Legea irigațiilor și Legea arendei, considerate vitale pentru creșterea capacității de producție a României în paralel cu reducerea riscurilor climatice, au fost modificate în beneficiul fermierilor.

Legea privind irigațiile (despre care am scris aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/5347-sistemele-de-irigatii-la-nivelul-fermelor-beneficiaza-de-finantare-publica-nerambursabila-o-noua-lege-cu-buget-majorat-adoptata-de-parlament.html) a fost trimisă spre promulgare, iar modificările aduse Legii arendei se află în analiză la Senat, urmând să fie dezbătute în curând în Parlamentul României.

Noua Lege a îmbunătățirilor funciare îndreaptă o veche inechitate, extinzând subvenționarea cu până la 50% a cheltuielilor cu energia folosită la irigat și pentru fermierii individuali, persoane fizice sau juridice, care au investit în amenajări locale. Până acum, de această facilitate beneficiau doar organizațiile de udători sau fermele cu acces la rețeaua națională de irigații.

„O a doua modificare cheie este eliminarea condiției care constituia o barieră în calea extinderii irigațiilor în foarte multe zone: acordul explicit al proprietarului terenului.  Conform amendamentului, autorizația de construire va putea fi de acum emisă după 10 zile calendaristice de la publicarea notificării intenției de a construi de către deținătorul proiectului, ceea ce rezolvă situațiile a numeroase proiecte blocate din cauza faptului că moștenitorii nu puteau fi contactați”, precizează Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR).

În plus, arată APPR, noua lege a irigațiilor prevede și alocări bugetare consistente, de până la 1500 miliarde euro până în 2027, pentru reabilitatea și extinderea infrastructurii principale de irigații, esențială în conservarea capacității de producție și combaterea efectelor secetei cu care țara noastră se confruntă periodic.

„Cealaltă piesă esențială pentru construirea unui ca bază pentru exploatații agricole viabile o constituie inițiativa legislativă pentru modificarea prevederilor referitoare la arendarea terenurilor agricole, prevăzute de Legea nr.287/2009 privind Codul civil. Aceasta intră în procedura de analiză la Senat, urmând să fie dezbătută de Parlamentul României în procedură de urgență”, menționează APPR.

„Legea arendei este rezultatul discuțiilor și dezbaterilor pe care le-am avut cu fermierii și asociațiile de profil care ne-au explicat că au nevoie de predictibilitate și stabilitate pentru a se putea dezvolta, pentru amortizarea investițiilor, accesarea de fonduri europene sau credite bancare”, a declarat Florin Barbu, președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților.

Proiectul legislativ prevede ca durata arendării să fie de minimum zece ani. Dacă arenda nu este plătită la timp, se reziliază unilateral contractul. Totodată, este interzisă subarendarea, dar nu și schimbul de terenuri între arendași. Contractele aflate în derulare rămân în vigoare până la data expirării.

„Legea arendei este un sprijin atât pentru cei care investesc în agricultura românească, cât și pentru proprietarii de terenuri care nu pot să le întrețină”, a specificat Florin Barbu.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Alianța pentru Agricultură și Cooperare anunță că a reușit să obțină pentru fermieri derogările solicitate pe strategiile Green Deal, cât și sprijin european pentru conturarea unei strategii privind independența proteică a Europei.

Cu urmare a demersurilor intense întreprinse de Alianța pentru Agricultură și Cooperare către Copa-Cogeca și autoritățile naționale pentru obținerea unor derogări de la Pactul Verde European în contextul conflictului ruso-ucrainian, Comisia Europeană a anunțat că este dispusă să accepte derogări importante de la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al  Parlamentului European și al Consiliului și de la Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei în ceea ce privește punerea în aplicare a anumitor condiții referitoare la plata pentru ecologizare pentru anul de cerere 2022.

Cele mai importante pentru fermierii noștri, cu un impact imediat, constau în derogarea de la articolul 44 alineatul (4) din Regulamentul mai sus amintit, permițând statelor membre să decidă ca terenurile aflate în pârloagă să fie considerate o cultură distinctă, chiar dacă aceste terenuri au fost pășunate sau recoltate în  scop de producție.

De asemnea, prin derogare de la articolul 45 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014, pentru anul de revendicare 2022, statele membre pot decide ca terenurile necultivate să fie considerate zonă de interes ecologic în temeiul articolului 46 alineatul (2), primul  paragraf, litera (a), din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, chiar dacă aceste terenuri au fost pășunate sau recoltate în scop de producție sau au fost cultivate.

Se va aplică factorul de ponderare stabilit pentru terenurile aflate în pârloagă în anexa X la Regulamentul (UE) 1307/2013.

La fel de importantă este derogarea de la articolul 45 alineatul (10b) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014, derogare care permite utilizarea de produse de protecție a plantelor în acele zone destinate pășunării sau recoltate în scopuri de producție.

Cu privire la un alt obiectiv al Alianței pentru Agricultură și Cooperare privind o strategie pentru creșterea producției de proteaginoase la nivelul Uniunii Europene, în cadrul Consiliului AGRI-FISH din 21 martie 2022, a fost prezentată o notă informativă intitulată „Îmbunătățirea potențialului proteinelor pe bază de plante în Europa, în conformitate cu obiectivele stabilite în Pactul Verde European”. Acesta a fost inițiată de reprezentanța austriacă și a primit sprijinul a alte 19 state membre, printre care și România.

Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a susținut în cadrul Consiliului AGRI-FISH această inițiativă, declarând că este binecunoscut faptul că UE este dependentă de importuri proteice din țări terțe, dintre care 76% din provin din soia și șroturi din soia. A transmis că România va sprijni demersul prin cultivarea unor soiuri de proteaginoase și leguminoase cu potențial mare de producție și cu rezistență crescută la condițiile climatice.

În urma dezbaterilor, președinția franceză a concluzionat că este absolut necesară dezvoltarea, în continuare, a producției de proteine ​​vegetale și a surselor alternative de proteine ​​animale în UE și a invitat Comisia să prezinte o strategie UE de tranziție a proteinelor, care încurajează cultivarea de proteine ​​vegetale pentru alimente și hrană pentru animale în UE, precum și utilizarea altor surse durabile de proteine.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) anunță că reprezentanții Comisiei Europene au reacționat la solicitările fermierilor. Într-o comunicare de joi, 17 martie 2022, s-au anunțat propuneri care intră în vigoare anul acesta.

În cursul consultărilor organizate de Comisia Europeana/DG Agri cu partenerii de dialog civil, la care APPR a fost prezentă, reprezentanții Comisiei au anunțat intenția instituției de a aproba derogări de la constrângerile prevăzute de plățile pentru înverzire în 2022, pentru a crește potențialul de producție al sectorului agricol european în perioada de mari provocări pe care o traversează.

„Cea mai relevantă pentru fermierii din România este derogarea de la interdicția de utilizare a tratamentelor fitosanitare pe culturile fixatoare de azot utilizate pentru zonele de interes ecologic, care se pot recolta”, transmite APPR.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Criza provocată de COVID – 19, precum și criza energetică și cea cauzată de conflictul ruso-ucrainean, pot duce la o lipsă de hrană, atrag atenția fermierii din Alianța pentru Agricultură și Cooperare (APPR, LAPAR, Pro Agro, UNCSV).

Confictul ruso-ucrainean riscă să perturbe piețele globale pentru produse agricole (îndeosebi cereale și oleaginoase) și inputuri pentru agricultură, cum ar fi energia, combustibilul și îngrășămintele. Rusia este cel mai mare furnizor de combustibil al UE (18% din importurile Uniunii Europene provin din Rusia); exporturile rusești de îngrășăminte către UE reprezintă 30% din importurile de îngrășăminte la nivelul Uniunii, iar în cazul României ajung și până la 40% în anumiți ani.

La cele trei crize menționate mai sus se adaugă și seceta pedologică care a început să facă ravagii în multe state europene, făcându-se resimțită și în țara noastră. „Pe de o parte se pune problema de costuri și pe de altă parte de lipsa disponibilității unor produse/inputuri, toate acestea ducând la diminuarea drastică a producției agricole a României și a majorității statelor din UE. Costurile cu inputurile agricole și producția agricolă au crescut și vor mai crește foarte mult, prin urmare se va limita accesul la hrană pentru consumatorii cu venituri mici în special. Există riscul major ca țările sărace din Asia, Africa precum Egipt, Liban, Indonezia, Etiopia etc să sufere de înfometare în anul 2022 și 2023. Consumatorii din Europa vor avea hrană, dar va fi la costuri foarte mari, la limita permisibilității. Cei care vor suferi de foame vor deveni refugiați în țările mai dezvoltate, așa cum se întâmplă și acum în Europa. Nu știm dacă Europa și România vor putea face față unui val de refugiați enorm de mare în comparație cu cel din prezent. Trebuie luate măsuri la nivel european prin amânarea implementării restricțiilor prevăzute în strategiile pentru agricultură ale Pactului Verde European, respectiv de la Fermă la Furculiță și Biodiversitatea 2030, dar foarte importante sunt și măsurile pe care le ia fiecare stat membru, respectiv România. Efectele crizelor au început să se resimtă și vor avea impact în producția anului 2022, dar mult mai proeminentă va fi pentru producția și prețul recoltelor din anul 2023”, se arată într-o scrisoare deschisă adresată Guvernului României de către Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC).

Fermierii solicită Executivului de la București să ia următoarele măsuri urgent:

• Eliminarea accizei la motorina folosită în agricultură pentru perioada 15 martie - 15 august 2022;

• Acordarea unei subvenții la tona de îngrășământ utilizat în agricultura autohtonă, putându-se utiliza un model similar cu al Bulgariei, respectiv echivalentul în lei a 58 euro Mw/h și compensarea certificatelor verzi/sumelor aferente acestora pentru a fi utilizate în investiții pentru reducerea emisiilor de CO₂ și trecerea către o energie prietenoasă cu mediul. „Este foarte important să se concretizeze cât mai rapid această formă de sprijin pentru a se putea începe producția de îngrășăminte chimice, depozitarea la distribuitori și chiar fermieri pentru campania din toamna 2022”, precizează AAC.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În ultimii ani, sectorul agricol românesc a fost și continuă să fie sub un real asediu. Alinierea la noile condiții ale Politicii Agricole Comune și strategiile europene de implementare a Green Deal-ului au pus o presiune enormă pe fermierul român, dar și pe cel european. În calitate de reprezentant al României la Copa – Cogeca, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) este în permanent contact cu realitățile agriculturii europene, dar și cu impactul pe care îl au pachetele legislative emise de Comisia Europeană din dorința de a trece la o agricultură verde până în 2030.

„Lupta pe care o ducem cu organismele europene continuă, mai ales când în joc este siguranța alimentară europeană și națională. Criza provocată de COVID-19 ne-a pus în situația de a ne reorganiza și de a găsi soluții pentru a adapta practicile agricole. O nouă criză se întrevede prin prisma conflictului ruso-ucrainean. Invazia Ucrainei riscă să perturbe piețele globale pentru produsele agricole și mărfurile necesare producției agricole, cum ar fi energia, îngrășămintele și cerealele-oleaginoasele. Rusia este cel mai mare furnizor de combustibil al UE (18% din importurile UE provin din Rusia); exporturile rusești de îngrășăminte către UE reprezintă 3 miliarde euro sau aproximativ 30% din importurile de îngrășăminte la nivelul Uniunii, iar în cazul României ajung și până la 40%. Aceste lucruri nu pot rămâne fără ecou la nivelul agricultorului român”, transmite AAC.

În fața acestor noi provocări Alianța pentru Agricultură și Cooperare nu poate rămane fără o reacție fermă. Cele patru organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, având în vedere contextul actual dificil, solicită o serie de acțiuni și măsuri pentru evitarea colapsului sectorului agroalimentar autohton. Prin urmare, AAC cere derogare de la prevederile Strategiei Farm to Fork cu privire la suprafețele necultivate pentru conservarea biodiversității, acum fiind esențială orice suprafață agricolă. Totodată, Alianța solicită derogare de la limitările privind reducerea la 50% a fertilizanților și pesticidelor.

„Alianța pentru Agricultură și Cooperare recunoaște în continuare nevoia de o dezvoltare durabilă, adaptarea politicii agricole pentru prezent și viitor. PAC nu include însă numai protecția mediului și a climei, ci în primul rând un sector agricol eficient din punct de vedere economic și al securității agroalimentare. Obiectivele PAC sunt foarte importante pentru fermierii și cooperativele agricole din România și se vor aproba doar prin implicarea directă și concertată a Copa-Cogeca și a autorităților din statele membre. Acum este nevoie de unitate și reprezentarea activă a sectorului agroalimentar românesc în toate forumurile existente la nivel european, de către toate organizațiile fondate și conduse de producători agroalimentari. În actualul context de criză este mult mai importantă construcția, unitatea, prezența activă la nivelul tuturor forurilor, decât acțiuni divergente care tind să dezbine și să afecteze profund interesele fermierilor și cooperativelor. Reprezentativitatea AAC este o certitudine și nu poate fi contestată. Aceasta se poate dovedi oricând cu actele constitutive, membrii fondatori, participarea acestora în organele de conducere și luarea deciziilor, aspecte validate de instanță și considerăm normal, ca orice entitate/persoană, înainte să conteste să se asigure că din actele constitutive ale așa-ziselor „organizații de fermieri” pe care le reprezintă reiese că sunt formate din producători, că aceștia au drept de decizie și se reprezintă într-un mod transparent prin organele de conducere. Alianța pentru Agricultură și Cooperare își manifestă în continuare deschiderea pentru colaborare în cadrul grupurilor de dialog civil naționale cu toate organizațiile producătorilor, pentru o prezență proactivă a sectorului agroalimentar la nivelul autorităților naționale și europene”, precizează AAC într-un comunicat de presă transmis redacției.

Cele patru organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare (APPR, Federația PRO AGRO, LAPAR și UNCSV), însumează aproximativ 3.500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 milioane ha, la care se adaugă 1,5 milioane ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează o cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Sectorul agroalimentar se confruntă de mai bine de doi ani cu crize succesive, plecând de la criza sanitară generată de pandemia de Covid-19, la cea energetică, umanitară și economică. Conflictul ruso-ucrainean va perturba piața cerealelor și întregul sector agroalimentar pe termen mediu și lung. Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), a declarat că Guvernul nu va interveni pe piața cerealelor și nu va restricționa fluxurile comerciale ale României.

„Am văzut deciziile țărilor din regiune cu privire la limitarea exporturilor de cereale și vreau să fie foarte clar: România se bucură de o stabilitate a resurselor interne vitale. Așadar, nu suntem în situația de a introduce momentan limitări în relațiile comerciale. Într-un an bun producem 11 milioane de tone de grâu, iar necesarul nostru de consum intern este de aproximativ 4 milioane”, a precizat Adrian Chesnoiu.

Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) anunță că sprijină poziția oficială exprimată de ministrul Agriculturii. „Prin exporturile sale de produse agricole, țara noastră este un furnizor important intra și extracomunitar de securitate alimentară, un rol pe care și l-a consolidat prin eforturi susținute de-a lungul ultimilor 15 ani. România a avut parte, în 2021, de un an agricol favorabil. În ciuda restricțiilor generate de pandemie, fermierii români s-au mobilizat exemplar și au semănat, îngrijit și strâns recolte bogate: peste 11 milioane tone de grâu și aproape 14 milioane tone de porumb. Dacă va dori să achiziționeze cereale în vederea constituirii de rezerve, statul român ar putea organiza licitații, la care pot participa producătorii agricoli, inclusiv membrii APPR, la prețurile curente ale pieței”, transmite APPR.

La grâu, pentru care consumul anual total este de circa 4,2 - 4,5 milioane de tone, există la acest moment cantități disponibile pentru acoperirea cererii interne până la următoarea recoltă.

În cazul porumbului, fermierii din țara noastră depind în mare măsură de piețele de export, deoarece nu există, la nivel național, suficientă capacitate de procesare, iar consumul intern a fost redus în ultimii ani și pe fondul scăderii efectivelor de animale, îndeosebi în urma focarelor de pestă porcină africană. Din producția anului de piață 2021/2022, se consumă intern aproximativ 7 milioane tone de porumb, prin urmare disponibilul pentru export este substanțial. În mod tradițional, România exportă anual 5 - 7 milioane de tone porumb boabe, din care 50% în UE și 50% către țările din Orientul Mijlociu și Africa.

„Până la sfârșitul anului agricol curent (adică până la 30 iunie), Rusia și Ucraina ar mai fi avut de livrat pe piața globală 11 milioane tone de grâu și 15 milioane tone de porumb. Aceste cantități vor trebui substituite de alte țări producătoare care dispun de resurse de hrană, iar România poate contribui la ameliorarea situației aprovizionând parteneri comerciali care trec printr-o amenințare fără precedent. România trebuie să rămână un partener de încredere în UE, iar orice decizie cu privire la piața liberă intracomunitară trebuie luată având în vedere obligațiile pe care le avem ca membru al UE. Desigur că situația trebuie evaluată continuu, dar precipitațiile căzute în prima parte a lunii martie constituie premisele unui nou an agricol normal. Prețurile mărfurilor agricole au escaladat, dar cel puțin în același ritm au escaladat prețurile la energie, combustibil și alte inputuri agricole. De aceea este esențial ca fermierii să-și poată recupera costurile și să aibă acces la resurse pentru a relua producția în campania agricolă de primăvară. Se impune identificarea soluţiilor robuste la problemele care pot apărea atât pe plan intern, cât şi în context internaţional, inclusiv susţinerea fermierilor pentru a face faţă provocărilor perioadei pe care o traversăm”, susține APPR.

Agricultura românească trebuie să primească finanțare pentru a ține pasul cu celelalte state europene

Adrian Chesnoiu consideră că este obligatoriu să se rediscute la nivel european alocările din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „În timp ce alte state europene au alocări consistente, agricultura României are zero eurocenți prevăzuți în PNRR. La recenta discuție informală cu miniștrii Agriculturii din UE am transmis comisarului european că România are nevoie de fonduri din PNRR. Trebuie să investim masiv în sistemele de irigații, precum și în sistemele antigrindină și de creștere a precipitațiilor, pentru a oferi fermierilor pârghiile necesare obținerii unor producții ridicate. De asemenea, situația globală ne obligă să direcționăm fonduri pentru construirea de depozite și unități de procesare pentru a transforma cât mai mult din materia primă în produse finite. Actualizăm permanent datele pentru punerea în mișcare în timp real a măsurilor guvernamentale astfel încât efectele agresiunii Rusiei asupra Ucrainei să fie diminuate la maximum”, a arătat ministrul Agriculturii.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În contextul războiului ruso-ucrainean, izbucnit pe data de 24 februarie 2022, două sectoare de maximă importanţă ale Uniunii Europene au de suferit: sectorul agricol şi alimentar, ambele având nevoie urgentă de o ajustare cât mai rapidă a practicilor şi de un răspuns legislativ ferm din partea Comisiei Europene pentru a contracara situaţiile de criză care se întrevăd deja la orizont. Ţinând cont de faptul că, în doar câteva zile, costurile de producţie, preţurile inputurilor, în special ale îngrăşămintelor, dar şi ale energiei au explodat, răspunsul din partea decidenţilor publici trebuie să vină cât mai rapid.

La iniţiativa Preşedinţiei Franceze a UE, pe 2 martie 2022 a avut loc o videoconferinţă a miniştrilor Agriculturii din statele membre, în cadrul căreia s-au discutat principalele riscuri cu care cele două sectoare se confruntă în urma invaziei din Ucraina. Ordinea de zi a cuprins câteva puncte fierbinţi, precum estimările privind aprovizionarea, preţurile, accesul la materii prime şi inputuri agricole, dar şi identificarea soluţiilor la problemele care pot apărea atât pe plan intern, cât şi pe cel internaţional.

Comisarul european al Agriculturii, Janusz Wojciechowski, şi-a exprimat intenţiile de a activa mecanismul european de răspuns la criza de securitate alimentară instituit de Comisie şi de grupul de lucru la nivel înalt pentru sectorul cărnii de porc. De asemenea, acesta a vorbit despre adoptartea unor măsuri excepţionale în temeiul regulamentului privind Organizarea Comună a Pieţei, care vizează cele mai afectate sectoare de creşterea inputurilor.

În urma şedinţei, Preşedinţia franceză a solicitat Comisiei Europene reevaluarea Strategiei Farm to Fork şi luarea în considerare a unor derogări necesare pentru a creşte capacităţile de producţie. Aceste măsuri urmează a fi discutate atât de Comitetul special pentru Agricultură, cât şi în cadrul întâlnirii din 21 martie a Consiliului pentru Agricultură și Pescuit (AgriFish).

La nivelul statelor membre se pune accent pe o creştere a rezilienţei şi a suveranităţii alimentare care să fie incluse în politicile agricole ale Uniunii Europene. Având în vedere dependenţa UE de importurile de porumb din Ucraina, care reprezintă aproximativ 55% din importurile europene totale de porumb, actuala situaţia ameninţă suveranitatea alimentară a bătrânului continent. Pactul Verde European riscă, de asemenea, să îngreuneze situaţia actuală, diverse studii arătând că producţia de porumb din UE ar putea scădea între 7% şi 22%, aspect care ar accentua dependenţa Uniunii de principalii exportatori mondiali de porumb (Statele Unite ale Americii, Brazilia, Argentina şi Ucraina).

Dar care sunt nevoile şi dorinţele fermierilor în acest context critic?

Fermierii francezi, de exemplu, au înaintat o serie de măsuri menite să echilibreze situaţia de criză în ceea ce priveşte culturile mari. Din punctul lor de vedere, revizuirea Strategiei Farm to Fork este o soluţie posibilă, în contextul cerinţelor ambiţioase ale Uniunii de a aloca 4% din terenul arabil elementelor neproductive. „Această tendinţă trebuie oprită imediat”, afirmă într-un comunicat de presă cele mai mari asociaţii de reprezentare ale fermierilor din Franţa.

Într-un astfel de context, devine urgentă restabilirea capacităţii de producţie a UE în sectorul agricol şi alimentar, dar şi susţinerea fermierilor pentru a face faţă tuturor provocărilor. Totodată, consumatorul final nu trebuie neglijat, iar asigurarea unei protecţii a puterii de cumpărare a acestuia trebuie numaidecât adoptată. Sprijinul finanţărilor publice pentru inovare trebuie accelerat pentru dezvoltarea unor soluţii novatoare, cum ar fi noile tehnici de ameliorare a plantelor.

În cadrul videoconferinţei a fost subliniată importanţa mobilizării tuturor forurilor internaționale relevante, inclusiv OCDE, G20, G7 și FAO, pentru a răspunde nevoilor urgente ale sectorului agricol şi ale tuturor actorilor implicaţi în lanţul alimentar. Suntem părtaşi la un eveniment istoric cu repercusiuni ample, care poate va sta la baza unei renaşteri a politicii şi direcţiei la nivel european a uneia dintre cele mai importante dimensiuni ale economiei mondiale, agricultura.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În cadrul evenimentului Ziua Grâului Bărăgan 2022 vor fi prezentate 56 soiuri de cereale păioase, gentica provenind de la 12 companii producătoare de semințe. Întreaga platformă a fost semănată în aceleași condiții, iar fertilizarea și tratamentele cu produse fitosanitare se aplică conform aceleiași strategii pe toată suprafața. Ziua Grâului Bărăgan 2022 reprezintă una din platformele din seria evenimentelor dedicate fermierilor, marca FarmForum, evenimentul din județul Ialomița, de la Mărculești, fiind găzduit de ferma Agriserv Telehuz și susținut de partenerul principal Corteva Agriscience.

Grâul de iarnă poate fi fertilizat cu întreaga cantitate de azot în toamnă, dar studiile arată un răspuns vizibil mai bun de producție și o eficiență mai mare a folosirii azotului de către plante atunci când cea mai mare fracție de azot este administrată în primăvară, în momentul pornirii în vegetație.

Fertilizarea pe soluri înghețate care nu se dezgheață până în primăvară este o strategie de fertilizare greșită. Solul înghețat nu permite azotului să se deplaseze în sol. Mai mult decât atât, azotul se dizolvă în momentul topirii zăpezii, rămânând la suprafața solului înghețat poate chiar 1 – 2 săptămâni și nefiind accesibil plantelor din cauza temperaturilor încă scăzute (vorbim de pierderi financiare variind între 15% și 50 % din costul îngrășămintelor administrate).

Aplicarea de primăvară este uneori dificilă din cauza topirii neuniforme a zăpezii și a solului umed, dar înghețurile de dimineață, odată ce zăpada se topește, permit, de obicei, o aplicare în timp util.

Utilizarea îngrășământului lichid UAN (32-0-0) cu bare de flux este o metodă larg răspândită de aplicare. Aplicarea îngrășământului de tip UAN prin difuzare nu trebuie utilizată deoarece frunzele pot fi arse. Barele de flux trebuie monitorizate în timpul aplicării, astfel încât fluxul să nu fie întrerupt de vânt. În cazul în care apare această problemă, aplicarea îngrășământului prin utilizarea  barelor de flux va duce la o aplicare difuză, care ar conduce la arderea severă a frunzelor.

Granulele de uree pot fi utilizate, dar volatilitatea potențială a amoniacului este un motiv de îngrijorare dacă ploaia nu cade în câteva zile. Ureea aplicată la suprafață în no-till este deosebit de expusă riscului de volatilitate din cauza concentrației ridicate de enzimă urează în reziduu, în comparație cu solul gol. Pierderea amoniacului din cauza descompunerii ureei din cauza activității urează este cea mai mare atunci când solul/reziduul este umed, temperaturile sunt peste îngheț și bate un vânt.

Rata de azot

Rata de azot nu poate prezice randamentul de producție. Formulele de recomandare anterioare au forțat fermierii să prezică un randament și apoi să aplice predicția randamentului la o formulă. Această strategie a dus la o subfertilizare în câțiva ani datorită condițiilor de creștere mai puțin decât ideale în momentul fertilizării.

Starea meteorologică este imprevizibilă, iar condițiile de creștere se pot îmbunătăți, fiind posibile randamente de producție mai bune decât cele planificate inițial. Cercetările recente privind rata azotului pe mai multe culturi indică faptul că nu există nicio relație exactă între producție, rata de azot și condițiile de mediu.

O rată optimă de azot similară este adecvată atât într-un mediu cu randament scăzut, cât și într-un mediu cu randament ridicat, datorită diferențelor în ceea ce privește eliberarea de minerale din sol, probabilitatea pierderii de N datorită percolării și/sau denitrificării și eficiența absorbției N a rădăcinilor în diferite medii de umiditate a solului. Pentru cultura de grâu, este necesară luarea în considerare a productivității istorice a solului datorită economiei aplicărilor și nu neapărat a răspunsului de producție.

Cercetările unei Universități din America indică faptul că următoarele intervale de productivitate sunt adecvate pentru luarea în considerare a ratei economice optime de N pentru grâul de iarnă:

• Scăzut – randamente sub 2.690 kg/ha;

• Mediu – randamente între 2.690 și 4700 kg/ha;

• Mare – randamente mai mari de 4.700 kg/ha.

Pentru zonele cu productivitate scăzută, total N disponibil (îngrășământ +analize de sol privind cantitatea de azot) = 112 de kilograme de N/ha.

Pentru zonele cu productivitate medie, total disponibil N (îngrășământ +analize de sol privind cantitatea de azot) = 170 kilograme de N/ha.

Pentru zonele cu productivitate ridicată, total disponibil N (îngrășământ +analize de sol privind cantitatea de azot)  = 225 de kilograme de N/ha.

În concluzie, experiențele tehnologilor recomandă ca strategia de aplicare a îngrășămintelor în culturile de cereale păioase să țină cont de necesarul istoric al parcelelor, condițiile meteorologice și de capacitatea de producție a zonei.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) a dat fluierul de început celei de-a doua ediții a Campionatului Național de Fotbal al Fermierilor, la Slobozia, marți – 1 martie 2022. Competiția este dedicată iubitorilor și amatorilor de fotbal din rândul membrilor APPR și își propune să reunească fermierii într-un context diferit, provocându-i să schimbe terenul agricol cu terenul de fotbal.

Campionatul Național de Fotbal al Fermierilor, ediția 2022, reunește peste 280 de fermieri, grupați în 32 de echipe, distribuite în trei mari regiuni agricole ale țării: zona de Sud - Slobozia și Constanța, zona de Vest - Timișoara și zona de Est - Iași. În fiecare regiune sunt câte opt echipe formate din 9 jucători (5 jucători, 1 portar și 3 rezerve). Meciurile se desfășoară în două reprize de 15 minute, timp efectiv de joc, și câștigă echipa care marchează cele mai multe goluri. Toate meciurile sunt arbitrate de arbitri profesioniști.

Meciurile din faza de etapă sunt programate în perioada 1 – 10 martie, după cum urmează:

• 1 martie: Slobozia - Clubul Sportiv Municipal Unirea Slobozia;

• 3 martie: Constanța - Teren Sportiv „Aurel Vlaicu”;

• 8 martie: Timișoara - Teren Daf Junior, Giroc;

• 10 martie: Iași - Baza Sportivă a Universității de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad”, Iași.

După prima etapă urmează sferturile de Campionat care se desfășoară între primele două echipe calificate din fiecare regiune. În competiție s-au înscris 288 de fermieri, membrii APPR, cu vârsta minimă de 18 ani, care respectă cumulativ toate condițiile din Regulamentul Campionatului disponibil pe platforma dedicată www.campionatulfermierilor.ro.

La finalul competiției, vor fi acordate patru trofee, după cum urmează:

• Cupa Campionatului Național de Fotbal al Fermierilor, care se va acorda echipei câștigătoare din Marea Finală;

• Golgheterul Campionatului Național de Fotbal al Fermierilor, care se va acorda jucătorului cu cel mai mare număr de goluri înscrise;

• Veteranul Campionatului Național de Fotbal al Fermierilor, jucătorul cu vârsta cea mai înaintată, care va juca cel puțin 10 minute;

• Cel mai bun portar al Campionatului Național de Fotbal al Fermierilor acordat de către organizatori în urma analizei tuturor meciurilor.

Marea Finală va avea loc la Brașov pe 5 mai 2022. Echipa câștigătoare va primi o deplasare în Statele Unite ale Americii.

 „Am dat startul celei de a II-a ediții a Campionatului Național al Fermierilor, locul în care perseverența și spiritul de competiție se întâlnesc pe terenul de fotbal. Încurajați de impactul și entuziasmul cu care a fost primită prima ediție, am decis să transformăm Campionatul într-o tradiție în care cultivăm spiritul de echipă și fair play-ul, în timp ce ne bucurăm de legăturile care se formează între fermieri din toată țara. De acum, va deveni o sintagmă la fel de cunoscută în rândul fermierilor. Echipele Maria Group și Intercereal vor merge mai departe în Marea Finală de la Brașov”, a declarat Alina Crețu, director executiv APPR.

Campionatul Național de Fotbal al Fermierilor 2022 este organizat de APPR cu susținerea Partenerului Oficial - Corteva Agriscience, a Partenerului Instituțional - USV Iași, precum și a sponsorilor Groupama, IPSO Agricultură, Michelin, Rodbun, Agrochirnogi, Aldahra și Agricost.

„Am răspuns acestei propuneri din partea APPR deoarece ne place competiția. Corteva Agriscience este compania care, în 2015, a lansat campionatul intitulat Fermierul Campion. Acest proiect a constat în identificarea fermierilor care obțin cele mai mari producții folosind hibrizi de top marcă Pionner. Ne-am alăturat acestui proiect extraordinar organizat de APPR deoarece fermierii trebuie să fie competitivi și să facă față tuturor provocărilor din agricultură. Competiția înseamnă performanță, iar perfomanța înseamnă bunăstare”, a precizat Maria Cîrjă, director marketing Corteva Agriscience România & Republica Moldova.

Foto: Silviu Mihai (președinte ACCPT Ialomița), APPR și Alex Băgescu

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În cadrul celei de-a VII-a ediții a Congresului „De la fermieri pentru fermieri”, eveniment desfășurat pe 16 februarie 2022, Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) a decernat trofeele „Porumbul de Aur 2021”. La categoria irigat, câștigător este Mihai Solomei, director general al societății Al-Dahra Agricost Insula Mare a Brăilei.

În Insula Mare a Brăilei, inginerul Mihai Solomei a semănat hibridul Pioneer^® P1535 și a obținut o producție care a depășit 23 tone/ha. „Vreau să le mulțumesc colegilor mei pentru producția record obținută anul trecut. Este vorba de peste 23 tone/hectar, cu hibridul P1535 al firmei Corteva Agriscience. În spatele acestui rezultat este o muncă destul de mare. Sunt 20 de ani de investiții în Insula Mare a Brăilei, nu s-a obținut această producție peste noapte. S-au schimbat multe, s-a investit în utilaje, s-a investit în tehnologie, în agricultura de precizie, în agricultura digitală, în cartarea solului și bineînțeles, s-a investit în cercetare și testare. Fără cei care ne livrează inputuri, substanțe chimice, fără cercetători și fără oameni care să ne învețe să facem agricultură, n-am fi reușit. Gândul nostru este de a fi sustenabili și durabili. Insula Mare a investit foarte mult în irigații în ultimii ani, iar acum 92% dintre cele 56.000 ha sunt irigate. Acest proiect pe care l-am avut anul trecut pe 100 ha, unde am testat și am reușit să facem o producție record, este vorba despre un sistem integrat cu irigație tip pivot pe 75% din suprafață, iar pe restul de 25% s-a implementat un sistem de irigație subterană”, a spus Mihai Solomei în timpul evenimentului.

Hibridul P1535 face parte din grupa de maturitate FAO 610, este un hibrid tardiv ce are nevoie de cel puțin patru irigări și o bună fertilizare, iar în Insula Mare a Brăilei se aplică tehnologie de înaltă calitate și rezultatele sunt pe măsură. „Vorbim despre o suprafață irigată 100%, unde cultură premergătoare am avut tot porumb. Sămânța a fost tratată, am semănat la jumătatea lunii aprilie 2021, 80.000 boabe germinabile/ha. Concomitent am aplicat 250 kg/ha de îngrășământ 14.28.14. În stadiul de două frunze am fertirigat cu azot lichid 46 kg s.a/ha, iar la 3-4 frunze am erbicidat pentru a combate buruienile dicotiledonate. Apoi, în stadiul de 6-8 frunze, a urmat o nouă trecere pentru combaterea buruienilor monocotiledonate și pentru Ostrinia, de aceea am aplicat Principal^®, Inazuma^® și un biostimulator, plus adjuvant. Apoi a urmat o nouă fertirigare cu azot lichid și am mai aplicat un tratament pentru Helicoverpa. În ceea ce privește apa, trebuie spus că de la finalul lunii mai și începutul lunii iunie, cultura a primit precipitații în cantitate de 200 ml/mp, iar din irigat 180 ml/mp, în patru udări”, a precizat inginerul Mihai Solomei.

Maria Cîrjă, director de marketing al companiei Corteva Agriscience România & Republica Moldova, a declarat: „Suntem bucuroși atunci când fermierii care aleg hibrizi Pioneer sunt răsplătiți pentru rezultatele pe care le obțin. Iar recunoașterea performanței în cadrul unui astfel de concurs precum Porumbul de Aur este cu atât mai importantă. Știm că membrii APPR care s-au înscris în cadrul acestei competiții sunt agricultori de seamă, care aplică tehnologii de cultură ca la carte, iar printre ei se numără, bineînțeles, și specialiștii din Insula Mare a Brăilei. Ne bucură faptul că an de an obțin producții ridicate cu hibrizii Pioneer. Îl felicităm pe domnul Solomei, dar și întreaga echipă, pentru munca pe care o depun, pentru profesionalismul de care dau dovadă an de an și pentru eforturile pe care le fac pentru agricultura românească și le mulțumim că au încredere în produsele companiei Corteva Agriscience”.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html