bani europeni - REVISTA FERMIERULUI

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV), reamintește cooperativelor agricole din România că, prin modificările și completările aduse la Legea Cooperației Agricole nr. 566/2004, au obligația actualizării actelor constitutive conform prevederilor nou introduse și înregistrarea la Oficiul Registrului Comerțului până la 20 aprilie 2021.

Pentru a nu aglomera birourile ORC aproape de termenul limită, UNCSV recomandă organizarea din timp, în condiții de siguranță a Adunărilor Generale, pregătirea propunerilor de modificare a actelor constitutive și depunerea acestora începând cu luna martie 2021. De asemenea, pe lângă modificările actelor constitutive, este de nevoie de elaborarea, aprobarea și respectarea altor documente interne precum: Regulamente interne urmărind relațiile dintre cooperativa agricolă și membri; Contract cadru între cooperativă și membru, încheiat pe o perioadă de minimum trei ani; Fișa de post director executiv cooperativa agricolă.

„Pentru buna funcționare, dezvoltare și consolidare a formelor cooperatiste moderne, reiterăm necesitatea respectării principiilor cooperatiste stabilite de Alianța Internațională a Cooperativelor și tragem un semnal de alarmă prin care solicităm respectarea prevederilor art. 12 alin (2) care interzice societăților comerciale sau societăților pe acțiuni din România să folosească sintagma , sau , în denumirea, brandurile, mărcile înregistrate ale societăților, în promovarea entităților care nu au statutul de cooperativă/societate cooperativă și forma de organizare corespunzătoare. Cei care sunt convinși de beneficiile asocierii în cooperative, sunt bineveniți să preia principiile cooperatiste, toate drepturile și obligațiile specifice cooperativelor și să acorde părți sociale partenerilor implicați în activitate”, precizează directorul executiv al UNCSV, Florentin Bercu.

La actualizarea actelor constitutive, punctează UNCSV, trebuie avute în vedere următoarele:

  • Definirea cooperativei agricole active conform lit. g) a art. 9;

  • Completarea obligațiilor membrilor, art. 16 alin. (6), lit. f). cu respectarea regulamentelor interne și lit. g). să acopere integral eventualele prejudicii cauzate cooperativei agricole;

  • Menționarea expresă că angajații și prestatorii de servicii cu profesie liberală răspund solidar față de cooperativă de modul în care își îndeplinesc atribuțiile și sunt responsabili pentru erorile personale comise, în conformitate cu art. 19 alin (2) și legislația în vigoare;

  • Precizarea obligațivității încheierii între membri și cooperativă a unui contract pe minimum 3 ani, conform alin. (3) al art. 19;

  • Completarea actelor constitutive cu modificarea regulamentelor interne, urmărind relațiile dintre cooperativa agricolă și membri conform art. 24 lit. c);

  • Introducerea obligațiilor prevăzute la art. 29 alin. 21 și 22 prin care un fermier poate fi membru într-o singură cooperativă pe același sector de activitate și pentru cooperativele cu o vechime mai mare de 2 ani, să aleagă în Consiliul de Administrație doar membri cooperatori deținători de părți sociale cu o experiență în cooperativă de minimum 2 ani;

  • Prevederea expresă că atât cooperativele agricole, cât și membrii acestora nu se încadrează în categoria întreprinderilor afiliate conform art. IV alin. (2) din Legea nr. 265/2020;

  • Precizarea în actele constitutive că Legea Cooperației Agricole nr. 566/2004 se completează în mod corespunzător cu prevederile Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, republicată, cu modificările ulterioare.

„România, sectorul agroalimentar și fermierii au nevoie de cooperative agricole autonome, independente, rentabile și consolidate. Sunt dovezi istorice că, mai ales în perioadele de criză, cooperativele agricole moderne sunt alternative de echilibrare economico-socială, a puterii de negociere, veniturilor pe lanțul agroalimentar și suntem convinși că vor continua să întărească această realitate și în contextul actualei crize provocate de pandemia de coronavirus”, concluzionează Florentin Bercu.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Zero proiecte depuse la AFIR pentru banii europeni destinați tinerilor din diaspora. Niciun tânăr pare că nu dorește să se întoarcă acasă pentru a-și face o afacere în agricultură. Iar tinerii de aici, din țară și de la „țară”, caută bani europeni la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, însă pentru ei fondurile europene s-au epuizat, iar pentru cei plecați în pribegie sunt disponibili 20 de milioane de euro pentru care nu s-a depus niciun proiect.

Diaspora reprezintă o masă electorală deloc de neglijat, după cum s-a văzut la ultimele alegeri, politicienii români bătându-se în promisiuni electorale pentru a câștiga voturile celor care muncesc în afara granițelor țării.

Și la urma urmei, s-a gândit cineva la profilul psihologic al celor care au plecat în străinătate? Au plecat ca să muncească, nu ca să conducă ferme. Bănuiesc că oferta nu era pentru cei cu profil de antreprenor, care deja au businessurile lor acolo pe unde s-au dus. Nu poți ademeni cu firimituri niște oameni care te-au părăsit tocmai pentru că-și doresc toată pâinea.

Statul, sau mai bine zis guvernantul, tot încearcă să-i momească pe cei care au plecat în străinătate, în principal din cauza lipsei perspectivelor, cu oferte financiare. Marea majoritate a celor din diaspora este bine stabilită acolo. Acasă, pe mulți nu-i așteaptă nimic, poate doar casa părintească, nu pământ, nu un mediu propice dezvoltării unui business. Or, să se întoarcă acum în România înseamnă să o ia de la zero, din nou, aici, acasă. De la zero, deoarece locurile natale nu-i așteaptă nici cu pământ și nici cu altele necesare pentru a pune bazele unei afaceri agricole. Cine are curaj să-și ia viața de la început pentru 40.000-50.000 de euro, cât e momeala europeană a politicianului român, mai ales că mai nimic nu s-a schimbat în țară și nici perspectivele nu încurajează revenirea pe meleagurile natale? Ca să nu mai pomenim că mulți dintre cei care și-au făcut casă afară nu mai au 20 de ani. În același timp, dintre cei care și-ar lua inima în dinți și s-ar întoarce pentru a-și face un rost aici cu banii europeni, mulți sunt trecuți de 40 de ani. Deci, aceștia nu mai sunt tineri, în opinia legiuitorilor. Un amic, tinerel de vreo 35 de ani, plecat în Italia, unde muncește de dimineață până seara într-o plantație viticolă, mi-a zis, citez: „Noi, cei din diaspora, nu mai credem minciunile guvernanților. Câți nu s-au întors și au început mici afaceri și s-au izbit de birocrație, de nepăsare, de controale care se lăsau cu daruri etc. Au pierdut bruma de economii făcute cu mult efort, au pierdut afacerile, în doi-trei ani li s-au năruit visele și au plecat din nou din țară. Cine să se întoarcă? Pentru un pumn de bani cu care nu au ce să facă? N-ai casă, n-ai pământ, n-ai cooperative, n-ai piață, n-ai școală pentru copii, n-ai infrastructură, n-ai sănătate – un dispensar în rural, n-ai un mediu stabil, solid pentru afaceri. La ce să te întorci?”.

Chiar așa, la ce să se întoarcă diaspora? La o situație de care a fugit? Cel de 42 sau 47 de ani nu e tânăr? Mie mi se pare că e încă în putere, are ceva pământ, o mică gospodărie la sat, o căsuță, ceva agoniseală, după ce a muncit prin fermele altor țări, are și ceva experiență. Pentru statul nostru, ăsta nu e tânăr!

În schimb, în țară sunt tineri, fermieri chiar, care își doresc fondurile europene nerambursabile pentru a se tehnologiza, pentru a se dezvolta. Și sunt mulți, doar că pentru ăștia din țară s-au terminat banii, vreo 23 de milioane de euro, în total, și s-au terminat repede, la scurt timp după lansarea măsurii.

Prin vara anului trecut, cred că în iulie, AFIR a lansat submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, în cadrul căreia au fost, cum am zis, 23 de milioane de euro pentru tinerii din țară și 20 de milioane pentru cei din diaspora.

Cu toată birocrația, fondurile pentru tinerii din țară s-au epuizat rapid. Cele pentru diaspora sunt disponibile și în ziua de azi.

Când au văzut insuccesul măsurii destinate diasporei, cei de la Ministerul Agriculturii s-au gândit, probabil, că tinerii plecați afară nu sunt interesați de bani din cauza condițiilor de accesare. Atunci, pe unele le-au eliminat, pe altele le-au îmbunătățit, astfel încât să înlesnească „accesul tinerilor din diaspora care vor să se instaleze ca tineri fermieri în zonele rurale și să dezvolte exploatații agricole”. După care, la începutul acestui an, AFIR a lansat, din nou, submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri - diaspora”, care se desfășoară în perioada 4 ianuarie – 4 mai 2021. „Ghidul solicitantului pentru această sesiune a fost modificat pentru a ușura accesarea finanțării nerambursabile pentru tinerii cetățeni români din afara granițelor țării care se instalează ca șefi sau manageri ai exploatației. În acest sens, au fost revizuite și clarificate condițiile și precondițiile pe care tinerii din diaspora trebuie să le îndeplinească pentru a depune proiectul, simplificându-se modalitatea de depunere a documentelor doveditoare a studiilor și a locului de muncă”, arăta AFIR la lansarea măsurii. Pot solicita finanțare europeană nerambursabilă tinerii fermieri din diaspora care au absolvit, în ultimele 60 de luni, înaintea depunerii cererii de finanțare, un program de studiu într-unul dintre domeniile: agricol, agroalimentar, veterinar sau economie agrară, la niveluri postuniversitar, universitar, preuniversitar, în țări membre ale Uniunii Europene sau țări terțe din UE.

Zero proiecte în continuare! 20 de milioane de euro la care râvnesc tinerii din țară, în timp ce pentru tinerii din diaspora acești bani sunt egali cu zero.

Pe toate canalele posibile, MADR și instituțiile subordonate, și chiar unii politicieni aflați la guvernare promovează masiv măsura pentru tinerii din diaspora. În van...

Nu știu dacă banii care vor rămâne necheltuiți vor ajunge până la urmă la tinerii din țară sau măcar în agricultura noastră. Ar fi bine să se întâmple așa. Să nu fie prea târziu, însă, știute fiind problemele cu care se confruntă fermierii.

Editorial publicat în Revista Fermierului, ediția print - februarie 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Editorial

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță că 30 de proiecte ale Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) au fost selectate pentru finanțare, urmând să primească fonduri nerambursabile de aproape 30 de milioane de euro. „Un nou raport pentru selecția restului de proiecte se află în fază procedurală avansată”, precizează AFIR.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat Raportul de selecție intermediar etapa lunară 1, sesiunea 01/2020 pentru submăsura 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice” componenta infrastructură de irigații din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Valoarea fondurilor alocate proiectelor selectate pentru finanțare în această etapă se ridică la 30 de milioane de euro.

În perioada aferentă acestei etape lunare, 1 – 30 iulie 2020,  au fost depuse on-line 95 de proiecte de investiții în infrastructura secundară de irigații, cu punctajul mai mare sau egal decât pragul de calitate lunar stabilit la 70 de puncte.

Până în prezent, de la lansarea PNDR 2020, pentru modernizarea și adaptarea infrastructurii de irigații au fost depuse 632 de cereri de finanțare conforme, prin care s-au solicitat peste 624 de milioane de euro. În urma evaluării și selecției cererilor de finanțare depuse la AFIR, au fost încheiate 462 de contracte în valoare de 398,6 milioane de euro, iar AFIR a plătit deja beneficiarilor proiectelor de reabilitare a sistemului de irigații peste 222 de milioane de euro.

Fondurile europene acordate prin sM 4.3 – Irigații sunt 100% nerambursabile, iar valoarea maximă eligibilă a unui proiect este de un milion de euro. Prin proiect, beneficiarul poate realiza cheltuieli eligibile și poate achiziționa echipamente de irigat (în limita a maximum 30% din valoarea eligibilă a proiectului, din care s-a scăzut valoarea aferentă respectivelor echipamente de irigat).

Cheltuielile eligibile pentru sprijinul PNDR sunt modernizarea infrastructurii secundare de irigații, a clădirilor aferente stațiilor de pompare de punere sub presiune și/sau racordarea la utilități, sisteme de contorizare a apei, inclusiv construcția sau modernizarea bazinelor de colectare și stocare a apei de irigat.

Reamintim că, beneficiarii eligibili pentru finanțarea acordată prin sM 4.3 - Irigații sunt OUAI sau Federațiile Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (FOUAI), acestea fiind constituite din proprietari sau utilizatori de terenuri agricole, conform legislaţiei în vigoare. OUAI/ FOUAI au putut depune cereri de finanțare numai în măsura în care erau deținători de infrastructură secundară de irigații preluată prin protocol sau proces-verbal de predare-primire ori alte documente (acest tip de infrastructură este definită conform Legii nr. 138/ 2004 a îmbunătățirilor funciare, cu modificările și completările ulterioare).

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

A doua sesiune de depunere a proiectelor din cadrul Componentei B - Implementarea activităților de cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală (GAL) selectate din cadrul submăsurii 19.3 - Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală – Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 se desfășoară în perioada 1 februarie  – 30 aprilie 2021.

Alocarea disponibilă acestei sesiuni, aferentă Componentei B - Implementarea activităților de cooperare din cadrul submăsurii 19.3 - este de 10.310.013 euro.

Sprijinul poate fi acordat doar cu condiția ca acțiunile de cooperare să contribuie la atingerea obiectivelor Strategiei de Dezvoltare Locală.

Detaliile privind condițiile de eligibilitate și selecție ale proiectelor sunt prezentate în Ghidul Solicitantului disponibil pe pagina de internet a Ministeului Agriculturii (www.madr.ro).

Pentru abonamente, Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri
Luni, 28 Decembrie 2020 18:53

Generația schimbării

Laurențiu Tîrziu, legumicultorul ajuns primar la Belinț, județul Timiș, vrea să dezvolte comuna așa cum și-a dezvoltat viaţa personală şi viaţa antreprenorială. Animat de energia specifică vârstei, tânărul Laurențiu Tîrziu a dat afacerea cu legume a familiei pe scaunul de primar al comunei timișene Belinț, convins că va aduce o schimbare de mentalitate în administrația publică locală, dar și proiecte de care comuna are nevoie pentru o dezvoltare durabilă în viitor.

„Vin din mediul antreprenorial şi am experienţă în fonduri europene. Am accesat până acum cu succes două proiecte europene.”

Reporter: O luptă grea, ca mai toate bătăliile electorale de la sat, v-a propulsat în fruntea primăriei Belinț, din județul Timiș. Ce v-a motivat să intrați în politică, în lupta pentru fotoliul de primar?

Laurențiu Tîrziu: Sunt soţ, tată şi locuiesc în Belinţ de când m-am născut, vin din mediul antreprenorial şi am experienţă în fonduri europene. Am accesat până acum cu succes două proiecte pe fonduri europene şi în urmă cu patru ani am avut mai multe propuneri din partea cetăţenilor să încerc să dezvoltăm comuna exact aşa cum mi-am dezvoltat viaţa personală şi viaţa antreprenorială. Am încercat să adopt un nou mod de a face campanie. Cetăţenii au văzut în noi acea speranță de mai bine, am fost şase candidaţi, nu a fost uşor şi sunt foarte satisfăcut şi eu, cu echipa mea, că am schimbat modul de a face campanie. Un mod plăcut de a face campanie, un mod bazat pe exemplul personal şi nu bazat pe injurii, pe lucruri urâte.

„Îmi doresc să sprijinim mediul antreprenorial, ne dorim să atragem mediul antreprenorial aici, la Belinţ.”

Reporter: Ce lipseşte comunei Belinţ în momentul de faţă şi ce vă propuneţi să faceţi?

Laurențiu Tîrziu: În primul rând, administraţiei comunei Belinţ îi lipseşte un  mod coerent în abordarea problemelor, dar şi atitudinea personalului din administraţia noastră. Am foarte mare încredere că printr-o gestionare foarte bună a colectivului vom schimba această stare de fapt și o să dăm rezultate foarte bune.

Reporter: Veneam spre dvs. și deși nu locuiți chiar la drumul principal, am venit pe o stradă asfaltată, semn că infrastructura nu stă chiar rău în comuna Belinţ. Ce-ar mai fi de făcut?

Laurențiu Tîrziu: E adevărat, infrastructura în Belinţ şi Chizătău nu stă rău, dar mai avem două sate aparținătoare comunei, Gruni şi Babşa, unde străzile sunt asfaltate doar parțial. Suntem pe o listă de sinteză la Ministerul Dezvoltării și în cei patru ani am încrederea că o să reuşim să obţinem această finanţare pentru a fi asfaltată toată comuna. Mai avem nevoie de canalizare, care este  cuprinsă în programul Aquatim-ului, dar nu ştim din ce cauză nu s-a demarat acest proiect. Aşa cum am garantat în campania electorală şi în precampanie, şi în discuţiile cu oamenii, o să mă implic în așa fel încât să realizăm împreună această mare dorinţă a cetăţenilor comunei Belinţ.

În aprozarul La belinţanu’ se comercializează legumele din propria fermă, dar și de la alți producători

Reporter: Există deja o cooperativă la Belinț, care funcţionează bine, cu rezultate. Au reuşit ceea ce puţini legumiculturi din zona de vest au reuşit în ultimii ani, să intre pe mult-râvnita piaţă a marilor lanțuri de magazine. Întrebarea este dacă această formă de asociere sau o alta e menită să-i ajute pe cei care produc şi dacă vă veţi implica în a-i sprijini pentru a se uni în astfel de forme asociative?

Laurențiu Tîrziu: Sigur că da. Îmi doresc, cum să nu. O să-i sprijinim, noi suntem deschişi, eu, ca persoană, în primul rând, sunt deschis la orice cooperare, la ajutor, pentru că nu am niciun interes. Din această cauză sunt acolo şi lumea mi-a dat această încredere, ca să ajut. Îmi doresc să sprijinim mediul antreprenorial, ne dorim să atragem mediul antreprenorial aici la Belinţ.

Reporter: Veniţi din acest mediu antreprenorial, aveţi două proiecte câştigate. Ce înseamnă businessul ăsta pentru dvs., cum l-aţi dezvoltat? Care a fost baza de plecare?

Laurențiu Tîrziu: Pot să spun că mi-a schimbat viaţa. Am terminat facultatea tot în domeniul alimentar, controlul şi expertiza produselor agroalimentare la Agronomie, după aceea am terminat masterul, iar apoi am încercat să mă angajez în domeniu. Din păcate, nu am reuşit. Între timp, a apărut șantierul pentru construcţia autostrăzii aici la Belinţ, am depus un CV şi aici, am reuşit, m-au repartizat la laborator. Am muncit cinci ani aici la autostradă. După patru ani și jumătate, s-a născut băieţelul meu. Apoi s-a terminat contractul aici și ar fi trebuit să plecăm la alt contract. Apăruseră și fondurile europene pentru tinerii fermieri şi m-am gândit în felul următor: decât să plec, mai bine încerc ceva pe cont propriu și rămân alături de familie. Tot timpul, am simţit o atracţie faţă de satul meu şi n-am vrut să plec nici atunci. Am simţit că nu mă lăsa ceva. Şi am zis: hai să merg după intuiţie. Ce să fac, ce fac eu? Aveam un salariu foarte bun la firmă. Îmi propuseseră chiar și o mărire de salariu ca să merg cu ei la Decea, la următorul contract, dar n-am acceptat. M-am decis să accesez un proiect pe fonduri europene pe „tânărul fermier”. Dacă mă ajută bunul Dumnezeu să-l prind, rămân la Belinţ şi încerc altceva – îmi spuneam. Am depus proiectul şi în toamna aceluiași an, prin noiembrie, am primit un e-mail în care eram anunțat că proiectul este eligibil. Am zis: iau totul în serios, merg la suma maximă de 50.000 de euro, patru hectare suprafaţă trebuia lucrată cu legume, plus extindere. Am semnat contractul în decembrie, după aceea în martie mi-au intrat banii şi am reuşit să îmi achiziţionez utilajele care m-au ajutat foarte mult, au simplificat munca mea şi a familiei. Am avut un mare noroc şi în familie...

Reporter: Concret, ce aţi făcut cu banii ăştia, 50.000 de euro?

Laurențiu Tîrziu: Am cumpărat în primul rând utilaje. Mi-am cumpărat un tractoraş pentru legume, de 45 CP, nu nou, second-hand, mi-am cumpărat un combinator, mi-am cumpărat o maşină de plantat ceapă, maşină de scos ceapă, maşină de plantat varză cu irigator automat, tambur cu aripă de ploaie pe o lungime de 200 de metri cu furtun j63, se rulează automat, o maşină de scos cartofi cu buncăr. Vă spun sincer că astfel mi-am uşurat munca extraordinar de mult.

Reporter: Şi aţi pornit de la patru hectare.

Laurențiu Tîrziu: Am pornit de la patru hectare de teren, dar conform obligațiilor din proiect, am mai cumpărat teren și m-am extins. Inițial, am colaborat cu cooperativa din Belinţ. Produceam, dar iarna era aşa: noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie, martie, aprilie, mai, şase luni de zile nu aveai rulaj, în schimb făceai vânzare bună în perioada de vară. Am livrat marfă şi la Profi la Timişoara la depozit, prin cooperativă, preţurile nu erau foarte mari, dar nici mici, erau undeva la nivelul de mediu. Trebuia să asiguri calitate tot timpul şi nu puteai să supravieţuieşti, părerea mea. Știţi cum e când ai o familie mare, trebuie să ai și un venit constant. Şi atunci eu m-am gândit în felul următor: să încerc să-mi deschid un punct de vânzare la Lugoj, la 15 km de Belinţ. Până să iau decizia asta, maică-mea mergea la piaţă la Reşiţa și nu era deloc confortabil pentru ea. În noiembrie am luat această decizie, am găsit un spaţiu în 14 noiembrie, am semnat contractul de închiriere şi mi-am propus până în 1 decembrie să-i dau drumul.

„Tatăl meu va rămâne acasă şi se va ocupa în locul meu de tot ceea ce m-am ocupat eu. Din moment ce structura este făcută, treburile merg acum de la sine. Vreau să demonstrăm că suntem o generaţie care poate schimba de la atitudine şi până la modul de a face administraţie, mai flexibil, mai dinamic și mai aproape de cetățean.”

Reporter: Şi v-aţi făcut un aprozar...

Laurențiu Tîrziu: Da, mi-am făcut un aprozar, spaţiu pe care plătesc o chirie de 600 de euro pe lună. N-am știut nimic despre ce înseamnă activitatea asta, dar am zis că îl ţin până în martie, când începem treaba în câmp. Dacă dă Dumnezeu să meargă, rămâne deschis, iar dacă nu, îl închidem.

Reporter: Şi a mers, pentru că e deschis şi în momentul de faţă.

Laurențiu Tîrziu: Exact, a mers. Practic, am mers în paralel şi cu aprozarul, şi cu agricultura. Nu a fost uşor, dar eu sunt ambiţios şi mi-a reuşit chestia asta.

Reporter: Mă gândesc că şi pentru ai casei, într-un fel, a fost mai uşor decât să meargă în piaţă la Reşiţa. Mai bine la Lugoj, la doi paşi de casă, într-un spaţiu închis, încălzit, de bine, de rău, e altceva decât în piaţă.

Laurențiu Tîrziu: Vara, spațiul este climatizat, deci am asigurat condiții mult mai bune. Am venit cu produsele noastre de bază, am mai redus puţin, n-am mai pus ardei, n-am mai pus vinete, dar am pus cartofi, varză, ceapă şi în cantităţi mari, care să ne ajungă tot anul la vânzare, culturi care se pretează mult mai bine la munca mecanizată. Pe lângă, la produsele astea am venit cu un preţ mic, aşa ne-am atras şi clienţii. Am pus un slogan, „La belinţanu’ ”, aşa ne-am făcut cunoscuţi, lumea ne apreciază, am reuşit să achiziţionăm chiar în acest an, în decembrie împlinim trei ani, după doi ani și jumătate, încă un spaţiu acolo lângă, am deschis cel de-al doilea aprozar şi treburile merg bine.

Reporter: Apropo de felul în care v-aţi dimensionat producţia ca să puteţi face faţă, vă întreb dacă vinetele, roşiile, ardeii şi ceea ce nu mai produceţi dvs. nu era mai bine să le luaţi din Belinţ, direct de la producători?

Laurențiu Tîrziu: Am cooperat cu producători, inclusiv pentru ceapă verde şi ridichii primăvara, pe o mulţime, dintre cei care mi-au cerut, eu am încercat să-i ajut, bineînţeles în limita rulajului zilnic. Aşa am procedat, întâi am luat de la producătorii locali ce au avut ei și nu am produs eu, restul, am cumpărat din piața de gros de la Mehala, din Timișoara.

Reporter: Ce a însemnat al doilea proiect şi care a fost suma de care aţi beneficiat?

Laurențiu Tîrziu: Eu și soţia ne-am chinuit să accesăm fonduri pentru un salon de coafură şi machiaj, soţia mea fiind foarte pasionată în acest domeniu. Inițial, am încercat să-l deschidem aici, în mediul rural, dar, din păcate, nu ne-a reuşit. Doi ani la rând am încercat, ea nu a mai vrut, a fost foarte dezamăgită, însă eu am insistat: haide să mai încercăm o dată şi pe mediul urban. Dumnezeu ne-a ajutat, am obţinut o finanţare de 32.000 de euro și am deschis un salon de coafură şi machiaj la Lugoj. Acum e o perioadă mai nefastă pentru acest domeniu, dar nu putem spune că ne bazăm pe acest salon, este un job al soției...

Reporter: ...care la un moment dat va funcționa, investiţia fiind făcută deja.  Oricum, lucrurile se complică pentru dvs. odată cu trecerea la Primăria Belinț, pentru că va trebui să împăcaţi cumva şi businessul privat, şi nevoile comunităţii. Cum v-aţi gândit că veţi face faţă?

Laurențiu Tîrziu: Aşa este, dar eu când fac un pas tot timpul mă gândesc de două sau de trei ori înainte. Tatăl meu, care a fost viceprimar opt ani aici la Belinţ, va rămâne acasă şi se va ocupa în locul meu de tot ceea ce m-am ocupat eu. Din moment ce structura este făcută, treburile merg acum de la sine. Soţia mea nu prea a fost de acord să fac pasul spre a candida, spre primărie, dar mă bucur că în final a înţeles. A fost dorinţa mea să demonstrăm că suntem o generaţie care poate schimba de la atitudine şi până la modul de a face administraţie, mai flexibil, mai dinamic și mai aproape de cetățean.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - decembrie 2020

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Foto: arhiva personală Laurențiu Tîrziu

Publicat în Satul românesc

Sesiunea de depunere a cererilor de finanţare din cadrul Măsurii 4 - Investiţii în active fizice, submăsura 4.2 - Sprijin pentru investiţii în procesarea/marketingul produselor agricole - componenta investiţii în abatoare de capacitate mică în zona montană se prelungește până la 31 martie 2021, ora 16.00, a anunțat Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

Reamintim că prima sesiune din 2020 de depunere a Cererilor de finanţare pentru submăsura 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole – componenta de investiții în abatoare de capacitate mică în zona montană” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) a fost lansată de AFIR pentru perioada 13 iulie – 31 decembrie 2020, fiind prelungită acum până la finalul lunii martie 2021. Alocarea financiară disponibilă fermierilor prin submăsura 4.2 este de 12.930.334 de euro.

Fondurile disponibile pentru submăsura 4.2 – componenta de investiții în abatoare de capacitate mică în zona montană sunt în acest moment de 18.795.555 de euro. Sunt eligibile pentru finanțare investițiile în unități de sacrificare de capacitate mică destinate porcinelor, ovinelor, caprinelor și bovinelor, în conformitate cu Ordinul 35/2011 (privind aprobarea condițiilor minime de funcționare a abatoarelor de capacitate mică, cu modificările și completările ulterioare), care sunt amplasate în localități din zona montană. Fondurile nerambursabile acordate pot ajunge până la maximum 300.000 euro/proiect.

Până în prezent, conform Contorului PNDR de pe site-ul AFIR, au fost depuse două proiecte, în valoare de 599.946 de euro.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a aprobat și a făcut până în prezent plăți de șapte miliarde de euro către fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice locale, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Astfel, gradul de absorbție al PNDR 2020 a ajuns la peste 71%.

Din totalul fondurilor nerambursabile plătite de AFIR, peste 3,6 miliarde de euro au fost făcute pentru proiectele de investiții în mediul rural, pentru decontarea primelor de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor, pentru acțiunile și investițiile Grupurilor de Acțiune Locală, pentru investiții de reducere a efectelor dezastrelor naturale.

Prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) au fost făcute plățile compensatorii către fermieri în valoare totală de peste 3,3 miliarde de euro.

Pentru dezvoltarea fermelor mici, 28.326 de fermieri au beneficiat prin AFIR de plăți în valoare de 217,7 milioane de euro. De asemenea, 11.320 de tineri fermieri au primit, până în prezent, fonduri totale de peste 428 de milioane de euro.

Tot prin PNDR 2020, au fost finanțate 2.132 de investiții de utilitate publică pentru care AFIR a plătit autorităților publice locale fonduri nerambursabile de peste 951,5 milioane euro.

Pentru procesarea produselor agricole au fost contractate 686 proiecte de modernizare și dezvoltare a unităților de procesare, valoarea finanțărilor nerambursabile plătită fiind de peste 198,4 milioane euro.

Valoarea plăților efectuate de AFIR către Grupurile de Acțiune Locală (GAL) se ridică la 356,6 milioane euro. Plățile au avut ca scop acordarea de sprijin pentru dezvoltarea strategiilor de dezvoltare locală, pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale GAL și sprijin pentru cheltuieli de funcționare și animare.

Pentru investiții în exploatații agricole și pomicole, 2.480 de fermieri au beneficiat de fonduri europene nerambursabile de peste 731,9 milioane de euro. Investițiile pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole și silvice au contabilizat plăți de 374,7 milioane de euro, bani plătiți pentru 828 de contracte de finanțare.

Obiectivul asumat pentru 2020, plăți de un miliard de euro, a fost depășit

AFIR, doar în ultimul an, până în prezent, a efectuat plăți în valoare de peste 1,4 miliarde de euro către fermieri. În aceeași perioadă, instituția a plătit 166 milioane euro autorităților locale, beneficiarii publici ai PNDR 2020. De asemenea, Grupurile de Acțiune Locală au beneficiat, prin subprogramul LEADER, de plăți în valoare de 86,3 milioane de euro.

„Contextul actual, epidemiologic, economic, dar și condițiile naturale precum seceta, au adăugat o complexitate foarte mare demersurilor pe care AFIR le-a avut de făcut pentru a asigura o absorbție totală a fondurilor nerambursabile. Ținta de plăți asumată de către AFIR pentru 2020, în perspectiva unui an fără situații de forță majoră sau criză climatică, a fost în octombrie 2019, de un miliard de euro. Agenția a reușit nu doar să îndeplinească acest obiectiv, dar l-a și depășit, fapt ce nu ar fi fost posibil fără implicarea și profesionalismul atât al beneficiarilor PNDR 2020, cât și al experților AFIR de la nivel central, regional și județean”, a precizat Mihai Moraru, director general AFIR.

Tot în acest an financiar, au fost transferate procesatorilor 65,8 milioane de euro, iar antreprenorilor 27,3 milioane de euro.

Pentru abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Foto: MEWI

Publicat în Știri

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a finalizat evaluarea tuturor cererilor tinerilor fermieri din țară și din diaspora, pentru finanțarea exploatațiilor agricole, depuse în sesiunea derulată în perioada 15 iulie – 15 octombrie 2020. Din totalul proiectelor depuse în sesiunea din acest an, au fost selectate pentru finanțare 493 de proiecte, în valoarea totală de 20,2 milioane de euro. Selecția proiectelor a fost făcută în funcție de punctajul obținut de fiecare proiect în parte și de criteriile de departajare, în limita fondurilor disponibile.

Pe submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, AFIR a primit online 778 de solicitări de finanțare în valoare totală de 31.870.000 de euro. Dintre acestea, 10 cereri de finanțare, însumând 410.000 de euro, au fost depuse de tineri care lucrează în străinătate (componenta diaspora). 

Cele mai multe solicitări de finanțare, 200, au fost depuse de tinerii fermieri pentru investiții în horticultură, valoarea lor fiind de 8,16 milioane de euro.

De asemenea, AFIR a primit 146 de cereri de finanțare pentru culturi de câmp, cu o valoare de 5,94 milioane de euro. 

Pentru culturi mixte, 138 de tineri fermieri au depus solicitări de finanțare în valoare de 5,63 milioane de euro.

Totodată, o altă ramură agricolă care a prezentat interes este apicultura, pentru care s-au depus 97 de cereri de finanțare, în valoare de 3,88 milioane de euro. 

În ce privește investițiile mixte, atât vegetal, cât și zootehnic, AFIR a primit 81 de solicitări de finanțare, însumând 3,43 de milioane de euro.

Pentru creșterea bovinelor de lapte, 75 de tineri fermieri au depus proiecte, valoarea investițiilor solicitate fiind de 3,12 milioane de euro.

Alte 22 de cereri de finanțare s-au depus la AFIR pentru investiții în ferme mixte de animale, cu o valoare de aproximativ un milion de euro.

Pentru investiții în creșterea ovinelor, caprinelor și bovinelor de carne, 10 tineri fermieri au depus cereri de finanțare în valoare de aproximativ jumătate de milion de euro.

Publicat în Știri

Săptămâna trecută (19-25 octombrie 2020), Politica Agricolă Comună viitoare a fost subiect de discuții atât în Consiliul miniștrilor Agriculturii din statele membre ale Uniunii Europene, cât și în Parlamentul European. Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) a făcut un rezumat al discuțiilor, pe care vi-l prezentăm mai jos.

Consiliul miniștrilor agriculturii a căzut de acord asupra poziției sale de negociere cu privire la pachetul de reformă a Politicii Agricole Comune (PAC) după perioada de tranziție. Acordul obținut sub președinția germană privind cele trei regulamente ale refomei PAC (regulamentul privind planurile strategice naționale, regulamentul de finanțare și monitorizare și regulamentul organizării comune de piață) cuprinde angajamente solide din partea statelor membre pentru o ambiție mai ridicată privind protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice, cu instrumente precum eco-schemele obligatorii și condiționalități de mediu sporite.

În privința obiectivului de distribuire mai echitabilă a plăților directe, miniștrii Agriculturii au decis că se lasă la latitudinea guvernelor naționale aplicarea plafonării la 100.000 de euro (la plata de bază, cu deducerea salariilor) sau a plății redistributive. Pentru a compensa diferența față de media europeană, țărilor care aplică SAPS li s-ar permite acordarea în continuare a ANT (Ajutoare Naționale Tranzitorii) până la sfârșitul perioadei de programare, respectiv anul 2027, cu o rată de descreștere de 5% anual.

Se menține plafonul de 2.000 euro pentru aplicarea disciplinei financiare, ceea ce ușurează povara adminsitrativă în România, unde peste 95% dintre beneficiarii plăților directe primesc sub 2.000 euro/an.

Procentul din plățile directe pentru eco-scheme (pentru mediu și climă) propus este de 20%. Eco-schemele vor fi obligatorii pentru statele membre, dar voluntare pentru fermieri. În același timp, poziția convenită permite statelor membre să aibă flexibilitatea necesară în modul în care acestea ar atinge obiectivele de mediu. De exemplu, ar exista o fază pilot de doi ani pentru învațarea implementarii eco-schemelor, iar statele membre ar beneficia de flexibilitate cu privire la modul de alocare a fondurilor în cadrul diferitelor practici ecologice.

Un element nou adus în discuție, pe fondul crizei sanitare din acest an, a fost propunerea ca statul membru sa poată decide ca 1% din plățile directe să fie plătit fermierului cu condiția ca acesta să folosească această sumă drept contribuție la un instrument de gestionare a riscurilor, deoarece s-a ajuns la concluzia că este nevoie de  măsuri generale pentru reducerea riscurilor, iar alocările din Pilonul II pentru acest scop, având caracter opțional, sunt insuficiente.

Din acest moment, Consiliul are mandatul politic de a începe negocierile cu Parlamentul European, care este co-legislator, în vederea realizării unui acord general.

Poziția Parlamentului European cu privire la reforma PAC

Compromisul referitor la „arhitectura verde” din regulamentul pentru planul strategic al PAC include:

  •  în ceea ce privește condiționalitatea, anumite cerințe sunt eliminate (în special în ceea ce privește identificarea și urmărirea animalelor);

  • alocarea obligatorie a 30% din plățile directe pentru eco-scheme;

  • 35% pentru cheltuielile de mediu și climă în cadrul Pilonului II (dezvoltare rurală), incluzând zonele cu constrângeri naturale;

  • o clauză generală de revizuire pentru planurile PAC în 2025, pentru a le adapta la legislația climatică și de mediu.

Parlamentul European sprijină propunerea Comisiei Europene privind plafonarea, reducerea plăților către fermele mai mari, sprijinirea fermierilor mici și tineri. Tinerii fermieri (de până la 40 ani) care se instalează pentru prima dată în agricultură vor primi o primă de instalare de 100.000 euro și plăți directe suplimentare timp de 7 ani (în loc de 5, cum este în prezent).

În cadrul discuțiilor-maraton din Parlamentul European s-a insistat pentru introducerea de măsuri pentru a ajuta fermierii să facă față riscurilor și potențialelor crize viitoare, dar și pentru sancțiuni mai mari atunci când beneficiarul plaților încalcă în mod repetat regulile, de pildă pe cele legate de protejarea mediului sau de bunăstarea animalelor. Acest lucru ar putea să ducă la penalizări de 10% din sumele la care are dreptul fermierul (în creștere față de 5% în prezent).

Eurodeputații doresc, de asemenea, să fie instituit un mecanism ad-hoc al UE care să soluționeze reclamații înregistrate.

Publicat în Eveniment

Sectorul zootehnic este cel mai mare consumator de materii prime din sectorul vegetal. Motiv pentru care trebuie să se investească masiv în ferme de creștere a animalelor, mai ales că, în ceea ce privește bovinele și suinele, țara noastră nu-și satisface nici măcar consumul intern. Prin Planul Național Strategic (PNS) se vor aloca sume semnificative pentru investiții în zootehnie, pentru dezvoltarea sectorului.

„E nevoie de ferme de animale care să cumpere producția din vegetal. 60% din banii viitorului Plan Național Strategic vrem să-i alocăm investițiilor în ferme zootehnice, în dezvoltarea sectorului zootehnic”, ne declara în luna august a.c. George Scarlat - secretar de stat în Ministerul Agriculturii. (întregul articol, aici: https://www.revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/4638-sprijin-financiar-semnificativ-pentru-investitii-in-zootehnie.html)

Ieri, 5 octombrie 2020, într-o ediție specială a emisiunii „Agricultura la Raport”, de la AGRO TV oficialul MADR a spus din nou că o mare parte din banii PNS va merge către sectorul zootehnic, dar și către procesare. „Astăzi, în România, din punct de vedere al autoconsumului, nu reușim să acoperim nici măcar jumătate din carnea proaspătă de porc de care avem nevoie. Cu tot cu procesare, nu știu dacă acoperim undeva la 25%. Sectorul zootehnic are viitor în România. Din păcate, într-un an atât de greu, n-am găsit decât câteva scheme pe cadru temporar să venim cu ajutor direct, dar nu este suficient. Pregătim Planul Național Strategic. E un punct de pornire cu privire la perspective. Totul trebuie să plece de la investiții reale în ferme, în reproducție la porc, în incubație la pasăre, în unități de procesare. În fapt, bugetul, în mare parte, va merge către sectorul zootehnic și către procesare. Doar prin procesare putem să aducem valoare adăugată și produs la raft. Trebuie să înțelegem că, această piață pe care am pierdut-o, va trebui să o recâștigăm printr-un parteneriat corect, transparent, cu marele retail, cu hipermarketul”, a precizat George Scarlat în emisiunea de la AGRO TV.

Publicat în Știri
Pagina 1 din 3

Publicitate

FMC PachetComercialCereale 300x250

TPV RF 300x250 2

bannere virtual agro 2021

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista