 litri de vin din producția proprie de struguri, cu mult accent pe calitatea fitosanitară a strugurilor, dar și a tuturor etapelor procesului de producție pentru ca produsul final să fie unul premium.
Turismul viticol, următorul obiectiv
Tânărul antreprenor continuă să viseze și să muncească pentru a-și îndeplini fiecare vis. Florin Stegariu vrea să extindă activitatea cramei prin punerea în valoare a zonei. Vinurile Strunga provin din arealul viticol Dealurile Moldovei, mai exact plantația se află pe dealurile Pârjolita și Calda. „Vinul pe care îl făurim la Strunga are o personalitate puternică, fiind un omagiu adus tradiției locurilor”, spune proprietarul cramei.
Florin Stegariu își dorește să dezvolte la Strunga turismul viticol și să ofere pasionaților de vin o experiență senzorială la superlativ. Pe lângă experiența de degustare, antreprenorul se gândește să închidă lanțul de la fermă la furculiță, oferind turiștilor experiențe gastronomice cu produse exclusiv din ferma proprie. Îl ajută și poziția geografică, crama și ferma situându-se în apropierea Castelului de la Miclăușeni, a Palatului Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa și a Casei Memoriale Vasile Alecsandri. Tânărul și ambițiosul fermier ieșean intenționează să pună zona sa pe harta turismului și a început deja anul trecut să organizeze evenimente în vie, propunându-și să continue în această direcție prin construcția unei săli de conferințe și a unei săli de degustare.
„Fermierul este, în primul rând, creator de context de valoare adăugată și are obligația de a crea un model de business sănătos. Omul sfințește locul, iar fermierul are și misiunea să creeze un ecosistem în care să pună în valoare resursele zonei în care își desfășoară activitatea, să șteargă de praf povestea locului și să o transmită mai departe”, consideră Florin Stegariu.
Foto: Clubul Fermierilor Români (www.cfro.ro) și Crama Strunga (www.strunga.com)
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Anul agricol 2022–2023 abia a început, însă calendaristic se încheie un an. Cum a fost el? Probabil că toți ne uităm în urmă și facem bilanțul. Privesc și eu la 2022, din perspectiva agriculturii, și tot ce-mi vine în minte e acest banc: „Ce este haosul?” întreabă un ascultător la Radio Erevan. „Nu dăm răspunsuri la întrebări din agricultură”. Și, curând, România împlinește 33 de ani de democrație. Peste trei decenii de haos... O situație care, în opinia mea, e întreținută de clasa politică, care clasă este oglinda societăţii româneşti. Ce vedem în oglindă suntem chiar noi, cetățenii României, prezenta clasă politică românească fiind imaginea exactă a națiunii. Nu ne place ce vedem în oglindă, nu? Ne înfurie.
Cel mai adesea, furia este vizibilă pe internet, pe toate rețelele sociale existente, toți apasă cu furie tastele gadgeturilor din dotare, aruncând în eter vorbe grele, sperând că undeva este un superman care va vedea și va îndrepta lucrurile. Concret, nimic. Discuțiile în contradictoriu prin intermediul internetului nu sunt nicidecum constructive, acolo toată lumea jignește, nimeni nu ascultă, mulți nu înțeleg ce citesc, nu ne respectăm opiniile, social media ajungând azi o imensă găleată cu gunoi. Lăturile de acolo nici măcar porcii nu le-ar înghiți. O tânără crescătoare de vaci mi-a zis recent că internetul n-ar trebui lăsat pe mâinile oricui, prea mulți au acces la o lume virtuală în care au impresia că pot face orice și oricum.
Ne-am înfuriat? Păi, haideți să schimbăm și să ne schimbăm! Supermanii din online nu există în viața reală.
Pentru agricultură, și 2022 a fost un an dificil. Nici următorii nu se arată mai buni. Ce facem, renunțăm? Să fim serioși, după ani de muncă, nu-ți vine să renunți. Te descurci, te adaptezi, cauți soluții, te informezi, discuți cu semenii tăi, nu le pui piedici. Rezolvarea stă în noi, doar trebuie să găsim calea. Iar calea dialogului este una dintre soluții.
„Dialog” în agricultură: „De ce organizația X primește bani de la stat ca să reprezinte fermierii români la Copa-Cogeca?”. Poate pentru că altfel nu am avea reprezentare în cadrul celei mai mari organizații profesionale la nivel de Uniune Europeană? Fermierul european este înscris de obicei în mai multe asociații și la fiecare plătește o cotizație anuală. Copa-Cogeca trăiește din cotizațiile fermierilor membri. În România câte asociații își permit să trăiască din cotizații? Vă zic eu că-mi ajung degetele de la o mână, pentru răspuns. Hai, înfuriați-vă, tastați-vă neputința și aruncați-vă focul în eterul internetului! Însă, dacă vreți să faceți ceva cu adevărat, să vă schimbați soarta, așa încât să fie bine, faceți un pas către viața reală, îndreptați-vă către o asociație care credeți că v-ar putea reprezenta domeniul, plătiți cotizație, implicați-vă în organizare, angajați, pe banii din cotizații și sponsorizări, specialiști în drept, în comerț, în tot ce aveți nevoie, pe care apoi să-i trageți la răspundere. Așa cum e acum, o mie și mai bine de forme de asociere, fiecare cu propriul interes, fiecare purtând discuții cu autoritățile când vrea, cum vrea și dacă vrea, vedeți ce iese. Avem acte normative fără legătură cu realitatea din teren, orice adaptare duce inevitabil la o altă neadaptare. Undeva e un scurtcircuit, pentru rezolvarea căruia nu s-a găsit niciun „electrician”, de peste trei decenii.
Încă un „dialog” din agricultură: „Cum a scos Y 20 de tone la hectarul de porumb? E un mincinos, se dă mare, e plătiti de compania Z”. Poate că Y e un manager în adevăratul sens al cuvântului, pentru că până la urmă o afacere sustenabilă e condusă de un om sau de o echipă care știe ce și cum să facă astfel încât să nu depindă în cea mai mare măsură nici de Dumnezeu, nici de clasa politică și nici de orice alți factori externi.
Întotdeauna de vină sunt alții pentru neputințele noastre. În schimb, noi ce facem, în afară de a ne vărsa furia pe internet? Să-și răspundă fiecare.
În ultima lună, am participat la câteva evenimente ale unei organizații profesionale din agricultura autohtonă. Am întâlnit tineri fermieri din toate colțurile țării. Agricultura e grea, a naibii de grea, se lucrează afară, iarnă–vară sub cerul liber, nu-i ușor nici pe câmp, nici în zootehnie, legumicultură, pomicultură sau viticultură. Însă munca poate fi ușoară și-ți poate aduce beneficii dacă ea îți place, dacă orice activitate ai face o faci cu pasiune. Tinerii ăștia pe care i-am întâlnit au preluat sau vor prelua afacerile agricole ale familiei. Sunt pasionați, caută să se instruiască, găsesc soluții să aducă plusuri în ferme, sunt încântați să se vadă, să schimbe opinii, participă la tot soiul de evenimente pentru a lua contact cu alții ca ei, pentru a cunoaște ceva noutăți, pentru a socializa în beneficiul propriilor afaceri. Vă spun cu mâna pe inimă, lumea reală e diferită de tot irealul de pe așa-numitele rețele sociale. Mie, lumea asta reală, tinerii aceștia care se ocupă de diverse afaceri din agricultură, care-și doresc să facă bani în agricultura românească, care vor să schimbe mentalități, care nu doar privesc, ci chiar aduc Occidentul în fermele de la noi, deci mie, oamenii ăștia îmi dau încredere în viitor. Mă uit la ei, zâmbesc și parcă văd cum haosul rămâne-n urmă și cum România devine țara din care oamenii nu mai vor să plece.
Pentru noul an ce vine, ce-mi doresc mie vă doresc și vouă: sănătate și binecuvântare. Să stăm mai mult în afara lumii virtuale, să punem mai des mâna și ochiul pe cărți, reviste, să ne relaxăm la un spectacol de teatru, la un film, să ascultăm la radio o muzică bună sau o emisiune care să ne aducă plusvaloare în viață, să ne uităm la televizor pentru a ne bucura, pentru a afla, a învăța, să ne întâlnim mai mult cu oameni ca noi, să ne trăim viețile.
Să fim bine!
Editorial scris de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef
Publicat în Revista Fermierului, ediția print - noiembrie 2022Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.htmlSuntem în Tulcea, la Greci. Am mai fost prezenţi aici, nu o dată, şi de fiecare dată am adus informaţii noi despre ce se întâmplă în industria alimentară. Vorbim astăzi despre lucruri care ţin de bunul mers al agriculturii şi industriei alimentare într-o perioadă destul de tulbure, când seceta este cuvântul de ordine, când războiul este lângă noi, când criza alimentară este anunţată de toţi şi, tocmai de aceea, la nivelul Uniunii Europene se vorbeşte de „lanţul scurt” – nu de acum, de mai mulţi ani –, iar noi vrem să vedem cam cum se întâmplă lucrurile acestea în ţara noastră. Vom vorbi astăzi şi despre produsul tradiţional local, în acelaşi timp vom vorbi şi despre cum este să fii antreprenor în România. Partener în acest demers este doamna Paula Vals, fondatorul grupului de firme Angelo.
„Lipsa forţei de muncă, eficientizarea producţiei ne împinge de la spate să ne tehnologizăm, să avem linii automatizate, lucru pe care ni-l dorim. Cred că toată industria alimentară din ţară are nevoie de aşa ceva.”
Paula Vals sărbătoreşte, anul acesta, 30 de ani de când a pornit prima afacere. „Am început în anul 1992, timid, fără experienţă antreprenorială, pornind prima dată pe partea de comerţ, după care bineînţeles că am conştientizat că producţia ne va aduce plusvaloare, şi datorită faptului că era nevoie în acea perioadă de produse româneşti, am deschis şi partea de producţie. Dacă am plecat de la 2 angajaţi în momentul de faţă, am ajuns la 240, 150 suntem în producţie, ceilalţi în punctele de desfacere, pentru că am considerat că businessul trebuie să ni-l construim pe orizontală, să avem cash-ul asigurat în fiecare zi, de aceea avem 13 puncte de lucru pe care le aprovizionăm în fiecare zi şi, la fel, avem necesarul de cash pentru a asigura materia primă necesară producţiei.
La început am dezvoltat partea de comerţ, vă daţi seama că trebuia să aprovizionăm magazinele, în acea perioadă era o criză de produse în domeniul patiseriei-cofetăriei, pentru că fabricile vechi, aşa cum s-a întâmplat după Revoluţie, multe s-au închis, şi-mi aduc aminte că stăteam la nişte cozi infernale pentru a lua fursecuri, prăjituri de la Brăila chiar. Şi atunci am luat decizia de a face o mică patiserie, prima dată cu vânzare în faţă, unde nu prea a funcţionat, ne-am dat seama că trebuie să investim, am cumpărat acest teren la Greci unde prima dată am pus livada, după care am construit o clădire mică, am început cu câţiva oameni şi ne-am dat seama că trebuie să ne dezvoltăm. Am accesat nişte credite, am luat prima linie de patiserie şi aşa, etapă cu etapă, am ajuns să ne dezvoltăm şi să avem investiţii de milioane de euro la momentul acesta. Bineînţeles, parte din ele a fost profitul reinvestit, iar cealaltă parte, din 2007, am accesat, de când am intrat în UE, fonduri europene atât pe măsurile de investiţii, cât şi pe măsurile de promovare.
La momentul respectiv am început cu cornuleţele, care sunt oricum foarte căutate şi tradiţionale la noi în zonă, nucile umplute, era bătaie atunci pe vremea aceea, bineînţeles plăcinta dobrogeană, care e recunoscută şi mai ales renumită şi căutată la noi şi nu numai, cozonacii şi prăjiturile de cofetărie. Dacă am pornit de la câteva produse în acea perioadă, şi în cantităţi mici, acum am ajuns să avem sute de produse şi, bineînţeles, capacitate mult mai mare. Nu ne-am oprit şi nu ne vom opri pentru a dezvolta cât mai mult partea aceasta de procesare, de tehnologizare. Am accesat atâtea proiecte pe fonduri europene, dar la momentul acesta conştientizăm că tehnologia este cea care ne va ajuta. Şi vă spun de ce. În primul rând, lipsa forţei de muncă, eficientizarea producţiei ne împing de la spate să ne tehnologizăm, să avem linii automatizate, lucru pe care ni-l dorim. Cred că toată industria alimentară din ţară are nevoie de aşa ceva. Dacă în ultimii ani am vizitat atâtea fabrici din afară şi am văzut ce înseamnă tehnologia în alte ţări, care este randamentul având automatizare, şi noi ne dorim acest lucru. Numai că avem nevoie într-adevăr şi de susţinere. Dacă până acum pentru proiectele pe fonduri europene aveam un buget-limită de 2,6 milioane de euro plus partea noastră – două milioane și jumătate, trei, patru milioane, depinde de fiecare cum şi-a construit bugetul –, ne dăm seama că acum avem nevoie de mult mai mulţi bani pentru a ajunge ca industria alimentară să fie automatizată.”
Proiectele noi, sub presiunea prețurilor
Așadar, e nevoie de bani mulți, dar ce te faci în situații precum cea de acum, în care prețurile au luat-o razna, iar tu ai făcut proiectul pe valorile de mai înainte? Urmează construcția unei fabrici la Constanța, pentru care mai au de luat câteva avize, fiind deja arvunite și utilajele. Totul stă să demareze, dar „nu este uşor, pentru că în această perioadă s-au modificat atât de mult preţurile materialelor de construcţii şi ale utilajelor, creşterile au fost substanţiale, dacă la materialele de construcţii au ajuns chiar să se dubleze sau chiar să se tripleze, s-au schimbat datele proiectului. Noi acum sperăm că se vor face nişte rectificări, pentru că avem nevoie, dacă la momentul depunerii proiectului şi aprobării lui proiectul era de 6 milioane de euro, cu siguranţă acum ne va ajunge peste 8-9 milioane de euro, bani pe care va trebui să-i luăm credit din bancă, şi asta vă daţi seama că ne va sufoca într-un fel. De aceea, în momentul de faţă investiţiile le mai facem şi aici, la fabrică, pentru a dezvolta cât mai mult partea de vânzări şi lanţurile mari, pentru că acolo sunt volumele, dezvoltăm partea de export pe toate căile, şi prin magazinele proprii, şi ale clienţilor, şi ale vânzării online. Adică, trebuie să avem tot timpul mai multe strategii pregătite şi planuri, A, B, C...”
„Avem 11 produse atestate tradiţional, vorbim de cozonacul Comoara Măcinului, care este un produs de top, avem zacusca, tocana de legume, zacusca cu somn de Dunăre care, la fel, este un produs de excepţie şi făcut la noi în zonă, ardei copt în sos de roşii, dulceaţă de nuci, dulceaţă de trandafir, biscuiţii de casă, cornuleţele cu unt şi nucă şi vestitele cornuleţe din zonă.”
Valoarea impune
Și apropo de lanţurile mari de magazine, de retaileri, s-a tot vorbit că ar trebui să aibă deschidere către producătorii din ţara noastră, lucru care nu prea se întâmplă, foarte mulţi producători din România spun că au o problemă legată de accesul la raft pe marile reţele. Se pare însă că doamna Vals a găsit calea către aceste rafturi. „Noi colaborăm şi vom colabora şi pe viitor, avem discuţii făcute. Într-adevăr, procedura nu este foarte simplă pentru că, într-adevăr, când eşti producător, procesator, şi mai ales în industria alimentară, trebuie să îndeplineşti anumite condiţii, trebuie să ai anumite certificări pentru a putea să intri în aceste lanţuri mari, producătorii mici încă nu au ajuns la acest nivel de certificare IFS, BRC sau alte certificări necesare. În cazul nostru am început colaborarea, sunt nişte paşi de făcut, pentru că e o adevărată procedură, cu caiet de sarcini, cu avize, şi foarte mulţi din ei merg pe produse cât mai naturale, fără să conţină conservanţi, şi asta e foarte important, pentru că contează foarte mult sănătatea oamenilor şi am văzut că ei chiar într-adevăr vor să meargă pe acest segment, mai ales pe marcă proprie.”
Chiar dacă nu este ușor, suntem convinși că au calea deschisă pentru că în primul rând vorbim despre calitatea produsului, vorbim despre produse care ţin cont de regiunea unde au fost create, gazda noastră a ținut întotdeauna cont de acest lucru, practic s-a inspirat din produsul local. „Majoritatea produselor sunt făcute sau moştenite din generaţie în generaţie, iar aici pot aduce la cunoştinţă toate tipurile de plăcintă pe care le avem, Plăcinta dobrogeană, care are o notorietate extraordinară şi noi o certificăm pe schema de calitate europeană IGP, şi toate celelalte tipuri de plăcintă făcute sub aceeaşi formă, adică ele se identifică clar că sunt dobrogene, foile întinse manual, subţiri, umplutura clasică, indiferent că e o plăcintă de mere, de gutuie, de dovleac, de spanac cu brânză, pentru că aici avem şi influenţele celorlalte etnii, cu praz, de exemplu, unde e o plăcintă cunoscută pe zona etniei armene, machedoni, cea cu spanac la fel, şi multe alte tipuri. Urmează să facem şi alte tipuri de plăcintă, dar momentan cele șapte pe care le avem în varianta precopt-congelat, tocmai pentru a veni în ajutorul consumatorului, ele sunt congelate corespunzător.”
Mulți dintre cititori vor sări revoltați de acest concept atât de demonizat în ultima vreme, produsele congelate. Situația nu este nici pe departe de natură să ne sperie, mai degrabă să ne bucure, pentru că e mai bun un produs conservat prin frig decât prin cine știe ce substanțe chimice. „Dacă produsul este congelat în mod corespunzător, iar lanţul frigorific nu se întrerupe, nu se pierde nimic din el. E chiar mai sigur. Vă daţi seama că o plăcintă poate avea termenul de valabilitate de trei zile, lucru care chiar şi a doua zi nu are cum să mai fie proaspăt. Dar consumatorii s-au obişnuit, şi cred că le şi place această formă, de a-şi lua acasă şi un sfert de oră după decongelare s-o bage în cuptor la 180° şi să aibă gustul autentic de plăcintă de casă. Viitorul ăsta va fi: produse congelate de calitate, deoarece congelarea înlocuieşte un conservant, şi atunci eliminând aceşti conservanţi avem siguranţa că este un produs mult mai sănătos şi indicat pentru oameni.”
Iar noi adăugăm că astfel pot și cei de la sute de kilometri distanță să beneficieze de un produs natural și autentic. Mai ales că în portofoliul Angelo încap foarte multe produse. „Avem 11 produse atestate tradiţional, vorbim de cozonacul Comoara Măcinului, care este un produs de top, avem zacusca, tocana de legume, zacusca cu somn de Dunăre care, la fel, este un produs de excepţie şi făcut la noi în zonă, ardei copt în sos de roşii, dulceaţă de nuci, dulceaţă de trandafir, biscuiţii de casă, cornuleţele cu unt şi nucă şi vestitele cornuleţe din zonă.”
„Lanțul scurt” ajută comunitatea locală
Vorbeam la începutul articolului de lanțul scurt al produselor agricole, iar Paula Vals este unul dintre cei care au înțeles devreme că acest lanț scurt este oportun. Materia primă vine de foarte aproape, dând astfel un imbold economiei din zonă. „Vorbeaţi mai devreme de lanţul alimentar scurt, contează foarte mult, pentru că în zona locală, dezvoltându-se cât mai multe lanţuri alimentare, se dezvoltă şi economia zonală. Şi aici mă refer strict la domeniul meu de activitate, unul din lucrurile importante pe care ar trebui să le dezvoltăm cred că ar fi centrele de achiziţii, pentru că am întâlnit şi firmele, pe cei din fermele cu care colaborez, sunt de multe ori atât de supăraţi pentru că li se oferă la final nişte preţuri foarte mici, iar unii din ei ajung să-şi arunce recolta, legumele şi fructele, tocmai pentru a o lăsa îngrăşământ pentru pământ, decât să o dea pe doi bani. Noi materiile prime le luăm din zonă. Pe partea de legume-fructe, avem colaborări cu producători şi fermieri de la noi din Tulcea, care nu sunt la o distanţă mai mare de 75 km, şi am ţinut cont de lucrul acesta, pentru că noi am accesat proiecte pe măsura 16.4 şi 16.4A, proiecte pe promovare, de aceea pe lângă proiectele de investiţii avem şi pe promovare, am avut două pe care le-am implementat, încă două care chiar săptămâna aceasta ne-au anunţat că sunt eligibile, urmează contractarea, iar aceste proiecte pe promovare ne ajută foarte mult. Pe lângă faptul că putem achiziţiona şi utilaje pentru a ajuta producţia în domeniul legumelor-fructe, avem şi oportunitatea de a face promovare. În perioada pandemiei au fost ca o mană cerească aceste proiecte, pentru că am avut pe proiectul 16.4 şi deschiderea site-ului online de vânzări. Într-adevăr, a fost un real succes, pentru că în pandemie toată lumea a accesat site-urile online, dar nu numai atunci. Oamenii s-au obişnuit, intră pe calculator, pe un site online, comandă, ştiu produsele, ştiu calitatea şi atunci le e mai uşor decât să le caute. Dacă în momentul de faţă nu putem să le avem în toate lanţurile sau în toată ţara, ei au acces online la aceste produse, prin site.”
Pe lângă activitatea concretă de producție pe care a pus-o la punct doamna Paula Vals, s-a organizat și în direcția promovării, găsind căi foarte eficiente pentru aceasta. Una dintre ele este Asociaţia „Moesis tradiţional”, prin care promovează tradițiile locale în ansamblul lor, nu doar produsele tradiționale ale firmei. Încă o acțiune prin care ajută comunitatea, pentru că înțelege că un agent economic nu va prospera în mijlocul unei populații paupere. „În cadrul asociaţiei noi organizăm destule evenimente, pentru că ne dorim foarte mult să promovăm tradiţiile locale din toată Dobrogea, tradiţiile culturale, tradiţiile gastronomice, şi atunci de câţiva ani organizăm târgul Etno-Dobrogea, unde producători de produse tradiţionale bio își prezintă marfa, eco, pe schemă de calitate, în fiecare an în luna septembrie clienţii şi turiştii noştri din zonă pot vedea un târg foarte frumos organizat, şi reamintesc pe această cale că mulţumesc Consiliului Judeţean, care ne-a fost întotdeauna aproape.”
„Încercăm pe viitor să dezvoltăm şi în zona noastră cât mai multe cooperative, tocmai pentru a veni în sprijinul tuturor, atât al fermierilor, cât şi al procesatorilor, şi mai departe altfel poţi negocia cu lanțurile mari, când ai o cooperativă, când totul este bine pus la punct şi poţi face livrarea şi negocia pe cantităţi, pe diversitate.”
Alături de oameni
O altă problemă este legată de factorul uman. Pentru că nu de puţine ori constatăm că vrem să facem ceva, dar nu mai avem cu cine. „Am întâlnit ferme şi colaboratori de-ai mei spunându-mi: te rog, trimite-mi oameni ca să culeagă! Să mă ajute, că nu am forţă de muncă.” De aceea trebuie să găsești soluții să îi ții alături. Iar Paula Vals se pare că a găsit, pentru că a început cu câțiva oameni, iar acum are câteva sute de angajați. „Dacă până acum salariile nu erau cele dorite, cu toate că eu zic că oamenii au fost mulţumiţi întotdeauna aici, acum, după ultimele modificări, se resimte, creşterea salarială îi determină cumva să rămână în industria alimentară, dar pe lângă salariu oamenii trebuie să fie mulţumiţi, liniştiţi, să simtă că îi pasă cuiva de ei, iar eu zic că întotdeauna am fost aproape de fiecare om, de fiecare angajat, de fiecare coleg, nu numai pe partea profesională, ci şi pe partea umană, personală. Atunci când au o situaţie sau o problemă şi aleg să vină pentru a-mi cere sprijinul, niciodată nu am spus că nu sunt alături de ei.”
Legat de problema fermierilor locali care se confruntă cu lipsa forței de muncă, doamna Vals crede că se poate rezolva prin organizarea de centre de achiziție, chiar și sub forma de cooperație. „Marfa ar putea fi selectată, care e pentru procesare, care pentru vânzare, prin aceste centre de achiziție, de ce nu centre-cooperative chiar? Asta este o altă problemă a noastră, a românilor, că de multe ori nu reuşim să ne asociem, şi mai ales în momentul de faţă cooperativele cred că ar fi o soluţie ca să funcţionăm cât mai bine, m-am gândit şi la lucrul acesta şi încercăm pe viitor să dezvoltăm şi în zona noastră cât mai multe cooperative, tocmai pentru a veni în sprijinul tuturor, atât al fermierilor, cât şi al procesatorilor, şi mai departe altfel poţi negocia cu lanțurile mari, când ai o cooperativă, când totul este bine pus la punct şi poţi face livrarea şi negocia pe cantităţi, pe diversitate.”
Antreprenoriatul, un concept necesar
Nu ne este greu să credem că în curând ar putea conduce o astfel de cooperativă, pentru că deja se află la conducerea unei filiale a unei confederații. Este vorba de Confederaţia Națională pentru Antreprenoriat Feminin din judeţul Tulcea. „Am încercat să dezvoltăm o filială a acestei confederaţii tocmai pentru a face o unitate a femeilor de afaceri, pentru a coagula mediul de afaceri feminin şi nu numai, pentru că în cadrul confederaţiei întâlnim şi firme care sunt conduse de bărbaţi, dar au destule antreprenoare, şi atunci noi avem deschiderea necesară pentru a primi pe oricine în această confederaţie, pentru a ne ajuta între noi, în primul rând, şi mai ales pentru a fi o portavoce către guvernatorii noştri, către guvernul nostru, pentru a negocia anumite facilităţi, şi avem în cadrul acestei confederaţii foarte multe proiecte pe digitalizare, pe antreprenoriat, acum acest proiect de a introduce în şcoală antreprenoriatul cred că este o idee extraordinară, pentru că, aşa cum vă spuneam, când am început businessul nu aveam idee ce înseamnă antreprenoriatul, iar copiii de astăzi au această oportunitate, sau o vor avea, de a afla ce înseamnă antreprenoriatul, şi făcând aceste cursuri nu neapărat trebuie să fii antreprenor. Poate unii nu au capacitatea sau poate n-au posibilitatea materială, sau poate n-au curajul necesar, dar pentru a forma lideri este extraordinar ca aceste cursuri de antreprenoriat să existe, chiar din şcolile primare. Pentru că copiii sunt atât de deschişi şi au o aşa viziune acum, numai că ei trebuie direcţionaţi spre a învăţa lucruri.” Salutăm și susținem și noi o astfel de abordare, un deziderat pentru care merită să te implici, pentru că simțul antreprenorial din păcate nu vine din familie și este necesar oricăruia dintre noi. Sau poate vine și din familie sau din genele noastre, pentru că unii parcă sunt născuți pentru asta. Indiferent cât de greu le este.
Fără regrete, cu iubire, mereu înainte
Am întrebat-o pe doamna Vals dacă merită tot acest efort. Răspunsul este, pentru cei care o cunosc, oarecum așteptat: „În momentul în care te apuci şi eşti un om de construcţie, nu poţi da înapoi. Chiar dacă în decursul a 30 de ani am avut atâtea impedimente, când eşti făcut să construieşti, să faci lucruri, e greu să dai înapoi. Şi apoi ştiţi cum e zicala: când intri în horă, trebuie să joci. Nu prea ai cum să mai ieşi. Și am învăţat jocul şi sper să-l învăţ şi mai bine, pentru că nu vreau să renunţ la această idee, nu vreau să renunţ la business şi la dorinţa de a construi şi de a ajunge ca ţara noastră să aibă o industrie, aşa cum am văzut în alte ţări. Eu sunt încă optimistă şi cred în capacitatea noastră, şi a antreprenorilor, şi a guvernanţilor, că vom da mâna şi că vom ajunge să construim o Românie ca afară, o România frumoasă. Încă sper”.
Noi am zice nu neapărat ca afară, dar să fie o Românie a noastră, pentru noi, în care să trăim şi să ne bucurăm că am rămas pentru a construi. Să ne bucurăm și de dulciurile de la Greci, făurite cu pasiune de ceea ce se cheamă a doua familie a doamnei Paula Vals. A doua familie pentru că, totuși, așa cum este normal, pe primul loc este propria familie. „Nu pot spune că am un regret, întotdeauna îmi asum fiecare lucru pe care-l fac, fiecare greşeală, şi asumându-ţi nu poţi să ai regrete. N-ai cum. Nu, nu am niciun regret. Cea mai mare bucurie sunt copiii, pe primul loc, următoarea e a doua familie, cea de care spuneam mai devreme, 240 de oameni; bucuria de a construi şi de a merge mai departe, bucuria de a trăi, bucuria de a fi sănătos, în primul rând, cred că ar trebui să ne bucurăm de fiecare lucru pe care-l întâlnim şi care ni se întâmplă în fiecare zi. Îmi sunt alături fetele, cea mare se ocupă de partea de vânzări şi are un mic business dezvoltat tot cu produsele de aici, cea mică e la facultate, începe facultatea în domeniu, pentru că vrea să ducă businessul mai departe, şi asta îmi dă putere să merg mai departe, să nu renunţ şi să duc această afacere acolo unde zic eu că ar trebui, după ani de muncă să ajungem la tehnologizare, la automatizare, să putem fi în toate lanţurile şi în toată ţara. Asta este dorinţa cea mai mare.”
O dorință onorabilă. O viziune prin care se poate crește în orice domeniu de activitate. Să îți dorești să faci lucrurile să meargă bine, cât mai bine. O atitudine pe care ar fi bine să o aibă toți cei care au energia, capacitatea și șansa de a mișca lucrurile în țara asta. Fie antreprenori, fie politicieni.
Articol scris de: ADRIAN NEDELCU & ȘTEFAN RANCU
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – octombrie 2022Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.htmlClubul Fermierilor Români a lansat marți, 22 noiembrie 2022, cursurile pentru programul „Antreprenor în Agricultura 4.0”. Ajuns la cea de-a doua ediție, programul își propune perfecționarea managerială a administratorilor fermelor românești pentru transformarea propriei afaceri într-un model de business sustenabil. La ceremonia de începere a cursurilor celei de-a doua generații de antreprenori în agricultura 4.0 au participat conducerea Clubului Fermierilor Români, absolvenții primei serii și presa.
32 de manageri de ferme din toate regiunile țării s-au înscris la cursurile de perfecționare managerială, care se desfășoară în perioada noiembrie 2022 – februarie 2023. Cursurile au loc la București și Predeal și vor fi urmate de sesiuni aplicate în fermele participanților, unde aceștia vor realiza schimburi de bune practici agricole și de idei inovative specifice dezvoltării propriei afaceri în condițiile socioeconomice actuale.
„Noi, Clubul Fermierilor Români, credem cu tărie că pentru a asigura profitabilitatea afacerii în agricultura secolului XXI este nevoie, mai mult ca oricând, de adaptabilitate și de deschidere pentru implementarea noilor practici agricole. Din acest motiv am dezvoltat programul de perfecționare managerială Antreprenor în Agricultura 4.0. prin care sprijinim managerii de ferme în a-și crește competitivitatea afacerii într-un mediu aflat într-o continuă schimbare și să inoveze, atât la nivel managerial, cât și tehnologic”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv.
Din partea Clubului Fermierilor Români, managerul Politici și Programe în Agricultură - Bogdan Chiripuci a precizat că: „Prima ediție a programului a înregistrat un real succes demonstrat prin investițiile și schimbarea strategiei de business a participanților, precum și prin crearea și menținerea legăturilor personale și comerciale dintre absolvenți. În cele 21 de zile de curs, participanții își vor dezvolta abilitățile privind administrarea și diversificarea activității agricole, dar și cunoștințele de agricultură digitală, comerț cu cereale, accesare de fonduri europene și noi reglementări europene. Programul este completat de cursuri de dezvoltare personală menite să ofere fermierului de astăzi o imagine de ansamblu asupra factorilor multidisciplinari cu care interacționează zilnic”.
George Chiriță, din județul Galați, un pasionat de tehnologie, care administrează o fermă vegetală de 400 hectare și participă la ce-a de-a doua serie a programului de perfecționare managerială, ne-a zis: „Am urmat anul trecut programul Tineri Lideri pentru Agricultură organizat tot de Clubul Fermierilor Români, așa că înscrierea în programul Antreprenor în Agricultura 4.0 a venit ca un pas firesc în dezvoltarea mea profesională ca fermier și manager. Sunt încântat să cunosc oameni noi și să dobândesc noi competențe necesare pentru afacerea mea”.
Pentru mai multe informații accesați link-urile: https://cfro.ro/antreprenor-in-agricultura-4-0https://revistafermierului.ro/din-revista/eveniment/item/5550-antreprenor-in-agricultura-4-0-seria-2022-2023-la-start.html