Uniunea Europeană trebuie să-și deschidă porțile către inovație pentru a depăși cu succes toate provocările la care este supus întreg sectorul agroalimentar. Schimbările climatice pun în pericol agricultura, accesul la hrană sau apă, din cauza fenomenelor meteorologice extreme, iar toate acestea sunt combinate cu apariția unor noi dăunători și boli, ori atacuri virulente ale celor deja cunoscuți. Inovația strategică susține agricultura rezilientă și producția alimentară este concluzia întâlnirii jurnaliștilor cu reprezentanții Corteva Agriscience, în cadrul ultimului Media Club din acest an, care a avut loc joi – 7 decembrie 2023.

Noile tehnici genomice (NGTs) pot sprijini crearea unor sisteme agricole europene mai durabile și reziliente, conform declarației Teresei Babuscio, șeful Departamentului pentru Afaceri Guvernamentale şi Industriale EMEA la Corteva Agriscience, o companie internațională de cercetare și dezvoltare agricolă care oferă fermierilor din întreaga lume soluții integrate pentru provocările viitoare.

Tehnologii precum CRISPR-Cas vor fi esențiale în atingerea obiectivelor Pactului Verde al Uniunii Europene, inclusiv suportul oferit pentru adaptarea și reducerea impactului schimbărilor climatice, precum și a tranziției continue către o agricultură mai sustenabilă, cu mai puține inputuri. „Spre deosebire de biotehnologia transgenică, tehnicile genomice se concentrează pe înțelegerea și modificarea funcțiilor genomului prezent în speciile de plante și operează fără introducerea genomului străin”, a explicat Maria Cîrjă, director de marketing Corteva Agriscience România, Republica Moldova și Ungaria.

„Implicațiile editării genomului în agricultură sunt profunde. Aproximativ 66% din creșterea anuală a productivității agricole la nivelul Uniunii Europene provine din ameliorarea plantelor, evidențiind rolul său important în creșterea producțiilor și, în același timp, reducând necesitatea de a extinde suprafețele agricole. Fermierii din România au nevoie de acces la o gamă completă de tehnologii, inclusiv NGTs, pentru a valorifica inovația în producția agricolă”, a adăugat Teresa Babuscio. Potrivit expertului, aceste tehnici reprezintă o promisiune imensă și este crucial să avem regulamente clare, pragmatice și global armonizate, care să permită companiilor de cercetare să abordeze nu doar foametea, malnutriția și insecuritatea alimentară, dar în același timp să ajute fermierii să cultive culturi mai rezistente, cu un consum mai mic de apă, de nutrienți, pe suprafețe de teren mai reduse.

„Aceasta este cu atât mai importantă în contextul schimbărilor climatice, instabilității geopolitice, creșterii populației și schimbărilor care apar în comportamentul consumatorilor. Astfel de plante dezvoltate cu ajutorul noilor tehnici genomice ar trebui reglementate în UE într-un mod similar plantelor convenționale, dacă rezultatul ameliorării este similar cu ceea ce se dezvoltă prin utilizarea unor tehnologii sau procese mai vechi sau cu ceea ce poate apărea în mod natural”, a afirmat Teresa Babuscio.

Tehnica CRISPR, echivalentă cu ameliorarea convențională

Restul lumii avansează rapid, prin adoptarea inovației în totalitate. Teresa Babuscio a dat ca exemplu Departamentul de Agricultură al Statelor Unite (USDA) care a decis să reglementeze culturile ameliorate genetic cu CRISPR, deoarece acestea nu conțin ADN străin (transgen). USDA a stabilit că tehnica CRISPR este echivalentă cu ameliorarea convențională, astfel încât nu este necesară reglementarea precum a organismelor modificate genetic. Argentina a fost pionier în reglementarea tehnicilor de editare a genomului, iar produsele sunt aprobate de agenție printr-un proces de consultare pe fiecare caz. Politica editării genomului în Filipine este similară cu cea a Argentinei, dar utilizează liste specifice de gene care pot fi editate și sunt posibile și prin ameliorare convențională. Politica de editare a genomului din Canada se bazează pe inovație, dar plantele ameliorate genetic necesită o recenzie prealabilă pe piață cu referire la securitatea alimentară și de mediu - această orientare ajută Canada să rămână competitivă la nivel global.

Din perspectiva acestor progrese, fermierii europeni, inclusiv cei din România, au oportunitatea să adopte rapid noi tehnologii agricole care pot produce alimente bogate în nutrienți și să se adapteze la o gamă largă de practici durabile, dar și să atingă o competitivitate globală.

Potrivit părților implicate din industrie, este crucial să se continue eforturile de colaborare cu factorii de decizie pentru a stabili un cadru științific și practic pentru noile tehnici genomice. „Acest cadru ar trebui să promoveze inovația, permițând fermierilor să îmbunătățească semnificativ productivitatea și calitatea produselor oferite consumatorilor. Corteva Agriscience rămâne angajată față de deschidere și colaborare, participând activ la discuții pentru a modela viitorul agriculturii. Compania așteaptă cu nerăbdare să lucreze îndeaproape cu factorii de decizie și părțile interesate pentru a crea un mediu în care inovația să prospere, oferind fermierilor instrumentele necesare pentru o creștere durabilă”, a punctat Jean Ionescu, Country Leader Corteva Agriscience România și Republica Moldova.

Ameliorarea plantelor, un element esențial pentru competitivitatea fermelor europene

Noile tehnici genomice sunt privite de fermieri ca un instrument valoros, alături de alte tehnologii sigure și inovatoare care vin dinspre protecția plantelor, digitalizare, robotică etc.

Cristian Stoica, proprietarul fermei „La bunici”, din localitatea Gropnița, județul Iași, membru al Consiliului de Administrație al Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR) și președinte al Asociației Grânarii, exprimă opinia cultivatorilor: „Noile tehnici genomice de ameliorare reprezintă un salt uriaș în știință, având potențialul să ducă la cercetarea și dezvoltarea soiurilor mai bine adaptate la condițiile tot mai vitrege cu care se confruntă azi agricultura: regimul extrem de volatil al precipitațiilor, presiunea bolilor și dăunătorilor, nevoia de a crește randamentele la hectar pentru a putea compensa costurile tot mai mari. În acest context, le privim ca pe un instrument valoros, alături de alte tehnologii sigure și inovatoare care vin dinspre protecția plantelor, digitalizare, robotică etc. Integrarea lor în practicile curente ne-ar putea ajuta să devenim mai competitivi și pe noi, fermierii din Uniunea Europeană, astfel încât să continuăm să ne menținem afacerile, să producem pentru consumatorii europeni și să nu pierdem cursa cu concurenții noștri de pe alte continente. În era agriculturii de precizie, ameliorarea plantelor este un element esențial”.

De aproximativ zece ani, Cristian Stoica practică o agricultură de ultimă oră pe o suprafața de circa 450 de hectare, reușind să construiască o fermă cu potențial ridicat. A investit în programe de management, în tehnologii inovative și în tehnici care cresc productivitatea fermei, fermierul ieșean practicând o agricultură regenerativă și prietenoasă cu mediul.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Un subiect foarte des discutat și vehiculat în sfera agricolă este sensibilitatea porumbului la condițiile de climă și mediu, în special seceta și arșița, de departe cele mai agresive din punct de vedere productiv. Variațiile anuale legate de aceste fenomene sunt din ce în ce mai vizibile, cu o amprentă puternică asupra producțiilor obținute în ultimii cinci ani. Iar lucrurile se complică și se diversifică pe măsură ce anii trec.

Dacă până acum 20 ani se discuta doar despre secetă, mai recent despre arșiță, acum apar noi provocări, precum creșterea temperaturilor nocturne, deoarece în 2023 s-a înregistrat un număr record de nopți cu temperaturi peste 20°C, lucru ce impactează clar producția. Cu siguranță putem adăuga și alte probleme, precum deșertificarea, creșterea temperaturilor medii anuale etc.

Toate acestea se adaugă și altor provocări cărora fermierii trebuie să le facă față, precum prețurile fluctuante, modificările legislative și politicile agricole din ce în ce mai complicate. În acest context, deciziile fermierilor sunt din ce în ce mai complicate, dar cu un important impact pentru viitor.

Ce putem face? Cum putem alege produse pretabile?

Un studiu recent și foarte complex din SUA a demonstrat clar cât de importantă este alegerea hibridului/geneticii de porumb, acest aspect ocupând locul 3, după vreme și fertilizare.

Alegerea hibridului potrivit este responsabilă pentru minimum 20% din producție. Deci, contează mai mult decât se așteaptă majoritatea fermierilor.

De aproximativ zece ani fermierii din România au un partener de nădejde la cultura de porumb – Optimum^® AQUAmax^®, cu siguranță cel mai cunoscut brand pentru porumb boabe, nu doar în Europa, ci pe orice piață de porumb boabe din lume, fiind de departe brandul preferat al fermierilor.

Ce anume a determinat popularitatea și încrederea acordată?

Foarte simplu: Stabilitatea și Adaptabilitatea, două caracteristici extrem de importante în contextul actual, obligatoriu de avut în vedere când selectăm produsele pentru înființarea noilor culturi.

În cadrul testărilor RITAC, testări independente, în condiții și locații variate din toată țara, au fost demostrate cele două caracteristici ale hibrizilor de porumb Pioneer. Mai exact, anul acesta grupa cea mai importantă de maturitate, 300 – 400 FAO, ce ocupă peste 65% din suprafața cultivată, a fost testată în opt locații, cu cei mai performanți 58 de hibrizi, în condiții de neirigat, pe suprafața întregii țări, de la Caracal la Bârlad, de la Constanța la Arad. Producțiile medii obținute în aceste locații au variat de la 3,5 t/ha pănă la 10 t/ha.

Corteva Agriscience a participat la aceste testări cu cinci hibrizi din acest segment de maturitate, iar hibrizii Pioneer au dominat pe toate segmentele:

• Cel mai stabil portofoliu: toți cei 5 hibrizi sunt în TOP 10

• Podium complet: Locul 1 – hibridul P9889, Locul 2 - hibridul P8834, Locul 3 - hibridul P9975

• Cea mai bună medie: 8,3 t/ha

• Cea mai mică diferență între „cel mai bine poziționat hibrid” și „cel mai slab poziționat hibrid” - 413 kg/ha

• Cel mai stabil și productiv hibrid, 3 ani consecutiv - P9889

• Cel mai productiv hibrid timpuriu – P8834

Tabelul cu media pe opt locații a primilor zece hibrizi demonstrează afirmațiile de mai sus.

Este evident faptul că nu putem alege la întamplare viitorii hibrizi ce vor fi semănați. Între cel mai bun hibrid, P9889 – 8517 kg/ha și ultimul clasat, este o diferență de peste 2.500 kg/ha, ultimul hibrid ca medie din testări a înregistrat o producție de 5.990 kg/ha. Practic, alegerea corectă a hibridului în cazul de față înseamnă un spor cantitativ de 2,5 t/ha.

Chiar și în cazul în care nu compărăm extremele, ci hibridul de pe Locul 1 - P9889 cu o producție de 8.517 kg/ha, cu media testărilor – 7.456 kg/ha, în cazul hibridului Pioneer avem un avantaj de 1.061 kg/ha, suficient cât să acopere prețul total al hibridului.

Articol scris de: ANDREI CIOCOIU, Category Marketing Manager Seeds Corteva Agriscience România și Republica Moldova

P9889 - Hibrid de porumb Pioneer Optimum AQUAmax, FAO 350

P8834 - Hibrid de porumb Pioneer Optimum AQUAmax, FAO 310

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (Forumul APPR), anunță că Ziua Porumbului Orezu, eveniment aflat la a 14-a ediție, nu va avea loc în acest an. Platforma din ferma ialomițeană, administrată de președintele Forumului APPR Nicolae Sitaru, este grav afectată de condiţiile pedoclimatice extreme, fapt ce a dus la incapacitatea culturii de porumb de a fecunda. În aceste condiţii extreme, organizatorii, Forumul APPR şi partenerii se află în faţa unei situaţii fără precedent, imposibilitatea realizării evenimentului mult aşteptat de către actorii din sectorul agricol. 

Întreg Bărăganul, zone extinse din Moldova și Dobrogea sunt afectate de secetă pedologică puternică și de temperaturi caniculare. „Temperaturile caniculare și seceta pedologică sunt critice pentru porumb. Prin procesul de transpirație, planta pierde o cantitate foarte mare de apă, se deshidratează și planta de porumb se usucă ireversibil. Platforma Ziua Porumbului Orezu, aflat la cea de-a 14 a editie, este grav afectată de condiţiile pedo-climatice extreme, fapt ce a dus la incapacitatea culturii de porumb de a fecunda. În aceste condiţii extreme, am decis să nu mai organizăm evenimentul mult aşteptat de fermieri și toți ceilalți actori din sectorul agricol. Anual, la Orezu, în ferma Elsit se întâlneau peste 2000 de participanţi pentru a celebra cultura de porumb. Ziua Porumbului Orezu nu era doar o ocazie de a împărtăși cunoștințe și expertiză, ci și o modalitate de a întări legăturile din comunitatea agricolă. Participanții aveau ocazia să socializeze, stabilind noi relații și dezvoltând colaborări viitoare”, transmite Forumul APPR.

Instrumente pentru gestionarea riscurilor în agricultură

În contextul actual, precizează Forumul APPR, este importantă susţinerea unui proiect de interes pentru fermieri privind utilizarea instrumentelor de gestionare a riscurilor în agricultură.

Un proiect de act normativ prezintă trei instrumente pentru gestionarea riscurilor care afecteaza sectorul agricol:

1. Fondul de risc-instrumentul de sprijin al fermierilor afectaţi de pierderi ale producţiei, format din procentul de 3% reţineri anuale din plăţile directe acordate de APIA pentru fiecare fermier în parte începând cu anul de cerere 2023. Sumele acumulate vor fi suplimentate cu contribuţia publică provenind din Fondul European pentru Dezvoltare Rurală şi din cofinanţarea de la bugetul de stat aferente. Sumele aferente Fondului de risc, colectate de APIA sunt gestionate de către această instituție printr-un cont în lei purtător de dobândă, deschis la o instituție financiar bancară din România.

2. Instrumentul financiar de garantare pentru finanţarea capitalului de lucru necesar fermierilor până la încasarea sumelor cuvenite din fondul de risc pentru pierderile de producţie înregistrate ca urmare a unor fenomene climatice nefavorabile.

3. Instrumentul fiscal prin care fermierii vor beneficia de unele facilităţi privind impozitele si taxele datorate bugetului de stat. Astfel, fermierii persoane juridice pot constitui provizioane de risc, în scopul acoperirii pierderilor generate de riscuri care afectează producția agricolă. Valoarea provizioanelor reprezintă cheltuiala deductibilă.

Același proiect de act normativ menționează înființarea unui Comitet de Gestionare a Riscurilor în Agricultură, coordonat de MADR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

2022 a fost un an extrem de dificil pentru porumb, cultură care a suferit din cauza stresului termic și hidric din perioada de polenizare și apoi de maturare. Regimul termic și hidric înregistrat în lunile iulie și august 2022 a influențat negativ dezvoltarea porumbului. În consecință, după cum știți, producțiile de porumb din anul 2022 au fost foarte scăzute. Din păcate, producțiile mici obținute s-au dovedit a fi și contaminate cu fungi micotoxigeni.

La Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin, producțiile de porumb au fost cuprinse între 300 și 4.000 kg/ha. Producțiile mai mari s-au obținut pe terenurile unde sunt perdele forestiere.

Încă din vară (luna august 2022) atrăgeam atenția asupra infecției cu Aspergillus flavus și/sau A. parasiticus la știuleții de porumb. Probabil că mulți fermieri au trecut cu vederea cele spuse de mine. Acești fungi produc un mucegai de culoare galben - verzuie pe știuleți, care poate fi ușor observat la vârful știuleților dacă pănușile se dau la o parte.

În câmpul experimental cu porumb de la SCDA Lovrin am monitorizat anul trecut opt hibrizi de porumb prin prisma comportării la atacul unor patogeni și dăunători specifici. În mod special am urmărit atacul fungilor micotoxigeni (Fusarium verticillioides, F. graminearum, Aspergillus flavus) și al dăunătorilor implicați în epidemiologia acestora (Helicoverpa armigera și Ostrinia nubilalis). Omida fructificațiilor și sfredelitorul tulpinilor au fost monitorizați cu ajutorul capcanelor feromonale pentru a stabili perioadele optime de tratament a acestora. Monitorizarea s-a realizat în parteneriat cu compania FMC Agro România, iar avertizările au fost transmise fermierilor prin intermediul aplicației ArcFarm Intelligence.

Evaluarea atacului fungilor micotoxigeni a scos în evidență nivelul ridicat al infecției la știuleți. În cazul fungului Aspergillus flavus, incidența atacului la cei opt hibrizi analizați s-a situat în intervalul 37 - 72%, iar severitatea între 15 - 40%. Comparativ cu anul 2021, și inicidența și severitatea au fost mai ridicate în anul 2022. Fuzarioza la știuleți produsă de Fusarium verticillioides și/sau F. graminearum a fost prezentă cu o incidență de atac cuprinsă între 13 - 52% și severitate între 10 - 25%. Dacă în alți ani, frecvența știuleților atacați de Fusarium era mai ridicată decât cei infectați cu Aspergillus flavus, în anul 2022 situația s-a inversat. Datele prezentate în acest material sunt sintetice deoarece ele vor urma să fie publicate într-un articol științific. Când lucrarea va apărea, o voi pune la dispoziția dumneavoastră ca să vedeți și care au fost hibrizii analizați.

Atacul celor doi dăunători menționați mai sus a fost agresiv în anul 2022. Frecvența știuleților atacați de Helicoverpa armigera s-a situat în intervalul 56 - 100%. Densitatea larvelor pe știuleți a fost cuprinsă frecvent între 0 - 3 larve, sporadic câte 4 - 6 larve pe un știulete. Frecvența plantelor atacate de Ostrinia nubilalis a trecut de 50% în cazul unor hibrizi. Densitatea larvelor pe plantă a fost cuprinsă între 0 - 7 la prima generație și 4 - 11 la generația a doua. Pe știuleți, frecvent au fost observate câte 1 - 3 larve.

Lotul experimental a fost recoltat la sfârșitul lunii octombrie și imediat au fost trimise către laborator probe pentru determinarea micotoxinelor prezente în cariopsele de porumb. Datorită prezenței fungilor micotoxigeni pe știuleți cu frecvențe și intensități de atac ridicate, am cerut determinarea următoarelor micotoxine: aflatoxine totale (B1, B2, G1, G2), fumonisine (B1, B2) și DON (deoxynivalenol). Aflatoxinele sunt produse de fungul Aspergillus flavus și/sau A. parasiticus, fumonisinele de Fusarium verticillioides, F. proliferatum, F. subglutinans, iar deoxynivalenolul de Fusarium graminearum.

Larvă de Helicoverpa armigera acoperită cu spori de Aspergillus flavus

Rezultatele venite de la laborator nu m-au surprins, ci au susținut datele din teren. Cele trei micotoxine au fost detectate în boabele de porumb la toți hibrizii analizați. Cantitățile de micotoxine au depășit limitele permise de legislația în vigoare în cazul aflatoxinelor. La fumonisine și deoxynivalenol cantitățile determinate au fost sub limita maximă admisă. Așadar, discutăm de un „cocktail” de micotoxine prezente în recolta de porumb din anul 2022.

Cantitățile de aflatoxine totale din probele de porumb s-au situat în intervalul 22 - 174 ppb, inregistrându-se depășiri ale limitelor maxime admise. În toate cerealele, limita maximă de aflatoxine totale permisă este de 4 ppb, iar pentru aflatoxina B1 de 2 ppb. În cazul porumbului care urmează a fi sortat sau supus altui tratament fizic înaintea consumului uman sau a utilizării ca ingredient în produse alimentare, limita de aflatoxine totale permise este de 10 ppb, iar pentru aflatoxina B1 de 5 ppb. Limita maximă de aflatoxine din lapte este de 0,05 ppb (după Regulation (EC) no. 1881/2006 (EC); Regulation (EU) No 165/2010 și Regulation (EU) No. 1058/2012). Dacă analizăm aceste cifre observăm că avem depășiri la aflatoxine de 5 și chiar 43 ori față de limitele permise. Am semnale de la fermieri din Timiș, dar și din alte zone din țară că aflatoxinele determinate la porumb au trecut chiar și de 400 ppb și chiar mai mult în unele situații.

De ce avem aflatoxine în recolta de porumb a anului 2022?

Prezența aflatoxinelor în recolta de porumb a anului 2022 poate fi din cauza modificărilor climatice, în special a temperaturilor ridicate și a perioadelor secetoase prelungite. De altfel, principalii factori care contribuie la contaminarea cu aflatoxine sunt seceta și stresul termic din perioada de maturare a porumbului. Iar vara anului 2022 a fost una secetoasă și cu temperaturi maxime foarte ridicate.

Miceliu de Aspergillus flavus pe rănile produse de larvele de Helicoverpa armigera

Condițiile climatice înregistrate la Lovrin în lunile iulie, august și septembrie 2022 au favorizat infecțiile cu Aspergillus flavus și Fusarium verticillioides (predominant față de F. graminearum). Cerințele celor doi patogeni față de condițiile climatice fiind similare, nivelurile maxime de aflatoxine pot fi corelate uneori cu niveluri ridicate de fumonisine, formându-se astfel un „cocktail” de toxine cancerigene în boabele de porumb (Marin et al., 2004; Thompson & Raizada, 2018). Pe lângă acești patogeni extrem de periculoși deoarece influențează calitatea producției de porumb, condițiile climatice au favorizat și dezvoltarea dăunătorilor Helicoverpa armigera și Ostrinia nubilalis. În cazul dăunătorului Helicoverpa armigera, temperaturile ridicate au favorizat dezvoltarea a trei generații și suspectăm și a patra, conform curbelor maxime de zbor înregistrate la capcanele feromonale (analizăm încă datele primare și sumele de temperaturi calculate).

La Lovrin, luna iulie a fost extrem de călduroasă. Temperaturile medii înregistrate au fost cuprinse între 18 și 29,9^oC, iar cele maxime între 26,4 și 41,1⁰C (la 23 iulie). Abaterea înregistrată față de media multianuală a lunii (22,2⁰C) a fost de 2,8⁰C (media lunară înregistrată a fost de 25⁰C). După cum observați, abaterea a fost pozitivă. Temperaturile minime înregistrate au fost cuprinse între 11,1 și 22,7⁰C. Umiditatea relativă medie a aerului a fost cuprinsă între 30 și 77%, iar cea maximă între 54 și 100%. În ceea ce privește regimul precipitațiilor, în această lună au căzut 39,2 mm la Lovrin, înregistrându-se un deficit de 16,6 mm față de media multianulă a lunii, care este de 55,8 mm.

Luna august 2022 a fost asemănătoare cu luna iulie din punct de vedere al regimului termic și hidric. Temperaturile medii s-au situat în intervalul 19,8 - 29,8⁰C. Media lunară a fost de 24,5⁰C. Temperaturile maxime înregistrate au fost cuprinse între 22,5 - 39,7⁰C (la 19 august), iar minimele între 14,7 și 20,7⁰C. Abaterea față de media multianuală (21,7⁰C) a fost pozitivă și similară cu cea înregistrată în luna august (2,8⁰C). Umiditatea relativă medie a aerului s-a situat în intervalul 40 - 98%, iar cea maximă a oscilat între 70 și 100%. Precipitațiile căzute au fost de 14,6 mm, cu 17,7 mm mai puțin față de media multianuală a lunii, care este de 32,3 mm.

La o simplă analiză, observăm că temperaturile au fost mai ridicate față de media multianuală a celor două luni cu aproximativ 3⁰C (îngrijorător), iar regimul pluviometric a fost deficitar (la fel de îngrijorător). În opinia mea, condițiile climatice înregistrate la Lovrin au fost decisive în realizarea infecțiilor cu fungi micotoxigeni (știm că sunt iubitori de temperaturi ridicate și vreme secetoasă).

Climatul lunii septembrie 2022 a întreținut infecțiile dar și atacul de Helicoverpa armigera, care prin daunele produse la știuleți a favorizat răspândirea fungilor micotoxigeni. Temperaturile medii ale acestei luni au fost cuprinse între 9,8 și 22,9⁰C. Media lunară a fost de 16,5⁰C, foarte apropiată de media multianuală care este de 16,8⁰C. Temperaturile maxime s-au situat între 15,7 și 30,9⁰C (la 8 septembrie), iar minimele între 4,8 și 18,9⁰C. Precipitațiile înregistrate în această lună au fost de 124 mm, înregistrându-se excedent de 81,6 mm față de media multianuală a lunii care este de 42,4 mm.

Miceliu prăfos, galben - verzui specific fungului Aspergillus flavus

Pe lângă factorii climatici, contaminarea cu fungi micotoxigeni poate fi influențată și de: folosirea unor hibrizi productivi dar sensibili la patogenii micotoxigeni, tehnologiile agricole bazate pe lucrările minimale ale solului (deși benefice pe de o parte) și monocultură (fungii se dezvoltă pe resturile vegetale în descompunere ale vechii culturi), atacul dăunătorilor care se implică în epidemiologia fungilor micotoxigeni (Battilani et al., 2012; Lagogianni & Tsitsigiannis, 2018).

Ce se poate face pentru diminuarea contaminării cu aflatoxine a porumbului?

Destul de complicat de răspuns la această întrebare, deoarece factorii climatici sunt decisivi în realizarea infecțiilor. Totuși, în cadrul strategiilor de management, se recomandă îmbinarea armonioasă a măsurilor chimice (utilizarea unor fungicide) cu cele biologice (utilizarea unor antagoniști) și de prevenție (germoplasmă rezistentă la boli, rotație corectă etc). La baza tratamentelor ar trebui să stea modele de prognoză și avertizare a bolilor și dăunătorilor. Dacă s-ar întâmpla așa, cu siguranță contaminarea cu Aspergillus flavus ar fi mai scăzută, la fel și cantitatea de aflatoxine (Lagogianni & Tsitsigiannis, 2018).

Pungă de Ustilago maydis pe care s-a instalat Aspergillus flavus

Important de știut! Aflatoxinele constituie o amenințare la siguranța și securitatea alimentară. Datorită modificărilor climatice și a sistemelor agricole bazate pe monocultură există în prezent risc continuu de contaminare cu aflatoxine al cerealelor pe traseul „de la fermă la furculiță”. La nivel mondial se observă o creștere a cantității de micotoxine în produsele vegetale. Acest aspect poate avea implicații serioase în sănătatea oamenilor și animalelor (sunt cancerigene).

Bibliografie

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef Laborator Bioinginerii Vegetale SCDA Lovrin, șef lucrări Facultatea de Agricultură - USV „Regele Mihai I” Timișoara

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Seceta este riscul care afectează, an de an, culturile agricole. Fermierii care își doresc să lupte împotriva acestui risc prin asigurare, deci să-și protejeze munca și investiția, trebuie să fie informați cu privire la produsele de asigurare dedicate secetei și să cunoască ce culturi pot fi preluate în asigurare.

Important de știut! Este indicat ca asigurarea pentru secetă să se încheie cât mai curând după însămânțare, bineînțeles, ținând cont și de perioada de subscriere a acestui risc, stabilită de către asigurători.

Produse de asigurare și clauze dedicate secetei

• Clauza specială Secetă și Arșiță

Această variantă de asigurare se poate achiziționa doar după efectuarea unei inspecții de risc a culturii și doar dacă cultura a fost asigurată deja pentru riscurile generale (grindină, furtună, ploi torențiale, vijelie). Se despăgubesc pierderile de producție înregistrate, iar evaluarea se realizează, în câmp, la momentul atingerii maturității culturii.

Foarte important, 70% din prima de asigurare este subvenționată de AFIR.

Pentru această clauză, asigurătorul limitează atât suma asigurată pe hectar, cât și suprafața preluată în asigurare pe fiecare județ.

Se pot asigura: culturile de grâu, porumb și floarea-soarelui.

• Clauza specială Indicele de Secetă

Riscul produs este evaluat parametric, adică ține cont de date din satelit. Clauza se bazează pe umiditatea relativă a solului, la nivel de Unitate Administrativ Teritorială, măsurătorile fiind înregistrate de către sateliți de tip radar și se acordă despăgubire, dacă se înregistrează deficit de umiditate raportat la un istoric de umiditate relativă a solului de pe aceeași Unitate Administrativ Teritorială, istoric care poate să cuprindă ultimii 14 ani.

Se pot asigura: culturile de grâu, soia, porumb și floarea-soarelui.

• Produsul de asigurare Secetă Parametrică

Ca și Indicele de Secetă, acest produs este o soluție personalizată și inovatoare de asigurare a culturilor agricole împotriva riscurilor naturale și are la bază cele mai noi tehnologii: sateliții.

Fermierii au nevoie de produse de asigurare personalizate care au la bază istoricul din fermă și specificul zonei în care este amplasată ferma și care să acopere riscurile cu care se confruntă în mod real.

Acest produs de asigurare se bazează pe umiditatea relativă a solului, dar la nivel de parcelă a fermierului, măsurătorile fiind înregistrate și în acest caz de către sateliți și se acordă despăgubire, dacă se înregistrează deficit de umiditate raportat la un istoric de umiditate relativă a solului a aceleiași parcele care face obiectul asigurării.  De data aceasta, istoricul de umiditate relativă a solului cuprinde ultimii 5 ani.

Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare, colaborează cu asigurători externi și oferă produsul de secetă parametrică pentru asigurarea culturilor agricole împotriva riscurilor naturale.

Beneficiul major obținut: daunele sau pierderile financiare ale fermierului sunt identificate cu acuratețe, despăgubirea cuvenită este în concordanță cu pierderile înregistrate.

De asemenea, acest produs de asigurare elimină vizitele în teren pentru evaluarea pierderilor, deoarece transmiterea datelor, în baza cărora se stabilesc pierderile, se face de către sateliți.

Evaluarea daunelor și plata despăgubirii se efectuează rapid, de regulă în maximum 10 zile de la data la care asigurarea încetează.

Se pot asigura: culturile de rapiță, orz, grâu, porumb, soia și floarea-soarelui.

Pe lângă cele trei produse de asigurare dedicate secetei, există un produs de asigurare care acoperă riscul de secetă pedologică în faza de răsărire, pentru culturile de toamnă (rapiță și cereale) și se poate achiziționa imediat după finalizarea însămânțării.

Important de reținut despre acest produs. În baza acestui produs, fermierul recuperează cheltuielile de însămânțare, până la 1000 lei/hectar, dacă în termen de 60 de zile de la însămânțare cultura nu răsare sau răsărirea este neuniformă.

Atenție! Acesta este un produs de asigurare pe care fermierii îl pot achiziționa toamna, la începutul anului agricol.

Se pot asigura: culturile de rapiță și cereale de toamnă.

Produsele de asigurare și clauzele pentru acoperirea riscului de secetă pot fi achiziționate doar dacă fermierul a achiziționat de la același asigurător o poliță de asigurare a culturilor care cuprinde riscurile generale (grindină, furtună, ploi torențiale, vijelie).

Important! Produsele de asigurare pentru secetă, dar nu numai, au termene limită, stabilite de asigurători, în care pot fi achiziționate.

Articol scris de: IOANA MILEA, director comercial Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare

Fenomenele meteorologice extreme afectează din ce în ce mai mult producătorii agricoli, determinând pierderi de recoltă, cu impact major asupra eficienței economice a fermelor, dar și a securității alimentare.

Potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în 2022 seceta a afectat peste un milion de hectare, conducând la pierderi însemnate de producție și determinând un efort bugetar de peste 365 milioane lei, necesar pentru compensarea pierderilor înregistrate de fermieri numai pentru culturile înființate în toamna anului 2021.

Fenomenele meteorologice extreme sunt tot mai problematice, de aceea, susține MADR, se impune crearea unui mecanism care să permită fermierilor predictibilitate în recuperarea cheltuielilor efectuate în cazul culturilor calamitate. Necesitatea mecanismului este determinată și de faptul că valoarea despăgubirilor cuvenite fermierilor care s-au confruntat cu aceste fenomene nu poate fi prognozată și prevăzută în bugetul de stat.

Ca urmare, MADR a prevăzut în Planul Național Strategic (PNS) 2023-2027 două forme de sprijin în sumă totală de 391,4 milioane euro, astfel:

A. - 24,1 milioane euro, sprijin acordat fermierilor pentru acoperirea unui procent din primele de asigurare a culturilor.

B. - 367,3 milioane euro, sprijin acordat fermierilor afectați de pierderile de producție, ca urmare a fenomenelor climatice nefavorabile, constituit din:

• Un procent de 3% pe fiecare an din plățile directe cuvenite în perioada 2023-2027 de până la 293,5 milioane euro;

• Contribuția din FEADR în sumă de 62,4 milioane euro;

• Contribuția de la bugetul național în sumă de 11,5 milioane euro.

Sprijinul vizează implementarea măsurii „Instrumentul de sprijin al fermierilor afectați de pierderi ale producției agricole” din cadrul PNS și degrevarea bugetului de stat de viitoare obligații financiare către fermieri, rezultate în cazul apariției fenomenelor de calamitare a culturilor agricole.

Pentru elaborarea cadrului normativ de implementare, în perioada următoare vor avea loc la nivelul MADR consultări cu asociațiile de fermieri. 

„Am emis un Ordin de ministru pentru constituirea grupului tehnic de lucru care va pune bazele funcționării acestui mecanism de gestionare a riscurilor din agricultură. Prin această intervenție avem în vedere susținerea unor venituri sigure ale fermierilor și reziliența sectorului agricol, pentru a crește securitatea alimentară pe termen lung, asigurând în același timp sustenabilitatea economică a producției agricole”, spune ministrul Petre Daea.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Pe 17 noiembrie 2022, Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat sub formă de grant financiar acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2021 ce au fost afectate de seceta pedologică.

Astfel, se compensează parțial pierderile înregistrate de fermierii afectați de seceta pedologică accentuată manifestată în aproape toate regiunile agricole ale țării, pentru suprafețele agricole cultivate în toamna anului 2021. Resursele financiare necesare implementării schemei sunt de 365,6 milioane lei și se asigură de la bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2022.

În urma centralizării făcute de Centrul Operativ pentru Situații de Urgență din cadrul MADR a informațiilor cuprinse în procesele-verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturi, a reieșit un număr de peste 16.000 de fermieri care au fost afectați de seceta pedologică și circa 250.000 ha de culturi înființate în toamna anului 2021 care au fost calamitate în grade diferite de afectare cuprinse între 30% și 100% pe areale agricole importante la nivel național. 

Compensațiile acordate ca ajutor de stat sub formă de grant financiar unitar pe hectar pentru fiecare cultură afectată reprezintă maximum 40% din cheltuielile eligibile, respectiv maximum 40% din cheltuielile tehnologice prevăzute în tehnologiile cadru la culturi din recolta 2021-2022, realizate de Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii şi Dezvoltare Rurală (ICEADR).

Grantul financiar unitar este în cuantum maxim de 1.500 lei/ha aferent unui grad de afectare de 100% care este prevăzut în procesul - verbal de constatare și evaluare a pagubelor. Dacă gradul de afectare prevăzut în procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor este cuprins în intervalul 30% până la 100%, cuanumul grantului financiar unitar care se poate acorda se diminuează procentual corespunzător și se obține prin înmulțirea cuantumului maxim cu procentul de afectare prevăzut în procesul-verbal.

Pentru evaluarea pagubelor provocate s-a solicitat Administrației Naționale de Meteorologie, precum și Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” realizarea de analize a influenței indicilor climatici asupra evoluției culturilor în condițiile secetei pedologice manifestată pe areale agricole extinse în anul 2022, transmite MADR.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

O echipă de specialiști ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și ai Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS), coordonată de secretarul de stat Costin Telehuz, a elaborat un Ghid de bune practici agricole privind efectele generate de schimbările climatice. „Seceta este un fenomen care persistă și nu poate fi stâpânit doar cu apă, ci și cu tehnologii care implică lucrări corespunzătoare ale solului, precum și cultivarea unor soiuri rezistente la secetă”, afirmă ministrul Petre Daea. La rândul lui, Costin Telehuz spune că ghidul de bune practici agricole vine în ajutorul fermierilor arătându-le cum pot avea un comportament conservativ și cum să utilizeze rațional apa din sol.

Elaborarea ghidului a venit ca răspuns la provocările cu care se confruntă fermierii în contextul intensificării frecvenței fenomenului de secetă severă care afectează tot mai mult sectorul agricol românesc. Seceta este un fenomen extrem cu efecte multiple, pe diverse planuri, cum ar fi producția agricolă și, implicit, securitatea alimentară, cea energetică, dar și transporturile fluviale ca urmare a modificărilor hidrologice semnificative, cu impact direct asupra distribuției resurselor de apă subterane și de suprafață.

„Schimbările climatice sunt o realitate, nu o ficțiune și de aceea trebuie să folosim toate mijloacele de care dispunem în așa fel încât nivelul producțiilor și valorificarea superioară a acestora să influențeze pozitiv sectorul economic al țării. Trebuie să fim cumpătați cu resursele pe care le avem pentru a putea depăși cu bine greutățile momentului”, a declarat Petre Daea.

MADR și ASAS caută soluții de prevenire și atenuare a efectelor negative ale secetei, demers care începe cu acest „Ghid de bune practici agricole privind efectele generate de schimbările climatice”, în care se regăsesc recomandări pentru îmbunătățirea practicilor agronomice în condiții de secetă.

Toate ideile care au stat la baza acestui document fac trimitere la evoluția agriculturii românești, în direcția flexibilizării tehnicilor agricole, așa cum impun noile constrângeri de mediu și climă. Acestea sunt explicate în detaliu în cea mai recentă și completă lucrare a prof. univ. dr. ing. Mihai Berca - „Agrotehnică. Transformarea modernă a agriculturii“.

Agricultură regenerativă, recomandarea specialiștilor

Actuala secetă s-a instalat din toamna anului 2021 și s-a accentuat din cauza unei ierni calde, fără precipitații. „Pânza freatică a înregistrat o coborâre semnificativă în profunzimea solului, nemaiavând capacitatea de a asigura franja capilară din zona de aprovizionare a sistemului radicular al plantelor de cultură, cu efecte negative directe asupra culturilor semănate în toamnă și considerabile asupra celor semănate în primăvara 2022. În contextul existenței unor particularități îngrijorătoare la nivelul solului și în atmosferă, constatăm o microzonare a climei (în special a regimului pluviometric), dar și un contrast evident între efectele agrotehnicii adoptate de fermieri (tehnici neadaptate la situație). Seceta atipică (secetă pedologică + secetă și arșită atmosferică), instalată în 2022, impune îmbunătățirea practicilor agricole ținând cont de o serie de principii, cele mai importante fiind conservarea apei în sol și adaptarea rotației culturilor de toamnă (cereale și rapiță) la specificul situației din zona de cultură, precum și alegerea soiurilor cu toleranță și/sau rezistență la secetă”, se precizează în ghid.

Specialiștii recomandă eliminarea pe cât posibil a lucrării de arat, cât și a lucrărilor solului care duc la pierderea apei, efectuând arătură sau scarificat numai în cazuri speciale (prezența unor populații ridicate de dăunători care iernează în straturile superficiale sau a agenților patogeni deosebit de păgubitori). Responsabilitatea deciziilor îi aparține în totalitate fermierului. În toate cazurile, fermierul este cel care cunoaște cel mai bine condițiile specifice locației culturii și poate evalua consecințele deciziilor sale.

În ceea ce privește conservarea apei în sol, specialiștii recomandă fermierilor să ia în calcul tehnici de înființare a culturilor de tip conservativ (agricultură regenerativă), cum ar fi: lucrările minime ale solului („minimum-till”); lucrarea solului în benzi („strip-till”); semănatul direct („no-till”). Oricare din aceste tehnici poate fi aplicată în urma unei lucrări superficiale de dezmiriștire efectuată cât mai repede după recoltatul plantei premergătoare sau, dacă este posibil, concomitent cu recoltarea culturii premergătoare.

Rotația

Pentru toate culturile de toamnă, în condiții de secetă accentuată, asolamentul și rotația culturii devin elemente secundare la înființarea culturilor. „Din cauza secetei pedologice prelungite, în unele zone rotația nu va mai putea fi respectată din cauza imposibilității pregătirii terenului pentru semănat. În aceste condiții este de preferat ca semănatul grâului să aibă loc după culturile de mazăre, cartofi timpurii, borceaguri, rapiță și orz/orzoaică, dezmiriștite, limitând-se pe cât posibil semănatul în monocultură. Culturile de primăvară (ex: porumb, floarea-soarelui, soia) pot fi luate în calcul ca premergătoare în cazul în care regimul pluviometric revine la normal, ținând cont de ajustările necesare în combaterea bolilor (porumb) și nutriție (floarea-soarelui). În cazul rapiței, recomandăm evitarea cultivării după crucifere (muștarul), floarea-soarelui, soia, fasole și năut, din cauza atacului de putregai alb (Sclerotinia sclerotiorum) sau a dăunătorilor comuni. Se va evita cu desăvârșire monocultura”, se arată în Ghidul de bune practici agricole privind efectele generate de schimbările climatice.

Condiții minimale de cultivare:

• În cazuri extreme, grâul se poate amplasa după grâu (1 an) cu măsuri speciale de protecție împotriva agenților patogeni și dăunătorilor specifici;

• Orzul se poate semăna după grâu.

Dezmiriștitul

Se recomandă efectuarea unei lucrări superficiale (la maximum 5 cm adâncime) imediat după sau concomitent cu recoltarea culturii premergătoare. În acest fel se asigură:

• Ruperea capilarității superficiale a solului pentru conservarea apei în sol și limitarea fenomenului de evaporare a apei din sol;

• Încorporarea parțială a resturilor vegetale din miriște pentru protejarea solului (cu scopul de a evita încălzirea excesivă a solului);

• Germinarea semințelor de buruieni și a samulastrei.

Toate aceste efecte creează premizele unui pat germinativ de calitate care să ofere condiții favorabile semințelor, răsărirea uniformă a plantelor și o dezvoltare normală în primele faze de vegetație.

Sămânța

Se recomandă utilizarea de sămânță certificată cu indici de germinație superiori, tratată corespunzător pentru spectrul de boli și populațiile de dăunători specifici.

Se vor utiliza soiuri (sau hibrizi) cu capacitate mai ridicată de înfrățire, eventual soiuri cu capacitate de înfrățire în primăvară.

Semănatul

Lucrarea se va efectua în funcție de tipul de semănătoare utilizată:

• În cazul semănătorilor prevăzute cu sisteme de pregătire a terenului, amplasate în fața organelor de semănat, se va intra direct la semănat;

• În cazul semănătorilor convenționale, se va semăna concomitent cu încă o pregătire superficială a terenului realizată cu orice agregat capabil să mobilizeze solul până la (cel mult) adâncimea de semănat, în caz de necesitate, numai dacă solul a făcut crustă sau este îmburuienat. În caz de secetă persistentă, se vor evita pe cât posibil lucrări ale solului suplimentare pentru a nu se pierde apa din zona de germinare a seminței;

• În cazul semănătorilor capabile să semene direct (no-till), se va semăna fără a se mobiliza solul.

Adâncimea de semănat va fi decisă de fermieri, în funcție de umiditatea din sol. „În cazul în care aceasta nu există, se va semăna superficial, pentru ca ulterior să poată beneficia de eventualele precipitații și să elimine riscul formării crustei, în caz de ploi abundente”, menționează ghidul.

Epoca de semănat este o verigă tehnologică cu flexibilitate mare, la determinarea momentului ținându-se cont de umiditatea solului, de evoluția populațiilor de dăunători ca vectori de transmitere a bolilor și în special a virozelor, de calitatea patului germinativ, de evoluția climatică prognozată și de soiul cultivat. Recomandarea privind epoca de semănat este:

• Cultura de rapiță: sfârșitul lunii august – începutul lunii septembrie;

• Cultura de grâu: finalul lui septembrie până la finalul lunii octombrie;

• Cultura de orz: prima decadă a lunii octombrie.

În cazul înființării covoarelor vegetale, acestea se recomandă a fi semănate doar în condiții de umiditate optimă și cu specii adaptate sezonului rece.

Referitor la densitate, specialiștii recomandă adaptarea densităților în functie de genetica utilizată, momentul semănatului, fertilitatea naturală a solului și ținta de producție. „Menționăm că mărirea densității de semănat, odată cu avansarea în interiorul epocii optime, nu este întotdeauna o măsură eficace, dar trebuie luată în considerare în situațiile extreme, când se depășește epoca de semănat.”

Aplicarea îngrășămintelor

Se recomandă aplicarea localizată a îngrășămintelor complexe, în cazul în care echipamentul de semănat permite, sau înainte de lucrarea de dezmiriștit, astfel încât încorporarea lor să nu presupună o lucrare suplimentară a solului. Din formulă este recomandat să nu lipsească potasiul (K). De asemenea, trebuie luată în considerare și formularea îngrășămintelor complexe, iar în cazul semănatului târziu este preferabilă o formulă de îngrășământ cu conținut mai ridicat de azot (N).

Controlul buruienilor

În cazul în care la data semănatului există un grad de îmburuienare care solicită intervenție, se va executa o erbicidare totală înaintea semănatului sau imediat după semănat. Gradul de îmburuienare trebuie ținut permanent sub observație, având efecte negative asupra aprovizionării cu apă a solului, între altele.

Alte recomandări incluse în Ghidul de bune practici agricole privind efectele generate de schimbările climatice

1. Este de luat în calcul semănatul la ecartamente mai mari, prin suspendarea alternativă a unui brăzdar, ajustând densitatea/norma de sămânță pentru brăzdarele rămase. Această măsură poate ajuta la prevenirea înfundării echipamentului de semănat, la scăderea presiunii de boli pe parcursul perioadei de vegetație, precum și prevenirea căderii plantelor;

2. Se recomandă evitarea lucrării de tăvălugire după semănat ca lucrare distinctă, chiar și în cazul în care semănătoarea nu este dotată cu astfel de echipamente. Tăvălugitul culturii în această situație poate fi cauza formării crustei în cazul unor ulterioare precipitații;

3. Supravegherea răsăritului plantelor pentru combaterea dăunătorilor deoarece atacurile pot fi virulente în condiții de răsărire eșalonată;

4. Evitarea pășunatului culturii;

5. Pentru pregătirea terenului în vederea însămânțării din primavară se vor executa, de asemenea, lucrări superficiale, în cazul în care seceta persistă (disc, gruber, cizel);

6. Orice tehnică nouă poate fi adaptată la dotarea existentă în fermă.

Recomandarea specialiștilor este testarea pe suprafețe restrânse a diverselor variante tehnologice pentru verificarea eficacității în condițiile specifice fiecărei ferme.

Pentru exemple practice de tehnologii alternative aplicate cu succes la culturile de toamnă în anul agricol 2021-2022, accesați Ghidul: https://www.madr.ro/ghid-de-bune-practici-agricole.html.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Asociația Grânarii Iași, într-o scrisoare deschisă trimisă autorităților române, trage un semnal de alarmă și solicită adoptarea urgentă a unor măsuri compensatorii pentru fermierii afectați de seceta severă. De asemenea, punctează nevoia reabilitării sistemului național de irigații prin lucrări ample care să fie cuprinse într-un proiect de țară pentru agricultură.

„În cursul acestei săptămâni, asociația noastră a efectuat vizite tematice la fermierii ale căror culturi au fost compromise de seceta pedologică, un fenomen resimțit în principal în regiunea Moldovei, conform celor mai recente analize și declarații ale directorului general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), doamna Elena Mateescu. Constatările din teren și situația centralizată de către reprezentanții noștri indică un grad de afectare semnificativ care ar impune fără întârziere declararea stării de calamitate cauzată de seceta pedologică severă şi arşiţa atmosferică în zonele respective. Cerem imperios această măsură, având în vedere că dintr-o suprafață analizată de aproximativ 13.000 de hectare, 76% este compromisă total. Cifrele raportate de peste 25% din fermierii pe care îi reprezentăm arată situația dramatică prin care aceștia trec, având în vedere procentele culturilor afectate. Astfel, la porumb, procentajul este de 94%, la grâu – 63%, la floarea-soarelui – 75%, la rapiță – 61%, la soia – 79%, la orz – 62%, la sfeclă de zahăr – 60%, la mazăre furajeră – 70%, iar la lucernă – 53%.  Toate aceste culturi nu beneficiază de irigații!”, se arată în scrisoarea deschisă a Asociației Grânarii Iași.

Situația din 2022 este efectul unei tendințe care se manifestă de zeci de ani în regiunea Moldovei, aspect pentru care asociația a solicitat în mod repetat ca zone semnificative din regiune să fie cuprinse în Planul Național Strategic la capitolul dedicat zonelor cu constrângeri naturale, pentru a evita adâncirea unor disparități evidente față de alte regiuni care sunt ocolite de fenomentul secetei pedologice severe sau care beneficiază deja de irigații care limitează efectele nocive. 

„Reiterăm nevoia unor decizii concrete și urgente care să includă despăgubiri pentru fermierii afectați de acest fenomen, utilizând fonduri de la bugetul de stat care pot fi completate/decontate prin mecanismele europene de solidaritate și de sprijin în situații de calamitate. Vă rugăm să identificați resursele financiare necesare până la rectificarea bugetară! În egală măsură, considerăm că instrumentele pentru reabilitarea sistemelor de irigații din țară nu trebuie să se rezume doar la măsuri de modernizare a instalațiilor vechi, ci ar trebui să fie cuprinse într-o foaie de parcurs a unui proiect de țară, cu intervenții planificate și coordonate cu celeritate, delimitate în urma unui demers de cadastrare a apelor și terenurilor, pentru a depăși situații care trenează de mai bine de 30 de ani. Dată fiind situația geopolitică actuală și pericolele stringente la adresa securității alimentare, portofoliul Agriculturii trebuie să fie ridicat la un nivel strategic care să permită intervenții inclusiv prin prezența ministrului de resort în Consiliul Suprem de Apărare a Țării.  Este binecunoscută starea sectorului agricol românesc care traversează o perioadă extrem de dificilă, iar situația din regiunea noastră este accentuată de creșterile accelerate ale prețurilor la inputuri și energie electrică, de soluțiile limitate de depozitare și de transport, precum și de problemele specifice proximității față de războiul din Ucraina. În urma vizitei efectuate în România și a discuțiilor purtate cu reprezentanții asociației noastre, toate aceste aspecte l-au determinat pe președintele Comisiei de Agricultură a Parlamentului European, domnul Norbert Lins, să afirme că supraviețuirea fermierilor noștri este pusă sub semnul întrebării. Ne arătăm disponibilitatea și vă rugăm să acceptați ca reprezentanții asociației noastre să participe la ședințele comitetului interministerial care se ocupă de gestionarea problemelor specifice secetei pedologice”, mai precizează scrisoarea grânarilor Moldovei.

În opinia președintelui asociației, Emil Bălteanu, în absența unei abordări constructive și obiective din partea autorităților române, efectele pot fi dramatice, mergând până la falimentul fermierilor din regiunea Moldovei.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță că la nivelul fiecărui județ s-a instituit procedura care stabilește modalitățile de constatare și înregistrare a pagubelor provocate de seceta pedologică, în baza prevederilor HG 557/august 2016 și ale Ordinului comun al ministrului Afacerilor Interne și al ministrului Agriculturii pentru completarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice.

Comisiile de constatare a suprafețelor calamitate și a gradului de afectare a culturilor, din care fac parte reprezentanți ai administrației publice locale, un reprezentat al APIA și un reprezentant al Direcției Agricole județene, evaluează la fața locului pagubele produse pentru fiecare cultură, pe baza solicitărilor transmise autorităților locale de către cultivatorii/producătorii agricoli din zonele afectate.

„Termenul de depunere a documentațiilor prin care s-a constatat gradul de afectare a culturilor de factorul de risc - secetă pedologică - este 30 august pentru culturile de toamnă (grâu și triticale), respectiv 15 decembrie pentru culturile prășitoare (porumb și floarea-soarelui)”, transmite MADR.

În prezent sunt prelucrate datele la culturile unde recoltatul s-a încheiat. Astfel, potrivit documentelor și comunicărilor transmise de prefecturi, suprafața afectată de seceta pedologică la culturile la care s-a încheiat recoltatul, respectiv grâu, este de aproximativ 16.000 hectare, cultivate în județele Brăila, Galați, Ialomița și Teleorman.

Procesul de constatare este în plină desfășurare și la culturile prășitoare (porumb și floarea-soarelui), comisiile fiind în teren pentru a evalua și înregistra pagubele produse, urmând că acestea să fie comunicate periodic.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html