La Serele SupeR, zece milioane de caserole din plastic de unică folosință au fost înlocuite cu ambalaje din carton ondulat, circulare, reciclabile și certificate FSC^®. Producătorul horticol din județul Timiș colaborează cu DS Smith, o companie International Paper și lider global în domeniul soluțiilor de ambalare sustenabile din carton ondulat.

Serele SupeR au ales ambalajele sustenabile din carton ondulat considerând că astfel se vor diferenția pe o piață deja competitivă. „Pentru noi, trecerea la ambalaje sustenabile nu este doar o schimbare operațională, ci o alegere strategică și responsabilă. Am vrut să găsim o soluție care să răspundă nevoilor consumatorilor și partenerilor noștri, dar și să reducă în mod real impactul asupra mediului. Colaborarea cu DS Smith ne oferă mai mult decât un ambalaj inovator, ne oferă o direcție de creștere sustenabilă. Această transformare consolidează relația cu retailul actual și cu oamenii care aleg produsele noastre, tot mai atenți la amprenta ecologică. În spatele panerelor de carton stă o întreagă strategie: am integrat principiile sustenabilității în tot lanțul de aprovizionare, pentru a construi valoare durabilă și încredere pe termen lung. Credem cu tărie că parteneriatele solide, precum cel cu DS Smith pot accelera schimbări sistemice și pot seta noi standarde în agricultură și în ambalare”, subliniază Silvia Răileanu, fondator Serele SupeR.  

Astăzi, Serele SupeR reprezintă unul dintre cei mai importanți producători de roșii din țara noastră și își desfășoară activitatea în Biled, județul Timiș. Compania are de atins o serie de obiective de sustenabilitate pentru a se conforma la legislația europeană în domeniul reducerii amprentei de carbon, inclusiv PPWR (Regulamentul privind Ambalajele și Deșeurile de Ambalaje). Actul normativ își propune să reducă deșeurile de ambalaje din Uniunea Europeană și să traseze un cadru de lucru unitar în toate statele membre.

Cooperativa agricolă Serele SupeR, înființată în 2020, reunește producători locali care au un obiectiv comun: să ofere consumatorilor specialități de roșii cherry cultivate în sere moderne, dar cu gustul pe care îl aveau roșiile din grădinile de altădată. Sub marca înregistrată „Roșii cu gust de roșii”, produsele cooperativei se găsesc acum pe rafturile majorității retailerilor. Cooperativa intenționează creșterea capacității de producție, consolidarea parteneriatelor cu retailerii naționali, dar și investiția în tehnologii verzi, digitale, pentru a accelera tranziția proprie, dar și pe cea a întregului sector, către o agricultură sustenabilă și competitivă.

Parteneriatul dintre DS Smith și Serele SupeR a început în 2022, iar procesul de schimbare a ambalajelor a început cu dezvoltarea unei soluții personalizate. După ce au analizat ambalajele utilizate de Serele SupeR pentru a păstra roșiile proaspete în cele mai bune condiții, designerii DS Smith au creat patru panere din carton ondulat, adaptate sortimentelor de roșii comercializate. Noile panere pot fi ambalate mai ușor și mai rapid pe linia de producție și sunt 100% reciclabile.

Soluția propusă de DS Smith se remarcă și prin marginile înclinate, special concepute pentru a stoca diferitele varietăți de roșii, fiecare cu o anumită dimensiune. Astfel, forma panerelor reduce la minimum spațiul liber și simplifică, în același timp, procesele de producție și de ambalare de pe linia de ambalare hibridă a clientului. În plus, panerele sunt ambalate într-o folie flexibilă reciclabilă, ceea ce face ca produsele să fie mai ușor de reperat la raft și mai atractive vizual pentru consumatori.

În doar trei ani, colaborarea cu DS Smith a adus producătorului Serele SupeR o serie de beneficii, precum:

• 10 milioane de caserole din plastic de unică folosință eliminate și înlocuite cu panere din carton ondulat, 100% reciclabile și certificate FSC^®;

• Reducerea cu 46% a emisiilor de CO₂, față de ambalajele de tip PET realizate din PET (polietilen tereftalat, cunoscut și sub denumirea de polimer thermoplastic);

• Optimizarea consumului de materiale cu până la 21%, fără a afecta protecția produselor;

• Creșterea eficienței proceselor logistice, în concordanță cu cerințele actuale din retail.

Echipa de designeri experimentați a aplicat setul unic de Principii de Design Circular și a valorificat metodologia Circular Design Metrics (CDM) – lansată pentru prima dată în industrie de către DS Smith – pentru a măsura și a cuantifica performanța design-ului în termeni de sustenabilitate, urmărind opt repere cheie. Printre acestea se numără amprenta de carbon, reutilizarea, optimizarea lanțului de aprovizionare și reciclabilitatea, dar și utilizarea materialului sau ponderea elementelor reciclate.

Christian Schmidt, director General DS Smith Packaging România, a declarat: „Parteneriatul cu Serele SupeR demonstrează cum putem aduce valoare adăugată prin design circular și inovație în ambalare. Am reușit să reducem semnificativ utilizarea plasticului, să scădem emisiile și să sprijinim clientul în atingerea obiectivelor sale de mediu. Noile concepte au dovedit eficiența și eficacitatea ambalajelor sustenabile pentru întregul sector horticol din România și sperăm că și alți producători vor începe să le perceapă ca pe noul standard în domeniu. Ne bucurăm de rezultatele generate până acum și rămânem alături de Serele SupeR în tranziția lor către o economie circulară”.

DS Smith are o strategie de sustenabilitate cu obiective clare, Now & Next – Redefinim ambalajele pentru o lume în schimbare și și-a asumat să conducă tranziția întregii industrii către o economie circulară, începând cu dezvoltarea soluțiilor circulare sustenabile pentru clienții săi.

DS Smith, parte a grupului International Paper, este un furnizor global de top de ambalaje sustenabile din carton ondulat, susținut de operațiuni integrate de reciclare și producție de hârtie. Compania joacă un rol central în lanțul valoric din sectoare precum e-commerce, bunuri de larg consum, industria alimentară și a băuturilor, precum și în domeniul industrial. În România, DS Smith deține un centru de coordonare pentru operațiunile de reciclare în București, două centre de colectare în Ștefănești și Cluj-Napoca, o fabrică de hârtie la Zărnești, două unități de producție de ambalaje în Ghimbav și Timișoara și trei centre de servicii în Pitești, Timișoara și Buftea, județul Ilfov.

International Paper (NYSE: IP; LSE: IPC) este liderul global în soluții de ambalare sustenabile. Cu sediul central în Memphis, Tennessee, SUA, și sediul regional EMEA (Europa, Orientul Mijlociu și Africa) la Londra, Marea Britanie, compania are peste 65.000 de angajați și deservește clienți din întreaga lume, prin operațiuni în mai mult de treizeci de țări.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Guvernul a aprobat, în ședința din 27 noiembrie 2025, Strategia națională de promovare a produselor agroalimentare românești 2025 – 2029, împreună cu Planul de acțiune aferent.

Strategia are ca obiectiv general valorificarea potențialului agroalimentar al României, prin consolidarea prezenței produselor românești pe piețele interne și internaționale și, implicit, prin sprijinirea dezvoltării comunităților rurale. „Strategia urmărește să transforme sectorul agroalimentar într-un pilon puternic al economiei naționale, prin reducerea exporturilor de materii prime și diminuarea importurilor de produse agroalimentare prelucrate”, precizează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Potrivit Strategiei de promovare a produselor agroalimentare românești, se înființează un Registru de piață, care cuprinde informații despre operatorii economici și produsele lor. Acesta va sprijini consumatorii în identificarea și alegerea produselor alimentare românești, prin intermediul căruia toți operatorii care dețin produse atestate (produse tradiționale și produse obținute conform unor rețete consacrate), produse certificate (ecologic) și produse înregistrate pe sisteme de calitate europene (indicații geografice) sau orice altă mențiune de calitate se pot înscrie în vederea promovării produselor pe care le dețin.

Strategia de promovare se adresează operatorilor economici din sectorul agroalimentar -  producătorilor/procesatorilor de produse agroalimentare românești, dar și consumatorilor având în vedere următoarele direcții de acțiune:

• Creșterea competitivității sectorului agroalimentar;

• Extinderea oportunităților economice pentru producătorii/procesatorii români, precum și dezvoltarea piețelor;

• Protejarea tradițiilor și identității locale;

• Stimularea investițiilor;

• Crearea de locuri de muncă;

• Creșterea valorii adăugate a produselor;

• Promovarea durabilității;

• Dezvoltarea turismului;

• Întărirea colaborării între autorități și mediul privat.

Obiectivele specifice, conform MADR, sunt stimularea consumului de produse agroalimentare românești, facilitarea promovării produselor agroalimentare autohtone pe piețe externe și îmbunătățirea inter-relaționării între autorități – producători/ procesatori – consumatori, inclusiv prin valorificarea lanțului scurt de aprovizionare. Sunt vizate toate categoriile de produsele agroalimentare românești, produsele atestate (produse tradiționale și produse obținute conform unor rețete consacrate), produsele certificate (ecologic) și produsele înregistrate pe sisteme de calitate europene (indicații geografice).

Implementarea Strategiei, mecanismul de monitorizare și evaluarea vor fi realizate prin înfiinţarea Comitetului interinstituţional responsabil cu monitorizarea şi evaluarea Strategiei naţionale de promovare a produselor agroalimentare românești 2025 - 2029. Activitatea acestuia va fi reglementată  prin decizii specifice și instrumente de lucru adoptate ulterior.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Grupul antreprenorial românesc Agroland, activ în retail, agribusiness, producție alimentară și nutriție animală, continuă extinderea rețelei de magazine prin inaugurarea unei noi unități în format MEGA în orașul Slobozia, din județul Ialomița. Magazinul în regim propriu, inaugurat joi - 7 august 2025, a presupus o investiție de aproximativ 150.000 de euro, sumă care nu include stocul de marfă.

Noul magazin Agroland este situat în centrul comercial Park Plaza din Slobozia și dispune de o suprafață de 300 mp. Totodată, înlocuiește vechiul magazin tradițional și oferă o gamă extinsă de peste 2.800 de produse, de la articole pentru grădinărit și creșterea animalelor, până la produse pentru îngrijirea animalelor de companie. Este cel de-al 33-lea magazin Agroland MEGA la nivel național și primul în acest format din județul Ialomița, ceea ce marchează o nouă etapă în strategia de extindere a rețelei. Magazinul funcționează de luni până vineri în intervalul orar 08:00-20:00 și în weekend cu program sâmbata: 8:00 - 18:00 și duminica: 8:00 - 16:00.

„Ialomița este un județ în care ne-am integrat treptat și în care ne bucurăm de sprijinul unei comunități active. Odată cu deschiderea acestui nou magazin format MEGA în Slobozia, consolidăm prezența Agroland în regiune și reconfirmăm angajamentul nostru de a investi local și de a crea locuri de muncă. Estimăm pentru această unitate vânzări de peste 800.000 de euro în 2026 și un trafic mediu zilnic de aproximativ 150 de clienți”, a declarat Horia Cardoș, fondator și CEO al grupului Agroland.

În trimestrul doi din 2025, cele 92 de magazine proprii Agroland au înregistrat 696.000 de clienți, o creștere de 19% față de aceeași perioadă din 2024. Valoarea medie a bonului a rămas constantă, la 92 de lei. Pe întregul semestru I din 2025, rețeaua a atras, în total, în magazine proprii și francize, două milioane de clienți (+20% față de S1 2024), iar bonul mediu a fost de 88 de lei.

*****

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 30 mai 2025 are loc a XII-a ediție a Festivalului Alimentului, organizat de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca și dedicat inovației alimentare, evenimentul aducând în prim-plan creativitatea și competențele practice ale studenților din anii terminali de la Facultatea de Știința și Tehnologia Alimentelor. Peste 50 de lucrări de licență inovatoare participă la Festivalul Alimentului 2025, între produsele prezentate de studenți fiind ciocolată fără zahăr, bere cu melatonină sau jeleuri cu probiotice.

La Centrul de Cercetări pentru Biodiversitate de la USAMV Cluj-Napoca, Festivalul Alimentului va reuni peste 50 de produse alimentare inovatoare, dezvoltate în cadrul lucrărilor de licență, și care vor fi grupate în patru secțiuni: produse din carne, produse lactate, produse de panificație, patiserie și zaharoase, respectiv băuturi și produse diverse (miscellaneous).

Printre conceptele remarcabile ale acestei ediții se numără:

• PurpleDogs – snack pe bază de carne;

• CraftBeer Bites – cârnăciori artizanali pentru bere cu afine;

• CrenVital – crenvurști proteici din carne de vită Black Angus;

• Pink Kefir și GoldenChill LactoFree – produse lactate funcționale și fără lactoză;

• Brioșe cu Ganoderma și Turtă dulce cu plante medicinale – creații din secțiunea panificație;

• CHOCOLINA – ciocolată fără zahăr, Zefir artizanal sau Produs tartinabil cu smochine și rubarbă din categoria patiserie și zaharoase;

• Bere cu melatonină, Hidromel cu gutui, Cidru cu ananas;

• La categoria „Miscellaneous”: Batoane proteice vegane, Bomboane gumate cu micoproteine, Snack Brocco Bites, Oxibar sau Jeleu funcțional cu probiotice, CajuCult - alternativa vegană cu putere probiotică.

„Evenimentul are ca scop promovarea cercetării aplicate și a spiritului antreprenorial în rândul studenților, dar și crearea unei punți între mediul academic și industrie. Ediția din acest an a Festivalului Alimentului este una de maturitate, în care accentul se pune pe transferul tehnologic al cercetărilor aplicative către partenerii din industrie, transfer ce valorifică proiectele inovative ale studenților. Îi felicităm pentru pasiune și implicare, iar celor 20 de parteneri care ne sunt alături la ediția din 2025 le aducem calde mulțumiri”, declară prof. dr. Elena Mudura, decan al Facultății de Știința și Tehnologia Alimentelor.

La rândul său, conf. dr. Oana Lelia Pop, prodecan Cercetare, dezvoltare, inovare în cadrul facultății, precizează: „Participanții își vor prezenta proiectele în fața unui juriu format din reprezentanți ai companiilor de prestigiu din domeniul alimentar, precum și a cadrelor didactice ale facultății. Noul concept al festivalului nostru pune un accent sporit pe valoarea informațională din spatele fiecărui produs. Prezentarea de trei minute a fiecărui produs în fața juriului, urmată de sesiunea de discuții și degustări, vor aduce un plus valoros acestei ediții, care confirmă cu certitudine că, atunci când educația aplicată se împletește cu creativitatea și colaborarea interdisciplinară, iau naștere produse alimentare sustenabile, funcționale și perfect aliniate cerințelor consumatorului modern”.

Lucrările studenților vor fi evaluate de patru jurii diferite, în conformitate cu cele patru secțiuni, între orele 8.00 – 12.00, iar festivitatea de premiere va începe la ora 12.30.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În culturile de rapiță din Timiș este evident atacul de Phoma lingam la tulpini. Condițiile climatice de la sfârșitul acestei primăveri sunt propice infecțiilor. Simptomele pot fi observate mai ales la plantele atacate de gărgărițele Ceutorhynchus napi și pallidactylus.

Înnegrirea tulpinii este o boală cu importanță economică a rapiței, în Europa fiind raportate periodic epidemii. Se cunoaște că, în culturile de rapiță pot coexista două specii de Leptosphaeria: Leptosphaeria maculans (Desm.) Ces. & Not. (forma sexuată) cu forma asexuată Phoma lingam (Tode ex. Schw.) Desm. (mai agresivă) și Leptosphaeria biglobosa (mai puțin agresivă).

Phoma lingam, atac la tulpini. 20 mai 2025, Bucovăț - Timiș

Phoma lingam este un fung care, în condiții climatice favorabile poate produce pagube importante în producție. Majoritatea simptomelor produse de Leptosphaeria maculans se instalează după o perioadă de umectare a frunzelor cuprinsă între 4 - 48 de ore și temperaturi de 12 - 20⁰C. Condițiile climatice sunt foarte importante în evoluția patogeniei. Astfel, infecțiile se pot instala după cinci zile la temperaturi de 20⁰C și după două săptămâni la 8⁰C [Biddulph et al., 1999b]

Simptomele produse de Phoma lingam sunt foarte ușor de recunoscut. Patogenul poate ataca plantele pe tot parcursul perioadei de vegetație, începând cu faza de cotiledon. Cel mai adesea frunzele sunt primele infectate. Atunci când vremea este prielnică fungului, acesta trece pe tulpini și chiar pe silicve (la infecții masive).

Se observă la suprafața petei picnidiile negricioase ale fungului Phoma lingam

Pentru că în această perioadă sunt prezente infecțiile la tulpini readuc în atenție simptomele specifice. Această formă de atac este cea mai periculoasă pentru rapiță.

Petele de pe tulpinile verzi pot avea culoare brună și chiar negricioasă. În condiții favorabile, petele se transformă în leziuni deschise ce pot predispune la putrezire.

Infecția din zona bazei tulpinilor este considerată cea mai periculoasă formă de atac. În prima fază, leziunile de la baza tulpinii au culoare brună deschis după care se înnegresc (nu întodeauna) și înconjoară tulpina (aspect de necroză). Uneori, petele de pe tulpini sunt alungite, au culoare cenușie și marginea de culoare brună închis (observație personală). Ca și la frunze, la suprafața leziunilor înnegrite pot fi observate picnidiile fungului ca niște bobițe foarte mici de culoare neagră. În condiții de umiditate, picnidiile expulzează mase gelatinoase de culoare roz deschis pline de conidii. În condiții de uscăciune, acestea iau diferite forme sinuoase, cel mai adesea de cârcei. Pot fi observate chiar cu ochiul liber sau cu o lupă de mână.

În prezența umidității, picnidiile expulzează mase gelatinoase de culoare roz deschis pline de conidii care vor realiza noi infecții. Foto la lupa binocular. Probă din rapiță - Bucovăț (Timiș)

Înnegrirea bazei tulpinii este periculoasă în timpul înfloritului și al formării silicvelor și maturizării semințelor. Petele de la baza tulpinii se pot uni, după care se rup formând putregaiuri uscate (leziuni deschise care putrezesc). Această formă de manifestare este considerată cea mai dăunătoare [Paul și Rawlinson, 1992].

Terminologia utilizată în fitopatologie pentru descrierea acestui simptom include mai mulți termeni:

• înnegrirea bazei tulpinii (blackleg în engleză);

• leziuni necrotice deschise (basal canker în engleză);

• necroze cu aspect coronat care înconjoară baza tulpinii (crown canker);

• necroze cu aspect de guler (collar rot) etc.

Infecția la silicve se manifestă sub forma unor leziuni deschise de culoare brună - deschis și margini închise la culoare care fac delimitarea față de țesutul sănătos.

Managementul integrat al fungului Leptosphaeria maculans

Leptosphaeria maculans poate produce pagube importante culturilor de rapiță în condiții de vreme umedă, când există pericolul de atac al bazei tulpinilor. Strategiile de management ale acestui fung, trebuie elaborate cu atenție, în așa fel încât accentul să cadă pe măsurile de prevenție și mai puțin pe cele chimice. Nu sunt excluse nici măsurile biologice (dacă există biopreparate).

Conidii de Phoma lingam la microscop

Măsuri profilactice

Acest set de măsuri este esențial în controlul bolii „înnegrirea tulpinilor”. Se recomandă respectarea următoarelor măsuri:

• Cultivarea hibrizilor rezistenți poate aduce economii în bugetul fermierilor;

• Utilizarea la semănat a semințelor libere de patogeni, certificate;

• Rotația la patru ani scade foarte mult riscul infecțiilor, pe când rotațiile scurte cresc riscul de infecție. Aici sunt multe probleme;

• Distrugerea resturilor vegetale după recoltare și îngroparea lor - patogenul supraviețuiește pe reziduurile vegetale, nu în sol, timp de 2 - 3 ani;

• Înființarea noilor culturi la o distanță mai mare de 500 m față de vechea cultură de rapiță.

În anii favorabili infecțiilor, respectarea măsurilor profilactice vă poate proteja de infecțiile cu Leptosphaeria maculans.

Măsuri chimice

Este important ca sămânța să fie tratată înainte de semănat, deoarece patogenul poate supraviețui în semințe. Pentru tratarea semințelor, în România este omologat un singur produs: Fluopicolid + fluoxastrobin.

În perioada de vegetație, tratamentele se execută ținând cont de biologia patogenului, de condițiile climatice prognozate și de fenofaza plantelor.

Un prim tratament poate fi executat în fenofaza de 2 - 6 frunze sau 4 - 8 (toamna). Acest tratament are rolul de a scădea riscul infecțiilor ulterioare. Scopul tratamentelor foliare este de reduce riscul apariției infecțiilor la tulpină care sunt și cele mai periculoase. În acest sens, trebuie monitorizați factorii climatici temperatură și precipitații. Dacă se întrunesc mai multe zile cu precipitații după însămânțat este bine să luăm în calcul executarea unui tratament. De asemenea, ar trebui urmărită emisia ascosporilor. Această lucrare ar trebui făcută de către specialiști (din păcate nu se face). Prima depistare a ascosporilor (mai mult de 20 ascospori/zi) coroborată cu condițiile climatice, sensibilitatea hibridului, stadiul de creștere și vigoarea plantelor sunt factori ce vă pot ajuta în luarea unei decizii corecte cu privire la momentul optim de efectuare a tratamentului chimic.

Atac de larve de Ceutorhynchus napi și/sau pallidactylus. Tulpina este atacată și de fungul Phoma lingam

Al doilea tratament în vegetație (primăvara) se face cu respectarea criteriilor menționate mai sus. Primăvara, emisiile maxime de ascospori au loc de obicei în luna aprilie. Observațiile efectuate de mine în Banat, arată că, în unele primăveri, emisiile de ascospori pot apărea încă de la începutul lunii martie.

În cazul Phomei lingam, specialiștii apreciază că, de fapt nu există „momente optime” stabilite pentru combaterea acestui patogen, de aceea este important să monitorizăm patogenul pe întreaga perioadă de vegetație și să intervenim când situația din teren impune asta.

În România sunt omologate pentru tratamentele în vegetație următoarele fungicide: Azoxistrobin; Azoxistrobin + difenoconazol; Mepiquat clorură + piraclostrobin + prohexadion de calciu; Metconazol; Mepiquat clorură + metconazol; Tebuconazol; Difenoconazol; Protioconazol; Boscalid; Difenoconazol + protioconazol; Difenoconazol + tebuconazol; Difenoconazol + paclobutrazol [după APLICAȚIA PESTICIDE 2.25.4.1, 2025].

Măsuri biologice

În România sunt omologate două biopreparate: agentul biologic M1 x 106 oospores/g Pythium oligandrum pentru tratamente în vegetație; agentul biologic Bacillus amyloliquefaciens, tulpina MB 1600 (controlează Leptosphaeria maculans), tratament la sămânță.

Interesul pentru utilizarea agenților biologici este în creștere. Leptosphaeria maculans ar putea fi controlată cu ajutorul bacteriei Paenibacillus polymyxa PKB1 care produce peptide ce pot inhiba sau ține sub control infecțiile la frunze și tulpini [Kharbanda et al., 1999]. Multe studii există cu privire la utilizarea acestei bacterii la rapiță.

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Monitorizarea dăunătorilor porumbului

De ce se albesc spicele de grâu?

Infecții produse de fungul Rhizoctonia cerealis

Agenția Italiană pentru Comerț Exterior (ITA) însoțește pentru al patrulea an consecutiv companiile italiene la RO Wine - International Wine Festival of Romania, festival care are loc în perioada 16 – 18 mai 2025 la Fratelli Studios din București. Vizitatorii au ocazia să cunoască companiile italiene din sectorul agroalimentar și vinicol, să le asculte poveștile și să se lase cuceriți de aromele autentice ale Italiei.

La această a zecea ediție RO-Wine, 21 de companii italiene sunt prezente în cadrul Salonului „Gustul Italiei” cu o selecție bogată de produse autentice: vinuri, uleiuri extravirgine de măsline, paste artizanale, făinuri pentru sectorul HoReCa și specialități ecologice. Companiile provin din zece regiuni diferite ale Italiei, oferind o imagine reprezentativă a diversității extraordinare și a bogăției gastronomice a peninsulei.

În prima zi a festivalului, pe 16 mai, va avea loc o degustare profesională de brânzeturi italiene ghidată de maeștrii degustători Marco Benedetti și Giorgio Telmon din cadrul Organizației Naționale a Degustătorilor de Brânzeturi (ONAF).

Pentru mai multe detalii accesați link-urile:

https://gustulitaliei.ro/evenimente/ro-wine-the-international-wine-festival-of-romania-2025/

https://romaniawinefestival.com/

CITEȘTE ȘI: 16 – 18 mai 2025: Festivalul RO-Wine sărbătorește 10 ani de pasiune și excelență în vinuri premium

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Micii producători locali muncesc în fiecare zi, indiferent de sezon. Totuși, cei mai mulți consumatori aleg să îi sprijine doar în preajma Crăciunului sau Paștelui. Pentru a schimba această mentalitate, platforma economierurala.ro continuă campania „Gesturile mici produc schimbări mari”, lansată în decembrie 2024, cu un mesaj esențial: economia rurală are nevoie de susținere consecventă, nu doar sezonieră.

90% dintre români spun că preferă produsele locale, însă doar 18% le cumpără regulat, arată un sondaj realizat online de EconomieRurala.ro. În perioada sărbătorilor, 8 din 10 aleg produse românești pentru masa festivă. Chiar dacă valoarea medie a coșului de cumpărături a crescut cu 9% în 2024, micii producători ajung rar să beneficieze direct de această creștere.

Consumul local nu trebuie să fie o alegere emoțională de sezon, ci un obicei constant. Fiecare produs cumpărat de la un producător local susține nu doar o afacere, ci un întreg ecosistem rural: familii, comunități, tradiții, biodiversitate.

EconomieRurala.ro aduce în atenție câteva exemple de producători locali care merită susținuți tot anul.

În inima munților, acolo unde timpul curge mai blând și tradițiile se păstrează cu grijă, iau naștere brânzeturile De Colțești. Povestea lor începe în 1994, într-o mică afacere de familie, crescută cu răbdare, respect pentru natură și multă dragoste pentru gustul curat.

Fiecare sortiment e o poveste în sine – de la clasicele rețete care ne leagă de copilărie, până la combinații surprinzătoare cu chili, trufe sau lavandă, pentru cei care caută o experiență nouă, dar sinceră. Brânzeturile „De Colțești” sunt obținute exclusiv din ingrediente naturale, fără aditivi, conservanți sau uleiuri vegetale. Maturarea se face lent, timp de minimum patru luni, în condiții atent controlate, pentru a asigura dezvoltarea armonioasă a texturii și complexitatea aromelor. Este un proces care îmbină precizia tehnică cu respectul pentru tradiția de odinioară, iar rezultatul este un produs final autentic, echilibrat și memorabil.

ARCA Bacău este un producător artizanal de delicatese din pește, care îmbină tradiția culinară cu sustenabilitatea. Folosind pește provenit din iazurile proprii și legume crescute natural, ARCA oferă o gamă variată de produse, de la pește afumat cu lemn de fag și cireș, până la salate de icre, pateuri și creme tartinabile. Toate preparatele sunt realizate în loturi mici, fără conservanți, respectând rețete autentice transmise din generație în generație. Prin această abordare, ARCA reușește să ofere consumatorilor produse cu un gust autentic și echilibrat, reflectând respectul pentru natură și tradiție.

Safala Organic Farm, afacere aflată în satul Șinteu din județul Bihor, este o fermă ecologică fondată de Oana și Bogdan Lerescu, care au ales să cultive alune de pădure și zmeură. Pe aproximativ șase hectare de aluni și un hectar de zmeură în spații protejate, familia Lerescu aplică principii de agricultură ecologică, evitând utilizarea pesticidelor și îngrășămintelor chimice. Pentru a combate risipa alimentară, surplusul de fructe este transformat în dulceață, nectaruri și alte produse procesate. Produsele lor sunt disponibile în târgurile locale din Oradea și prin intermediul magazinului online.​

La crama Vinaltus, oenologul Iustin Urucu a lansat gamele super-premium Demeter i.u.s.o. (Iustin Urucu Super Oltenești) și Corvus i.u.s.r. (Iustin Urucu Super Românești), evidențiind atât soiuri autohtone, cât și internaționale, reflectând terroir-ul unic al regiunii. Vinurile sunt produse în ediții limitate, utilizând struguri cultivați pe o plantație de aproximativ nouă hectare, situată într-un microclimat favorabil creat de râurile Jiu, Amaradia și Almăjel. Crama Vinaltus, finalizată în 2023, dispune de facilități moderne și o sală de degustare, oferind vizitatorilor o experiență autentică în descoperirea vinurilor oltenești.​

Cristina și Cătălin Plăiașiu, fondatorii Tinerii Fermieri, cresc peste 90 de familii de albine în Valea Stânii, județul Argeș, oferind miere pură, neprocesată termic, ambalată manual imediat după extracție. Produsele lor, precum mierea de salcâm, mierea de tei și fagurele cu miere, sunt apreciate de chefi de top și colaboratori din restaurante renumite din București. Cu o linie proprie de procesare, fiecare borcan reflectă pasiunea și grija pentru calitate. Livrarea personală și prezența activă în târguri locale consolidează legătura directă cu clienții, evidențiind angajamentul lor față de produse autentice și sustenabile.​

Anca Oloeriu, împreună cu soțul ei, Florin, și fiica lor, Elena, au transformat o livadă din satul Manga, comuna Voinești (Dâmbovița), într-o afacere de familie numită Arome din Voinești. Inițial, căutând un refugiu departe de agitația Bucureștiului au descoperit un teren cu aproximativ 230 de pomi fructiferi și o cabană cochetă, care le-a oferit cadrul ideal pentru escapadele de weekend. Observând potențialul livezii, au început să valorifice fructele prin producerea de sucuri naturale și fruct, promovându-le activ pe pagina lor de Facebook. Livrările se fac în București și Ilfov.

Povestea Flaronia a început din dorința Floricăi Blatter de a valorifica experiența acumulată în peste 20 de ani de muncă în Austria, investind într-o plantație ecologică de aronia în satul Sălcioara, județul Călărași. Cu o investiție inițială de 50.000 de euro, Florica Blatter a fondat Bio Flaronia și produce sucuri presate la rece, dulcețuri și siropuri din aronia, fără adaosuri artificiale, toate certificate BIO. Afacerea a crescut treptat, chiar și în lipsa resurselor umane sau a unei infrastructuri de procesare proprii, dar cu multă determinare și integritate. Produsele Flaronia, cunoscute pentru eticheta curată și beneficiile lor antioxidante, pot fi comandate online, iar planurile de viitor includ o fabrică proprie de procesare.

Eggcellent, o microfermă din satul Tonești, comuna Sâmburești - Olt, reprezintă o afacere de familie cu peste zece ani de experiență în producția de ouă certificate ecologic. Ouăle provin de la găini „pasture raised” respectându-se stilul de viață al păsărilor, fără antibiotice, cu o hrană de calitate, ceea ce le asigură un gust delicios și o valoare nutrițională mare. Deși prețul per ou este puțin mai ridicat, aceste atribute sunt de neegalat într-o bucătărie profesională, preocupată de calitatea ingredientelor.

Carmangeria Casa Țăranului din Bihor este un exemplu de afacere locală care reușește să păstreze gustul autentic al mezelurilor tradiționale, produse după rețete de familie transmise din generație în generație. Înființată în 2019 printr-un proiect Start-Up Nation, afacerea s-a dezvoltat treptat, cu mult efort și pasiune, livrând direct consumatorilor din județ. Participarea la târguri locale și colaborarea cu piața volantă din Oradea le-au adus vizibilitate și apreciere în rândul iubitorilor de produse autentice.

​Bozo este un brand românesc de detergenți premium, fondat în 1995 la Râmnicu Vâlcea. Cu o experiență de aproape trei decenii, compania produce și comercializează o gamă variată de produse, inclusiv detergenți, odorizanți, balsamuri, degresanți, detartranți, soluții anti-calcar și anti-rugină, soluții pentru geamuri, săpun lichid, înălbitori de rufe și parfumuri ambientale, toate fabricate în România. Produsele sunt dezvoltate în laboratoarele proprii și supuse permanent controalelor de calitate. Astăzi, Bozo Factory investește continuu în cercetare, dezvoltare și tehnologie pentru a satisface cele mai diverse exigențe ale consumatorilor. De-a lungul timpului, compania a câștigat încrederea consumatorilor, reflectată în recenziile externalizate primite, având un scor de 9,7 din 10.​

Tot un brand românesc de detergenți este ECLAR, detergent gel pentru rufe, care are în compoziție un ingredient special: bicarbonatul de sodiu, ale cărui proprietăți miraculoase îl fac unic. Este produs în județul Dolj, la Băilești, acolo unde este „acasă” pentru Ramona și Laurențiu Ungureanu, o familie tânără care a revenit în țară în anul 2016 după vreo zece ani de muncă în Italia. Astfel, familia Ungureanu a investit în propria fabrică de detergent Eclar Factory RO, iar timp de trei ani, până în 2019 când a apărut pe piață detergentul ECLAR (Evelyn, Cassian și Andi - copiii, plus părinții Ramona și Laurențiu, împreună formează Familia ECLAR), tinerii investitori au depus o muncă intensă. Cei doi soți au perfecționat formula, împreună cu renumiți chimiști, au testat-o pe diverse tipuri de pete, pe mai multe tipuri de țesături și programe de spălare. În tot acest timp, au folosit detergentul pe hainele lor și ale celor trei copii. Au rafinat rețeta până când au ajuns la o formulă care face față tuturor exigențelor și este complet sigură pentru întreaga familie, indiferent de vârstă sau sensibilitățile pielii. Astăzi, cu fiecare sticlă de detergent ECLAR vândută, Ramona și Laurențiu Ungureanu simt că au realizat ceva cu adevărat important, un produs pentru întreaga familie, care reflectă pasiunea, munca și dedicarea tinerilor antreprenori.

​Pai din Pai este o afacere de familie din județul Constanța, fondată de Andreea Chițu, care produce paie de băut 100% naturale și biodegradabile, realizate din tulpini de grâu și secară provenite din propria fermă de 80 de hectare. Aceste paie reprezintă o alternativă sustenabilă la cele din plastic, fiind rezistente în băuturi calde și reci și complet compostabile. Procesul de producție implică recoltarea, spălarea, sterilizarea și ambalarea în materiale reciclabile, fără utilizarea plasticului. Produsele „Pai din Pai” sunt disponibile online și în rețelele sociale, promovând un stil de viață eco-friendly și sprijinind tranziția către consumul responsabil.

Un gest mic poate însemna enorm pentru un sat. Haideți să schimbăm obiceiurile, nu doar sărbătorile.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

La Sarichioi, în județul Tulcea, Ivan Fedot face legumicultură pe o suprafață de peste 300 de hectare, iar pe 1.200 de hectare are cultură mare. Nu este de profesie agronom, dar a devenit dintr-o întâmplare agricultor, la îndemnul unui alt fermier, pentru care asigura transportul producției.

Legumicultura a luat, de ceva vreme, avânt în această zonă, care înainte de 1989 se bucura de un bazin legumicol de aproximativ 3.000 de hectare. „Între localităţile Sarichioi, Zebil, Enisala, Sabangia erau numai ferme legumicole, fosta AESC Zebil cu peste 3.000 de hectare. Mergeai pe şosea şi în stânga, şi în dreapta erau numai legume. După 1989 a dispărut Horticola, iar cei care erau la Horticola şi aveau experienţă au început în privat să se dezvolte pe legume. Şi uite aşa, de la unul, de la altul, s-a creat un bazin legumicol foarte mare. Astăzi, sunt aproape 1.000 de hectare cultivate cu legume”, povestește Ivan Fedot, fermierul născut și crescut în Sarichioi. „Am stat printre legume, dar n-am cultivat, nici din familie n-a avut nimeni. Acum vreo 25-30 de ani, fiind conducător auto, am cărat ceapa de aici la Bacău, pentru un fermier de aici. Dânsul m-a îndemnat să pun şi eu un hectar de ceapă. Şi, de atunci, până la ora actuală cultivăm peste 300 de hectare de legume şi am ajuns până pe la 1.200 hectare de cultură mare.”

Primul hectar de ceapă, plantat lângă cultura existentă a fermierului care i-a insuflat „microbul”, i-a adus o producție de 30 t/ha. „A fost de o calitate ireproşabilă, era ceapă Diamant de la Buzău, de la Staţiune, soi românesc, bineînţeles. L-am semănat cu semănători clasice, vă daţi seama – acum avem semănători de precizie, e cu totul altceva, sunt hibrizi acum –, dar atunci hectarul ăla a făcut o ceapă de calitate bună, am prins şi an bun, preţ a avut. A fost chiar de o calitate mai bună decât la amicul meu care a pus. Am pus suflet şi a ieşit treabă bună”, ne-a zis fermierul Ivan Fedot, căruia i-a fost aproape soția, horticultor de meserie.

Acest început promițător l-a făcut ca în anul următor să cultive trei hectare și a mers mai departe, plantând și rădăcinoase, şi vărzoase. Inițial a lucrat terenul părinţilor, socrilor și pe cel al neamurilor, iar când a văzut că lucrurile merg bine a început și să arendeze. „La început n-a fost greu deloc, pentru că terenul era nelucrat la noi. Erau diferite asociaţii care au luat terenul, l-au arendat, l-au lăsat şi era pârloagă, cât vezi cu ochii. Mi-a fost greu că n-aveam utilaje cu ce să lucrez. Când m-am apucat de hectarul ăsta, aveam un tractor U650, îl cumpărasem pentru părinţi şi socri, care aveau o mică asociaţie. Aveam un plug, disc, remorcă, nişte instalaţii de irigat, dar cum era pe vremea aceea, de aluminiu”, își amintește Ivan Fedot.

Dacă inițial problema era lipsa utilajelor, în prezent o reprezintă cea a lipsei terenului. „Acum e greu, că nu mai e teren. De când cu subvenţiile astea, toată lumea lucrează. Dar e suficient cât avem. Jumătate la irigat, jumătate la neirigat, unde avem, în special, avem culturi de toamnă, care nu sunt aşa de pretenţioase pentru apă precum legumele. Leguma nu poţi s-o pui dacă nu ai apă, mai bine nu înfiinţezi cultura, deoarece cheltuiala pe hectar e foarte mare şi riscul e prea mare”, arată fermierul din județul Tulcea.

Apă pentru culturi de top

Existența lacurilor în zonă, așa cum sunt Babadag, Razelm, Zebil, i-a ajutat pe agricultori, mai ales că beneficiază și de posibilitate de pompare, dar și de subvenție pentru apă, fapt ce a venit în ajutorul tuturor. „Avem o organizație a udătorilor, OUAI, care funcţionează. Pe Sarichioi sunt în jur de 1.250 de hectare lotul de irigat, iar pe Sabangia în jur de 3.000 de hectare. Avem staţie de bază de pompare din lacul Razelm, care de la înfiinţarea ei şi până acum a funcționat. Pentru că s-a format un bazin legumicol şi a fost nevoie de apă. Şi am ţinut şi noi de sistem, alături de cei de la ANIF care ne-au sprijinit şi ne-au dat apa. Acum e subvenţionată şi e şi mai bine”, precizează Ivan Fedot.

În urmă cu aproximativ șase ani, printr-un proiect derulat cu fonduri europene, a fost schimbată infrastructura de irigat, de la vane, la antene, cu apometrele aferente, și până la debitmetre. Astfel, nu mai există pierderi de apă şi funcţionarea este optimă.

Chiar dacă finanțarea a fost 100% nerambursabilă, fermierii care doresc să acceseze astfel de fonduri trebuie să aibă în vedere că au nevoie de bani, totuși, pentru studiile de fezabilitate, măsurători etc. „În plus, ai nevoie de un consultant bun, un proiectant bun şi, bineînţeles, un constructor bun. Noi am avut parte de toţi, mai puţin consultantul și am schimbat vreo trei până am implementat proiectul. Trebuie să respecţi ghidul AFIR-ului, iar consultantul are răbdarea asta, îl citeşte, se documentează şi depune toate hârtiile de la un proiect la altul. Dar consultanţii au multe proiecte şi nu fac faţă, aici e problema lor. Şi te amână, mai fac greşeli, de la o hârtie la alta, te trezeşti cu specificaţii de la alt proiect, na, se întâmplă. Dar, uşor-uşor se rezolvă”, a specificat fermierul.

Fondurile europene rămân gura de oxigen a fermierilor

În ferma de la Sarichioi, investițiile pentru depozitul de cereale sau pentru hala unde se face selectare, și până la utilajele pentru lucrat terenul, au fost făcute, în proporție de 90%, pe fonduri europene. „Am început de la achiziţii de utilaje, apoi achiziţii utilaje pentru legumicultură, am avut un proiect mare cu silozuri de cereale pentru depozitare şi după aia am făcut hala respectivă, un depozit de colectare, condiţionare a legumelor”, își amintește Ivan Fedot.

Aici sunt preluate legume și de la alți producători din zonă, care s-au asociat în Cooperativa Agricolă Kalinka Eco Farm și au reușit să intre în supermarketuri, unde livrează zilnic legume proaspete. Ivan Fedot este președintele cooperativei și spune că nu a fost greu să îi facă pe asociații săi să vină laolaltă. „N-a fost greu să-i aducem în cooperativă, pentru că eu am dat primul exemplu cu ce se poate face. După aia, au venit şi ceilalţi alături de noi. Sunt şi mai mici, şi mai mari, de la 2-3 hectare, până la 200 de hectare. Dacă aş avea numai cultură de cereale m-aş plictisi. În legumicultură trebuie să stai tot timpul pe câmp, să urmăreşti boli, dăunători. Dacă nu eşti atent o zi, două, imediat te-a ars la buzunar. Ba un dăunător, ba o boală, ba o buruiană. Trebuie să fii cel puţin de trei ori pe zi în câmp la legume.”

În trecut, Ivan Fedot a avut și ardei, tomate, vinete, dar din cauza lipsei forţei de muncă pentru cules, a ajuns în prezent să cultive doar rădăcinoase, care se recoltează mecanic. După spălare, ambalare și etichetare, urmează livrarea, totul decurgând firesc, fără impedimente.

Cooperativa asigură valorificarea

Dacă pentru mulți desfacerea este o problemă spinoasă, Cooperativa Agricolă Kalinka Eco Farm lucrează cu lanțuri de magazine din toată țara, Timişoara, Cluj, Roman, Craiova, Bucureşti. „Dacă ai calitate, ai şi desfacere. Ai calitate – ai producţie – ai şi preţ. Deci marfa trebuie să fie conformă şi de calitate. Faptul că livrăm în toată ţara e o bucurie şi o satisfacţie. Şi nu reuşim să livrăm pe câte cerinţe avem. Asta denotă că produsele se consumă, e desfacere, iar noi facem o treabă bună”, arată președintele cooperativei, care spune despre relația cu supermarketurile că este optimă și că totul decurge conform contractului, plata făcându-se la două sau trei săptămâni. „Înainte era la două luni, acum două săptămâni, o săptămână, nu ne facem probleme”, spune Ivan Fedot.

Legumele de la Kalinka Eco Farm sunt sănătoase deoarece sunt păstrate doar la temperatură și umiditate controlate, dar și pentru că li s-au făcut tratamentele la timp, acum cooperativa agricolă fiind în situația în care le poate valorifica în fiecare lună a anului, ceea ce înseamnă constanță. Orice produs la care, după spălare, se văd diferite boli sau dăunător, este returnat. „Totul e localizat, avem trasabilitate de la înfiinţarea culturii până la recoltare, cu tratamente, cu tot ce trebuie”, a punctat Ivan Fedot.

Depozitarea, cheia succesului

Investiția în utilaje și spații de depozitare este una dintre cheile de succes nu doar în legumicultură, ci și în cultura mare. Astfel, existența silozului l-a ajutat pe Ivan Fedot să nu vândă la recoltare: „Recoltăm, vedem cantitate, vedem calitatea produsului, facem toate analizele şi când facem ofertă o facem pe toată cantitatea şi obţinem un preţ mai bunicel faţă de perioada de recoltare. Acum, în ultima perioadă, preţurile la recoltare chiar au fost mai mari faţă de ce a fost după câteva luni. A venit războiul, a venit marfă din import foarte ieftină, iar piaţa face preţul. Omul se duce şi cumpără unde e ieftineală. Dar, una peste alta, ne-am descurcat. N-am vândut sub preţul de cost, la unele categorii de cereale chiar am vândut şi vindem ca să acoperim găurile noastre, leasinguri, credite. Le-am rostogolit şi rostogolim în continuare, mergem înainte”.

O problemă rămân irigațiile. Însă, producțiile realizate pe terenurile irigate l-au ajutat pe agricultorul tulcean să acopere pe cele realizate de pe terenurile care nu beneficiază de irigații.

Tehnologia înseamnă performanță

De-a lungul anilor, pe terenurile de la Sarichioi, Ivan Fedot a testat cam toți hibrizii pentru a atinge performanța optimă. „Au apărut de atâta timp hibrizi noi, performanţi, pe care bineînţeles că i-am băgat în cultură. Dacă am văzut diferenţa de calitate, de cantitate în primul rând, am mers pe hibridul respectiv. Tot ce apare nou în fiecare an testăm. Nu înseamnă că dacă un morcov, de exemplu, merge într-o zonă, acelaşi morcov hibrid merge şi în cealaltă zonă. Depinde de climă, de teren, de multe alte aspecte”, explică fermierul. Din punctul său de vedere, la morcov, o producţie bună este între 60-80 tone pe hectar, la rădăcinoase între 30-50 tone la hectar, la ceapă variază de la 40, la până chiar 100 de tone. Dar pentru a ajunge la nivelul acesta ai nevoie de tehnologie, performanţă, investiţii în teren. „Nu poţi să investeşti puţin şi să scoţi mult. Acolo unde investeşti mult ai şi cantitate, şi calitate. Când nu investeşti nu ai nici cantitate, nici calitate. Deci una fără alta nu se poate.”

Toate problemele cu mediul, boli, dăunători, hibrizi sau soiuri care nu merg, cu vânzarea se pot combate doar cu tehnologie. „Am investit foarte mult în tehnologie. De la utilaje de pregătit terenul, recoltare, condiţionare, etichetare. Mâna de lucru e scumpă şi nu se găseşte, iar dacă nu ai tehnologie, nu poţi să răzbeşti să realizezi ceea ce vrei”, ne-a mai zis Ivan Fedot.

Familia, celula binelui

Lui Ivan Fedot, alături îi stau și cei trei nepoți, dincolo de soţie și copiii. „Copiii au fost pe câmp de mici, mutam irigaţiile și împrăştiam îngrăşămintele, cu mâna, pe vremea aia. Şi de mici au lucrat alături de părinţi. Au terminat studiile, s-au dus la facultate, au făcut facultatea, una agronomie, cealaltă geografie, a dat la master şi la geografie, şi la horticultură şi după aia a avut şi un doctorat în agricultură şi l-a luat şi pe acela. Deci pot să zic că am copii cu studii de specialitate în domeniul agricol. Apoi, avem trei nepoţi, băieţi, care umblă mecanizatori pe combine, pe tractoare, le place, mergem în câmp, vedem cum cresc plantele, cum începe porumbul, mazărea, morcovul. Am visat să fiu şofer de tir, dar acum avem trei tiruri în portofoliu, cu care livrăm marfă. Nu-mi pare rău. Nu ştiu de unde mi-a intrat microbul ăsta agricol, dar parcă acum nu văd să fac altceva”, ne-a spus la final Ivan Fedot, care, așa cum mărturisește, dacă ar fi să o ia de la capăt, ar porni pe același drum început cu hectarul de ceapă.

Articol de: DELIA CIOBANU & ȘTEFAN RANCU

CITEȘTE ȘI: Ajutorul de minimis pentru legumele în spații protejate

Tutavir, insecticidul biologic autorizat pentru combaterea dăunătorului Tuta absoluta

Fermier, mai mult decât o meserie

Insecticidul biologic Tutavir a fost reautorizat de Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) pentru 120 de zile, putând fi folosit de legumicultori între 26 martie și 23 iulie 2025. Insecticidul este destinat combaterii dăunătorului Tuta absoluta din culturile de tomate, ardei și vinete în spații protejate (sere și solarii).

Tutavir, produs biologic pentru protecția plantelor, reduce semnificativ daunele cauzate de molia minieră a frunzelor de tomate, fără timp de pauză, fără a lăsa reziduuri, protejând în același timp insectele utile (bondari, prădători naturali, albine și alți polenizatori) și fiind prietenos cu mediul.

„Și anul trecut, și acum în 2025, ANF a autorizat insecticidul Tutavir pentru a veni în sprijinul legumicultorilor, ajutându-i să depășească problemele în controlul dăunătorului molia minieră a tomatelor (Tuta absoluta), prin integrarea insecticidului în schemele de tratament de combatere integrată. Tutavir este un insecticid biologic de protecție a plantelor pe care fermierii din alte țări îl aplică în programele de combatere integrată a moliei miniere a tomatelor cu rezultate bune în controlul acestui dăunător extrem de periculos. Insecticidul Tutavir este folosit de fermierii din Grecia, Italia, Belgia, Marea Britanie, fapt pentru care, am solicitat autorităților noastre să aprobe autorizarea pentru utilizare a produsului și în România”, a precizat Gheorghe Vlad, președintele OIPA ProdCom Legume-Fructe.

Cu compoziția sa unică, Tutavir este esențial în programele de combatere integrată, fiind un instrument ideal pentru controlul dăunătorului Tuta absoluta și gestionarea rezistenței la insecticide. Insecticidul biologic Tutavir poate fi aplicat chiar și în ziua recoltării legumelor (tomate, ardei, vinete), nu lasă reziduuri în cultură și se remarcă printr-o compatibilitate excelentă cu majoritatea produselor de protecția plantelor, atât chimice, cât și biologice.

Liliana Ionescu, CEO Andermatt Biocontrol România, punctează: „Prin modul său de acțiune nou și unic, Tutavir este cel mai bun candidat pentru programele de management integrat al dăunătorilor”.

Tutavir este un produs al Andermatt Grup AG, una dintre cele mai importante companii de protecție biologică a plantelor la nivel mondial, cu sediul central în Elveția. „Utilizând Tutavir, fermierii care practică sistemul convențional și ecologic, deopotrivă, au reușit să controleze molia minieră (Tuta absoluta) pe o perioadă lungă într-un mod sustenabil, reducând ani de zile populația dăunătorului și pagubele produse în culturile lor”, a adăugat Liliana Ionescu.

Radu Costache, legumicultor din localitatea Matca - județul Galați, a aplicat cu succes insecticidul biologic Tutavir în lupta împotriva dăunătorului Tuta absoluta: „În ultimii ani, presiunea infestării cu Tuta a crescut constant, devenind tot mai dificil de controlat. Deși am testat diverse soluții pentru combaterea acestui dăunător, eficiența multor produse s-a dovedit limitată. Anul trecut am testat insecticidul biologic Tutavir, iar rezultatele au fost vizibile, presiunea dăunătorului Tuta absoluta a scăzut semnificativ. Tratamentele cu Tutavir s-au integrat perfect în schema noastră de protecție cu alte insecticide, fără a afecta polenizarea, dezvoltarea plantelor sau creșterea fructelor. După evaluarea rezultatelor, sunt convins că Tutavir, integrat în schemele de tratament, este un insecticid esențial care poate contribui semnificativ la controlul Tuta absoluta. Un alt avantaj este faptul că poate fi aplicat în perioada recoltării, obținând tomate sănătoase și fără reziduuri.”

Pentru mai multe detalii privind modul de utilizare al insecticidului, accesați: https://www.andermatt.ro/produs/tutavir/

CITEȘTE ȘI: Tutavir® în lupta contra moliei miniere (Tuta absoluta)

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 18 februarie 2025, la USAMV București are loc un eveniment dedicat legumiculturii, în cadrul căruia se vor face cunoscute cele mai recente soluții de biocontrol adaptate atât pentru agricultura ecologică, cât și pentru cea convențională.

Sub deviza „Eco-Advance Agritech”, Andermatt Biocontrol România, în parteneriat cu Facultatea de Horticultură din cadrul USAMV București, organizează conferința cu tema „Protecția plantelor și siguranța alimentară: Soluții avansate de biocontrol în legumicultură”, dedicată legumicultorilor și specialiștilor din domeniu. „Invitații au oportunitatea de a descoperi soluții avansate de biocontrol și tehnologii inovative pentru controlul principalelor boli și dăunători, aplicabile atât în agricultura ecologică, cât și în cea convențională. În contextul unei cereri tot mai mari din partea consumatorilor pentru alimente fără reziduuri și produse în conformitate cu standarde care respectă mediul înconjurător, Andermatt susține producția de alimente sănătoase, contribuind totodată la menținerea unui mediu sănătos”, precizează Liliana Ionescu, CEO Andermatt Biocontrol România.

Reamintim că, anul trecut, insecticidul Tutavir^®, produs de grupul elvețian Andermatt, a fost autorizat pentru utilizarea în controlul moliei miniere (Tuta absoluta) la culturile de tomate, vinete și ardei.

Pentru participarea la eveniment trebuie completat formularul de înscriere până pe 7 februarie 2025, accesând linkul: https://forms.gle/QMnJQQx9mCu8ykxv9.

CITEȘTE ȘI: Tutavir® în lupta contra moliei miniere (Tuta absoluta)

Hrană sănătoasă și mediu mai curat în România, cu produsele biologice de la Andermatt

Biostimulatorul care asigură o creștere puternică și sănătoasă a plantelor

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!