Problemele prezentate recent de Asociația Grânarii Iași, cu ocazia vizitei europarlamentarilor din COMAGRI în porturile Constanța, Agigea și Galați, au fost dezbătute de Comisia pentru Agricultură din Parlamentul European la inițiativa președintelui acestui for, eurodeputatul german Norbert Lins. Acesta a adus în discuție constrângerile de logistică, prețurile ridicate la încărcarea și transportul de cereale locale și ucrainene, soluțiile limitate de depozitare, precum și managementul trasabilității mărfurilor în principalele porturi din România.

„Lucrurile sunt în ordine dacă luăm în perspectivă întreaga Românie și întreaga Polonie, însă dacă e să ne gândim la regiunile afectate – Moldova din România și regiunea din sud-estul Poloniei, aceste regiuni sunt altfel afectate și pe agricultorii de acolo nu-i prea interesează dacă un agricultor din vestul României sau din vestul Poloniei nu prea este afectat. Agricultorii din regiunea Moldovei văd cum propriile existențe le sunt amenințate, deci trebuie să înțelegem care sunt consecințele și efectele asupra regiunilor în sine”, a punctat europarlamentarul Norbert Lins, care propune măsuri compensatorii urgente, inclusiv o ajustare a Politicii Agricole Comune în sprijinul celor afectați de criza cerealelor din Ucraina. Și ceilalți europarlamentari au avut intervenții prin care au accentuat importanța limitării unor efecte negative ale solidarității față de Ucraina asupra fermierilor români și polonezi.

Consecventă în reprezentarea tuturor fermierilor din regiunea Moldovei, Asociația Grânarii Iași reiterează situația extrem de dificilă prin care trece sectorul agricol din cauza secetei care poate prejudicia peste 50% din producția de semințe de floarea-soarelui și peste 85% din producția de porumb a acestui an. „Susținem cu tărie inițiativa lansată de Alianța pentru Agricultură și Cooperare, din care facem parte, privind declararea stării de calamitate în localitățile/județele unde mai mult de 50% din suprafața acoperită de o cultură este afectată, având în vedere că majoritatea contractelor pentru inputurile cu preț crescut din cauza crizelor existente la nivel global vor ajunge la termen la sfârșitul lunii iulie 2022”, arată Asociația Grânarii Iași.

Președintele, premierul și ministrul Agriculturii din România sunt chemați ca împreună cu organizațiile de fermieri să elaboreze în regim de urgență proiectul de țară referitor la agricultură, cu un plan strategic pe termen lung care să vizeze irigațiile, valorificarea prin procesare națională a materiilor prime produse în agricultură, negocierea PNRR și PNS în sprijinul real și coerent al tuturor agricultorilor din țara noastră, subliniază Emil Bălteanu, președintele Asociației Grânarii Iași.

Reamintim că, o delegație de eurodeputați din COMAGRI s-a deplasat în România pentru a analiza situația critică din porturile Constanța, Agigea și Galați și efectele presiunii transporturilor de cereale ucrainene asupra agriculturii românești. Vocea femierilor din regiunea Moldovei a fost reprezentată de Asociația Grânarii Iași, prin directorul Simona Man și vicepreședintele Dan Tiberiu Stan.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Guvernul a aprobat programul de susținere a producției de struguri de masă pentru anul 2022. Actul normativ (HG nr. 798 din 16 iunie 2022, publicată în M. Of. Partea I nr. 595 din 20 iunie 2022) stabilește o schemă de ajutor de minimis pentru susținerea producției de struguri de masă, în baza prevederilor Regulamentului (UE) nr. 1.408/2013 al Comisiei Europene din 18 decembrie 2013.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis sunt în sumă totală de 15.000.000 lei, reprezentând echivalentul a maximum 3.000.000 euro și se asigură din bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pe anul 2022.

Valoarea maximă în euro a sprijinului financiar care se acordă producătorilor de struguri este de 1.200 euro/ha, iar plata se efectuează proporțional cu suprafața deținută. Valorificarea producției se face până la data de 29 noiembrie inclusiv, a anului de cerere.

Măsura vizează următoarele categorii de beneficiari:

• Producătorii agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător;

• Producătorii agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale;

• Producătorii agricoli persoane juridice.

Pentru a accesa ajutorul de minimis, cei interesați trebuie să îndeplinească o serie de criterii cumulative de eligibilitate, astfel:

a) Să dețină o suprafață cultivată cu struguri de masă de minimum 0,1 ha – maximum 10 ha inclusiv;

b) Să obțină o producție de minimum 6.000 kg/ha struguri de masă;

c) Să fie înregistrati în evidenţele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafeţele cultivate cu strugurii de masă în anul 2022, la specificația vii nobile pe rod, pentru struguri de masă;

d) Să facă dovada producției realizate prin documente justificative (bon fiscal/factură/filă/file din carnetul de comercializare).

Cererea de înscriere în program și documentele însoțitoare se depun începând cu data intrării în vigoare a hotărârii de guvern, până cel târziu la data de 15 iulie inclusiv, a anului de cerere.

Verificările în teren pentru identificarea soiurilor de struguri de masă și evaluarea producției, cu încadrarea în lista de soiuri de masă, se realizează de echipe mixte, constituite din reprezentanți ai DAJ și ai APIA.

„Avem pentru prima dată în cadrul bugetului de stat pe anul 2022 inclusă suma de 15 milioane de lei destinată producătorilor de struguri de masă, un sector cu mare potențial. Venim în sprijinirea fermierilor noștri pentru a-i impulsiona să realizeze producții care să asigure cât mai mult accesul românilor la strugurii obținuți pe plan local. Această măsură va fi corelată cu programele de investiții din Planul Național Strategic, unde am direcționat sume pentru cei care produc, dar și pentru depozitarea producției”, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

A venit primăvara și încet, încet noi, fermierii, turăm motoarele pentru desfășurarea unui nou an agricol. Dar, din păcate, acesta își are debutul într-o constelație a dezastrelor, începând cu urmările economice ale unei pandemii sanitare prea lungi și dure, urmată de spectrul unui război în derulare lângă granițele noastre, iar agricultura mai are și ,,furtuni specifice”, cum ar fi cele două strategii atât de mult hulite, adică Green Deal și Farm to Fork, asta pe lângă alte probleme cronice sau cronicizate ale ultimilor 30 de ani de incompetență politică locală (dar pentru ultimii zece ani dublată și de incompetență politică europeană).

Titlul articolului este inspirat de un film SF, dar percepția acestuia în cazul meu pornește de la realitățile imaginilor groaznice ale unei nații ucrainene distrusă de război și care se gândește la trecutul unei vieți simple și normale, apoi gândul îmi sare la turbulențele majore de pe bursele agricole date de volatilitatea evenimentelor trăite, dar aceste percepții mi se corelează apoi instantaneu cu ecoul afirmației ministrului Chesnoiu care spunea că în România 30% din suprafață produce 70% din producția agricolă și nu în ultimul rând mă gândesc la perseverența meschină a unei clase de gulere albe bruxelleze cu ,,reflexe verzui” care își văd doar interesele de grup, acestea fiind construite în final pe suferința umană a unora care nu prea contează, adică fermierii și prăpădiții aceia care sunt prea săraci pentru a se bucura de ,,opulența” agricolă europeană (prea repede îi uităm pe amărâții comunitari).

Pentru cei care văd doar luxul european, poate ar merita să știe că rata sărăciei medii în UE este de peste 16%, iar în țări precum România, Lituania, Letonia, Estonia, Bulgaria, Spania sau Italia procentele sunt de peste 20%, adică unul din cinci cetățeni este sărac, iar asta era în 2018, nu acum, când lucrurile s-au agravat, iar procentele au crescut cu mult.

Dar care ar fi legătura între toate aceste imagini? În primul rând, este vorba de percepția realităților agricole, care este una din principalele cerințe de înțelegere corectă a fenomenelor economice, dar, din păcate, există și un revers negativ reprezentat de iluzia unei percepții.

Percepția este influențată de etalonul folosit într-o comparație, adică dacă comparăm de exemplu rezultatele economice din România cu cele din Burkina Faso, este clar că avem o economie care ,,duduie”, cum afirma un clasic în viață, dar dacă ne comparăm cu Germania, suntem o biată ,,leșinătură” în drum spre neantul uitării. Ambele sunt percepții, dar luate separat sunt doar niște iluzii, fiindcă raportarea nu este corectă în imaginea globală.

Dacă vom compara agricultura europeană (totalitatea UE) în ansamblul ei cu cea din SUA sau America de Sud, lucrurile nu mai stau la fel de roz sau chiar capătă nuanțe de gri, dar dacă ne comparăm cu Nigeria și Laos, clar suntem ,,stăpânii inelelor”, deci este vorba de cum formulăm afirmația care va sta la baza percepției individului.

Pornind de la aceste exemple, trebuie să înțelegem că percepția pe care o avem despre un lucru sau altul depinde de ce ni se prezintă și de capacitatea noastră de a avea acces la informații, care să ne permită comparații corecte pornind de la ipoteze verificabile, ceea ce din păcate se întâmplă din ce în ce mai greu în lumea noastră de acum.

Dar hai să lăsăm conceptul teoretic și mai bine să luăm niște exemple concrete despre modul cum se formulează percepțiile în rândul societății.

Agricultura ecologică și ușurința implementării acestor tehnologii în practica curentă – văd în multe formule de popularizare despre efectele benefice ale ecologismului în agricultură (lucru pe care nu îl contest) și ușurința implementării acestor tehnologii (aici este o altă discuție).

În cadrul societății percepția benefică a agriculturii ecologice este în creștere, iar în unele cazuri ajunge chiar la radicalism, dar pe de altă parte percepția fermierilor nu rezonează cu această afirmație, iar în acest caz mă întreb de ce?

De exemplu, în Franța, din cele circa cinci milioane de hectare de grâu semănate, doar circa 150.000 de hectare sunt ecologice, apoi avem Germania, unde la circa 2,5 milioane ha grâu cultivat avem doar 130.000 ha grâu ecologic, sau România, unde la circa 2 milioane ha grâu doar circa 75.000 ha este ecologic.

Atunci, mă întreb, oare, fermierii din aceste țări nu văd avantajele acestor noi direcții de dezvoltare, asta, în condițiile în care practica comercială arată că orice nouă tehnologie, varietate, echipament care nu convinge și nu se dezvoltă în primii maximum patru ani de la lansare înseamnă că ,,nu a avut noroc în viață”, iar sfârșitul acesteia/acestuia este aproape.

Totuși, noi la nivel comunitar insistăm să pompăm bani, din ce în ce mai mulți, cu diferite tipuri de subvenții mai vizibile sau nu, plus programe foarte costisitoare de inducere a unor percepții prin promovare media, dar cine le va pune în practică?

Costul produselor ecologice între mit și realitate – de-a lungul ultimilor ani, produsele ecologice (iar eu mă refer doar la cultura mare) au avut fel de fel de subvenții care să compenseze productivitatea mai scăzută față de produsele convenționale, aspect dublat și de ,,educarea maselor” de a accepta prețuri mai mari, deoarece s-a bătut monedă pe faptul că sunt produse mai ,,sănătoase” decât cele convenționale, dar care se obțin cu sacrificii economice mai mari. Zis și făcut. Acum vine întrebarea.

De ce acum produsele ecologice nu costă mai puțin decât cele convenționale, în condițiile în care nu sunt afectate de costul creșterii inputurilor gen îngrășăminte chimice și produse fitosanitare care nu se aplică, fiind interzise? Era o minunată oportunitate comercială de a câștiga loc pe raft și în mintea consumatorilor, dar… Sau oare practicile recent semnalate de presă cu fructe de avocado din supermarket care conțineau reziduuri de insecticid organofosforic (provenit din Columbia, este drept) influențează costul produselor ecologice la fel de mult ca al celor convenționale?

Mai mult, este interesant faptul că inducerea acestei percepții în rândul populației nu a dus la o întrebare de reacție legată de ce rol și credibilitate mai au autoritățile de reglementare pentru protecția consumatorului, dacă tu induci ideea că produsele convenționale sunt ,,mai puțin sănătoase”?

Soia modificată genetic sau cum convingem fermierii că nu este adevărat ceea ce știu – aici amintesc despre o percepție a unui nonsens cunoscut de mai toți fermierii, dar care nu este priceput de europarlamentari, adică mâncăm carne de pasăre sau de porc produsă cu șrot din soia modificată genetic importată din America de Sud, dar nu vrem să îl producă fermierii europeni. Cine și ce poate înțelege? Că europarlamentarii înainte de a fi propuși de partide dau un test de prostie, care este eliminatoriu? Ca argument suplimentar la această afirmație, vine și percepția de mai jos.

Reducerea pesticidelor și îngrășămintelor va asigura un viitor mai bun și sigur – cu tot respectul pentru toți demnitarii, niciun ministru al agriculturii nu s-a împotrivit în mod real la adoptarea de către Parlamentul UE la propunerea Comisiei a celor două strategii, Green Deal și Farm to Fork, cu toate că era cunoscut faptul că prevederile conținute vor duce la scăderea randamentelor. Ceea ce este halucinant este că nimănui la nivel de Comisie sau guverne naționale (de europarlamentari am zis mai sus) nu i-a trecut prin cap ce vom face în caz de criză (asta fiind la finalul unei crize sanitare)?

Fraților politicieni, noi, ăștia de pe stradă, ne permitem să nu ne gândim la astfel de probleme fiindcă v-am pus acolo unde sunteți, prin alegeri, pe voi, dar cei care vă faceți demnitari mai puneți mâna pe o carte (mai groasă decât broșurile publicitare) și mai mergeți și la școală, însă la timpul ei, nu la pensie, și faceți ce trebuie făcut în astfel de posturi.

Legat de ai noștri ca brazii (demnitari), nu pricep ce era așa de greu să înțeleagă că între agriculturile care folosesc pesticide peste 2 kg sa/ha și a noastră, cu 600 gr sa/ha este o mare diferență și reducerea nu se poate aplica identic? Vă dați seama ce pricepuți de oameni în ale agriculturii am avut de-a lungul timpului la nivel de demnitari, care mai de care mai specialist după ce este uns ca fiind os ,,ministerial”, iar agricultura se zbate în neputință?

Cât de incompetent să fii încât să nu pricepi că dacă bagi o mână în zăpadă și una o pui pe plita sobei nu înseamnă că, în medie, este bine.

Mă uit jenat cum la nivel de demnitari ni se acreditează ideea că ,,nea” Frank Timmermans ar fi un zeu al Europei, în condițiile în care acesta este doar un funcționar european mai răsărit și care știe foarte bine de unde bate vântul, adică de la țările mari contribuabile. Chiar credem că această Comisie, incluzându-l și pe amărâtul acesta, face ce crede și guvernele marilor puteri se uită ca ,,proasta în târg”, așteptând undă verde la orice, așa cum așteptăm noi, ăștia mai de la coada clasamentului? Oare uităm așa de repede că și acești comisari trec prin furcile caudine ale numirii de către țările de baștină?

Cât de puternic să fie Timmermans sau cât de proști să fim noi, să credem că a putut să convingă 70% dintre europarlamentarii europeni să voteze astfel de aberații, care acum creează probleme de imagine în rândul multor țări?

Întorcându-ne pe plaiurile mioritice, vedem cum s-a acreditat din perioada ministrului Oros, și este perpetuat și acum sub conducerea ministrului Chesnoiu, afirmația de acum celebră în care se spune ,,că deciziile se iau împreună cu asociațiile mediului asociativ ale fermierilor”, adică tot binele care s-a revărsat și continuă să inunde agricultura românească este și cu contribuția acestora.

Eu, personal, mi-aș dori ca orice demnitar să ia deciziile bune pentru agricultura românească, bazate pe principii economice și nu sociale, chiar dacă o decizie bună poate nu va fi în consens cu asociațiile fermierilor. Nu consensul este necesar, sunt necesare deciziile bune și corecte.

Rog cititorii să mă ierte că sunt atât de cinic în afirmație, dar după 30 de ani de atâtea ,,realizări” mai dăm și pe alături.

Este de-a dreptul păcat că aceste asociații ale fermierilor în marea majoritate nu au înțeles că nu sunt decât un obiect de decor în luarea deciziilor și reușita activității lor depinde doar de bunăvoința autorităților, iar dacă se face o radiografie minimală, reușitele sunt doar de conjunctură sau imagine, nicidecum de profunzime sau strategice.

Asta și din cauză că acest mod de a pune problema de către demnitari politici a dus la decredibilizarea acestor asociații și la acreditarea percepției că toate deciziile sunt luate de comun acord și nu sunt motive de nemulțumire dacă munca a fost colectivă, iar alunecarea broaștei s-a stimulat și prin cooptarea de-a lungul timpului a unor lideri pe funcții de demnitari, mărginașe de altfel și fără importanță decizională, dar care au acreditat percepția în rândul breslei de vânzare a intereselor legitime în favoarea unor interese neclare de grup restrâns, asta, ca să fiu diplomat.

 Pentru cei care vor exemple privind decizii strategice care ar fi putut fi luate de-a lungul vremurilor, mă gândesc la nevoia unui cod rural care să conțină, printre altele, de la prevederile privind arendarea, cadastrarea, comasarea, vânzarea terenurilor, regulile de amplasare și autorizare a fermelor, până la modul de organizare și gestionare a spațiului rural, apoi poate trebuia gândită o strategie a irigațiilor (nu doar un program de reparații) și desecărilor, o strategie de dezvoltare a procesării de fermă sau a procesării industriale prin cooperative și multe altele, dar nu s-a putut.

Mă uit cum domnul Chesnoiu cheamă toată suflarea în elaborarea unui decalog de obiective legislative pentru perioada următoare, iar asociațiile se chinuie să îl realizeze, ceea ce principial nu este rău, ca intenție.

Dar stau și eu și mă întreb, de ce domnul ministru nu se apleacă întâi asupra angajamentelor pe care și le-a asumat prin depunerea PNS-ului și să rezolve problemele care sunt în acesta din punct de vedere legislativ, astfel încât acest document să îndeplinească dezideratele domniei sale, adică predictibilitate și stabilitate?

Aici aș avea în vedere doar cu titlu de exemplu, fără a avea pretenția că sunt singurele sau cele mai bune, dar sigur sunt asumate de domnul ministru, respectiv organizarea managementului riscului în agricultură (unde eu am mari curiozități nesatisfăcute încă) sau poate o lege a arendei care să dea stabilitate (modificare care, după opinia mea, a fost reîngropată la comisia din Camera Deputaților), sau poate despre cum facem să dezvoltăm suprafața irigată fără creșterile din pix ale ANIF, despre securitatea energetică a fermelor și mai putem discuta și despre altele.

Poate ne aducem aminte și de prevederile programului de guvernare care nu ar trebui neglijat și unde am o sensibilitate pentru punctul care se referă la reorganizarea Casei de Comerț Unirea și care, de peste un an, toacă banii și nu a reușit să facă o strategie sau să finalizeze o selectare de membri în CA.

Dacă mă gândesc la Alianța pentru Cooperare și Agricultură, mă întreb de ce se chinuie să facă un decalog de probleme, în condițiile în care anul trecut au anunțat public un program de 12 puncte din care nu s-a realizat niciunul. Nu era mai simplu să elimine două puncte și să îl transmită? Sau dacă s-a schimbat ministrul, se schimbă și problemele?

Dar despre percepții se mai pot spune multe, problema este că poate acum vom înțelege că lipsa acestor decizii poate duce la efecte catastrofale, iar premisele teoretice oricând pot deveni realitate.

Gândiți-vă la următorul scenariu teoretic azi, dar poate probabil mâine, dacă Ucraina nu cultivă 10 milioane de hectare, dacă Rusia va rămâne sub embargo și nu va putea vinde nimic, dacă în SUA seceta continuă și dacă în România vom avea o secetă care ne va face să privim cu nostalgie anul 2020? Sa nu fie posibil așa ceva?

Este drept, nu toți vom fi selectați în jocurile foamei, ci doar unii mai puțini norocoși, iar aceștia sunt cei vulnerabili, adică bătrânii care trăiesc cu 11 lei rația în spitale și au pensii de mizerie dijmuite de inflația galopantă (avem două cifre la inflație), de cei care nu au serviciu sau au venituri mici și tot așa.

Nu uitați, una din 4 persoane care trăiesc în această țară este sub limita sărăciei și s-ar putea să fie și mai multe, din cauza situației din ultima perioadă, dar aici nu sunt incluși ,,jmecherii”, inclusiv cei politici.

Lipsa tuturor acestor decizii care nu s-au luat, și nu sunt prea încrezător că se vor lua în viitorul apropiat (mă refer la minimum 5 ani), va face ca afirmația domnului Chesnoiu că ,,30% din suprafață produce 70% din producția agricolă” să rămână valabilă pentru încă foarte mult timp.

Deci nu ne rămâne decât să ne rugăm că nu vom avea parte de ,,jocurile foamei”, dar să nu uităm că poate sunt momente când rugile nu ne sunt ascultate, iar atunci…? În rest, numai de bine.

Articol scris de: DR. ING. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier (jud. Brăila) și membru LAPAR

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a virat o nouă tranșă de bani în conturile beneficiarilor PNDR în valoare totală de 7.544.772 euro. Plățile au fost efectuate pentru a deconta investițiile în mediul rural realizate de către tinerii și micii fermieri, prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, dar și pentru plățile compensatorii aferente măsurilor de mediu și climă.

Astfel, pentru beneficiarii submăsurilor 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” și 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”, AFIR a făcut începând cu 29 martie 2022 plăți în valoare de aproximativ 7 milioane de euro, sume provenite din fonduri EURI – Instrumentul de Redresare al Uniunii Europene. De asemenea, AFIR a aprobat și 554.772 euro pentru plățile compensatorii către fermierii care au accesat măsurile privind agromediu și climă, agricultură ecologică și constrângeri naturale.

Fondurile publice nerambursabile, gestionate de AFIR, se plătesc ca urmare a cererilor de plată depuse de către beneficiarii Programului Național de Dezvoltare Rurală, în conformitate cu contractele de finanțare încheiate, după ce au fost verificate și autorizate la plată.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Geneza poporului român și a limbii române, obiceiurile, tradițiile și credințele, spațiul (cultural și fizic) stăpânit de români au devenit subiecte care polarizează dramatic societatea noastră.

„Suntem cei mai buni, dar am avut o soartă potrivnică”. „Suntem cei mai proști, nu avem nicio șansă să ne schimbăm destinul”. Aceste păreri, diametral opuse, exprimă, aşadar, extremele de poziționare ale românilor cu privire la propria ființare ca națiune. Spun extreme deoarece numărul celor atrași spre acești poli „magnetici” ai chestiunii fac nesemnificativ numărul celor poziţionaţi pe segmentele intermediare despărţite de punctul de echilibru. Fenomenul este extrem de vizibil în postulările care fac referire la istoria oamenilor de pe aceste meleaguri – în forma antagonică „dacopați - dacofobi”. Situația creată este, cumva, ingrată, întrucât istoria universală nu începe de la daci, dar nici istoria noastră nu este exclusiv o sumă a influențelor străine. Influențe care, după dacofobi (susținătorii ultimei idei), au dispărut astăzi când, iată, putem avea o percepție clară, fără interferențe nocive. Oare?!

Foarte ciudat, gruparea negaționistă (cel puțin dacă e să ne luăm după frecvența și intensitatea clamărilor din social media) este mult mai numeroasă. Asta, în condițiile în care este denunțată o inoculare instituționalizată a dacismului în perioada '80-'90. Este adevărat, putem fixa în epocă această tușă îngroșată. România Socialistă a avut nevoie de argumente ale „excepționalului” românesc (în toate formele), iar originea „deosebită” şi caracteristicile moştenite de la un popor „dârz”(!) fiind argumente potrivite în „religia” timpului. Din păcate, tezele au luat locul cercetării și diseminarea s-a făcut prin aceleași mijloace de comunicare cu cele ale „directivelor”, către un public – în cel mai fericit caz – semidoct. Astfel, pentru erudiţi, teza valorilor de istorie veche (multe, puține – nici nu contează) a devenit o asumpţie diluată.

Mai mult, demagogia nu este o abilitate căpătată astăzi de politicieni. Bine practicată de către cadrele de partid, „vorbăraia goală” a distrus cercetarea în domeniu. Să nu uităm că șantierul arheologic de la Cucuteni (Iași) a fost închis în acea perioadă (chiar dacă sub un slogan generos, de tip „generațiile viitoare vor putea extrage informația cu mai mare acuitate, dat fiind nivelul științific și tehnic mai avansat de peste ani”).

Tot în acea perioadă, șantierele socialiste turnau beton peste multe situri arheologice pentru a nu încetini marșul triumfător al marilor „realizări”. Chiar și așa, dovezi reale ale istoriei noastre îndepărtate nu au trecut neinventariate. La urma urmei, oricât ar părea de trist sau de ciudat, naționalismul lui Ceaușescu a creat o fereastră de oportunitate pentru cercetarea românească sau, mai exact, pentru cercetarea românească neviciată de obediența faţă de slavismul impus de sovietici. Segmentul de timp a fost scurt și nu a dus la o firească „așezare” a concluziilor. Acestea, chiar și „nematurate”, au fost aspirate de aparatul de propagandă. În absența continuării cercetărilor serioase de după '90, în vârtejul globalizării (cu impulsuri mai puternice din exterior decât ceea ce puteam genera noi), prin diluarea actului de educație, avem astăzi un revers încărcat de negație, denigrare, miștocăreală și ură până și pentru ideea de a (re)judeca procesul plămădirii noastre ca națiune. Prin șabloane, dacofobii aruncă în derizoriu orice proces de evaluare a istoriei vechi. Nu spun că plasarea noastră de către analfabeți și răspândaci ai teoriei „buricul Pământului” ne-ar face bine. Dimpotrivă. Dar este cât se poate de clar că abandonarea unor zone de cercetare „fără luptă” (a se citi fără evaluare şi utilizarea câtimilor obţinute) de către intelectuali și îmbrățișarea unei (non)ideologii servite de-a gata este condamnabilă și, în esență, păguboasă. Nu am văzut reacții pertinente ale lingviștilor, etnologilor, antropologilor, istoricilor, la bălăcăreala visceral combativă (bazată doar pe „cred” și nu pe „știu”) pe tema (in)existenței cuvintelor dacice în lexicul românesc. Poate că o explicație detaliată, făcută cu răbdare, despre ceea ce a însemnat acum 10.000, 9.000, 8.000 de ani migrația umană în zona indo-europeană, obârșia unor limbi moderne sau considerate „matcă” (latina, de exemplu) sau tangența acestora cu grupul proto-indo-european, momentul (atenţie!) și modul în care au fost scrise (puținele) dicționare etimologice de la noi – toate acestea, spun, ar fi creat o altă componență a publicului prezent în aula dezbaterii, cu șanse mai mari de a fructifica în folosul nostru ceea ce ne „aparține”, separând „neghina” afirmațiilor hazardate, dar şi cucuta turnată de „omul nou”. Este de notat, totuși, că alte națiuni nu se feresc de afirmații „curajoase” pentru a-și „brandui” țara (să admitem că noi am putea ocoli acest modus operandi). Inițial, am vrut chiar să înșirui câteva exemple de cuvinte din agricultură și din viticultură în mod special (cu favoritul „vin” care se regăsește pe toată linia PIE, provenind, cel mai probabil, din sanscrită, nefiind preluat din latină, aşa cum se vehiculează). Astfel de exemple, odată înţelese, acceptate şi adoptate, ar putea crește brandul și puterea afacerilor agricole românești. N-am s-o fac însă, până când nu vom găsi resursele necesare pentru documentare și argumentare judicioase. Nu găsim, asta e! Rămânem cu vin din vinum și cu ștampila (pusă cu satisfacţie de o parte din conaţionalii noştri) unui metisaj lingvistic nedemn de luat în seamă. Nici măcar de către tinerii noștri.

P.S.: soiul istoric „Creaţă”, prezent în tot Banatul românesc şi sârbesc, este trecut într-o valoroasă ampelografie, Kreaca. Un semn clar al ierarhizării limbilor din zonă de către străini, în cazul de faţă, sârba fiind mai bine cotată decât limba română, în opinia autorului.

Opinie care, până una-alta, are o justificată circulaţie internaţională, dar care nu a fost confruntată cu nicio  altă părere venită din partea noastră. Pentru că nu avem nicio părere.

Articol scris de: CĂTĂLIN PĂDURARU - Wine Ambassador, CEO VINARIUM-IWCB

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a primit și a analizat 103.204 solicitări de finanțare în valoare de peste 12 miliarde de euro. Cererile au fost depuse în intervalul martie 2015 – martie 2021, de fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice și finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Dintre acestea, AFIR a încheiat contracte de finanțare cu 74.053 de beneficiari privați și publici, prin care se acordă fonduri nerambursabile totală de 5,9 miliarde de euro.

Cele mai multe investiții finanțate prin AFIR sunt realizate în cadrul submăsurii 6.3 - Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, respectiv 29.302 fermieri au contractat peste 256 milioane de euro pentru dezvoltarea fermelor mici. De asemenea, submăsura 6.1 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri a avut cerere mare, 12.911 de tineri fermieri contractând peste 506 milioane de euro.

AFIR a acordat fonduri pentru 2.122 de investiții în proiecte de utilitate publică, prin Măsura 7 - Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale, valoarea totală a proiectelor însumând 1,43 miliarde de euro. Alte 871 de proiecte pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii agricole, silvice și de irigații au fost contractate prin submăsura 4.3 - Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice, valoarea investițiilor realizate în mediul rural fiind de 707 milioane de euro.

„Rezultatele finanțărilor acordate prin AFIR sunt vizibile peste tot în satele românești, prin eforturile conjugate ale beneficiarilor acestor fonduri, dar și ale angajaților Agenției. Absorbția efectivă a fondurilor alocate este una bună până în prezent, dar trebuie să păstrăm același ritm intens pentru a absorbi în totalitate aceste finanțări, atât de necesare fermierilor și investițiilor care să asigure o dezvoltare durabilă a mediului rural”, a declarat Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR)..

Totodată, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale finanțează cu 1,3 miliarde de euro cele 2.483 de investiții în exploatații agricole și pomicole, în cadrul submăsurilor 4.1 și 4.1a, prin care, susține AFIR, s-a asigurat practic modernizarea și dezvoltarea agriculturii din țara noastră.

Prin AFIR se finanțează aproximativ 700 de proiecte de modernizare și dezvoltare a unităților de procesare agricole și pomicole cu fonduri de 470 milioane de euro, contractate prin submăsurile 4.2, 4.2a și schemele GBER și de minimis aferente.

Și sectorul non-agricol a primit finanțare prin PNDR 2014-2020 în valoare de 276 de milioane de euro pentru 3.080 de investiții specifice activităților neagricole, contractate în cadrul submăsurilor 6.2 și 6.4.

„În total, AFIR a efectuat plăți în valoare de peste 8,4 miliarde de euro pentru investiții în agricultură și pentru dezvoltarea mediului rural, cât și pentru plăți compensatorii (măsuri de mediu și climă). Menționăm că, în cadrul acestei programări financiare, se pot face plăți până la finalul anului 2025, având în vedere că aplicăm regula N+3 raportat la perioada de tranziție, 2021 – 2022. Gradul de absorbție a fondurilor europene acordate României pentru agricultură și dezvoltare rurală prin PNDR 2014 – 2020 este în prezent de 89%”, a punctat Dorin Opreanu, directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale. 

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță demararea efectuării plăților în conturile a 499 de beneficiari ai submăsurilor 6.1 - Instalarea tinerilor fermieri și 6.3 - Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, din PNDR 2014-2020.

AFIR a demarat plățile pe 28 februarie 2022. Peste 12 milioane euro vor ajunge efectiv în conturile a 276 tineri fermieri beneficiari ai submăsurii 6.1 și a 223 fermieri care au accesat fonduri pentru dezvoltarea fermelor mici. Plățile sunt realizate în baza contractelor încheiate de beneficiari cu Agenția la finalul anului 2021.

Finanțarea pentru cei care se instalează pentru prima dată ca tineri fermieri este 100% nerambursabilă, se acordă pentru o perioadă de maximum trei ani și poate ajunge până la 70.000 de euro, în funcție de dimensiunea exploatației – exprimată în SO (standard output) și de includerea în Planul de afaceri a operațiunilor de condiționare – procesare sau agricultura ecologică.

Pentru dezvoltarea fermelor mici, sprijinul acordat este 100% nerambursabil și este de maxim 15.000 de euro.

„Tinerii și micii fermieri sunt cei care au cea mai mare nevoie de capital în agricultură, iar faptul că vor primi acești bani în pragul primăverii reprezintă un sprijin foarte important pentru consolidarea exploatațiilor lor și pregătirea pentru un an agricol care se anunță plin de provocări. Sunt alături de tinerii care se îndreaptă către agricultură sau doresc să își dezvolte exploatațiile agricole. La nivelul MADR elaborăm un set complet de politici publice, pentru a le oferi oportunități concrete de dezvoltare”, a declarat Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță prelungirea până la data de 31 martie 2022, ora 16.00, a sesiunii de primire a cererilor de finanțare pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectoarele agricol și pomicol (submăsurile 16.4 și 16.4a) din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020.

Alocarea financiară este de 40 de milioane de euro pentru submăsura 16.4 și de 10 milioane de euro pentru submăsura 16.4a.

Până în prezent s-au depus online 105 cereri de finanțare în valoare de 23,2 milioane de euro pentru proiecte de cooperare în sectorul agricol (sM 16.4) și 27 de cereri de finanțare însumând 6,1 milioane de euro pentru cooperare în sectorul pomicol (sM 16.4a).

Valoarea sprijinului financiar, acordat pentru accesarea submăsurilor 16.4 și 16.4a este de 250.000 de euro. Costurile de funcționare a cooperării nu trebuie să depășească 10% din valoarea maximă a sprijinului acordat pentru fiecare proiect. De asemenea, sprijinul solicitat trebuie să fie justificat și corelat cu proiectul, ținând cont de complexitatea acestuia, de cantitatea de produse comercializate și de valoarea adăugată generată de respectivul proiect după implementare. Cuantumul sprijinului acordat prin aceste două linii de finanțare este 100% nerambursabil.

Pragul minim de selecție al proiectelor pentru cele două submăsuri este de 10 puncte și reprezintă pragul sub care niciun proiect nu poate fi selectat pentru finanțare.

Depunerea cererilor de finanțare se realizează on-line pe pagina oficială a Agenției, www.afir.info, conform prevederilor Ghidului solicitantului și anexelor aferente submăsurilor, disponibile pe site-ul AFIR.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Pe 10 februarie 2022, la Covasna, Clubul Fermierilor Români a organizat Conferința Regională Centru, temele dezbătute vizând schimbările majore din agricultura românească sub impactul reformei PAC și transpunerea acesteia la nivel național, sub forma Planului Național Strategic.

Evenimentul a reunit peste 80 de fermieri care își desfășoară activitatea în județele Covasna, Harghita, Mureș, Brașov și Sibiu. Au fost prezenți ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Adrian Chesnoiu; ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor - Barna Tánczos (prin videoconferință), directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – Adrian Pintea, precum și alți oficiali responsabili pentru dezvoltarea politicilor și strategiilor în domeniul agriculturii și mediului la nivel central și local. De asemenea, am mai remarcat în sală reprezentanți ai Fondului de Garantare a Creditului Rural, Federației Naționale „Cartoful” din România, Asociației Crescătorilor de Vaci „Bălțata Românească”, reprezentanți ai asociațiilor crescătorilor de ovine din România, conducerea Green Energy Cluster.

Programele și politicile publice trebuie construite împreună cu fermierii

Conferința, susțin organizatorii, și-a atins obiectivele de informare, analiză și dezbatere a celor mai importante teme pe agenda negocierilor la nivel național și regional privind agricultura, transmițând mesaje clare privind poziția Clubului Fermierilor Români în legătură cu deciziile strategice care urmează să fie adoptate prin reforma PAC, riscurile și oportunitățile privind creșterea competitivității în agricultură în contextul unui buget european diminuat și al creșterii extraordinare a ambițiilor de mediu ale UE, așa cum sunt ele precizate în Pactul Ecologic European.

Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a subliniat necesitatea ca fermierii români să fie mai bine reprezentați în arhitectura statală, astfel încât rolul acestora să fie unul determinant. În opinia ministrului, dialogul cu fermierii este extrem de important, iar programele și politicile publice trebuie construite împreună cu ei, astfel încât acestea să fie cât mai aproape de realitate. „Din acest motiv, în perioada următoare, se va produce o schimbare de abordare în relațiile dintre MADR, respectiv instituțiile subordonate acestuia, și fermierii din România”, a punctat ministrul.

Adrian Chesnoiu a adus în discuție deficiențele majore în ceea ce privește marile unități de procesare din țara noastră și soluțiile de depozitare a legumelor, în special a cartofului, dar și factorii de risc cu impact asupra agriculturii, precum criza sanitară, condițiile climatice, criza energetică sau problema îngrășămintelor. Ministrul a vorbit despre constrângerile PNS, despre lipsa unei alocări financiare suficiente, dar și despre viziunea pe care o are asupra Planului Național Strategic. În final, șeful MADR a îndemnat fermierii să fie uniți și să țină aproape de autoritățile statului, pentru a trece prin acest an cu multe provocări, afirmând că dorește să fie ministrul tuturor fermierilor, și al celor mici, și al celor mari, și al celor din zootehnie, și al celor din sectorul vegetal, și că, prin prisma funcției pe care o deține, își dorește să fie vocea care să reprezinte interesele fermierilor în fața autorităților centrale și de la Bruxelles.

„Unul dintre obiectivele principale ale Clubului Fermierilor Români este acela de a facilita în permanență dialogul dintre reprezentanții autorităților centrale și din principalele regiuni agricole ale țării cu fermierii, iar Conferința Regională organizată la Covasna se înscrie în demersul nostru. Prin aceste acțiuni dorim să abordăm temele de interes major pentru fermieri, să construim împreună proiecte care să sprijine dezvoltarea și extinderea politicilor și programelor din agricultură specifice fiecărei zone. Interesul pentru aceste dezbateri este crescut, atât din partea fermierilor, cât și din partea oficialilor. Vom continua seria acestor întâlniri pentru a crea contextul unor discuții argumentate, care să permită identificarea celor mai potrivite soluții pentru dezvoltarea afacerilor agricole performante din țara noastră”, a precizat Laszlo Becsek, președintele Clubului Fermierilor Români.

Servicii de consultanță și consiliere cu valoare adăugată pentru fermierii din România

În cadrul Conferinței, Clubul Fermierilor Români a prezentat bilanțul activităților din anul 2021 și planul de acțiune pentru anul 2022.

Clubul Fermierilor Români promovează un model românesc de agricultură performantă care valorifică principalii vectori de dezvoltare: trecerea către Agricultura 4.0 (revoluția digitală a agriculturii), dezvoltarea de valoare adăugată peste activitatea agricolă prezentă și atragerea de capital investit pentru dezvoltarea marilor sisteme naționale de infrastructură agricolă. Totodată, pentru a veni în sprijinul fermierilor din România, Clubul oferă servicii de consultanță și consiliere cu valoare adaugată pentru valorificarea eficientă a producției prin comerțul cu cereale, securizarea afacerilor fermierilor prin managementul riscului – asigurări agricole și pentru gestiunea eficientă a achizițiilor și mentenanței utilajelor agricole.

„Programele noastre sunt concepute pentru acei fermieri care au curajul de a investi în performanță și în creșterea competitivității, indiferent de dimensiunea fermei. Acei fermieri care înțeleg că multi-performanța economică, de mediu și socială reprezintă un factor determinant pentru dezvoltarea agriculturii românești. Competiția este europeană, globală, iar fermierii din România trebuie să fie cât mai agili și adaptați, să găsească soluții alături de autoritățile competente: ministerul, care este responsabil cu trasarea politicilor, respectiv agențiile, care sunt responsabile cu implementarea și finanțarea pe care statul o asigură”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

O componentă majoră în activitatea Clubului o reprezintă proiectele de formare, care vizează, pe de o parte, atragerea tinerilor în agricultură și pregătirea viitoarelor generații de lideri prin programul „Tineri Lideri pentru Agricultură”, iar pe de altă parte, formarea și creșterea competențelor antreprenoriale în acest domeniu prin programul de perfecționare managerială „Antreprenor în Agricultura 4.0”.

Clubul Fermierilor Români este acționar în Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare din mai 2020, cand a devenit, astfel, prima organizație din România implicată direct în gestionarea riscurilor și asigurarea culturilor agricole, utilajelor, animalelor și bunurilor din ferme, cu misiunea de a reprezenta interesele fermierilor. Lider în intermedierea asigurărilor agricole din țară, Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare este partenerul fermierilor pe care îi sprijină și le acordă consultanță în gestionarea riscurilor în afacerea lor: analiză și evaluare riscuri, negociere individualizată cu companiile de asigurare, asistență în caz de daună și monitorizarea dosarelor de daună pentru recuperarea rapidă a banilor, consiliere și consultanță tehnică gratuită pentru depunerea dosarelor la AFIR pentru Submăsura 17.1.

Fermierii interesați de serviciile privind asigurările agricole pot intra în legătură cu echipa Brokerului, coordonată de Georgiana Rusu, director executiv al CFRO Broker de Asigurare, pe e-mail la adresa: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Din iunie 2020, Clubul oferă fermierilor, în premieră în România, servicii specializate de consultanță pentru comerțul cu cereale, care au ca scop creșterea performanței afacerilor fermierilor și oferă atât informații customizate, cât și analize detaliate despre evoluția pieței de cereale la nivel local, regional și internațional. Valorificarea superioară a producției agricole reprezintă o prioritate asumată de Club prin Proiectul CONCORDE, lansat în iunie 2021, prin care se urmărește stabilirea unui sistem de încredere și de bune practici în comerțul cu cereale, care să permită consolidarea relațiilor contractuale în piața de agribusiness. Anul trecut, Clubul a devenit membru GAFTA, The Grain and Feed Trade Association, ca o garanție pentru implementarea și dezvoltarea Proiectului Concorde. Este pentru prima dată în România când o asociație de fermieri devine membru GAFTA.

Fermierii interesați se pot implica în Proiectul CONCORDE prin completarea formularului de înscriere disponibil pe site-ul Clubului: https://cfro.ro/articol/proiect-concorde-pentru-bune-practici-in-comertul-cu-cereale. Pentru informații suplimentare, fermierii pot intra în legătură cu Cezar Gheorghe, consultant Club și expert analist comerțul cu cereale, pe e-mail la adresa: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

În decembrie 2021, în premieră în România pentru o asociație de fermieri, Clubul Fermierilor Români a lansat servicii de consultanță și consiliere privind utilajele agricole, cu scopul de a asigura reprezentarea fermierilor în relația cu producătorii și distribuitorii de utilaje agricole, cu autoritățile locale și centrale, pentru identificarea unor soluții aplicate la problemele cu care se confruntă fermierii.

Fermierii interesați pot intra în legătură cu Radu Meșină, manager Program Consultanță Utilaje Agricole, pe e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Provocări și perspective. Energia regenerabilă și susținerea sectorului de cartofi

Cu ocazia Conferinței de la Covasna au fost aduse în discuție o serie de teme și provocări actuale din domeniul agriculturii, precum și propuneri și perspective de dezvoltare pentru sectoare cheie precum energia regenerabilă sau sectorul de cartofi.

Conform studiului „Rolul biomasei în conservarea mediului, dezvoltare rurală și reziliența fermelor” realizat de Clubul Fermierilor Români în parteneriat cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara și Academia de Științe Economice din București în perioada august – decembrie 2021, biomasa reprezintă o resursă regenerabilă de energie care poate să înlocuiască resursele neregenerabile utilizate la ora actuală în țara noastră pentru a produce energie electrică, fiind o alternativă pentru asigurarea stabilității sistemului energetic național.

De asemenea, a fost prezentat Planul Național Strategic al sectorului de cartofi, elaborat de Clubul Fermierilor Români în parteneriat cu Federația Națională „Cartoful” din România. Planul cuprinde propuneri de politici publice cu finanțare europeană și națională, care să susțină pe termen scurt și mediu dezvoltarea sectorului cartofului pentru sămânță, cartofului de industrializare și a celui pentru consum, concomitent cu creșterea numărului de depozite individuale.

Un alt subiect de interes adresat în timpul conferinței a vizat soluțiile pentru agricultura din zonele cu alte tipuri de constrângeri naturale. Clubul Fermierilor Români propune includerea în cadrul eco-schemei „Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil” a unei Sub-diviziuni aplicabile pentru zonele cu alte constrângeri, precum secetă și arșiță, în zonele cu potențial scăzut și mediu pentru practica agricolă din Dobrogea (jud. Tulcea, Constanța), Centrul și Sudul Moldovei (jud. Galați, Bacău, Iași, Vaslui) și Oltenia (jud. Dolj, Olt), în contextul în care nu există posibilitatea utilizării unor sisteme de irigații.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a organizat,marți – 15 februarie 2022, în sistem de videoconferință, cea de-a treia reuniune a Comitetului Consultativ Tematic pentru elaborarea Planului Național Strategic 2023-2027. Tema a fost prezentarea intervențiilor și alocărilor financiare propuse pentru perioada 2023-2027, așa cum au fost revizuite în urma consultărilor cu partenerii din cadrul celor 12 grupuri/subgrupuri de lucru. Reuniunile, constituite pentru elaborarea Planului Național Strategic 2023-2027, s-au desfășurat în perioada ianuarie - februarie 2022 și la fiecare dintre acestea au participat aproximativ o sută de persoane.

PNS este acum în consultare publică, iar după parcurgerea acestei perioade va fi transmis la Bruxelles. Ministrul Adrian Chesnoiu recunoaște că finanțarea nu e foarte generoasă cu agricultura, satul românesc și industria alimentară, însă se vor face eforturi ca toate aceste sectoare să beneficieze de finanțări complementare de la bugetul statului nostru.

Principalele aspecte ale Planului Național Strategic vizează:

• Legarea sprijinului pe suprafață de efectivul de animale. Astfel, în cazul pajiștilor permanente utilizate pe parcelele agricole situate la altitudini medii de peste 1.600 de metri, menținute în mod natural într-o stare adecvată pentru pășunat, activitatea agricolă minimă constă în pășunat, cu asigurarea unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha, în perioada de pășunat, cuprinsă între 1 mai și 30 septembrie a anului de cerere, cu animalele înregistrate în BND pe care fermierul le deține sau ale membrilor asociațiilor;

• Plata pentru înverzire din actuala perioadă de programare va fi înlocuită în perioada 2023-2027 de Eco-Scheme, acestea având rolul de a contribui la atingerea nivelului ridicat de ambiție în materie de mediu al PAC. Prin PNS au fost stabilite cinci Eco-Scheme, dintre care trei vizează practici prietenoase cu mediul în gospodăria tradițională, diversificarea și rotația culturilor în fermele cu suprafețe mai mari de 5 ha, precum și înierbarea intervalelor dintre rânduri în plantațiile pomicole, viticole, pepiniere și hameiști. Acestea contribuie la conservarea și sporirea biodiversității plantațiilor și a mediului înconjurător, precum și la protecția și reconstrucția habitatelor;

• Sprijin pentru gospodăriile tradiționale, cu suprafețe de până la 10 ha teren arabil, pentru care beneficiarii se angajează să asigure cultivarea suprafețelor cu cel puțin 10% plante proteaginoase (soia, fasole, mazăre etc.), să asigure un efectiv mediu anual de animale din speciile: ovine, caprine, bovine, bubaline, suine, ecvidee de minim 0,5 UVM/ha și să realizeze o rotație a culturilor;

• Sprijinirea sectorului zootehnic prin acordarea unor Eco-Scheme privind bunăstarea vacilor de lapte și tineretului bovin;

• Sprijinirea procesării și condiționării prin includerea formelor asociative alături de IMM-uri și întreprinderi mari în categoria beneficiarilor eligibili, având în vedere nevoia stringentă de integrare a producției autohtone în unitățile din industria alimentară. Valoarea acestor proiecte poate ajunge până la 15 milioane de euro în cazul investițiilor noi și 3 milioane pentru modernizarea unităților existente;

• Crearea unui instrument de gestionare a riscurilor privind despăgubirea fermierilor afectați de pierderi ale producției agricole, din Pilonul 1 și din Pilonul 2;

• Includerea unei măsuri destinată sectorului forestier, pentru achiziționarea de echipamente/utilaje pentru lucrările specifice;

• Includerea în schema de ajutor de stat a investițiilor care contribuie la reducerea emisiilor de GES, dar și a proiectelor pentru utilizarea energiei din valorificarea biomasei;

• Sprijinul pentru tinerii fermieri. Este prevăzută cerința ca prin implementarea proiectului să obțină o dimensiune economică de minimum 8.000 SO, iar sectoarele vizate sunt: zootehnic, producția de legume, producția de fructe. Valoarea maximă a proiectului poate fi de 70.000 euro;

• A fost introdusă o intervenție alocată infrastructurii rutiere - drumuri comunale, alături de cea privind infrastructura agricolă - drumuri agricole.

„Planul Național Strategic, așa cum a rezultat în urma dialogului transparent și constructiv, a fost conceput pentru a răspunde nevoilor fermierilor și ale satului românesc, punând accent pe domenii prioritare ale agriculturii românești. Am avut o consultare extinsă cu cei cărora li se adresează măsurile de sprijin incluse în PNS, astfel încât astăzi avem pe masă un document complex și coerent, pe care, după parcurgerea perioadei de consultare publică, îl vom transmite la Bruxelles. Cu siguranță, agricultura și industria alimentară ar fi avut nevoie de o finanțare mult mai generoasă, dar îi asigur pe toți fermierii că vom depune toate eforturile pentru ca acest Plan Național Strategic și celelalte programe complementare finanțate din bugetul național să deschidă drumul către o agricultură modernă, stabilă și predictibilă”, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu.

Pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii - www.madr.ro, secțiunea Consultare publică PNS (https://www.madr.ro/dezvoltare-rurala.html) sunt postate documentele ce au făcut obiectul dezbaterilor din cadrul reuniunii Comitetului Consultativ tematic și care au rezultat din consultările cu actorii implicați în agricultură și dezvoltare rurală. Persoanele interesate pot transmite propuneri și sugestii până la data de 26 februarie 2022, la adresa de email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html