La Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale au avut loc, în sistem de videoconferință, dezbateri cu privire la irigații și investițiile prin Planul Național Strategic (PNS). La discuțiile conduse de ministrul Adrian Chesnoiu au participat aproximativ o sută de persoane, asociații și federații ale fermierilor, precum și experți din cadrul instituțiilor implicate în implementarea viitoarei Politici Agricole Comune (PAC).

Au fost prezentate liniile generale privind finanțarea sistemelor și a infrastructurii de irigații în PNS 2023-2027.

Pentru modernizarea infrastructurii de irigații propunerea este ca alocarea publică totală să fie de 400 milioane euro cu o intensitate a sprijinului public nerambursabil raportată la costurile eligibile per proiect de 100%. În ceea ce privește înființarea sistemelor de irigații, este propusă o alocare publică de 100 milioane euro, cu o valoare maximă a sprijinului de 500.000 euro/beneficiar, iar intensitatea sprijinului public nerambursabil, raportată la costurile eligibile per proiect, de 65%.

Ministrul Adrian Chesnoiu a subliniat importanța dezvoltării infrastructurii secundare de îmbunătățiri funciare, prezentând, ca element de noutate, introducerea intervenției privind înființarea sistemelor de irigații la nivelul fermei. „Lucrăm la îmbunătățirea cadrului normativ pentru finanțarea investițiilor în sistemele de irigații, astfel încât să aducem apa mai aproape de exploatație și plantă. Știm că lucrările de investiții în infrastructura mare necesită o perioadă îndelungată de timp pentru implementare. De aceea, este foarte important să intervenim, astfel încât, din bugetul anului 2023, să finanțăm investițiile care privesc atât infrastructura principală, sistemele locale, cât și infrastructura de desecare. Fermierii au nevoie să acționăm rapid și eficient”, a arătat ministrul.

Propunerile transmise de asociațiile și federațiile fermierilor vor fi analizate, iar în elaborarea PNS, Ministerul Agriculturii se va raporta strict la obligațiile prevăzute în regulamentele europene și la indicatorii de rezultat, transmite MADR.

Foto: Titan Machinery România

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Educația, tehnologia și factorul uman stau la baza unei ferme de succes. Nu poți doar cu omul sau doar cu tehnologia, acestea mergând bine împreună. În plus, trebuie să fii dedicat. În orice domeniu, nu doar în agricultură. „Dacă te implici, merge. Ce ar fi Agroslavia cu utilaje bune, dar fără oameni. Sau invers? Sunt două ingrediente principale”, ne-a spus Ștefan Kovacs, președintele Consiliului de Administrație al societății Agroslavia din Nădlac, județul Arad, fermă în care am ajuns în luna octombrie a acestui an.

Societatea Agroslavia exploatează 1.250 de hectare, teren pe care găsim porumb, floarea-soarelui, grâu, orz și rapiță. La mijlocul lui octombrie, în ferma de la Nădlac – județul Arad, a ajuns un tractor Fendt 930 Vario. După bucuria de pe fața lui Ștefan Kovacs, care face parte din Consiliul de Administrație al societății Agroslavia din 2008, ai fi zis că este la primul Fendt, însă ferma arădeană este partener al companiei Mewi de 12 ani. Atunci au fost achiziționate două tractoare Fendt 820, urmate de un încărcător frontal Merlo.

Am stat de vorbă cu Ștefan Kovacs despre noua achiziție, despre cum îl ajută tehnologia la muncile grele din fermă și cum reușește să conducă o fermă profitabilă, cu o echipă din care fac parte angajați de mai bine de 29 de ani. Am povestit și despre anul agricol, secetos dar cu rezultate bune în vestul țării.

„GPS-urile sunt extrem, extrem de importante pentru noi. N-am mai putea fără ele.”

Dependenți de noile tehnologii

Tehnologia inteligentă stă la baza simplificării multor munci grele din cadrul fermelor. În ferma condusă de Ștefan Kovacs se folosește GPS-ul la lucrări grele: plug, combinator, scarificator și altele. „Este foarte util, ne ajută enorm. Economisim foarte mult timp, chiar și la întoarceri, la pregătit terenul, la semănat, la prășit. GPS-urile sunt extrem, extrem de importante pentru noi. N-am mai putea fără ele.”

Cu ani în urmă, fermierii priveau cu scepticism noile tehnologii, toată electronica, integrate pe tractoare și mașini agricole. Li se părea dificil de folosit. La început, și la Agroslavia operatorii au fost reticenți, vedeau totul ca fiind foarte complicat. „După ce s-au obișnuit și au văzut că la prășit, la semănat, tractorul merge pur și simplu singur și ei doar stau, au început să folosească permanent GPS-ul. Le-a ușurat munca și le place foarte mult. Acum deja nu mai vor să lucreze pe un tractor care nu are ghidare prin GPS. Și nu mă refer la operatorii tineri, care ei chiar înțeleg tehnologia, ci la cei mai în vârstă, care toată viața lor au lucrat fără, însă acum sunt dependenți. Avem și un distribuitor de îngrășăminte care, la fel, are integrată tehnologie inteligentă, cântărește, închide/deschide secțiuni; e de mare ajutor, pe lângă timp, economisim materie primă.”

N-ar strica un pic de școală

„Mecanicii, operatorii noștri sunt respectați și remunerați pe măsură. Acum ar fi cam dificil să iei un om nou. Ca angajator prin asta dovedești că ești un om serios, dacă nu îți pleacă oamenii.”

În domeniul agricol, tehnologia e foarte avansată, iar pe noul tractor achiziționat de Agroslavia, Fendt 930 Vario, urmează să se integreze sistemul de telemetrie Fendt Connect. „Nemții sunt puși pe inovații, pe dezvoltare. Am înțeles că motoarele MAN cu care sunt echipate tractoarele Fendt sunt foarte performante, fiabile. Cei care au achiziționat în ultimii ani tractoare Fendt sunt foarte mulțumiți. Ăsta a fost unul dintre motivele pentru care am achiziționat modelul acesta de tractor. Cu tractoarele Fendt cumpărate anii trecuți monitorizăm, la lucrările cu plugul, câte hectare pe zi lucrează și cu ce consum. Am constatat că tractoarele Fendt mereu au avut un consum per hectar semnificativ mai mic comparativ cu alte tractoare. Contează mult și terenul, dacă e uscat, tasat. Însă ce mi-a plăcut mult la Fendt 930 Vario, la tractorul nou, când i-am făcut probele, este că i-am atașat un disc mare de 6 metri și, la 1400 turații, cu 12 km/h, a mers atât de lejer, încât nici nu a simțit discul. E o plăcere să-i asculți motorul! Ce să mai… sunt chiar încântat!”, a afirmat Ștefan Kovacs.

Mecanicii, operatorii utilajelor sunt angajați vechi în ferma arădeană, unii sunt aici încă din 1992. De pildă, cel căruia i s-a dat pe mână noul tractor Fendt 930 Vario de aproape 300 CP a condus și restul tractoarelor Fendt de la Agroslavia, prin urmare nu e ceva nou pentru el, cunoaște tractorul în proporție de vreo 95%. „Nu prea am schimbat operatorii, punctează Ștefan Kovacs. Încerc să am grijă de ei, așa că nu prea am oameni noi pe care trebuie să-i învățăm de la zero. Sunt angajați demult. Mecanicii, operatorii noștri sunt respectați și remunerați pe măsură. Acum ar fi cam dificil să iei un om nou. Ca angajator prin asta dovedești că ești un om serios, dacă nu îți pleacă oamenii. Cunosc fermieri care se poartă urât cu operatorii, iar a doua zi, bineînțeles că nu-i mai au. Dacă astăzi aș avea doar operatori noi, i-aș trimite la cursurile de operatori. Altfel, n-ar face față. Chiar și pentru utilizarea ghidării prin GPS, în fiecare iarnă, în ianuarie, februarie, operatorii merg la instructaj. Și le place, le prinde bine. Stau o zi, două, trei cât trebuie, cât e necesar. Deși când merg au impresia că știu, se întorc cu multe informații noi, vin foarte încântați.”

În opinia președintelui Consiliului de Administrație al societății Agroslavia, și fermierii au nevoie de școală, atât în domeniul agricol, cât și în cel economic, dar le sunt necesare și cunoștințe de IT, pentru a manageria cu succes fermele. „Mulți fermieri au doar o pregătire primară, însă și școala trebuie să fie școală. Oricâtă școală ai, întotdeauna îți mai prinde bine un curs. Sunt fermieri care se poartă și lucrează după ureche. N-ar strica un pic de școală. De altfel, niciunuia dintre noi nu i-ar strica.”

Recolte foarte bune, în ciuda unui an greu

Anul agricol 2020 – 2021 a fost unul secetos, un an greu, dar cu rezultate foarte bune, pentru Agroslavia. Producțiile de grâu, orz, rapiță sunt cele mai mari din istoria societății. În schimb, la porumb, din cauza secetei, a căldurii foarte mari, producția a mai scăzut, dar tot e bine. „Cam 6.600 kg/ha am obținut la porumb anul acesta, ceea ce nu e chiar rău, ținând cont de prețurile actuale, dar suntem obișnuiți să obținem cam de la 10.000 kg/ha în sus”.

„Nu știu dacă se poate face chiar agricultură bio. Cu atâția dăunători, buruieni, insecte. Nu cred că îi putem stăpâni. Am încercat acasă cu soția, în curte, să cultivăm pentru consumul propriu, dar nu, 100% bio nu s-a putut.”

Cu toate că anul a fost greu, rezultatele, recoltele au fost extraordinare. Ce a contribuit la bunul mers al fermei explică Ștefan Kovacs: „Probabil factorul uman este cel mai important. E necesar să ai oameni de încredere și dedicați, căci trebuie să punem cu toții suflet, dacă vrem să facem treabă. Agricultura nu poate fi făcută doar de dragul banilor, de dragul profitului. Sunt foarte mulți factori care contribuie la binele unei ferme. Pe lângă factorul uman, clar contează utilajele, tractoarele… Însă omul cu mașinile agricole merge mână-n mână. Factorul uman e important să fie dedicat, să aibă grijă de utilaje, să se ocupe de întreținerea acestora. Când ai un tractor bun, trebuie să ai și un operator bun, și invers.” 

Seceta, un subiect de actualitate. Din păcate, nici în vestul țării nu prea sunt prezente irigațiile. „Nu avem sisteme de irigat. Mureșul este departe de noi, la 5 km de la primele parcele, iar terenurile noastre sunt dincolo de autostradă, ceea ce reprezintă o piedică. Nu e simplu să aduci apa acolo. Demult, existau sisteme subterane, dar nu mai există. Ce a fost s-a cam distrus. Ne-ar ajuta un sistem de irigații, desigur, dar cum a fost anul acesta, arșiță, s-au uscat culturile de sus, nu jos, din pământ, că n-ar fi avut apă suficientă. Ne mai ajută, aici la Nădlac, pânza freatică care e destul de sus la noi, și cum porumbul are rădăcina până la aproximativ 5 m adâncime, s-a descurcat cu apa, însă a avut probleme cu arșița, efectiv l-a uscat de sus.”

Având în vedere viitoarele strategii ale Uniunii Europene care pun accent pe o agricultură mai puțin intensivă și, totodată, interzicerea și dispariția a tot mai multe substanțe active pentru protecția plantelor, l-am întrebat pe fermierul Ștefan Kovacs dacă se gândește la ecologie, să practice agricultura bio. „Nu știu dacă se poate face chiar agricultură bio. Cu atâția dăunători, buruieni, insecte. Nu cred că îi putem stăpâni. Am încercat acasă cu soția, în curte, să cultivăm pentru consumul propriu, dar nu, 100% bio nu s-a putut. Nu știu, poate sunt eu mai reticent la agricultura bio, dar nu prea o văd fezabilă, sustenabilă. Nu sunt fan al chimizării maxime și încerc să evit pe cât posibil și să folosesc dozele recomandate, cu cât mai puține treceri. Și pentru noi ar fi mai puțin costisitor, dar nu văd cum am putea face 100% fără tratamente. În plus, nevoia de alimente e tot mai mare, iar dacă nu faci producție, nu mai ești performant.”

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) primește în continuare cereri de finanțare pentru proiecte de investiții în exploatații agricole, prin submăsura 4.1 din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR 2020). Suma totală disponibilă, până pe 25 ianuarie 2022, pentru investiții în exploatații agricole vegetale și zootehnice este de 589 de milioane de euro.

Pentru achizițiile simple de utilaje agricole și pentru irigații, drenaj sau desecare, nu se mai pot depune solicitări de finanțare deoarece fondurile au fost epuizate. Componenta de achiziții de utilaje agricole de către tinerii fermieri a fost închisă pe 7 decembrie 2021 ca urmare a solicitărilor depuse on-line de către 498 de tineri prin care a fost depășită suma totală alocată pentru această componentă (fonduri solicitate de 112,6 milioane de euro, față de o alocare de 75 de milioane de euro). Și pentru componenta de achiziții simple de utilaje agricole și pentru irigații, drenaj sau desecare la nivelul fermei, depunerea s-a închis pe 30 noiembrie 2021, ca urmare a depășirii de aproape trei ori a alocării de 125 de milioane de euro, fiind solicitate 335 de milioane de euro de către 846 de fermieri.

În acest moment, fermierii mai pot solicita fonduri pentru investiții în condiționarea, procesarea și marketingul în ferma vegetală, exceptând legumicultura și cartofii (11 milioane de euro disponibili), în ferma zootehnică (81 de milioane de euro disponibili) și pentru legume și cartofi (53 de milioane de euro disponibili).

Totodată, sunt disponibile 30 de milioane de euro pentru investiții în zootehnie (producție primară, condiționare și marketing) în zona montană și 326 de milioane de euro pentru același tip de investiție la nivel național.

Pentru investiții privind înființare, extindere, modernizare în sectorul legume, inclusiv în spații protejate, și cartofi (producție primară, condiționare și marketing), cei interesați au la dispoziție fonduri în valoare de 86 de milioane de euro.

Până pe data de 24 decembrie 2021 se desfășoară etapa a doua a sesiunii de depunere a proiectelor, în care se pot depune proiectele care au un punctaj egal sau mai mare de 50/60 de puncte, pragurile de calitate lunare pentru fiecare componentă sunt detaliate în Anunțul de primire a proiectelor pentru submăsura 4.1, disponibil pe pagina de internet a AFIR.

Reamintim că solicitanţii eligibili pentru sprijinul acordat prin submăsura 4.1 – „Investiții în exploatații agricole” sunt fermierii a căror exploatație se situează pe teritoriul României şi care desfășoară o activitate agricolă. Categoriile de beneficiari eligibili care pot primi fonduri nerambursabile sunt detaliate în Ghidul Solicitantului, disponibil pe pagina de internet a AFIR.

Cuantumul sprijinului acordat pornește de la 30% și poate ajunge la maximum 90% din valoarea eligibilă, în funcție de dimensiunea economică a exploatației, de tipul de beneficiar și de investițiile ce urmează a se realiza prin proiect.

Investițiile pentru care se poate aplica majorarea cu câte 20% a ratei sprijinului sunt cele realizate de tinerii fermieri, cele legate de Agromediu și de Agricultura ecologică, investițiile în zone care se confruntă cu constrângeri naturale și cu alte constrângeri specifice sau pentru investițiile colective.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agricultura, dacă știi să o faci, este o afacere de transmis din generație în generație. De peste 20 de ani, Nicolaie Apopi, sprijinit de familie, a transformat domeniul agricol într-o afacere în care investește continuu și pe care o dezvoltă constant. Mereu dornic să găsească cele mai noi tehnici și tehnologii care îl pot ajuta în obținerea de profit, fermierul din județul Timiș iubește cu adevărat agricultura și nu se sfiește să o recunoască. Dacă ar fi nevoit să o ia de la capăt, ar alege tot domeniul agricol. Mai ales că are și cine să-i urmeze în afacere. Pe câmpurile din Peciu Nou și Giulvăz, în plină campanie de toamnă, am găsit și viitorii proprietari ai afacerii din vestul țării, copiii fraților Nicolaie și Florin Apopi, verișorii Ștefan și Fabian, ambii în vârstă de 7 ani și siguri că peste ani vom realiza reportajele cu ei.

Cum în agricultură niciun an nu seamănă cu celălalt, în vestul României 2021 a fost extrem de diferit față de anul 2020. „Dacă acum 10, 15, 20 de ani oamenii erau obişnuiţi, mai precis, fermierii, să îşi facă un plan de lucru pentru anul următor în funcţie de evoluţia ultimilor ani, astăzi, pe fondul schimbărilor climatice, nu mai putem face acest lucru, deoarece fiecare an este extrem de diferit din punct de vedere climatic. În zona de vest a țării, precipitaţiile au venit destul de târziu, în luna iulie, lucru care nu a mai ajutat foarte mult cultura de porumb şi soia. La celelalte culturi ne putem bucura de o producţie foarte bună, la grâu, orz, floarea-soarelui, producţiile sunt îmbucurătoare”, ne-a spus interlocutorul nostru.

„Ca să poată să reziste în continuare pe piaţă şi să poată obţine preţuri mai mari, micii agricultori vor trebui să caute metode de asociere.”

În cei 22 de ani de agricultură, Nicolaie Apopi a căutat continuu și a aplicat în fermă tehnologii noi aducătoare de profit. În prezent, ferma are aproximativ 2.500 de hectare, capacități de depozitare și utilaje agricole de ultimă generație. „Trebuie să fim foarte atenţi în ultima perioadă, să aplicăm tehnologii care să ne permită să economisim apa din sol. Pe de altă parte, aici în zona de vest a țării avem şi o altă problemă, cantităţile de apă care vin într-o perioadă scurtă se acumulează şi băltesc în unele zone, deci avem cele două extreme, o dată avem apă prea multă şi o dată avem apă foarte puţină în sol. De aceea trebuie să ne adaptăm atât gama de utilaje, cât şi principiile de lucru asupra solului, astfel încât să economisim cât mai multă apă în sol şi să nu o pierdem prin lucrările mecanice pe care le aplicăm asupra solului”.

Cererea și oferta formează prețul cerealelor

De la an la an, Nicolaie Apopi reduce suprafața semănată cu porumb. „Ploile din lunile iunie-iulie apar câteodată foarte târziu şi din cauza caniculei porumbul suferă din punctul de vedere al polenizării, astfel reducându-se consistent producţiile la hectar. Ca să ne ferim de acest risc, până în momentul când vom putea să avem şi un domeniu irigabil mergem în continuare pe o suprafaţă destul de redusă la cultura porumbului. Avem în obiectiv să amenajăm o zonă irigabilă de aproximativ 250 de hectare, în acel moment cu siguranţă vom creşte şi suprafaţa de porumb”.

În structura culturilor, cea mai mare pondere în ferma din județul Timiș o reprezintă grâul, după care urmează rapiţa şi floarea-soarelui, iar o suprafață mică este ocupată cu orz și soia. „Avem spaţiile noastre de depozitare, suficient pentru a ne ţine toată marfa până când putem obţine un preţ pe care ni-l dorim, un preţ-ţintă, sau până când putem analiza evoluţia preţurilor pe plan mondial şi apoi pe plan local”, precizează Nicolaie Apopi.

L-am întrebat pe fermierul care a fost și el cândva mic, Nicolaie Apopi, pornind afacerea agricolă cu câteva hectare ale familiei, cum ar putea micii agricultori să rezolve problema depozitării recoltelor, în așa fel încât să nu mai fie nevoiți să vândă direct din câmp, la prețuri mici. „Ca să poată să reziste în continuare pe piaţă şi să poată obţine preţuri mai mari, vor trebui să caute metode de asociere, în opinia mea, sub forma unor cooperative care, la rândul lor, pot să-şi construiască spaţii de depozitare, astfel încât să poată să verifice evoluţia preţurilor. Mai este o metodă pe care am văzut-o în ţările vecine, se procedează prin livrarea mărfii către silozurile din regiune sub formă de custodie, astfel înţelegându-se cu achizitorul local să vândă atunci când preţul este mai bun sau când preţul convine fermierului”.

Dar cine face prețurile materiei prime din agricultură? Oricine ar răspunde că piața, bursele, însă la noi i-am auzit pe agricultori susținând că prețurile le fac marii traderi de cereale. Nicolaie Apopi nu e de acord cu astfel de opinii. „Sunt o persoană care se informează foarte mult de evoluţia burselor, de cantităţile de marfă care se tranzacţionează nu doar în ţara noastră, ci şi în ţările vecine, pentru că am foarte mulţi prieteni fermieri şi mă consult foarte mult cu ei. Totuşi, trebuie să înţelegem că preţurile se formează în urma cererii şi ofertei. Şi nu cred să existe o coaliţie de a se înţelege asupra unui preţ. Avem un exemplu, în acest an în care preţurile de la începuturile recoltatului grâului, în ciuda faptului că avem o producţie-record în ţara noastră de grâu, am văzut cu toţii că ele au crescut de la zi la zi, de la o săptămână la alta, şi acest fapt ne poate dovedi că preţurile şi-au luat cursul după bursele internaționale”.

„Trebuie să fim foarte atenţi în ultima perioadă, să aplicăm tehnologii care să ne permită să economisim apa din sol. Trebuie să ne adaptăm atât gama de utilaje, cât şi principiile de lucru asupra solului.”

Asocierea înseamnă performanță

Nicolaie Apopi este adeptul asocierii, de-a lungul timpului încercând să coalizeze în jurul lui agricultori din zonă. Fără succes. Prin urmare, în anul 2018 a pus umărul la înființarea Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, o asociație non-profit și non-guvernamentală a fermierilor din toată țara, membri fiind fermieri performanți care au modele de afaceri bazate pe inovație, tehnologie,  competitivitate și valoare adăugată creată în acest domeniu. „Mi-am dorit să înfiinţez o asociaţie, şi la ideea mea, şi a altor colegi din ţară, am şi făcut asociația cu colegii mei din zonă, dar probabil că nu am găsit sprijin suficient din partea tuturor fermierilor la nivel local. Am observat însă că naşterea acestui Club al fermierilor dă roade, datorită seriozităţii şi metodei de lucru, fapt care a dus la creşterea numărului de membri în acest club al nostru, al fermierilor. Simt acum că sunt într-o asociaţie a fermierilor care mă poate ajuta foarte mult prin proiectele pe care le elaborează, prin punerea sub forma unui proiect a problemelor din regiune. Asta este extrem de important, fermierii să semnaleze probleme din regiunea lor, pentru că fiecare regiune este diferită, nu pot fi abordate în acelaşi fel problemele din zona noastră, din vest, cu cele din Dobrogea, sau cele din Dobrogea cu cele din Transilvania sau cele din Transilvania cu cele din sudul României. Astfel, construindu-ne pe regiuni, eu cred că informaţiile şi problemele din zonele respective pot ajunge în boardul Clubului şi puse cu ajutorul specialiştilor sub forma unor proiecte pe care le putem pune pe masa decidenţilor spre a fi rezolvate”, a conchis Nicolaie Apopi.

Fermierii plătesc în continuare oalele sparte, chiar și după ce responsabilii de spargerea lor au fost înlocuiți... Pentru că incompetența pare să fie un dăunător foarte agresiv și greu de stârpit.

La final de an, după ce au trecut prin toate furcile caudine, fermierii și agricultura României au primit o nouă lovitură. Acum, chiar înaintea Sărbătorilor de Crăciun, în Postul Nașterii Mântuitorului, aflăm că la mult așteptata și deja întârziata rectificare bugetară, Ministerului Agriculturii i s-au tăiat 2,3 miliarde de lei din bugetul și așa secătuit. Este o sumă foarte mare, cea mai mare tăiere suferită de un minister, iar sacrificiul va avea repercusiuni pe termen lung.

Cum s-a ajuns aici este bine de știut, deoarece este grav să tot trecem peste un management defectuos, peste incompetență, peste nesimțire. Este imperios de instituit un sistem prin care să dea fiecare socoteală pentru ceea ce face. De pildă, fostul ministru Adrian Oros ar trebui să plătească pentru că a avut bani în bugetul MADR, dar a refuzat să-i direcționeze pentru agricultură și industria alimentară. Ar trebui să plătească nu doar pentru incompetență sau rele intenții, ci și pentru dobânzile pe care le vom suporta noi toți. Pentru că banii ceruți de el au fost obținuți prin împrumuturi de către Ministerul Finanțelor Publice. Și știm foarte bine că orice împrumut înseamnă dobânzi mari.

Fără astfel de măsuri, care se dovedesc necesare, vom păți mereu același lucru, iar fermierii vor rămâne fără bani pentru investiții. Rezultatele vor fi catastrofale nu doar la nivel de afaceri în agricultură, ci și pentru că va fi afectată siguranța alimentară.

Cine își dorește asta?

Scris de: DANIEL BOTĂNOIU, președinte Asociația Fermierilor din România (AFR), fost secretar de stat MADR

Foto: arhiva Daniel Botănoiu

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Vineri, 26 noiembrie 2021, AFIR a publicat pe pagina sa de internet rapoartele de selecție pentru cererile de finanțare depuse în etapa 1 a sesiunii din 2021 (27 august – 26 septembrie 2021) pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” și pentru submăsura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”. 

În total, pentru întocmirea Rapoartelor de selecție pentru cele două submăsuri, experții AFIR au evaluat 3.033 proiecte de investiții în agricultură, cu o valoare de 94,7 milioane de euro (despre evaluarea cererilor de finanțare, aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/5162-peste-3-000-de-proiecte-depuse-la-afir-de-tineri-si-mici-fermieri.html). Dintre acestea, în urma parcurgerii mecanismului de selecție, în funcție de punctajul obținut, 2.459 de proiecte au fost selectate în vederea finanțării.

Au fost declarate neeligibile  260 de proiecte (ca urmare a neîndeplinirea criteriilor de selecție), 166 au fost neconforme (încadrare greșită a proiectului din punct de vedere al alocării și ca urmare a scăderii punctajului proiectului sub pragul lunar), iar 148 de proiecte au fost retrase de către solicitanți.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Consultările privind Planul Național Strategic au continuat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și au vizat, în data de 23 noiembrie 2021, intervențiile din sectorul legume-fructe.

Propunerea MADR vizează șapte măsuri de intervenții:

1)  Planificarea și organizarea producției;

2)  Îmbunătățirea sau menținerea calității produselor;

3) Îmbunătățirea comercializării;

4) Prevenirea și gestionarea crizelor pe piața fructelor și legumelor;

5) Măsuri de mediu și de adaptare a schimbărilor climatice;

6) Cercetare și dezvoltare;

7) Formarea profesională și promovarea produselor proaspete sau procesate.

Potrivit MADR, intervențiile se aplică organizațiilor de producători care au un program operațional în derulare. Din cele 23 organizații de producători existente în sectorul legume-fructe, doar cinci organizații de producători au în implementare un program operațional.

Asistența financiară din partea Uniunii Europene este egală cu contribuțiile plătite efectiv de organizație și de membrii săi la fondurile operaționale destinate finanțării punerii în aplicare a programelor operaționale, limitate la 50% din cheltuielile efective suportate pentru finanțarea programelor operaționale. Totodată, organizațiile de producători beneficiază și de o asistență financiară națională de maximum 80% din contribuţiile membrilor la fondul operațional, care se acordă organizațiilor de producători care se află în regiuni cu un grad scăzut de organizare.

Bugetul total anual estimat pentru anul 2023 este de circa 1.220.086 euro.

Alegerea tipurilor de intervenții menționate mai sus a avut la bază informațiile rezultate din analiza nevoilor din cadrul Planului Național Strategic 2021- 2027, precum și rezultatele implementării Programelor Operaționale din perioada 2014-2020.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a finalizat evaluarea cererilor de finanțare depuse în etapa 1 a sesiunii din 2021 (27 august 2021 – 26 septembrie 2021) pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” și pentru submăsura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”. Obiectivul AFIR este să facă primele plăți către cât mai mulți fermieri până la finalul acestui an.

Pentru submăsura 6.1, în etapa 1, au fost depuse 1.504 proiecte, în valoare de 71,8 milioane de euro. Dintre acestea, 356 de proiecte, cu o valoare de 18,2 milioane de euro, au fost depuse de către fermierii din zona montană. Pentru accesarea sprijinului acordat prin submăsura 6.3 au fost depuse 1.529 de proiecte, însumând o solicitare de fonduri pentru această etapă de aproape 23 de milioane de euro. Dintre acestea, 973 de cereri de finanțare cu o valoare totală de 14,6 milioane de euro au fost depuse de solicitanți din zona montană.

Experții AFIR au început efectiv procesul de evaluare în data de 27 septembrie și au parcurs toate etapele necesare analizei tuturor cererilor fermierilor (verificare documente, efectuare vizite pe teren, verificare îndeplinire criterii de eligibilitate și a criteriilor de selecție) emițând Rapoartele de selecție ale etapei 1. Acestea au fost transmise Autorității de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (AM PNDR) în vederea aprobării și, ulterior, pentru demararea procedurii de selecție pentru finanțarea proiectelor.

„A fost un efort considerabil al colegilor noștri, având în vedere că emiterea raportului de selecție presupune stadii procedurale complexe, indiferent de amploarea proiectului depus. A trebuit să ne asigurăm că 3.033 de cereri de finanțare depuse în această etapă pentru cele două linii de finanțare trec în cel mai scurt timp posibil prin verificarea documentară și pe teren, precum și prin etapa de corelare a tuturor informațiilor. Dacă vom obține rapid aprobarea acestor rapoarte la nivelul Autorității de Management, vom putea să le publicăm în cel mai scurt timp, astfel încât să poată fi inițiată procedura de contractare, având ca obiectiv efectuarea primelor plăți către cât mai mulți fermieri până la finalul acestui an”, a precizat Mihai Moraru, directorul general al AFIR.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță că a prelungit termenul-limită de depunere a cererilor de finanțare pentru sM 16.4 și sM 16.4a până la 31 decembrie 2021. Cele două submăsuri fac parte din din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), respectiv submăsura 16.4 „Sprijin acordat pentru cooperare orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare în sectorul agricol” și submăsura 16.4a „Sprijin acordat pentru cooperare orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare în sectorul pomicol”.

Reamintim, cele două submăsuri au fost lansate pentru perioada 27 august - 26 noiembrie 2021.

Fondurile disponibile pentru sM 16.4 „Sprijin acordat pentru cooperare orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare” sunt de 40.000.000 de euro.

Fondurile disponibile pentru sM 16.4a „Sprijin acordat pentru cooperare orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare‐sectorul pomicol” sunt de 10.000.000 de euro.

Sprijinul maxim financiar pentru cei care doresc să acceseze submăsura 16.4a/16.4 a fost majorat la 250.000 de euro, de la 100.000 de euro în sesiunile anterioare, și este 100% nerambursabil. Costurile de funcționare a cooperării nu vor depăși 10% din valoarea maximă a sprijinului acordat pe proiect „Sprijinul solicitat trebuie să fie justificat și corelat cu complexitatea proiectului, cu cantitatea de produse comercializate și cu valoarea adăugată generată de acesta după implementare”, precizează AFIR.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Marți, 16 noiembrie 2021, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) au avut loc noi discuții privind Planul Național Strategic (PNS). S-au abordat următoarele subiecte: proiectul de ordin pentru aprobarea normelor privind condiționalitatea aplicabilă PAC 2023-2027 și a principalelor definiții aplicabile plăților directe, sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității, plata redistributivă, sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii fermieri.

În perioada 2014 – 2020, România a beneficiat de un plafon pentru plățile directe de aproximativ 10,85 miliarde euro. Pentru perioada 2021-2027 bugetul aferent plăților directe va fi de 13,7 miliarde euro, cu aproximativ 3 miliarde euro mai mult. „Din aceștia, 3,81 miliarde euro vor fi utilizați în cadrul perioadei de tranziție 2021-2022, urmând ca restul de 9,98 miliarde euro să fie utilizați prin intermediul viitorului PNS în perioada 2023-2027. Practic, avem în cinci ani aproape cât am avut în cealaltă perioadă 2014-2020. Din acest buget, aproximativ 199 milioane euro vor fi transferați către bugetul Pilonului II pentru a finanța intervenția referitoare la instalarea tinerilor fermieri, astfel că va rămâne un plafon pentru plăți directe de aproximativ 9,7 miliarde euro”, precizează ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

Șeful MADR adaugă că regulamentul prevede unele condiționalități privind utilizarea acestui buget. „Minimum 25% trebuie redirecționat către eco-scheme, minimum 10% trebuie redirecționat către plata redistributivă, maximum 13% din plafon către sprijinul cuplat, valoare care poate fi majorată cu 2% în cazul sprijinului cuplat pentru culturile proteice.”

Plecând de la aceste condiționalități, punctează ministrul, bugetul care rămâne pentru sprijinul de bază va fi de aproximativ 4,79 miliarde euro, bugetul alocat eco-schemelor se va ridica la aproximativ 2,44 miliarde euro, cel alocat sprijinului redistributiv se va ridica la aproximativ 0,97 miliarde euro, iar bugetul total pentru sprijinul cuplat se va ridica la aproximativ 1,46 miliarde euro.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html