Într-un an în care fermierii taie din costuri, diferența nu o face economia uniformă, ci o face investiția pusă acolo unde cultura e vulnerabilă, judecată prin costul pe hectar și prin rezultatul măsurat în câmp. Iar performanța se construiește prin pregătire, precizie și consecvență. „Avem un tâlc” a fost tema conferinței de presă organizată de Aectra Agrochemicals la sediul din București, în care compania a prezentat tehnologiile profitului, studii de piață și noua gamă de biostimulatori Aectra Active, creată și produsă în România, la Câmpia Turzii. De peste trei decenii, Aectra este prezentă pe piața românească cu soluții pentru nutriția și biostimularea plantelor, cât și cu producție proprie de biostimulatori și fertilizanți.

Prețuri mici la recoltă, inputuri scumpe, o climă tot mai imprevizibilă, toate acestea au făcut ca fermierii din țara noastră să intre în sezonul de toamnă cu bugete strânse. „Într-o agricultură în care fiecare leu trebuie justificat, întrebarea decisivă este cât din investiția făcută se transformă în recoltă și profit. Cum poate obține fermierul 1–2 tone în plus la hectar și un câștig real după acoperirea costurilor intervențiilor? De peste trei decenii pe piața românească, Aectra a fost condusă de principiul „Tehnologiile Profitului”: expertiză în nutriția și biostimularea plantelor, experiența fermierilor și soluții integrate, alese după nevoia culturii și momentul intervenției. Fiecare alegere tehnologică trebuie să se regăsească în profitul fermei”, arată Dan Farcaș, director executiv Aectra Agrochemicals.
Agricultura este văzută de Aectra ca un campionat care se construiește etapă cu etapă, iar conceptul „Campionatul din câmp” este inspirat din Formula 1 și exprimă o realitate agronomică: performanța se construiește prin pregătire, intervenții la momentul potrivit, măsurători și lucru în echipă. „Startul culturii, dezvoltarea rădăcinilor, masa vegetativă, înflorirea și umplerea recoltei sunt etape legate între ele. Rezultatul unui sezon depinde de felul în care sunt gestionate împreună”, punctează Dan Popescu, președintele Aectra Agrochemicals.

Un studiu Aectra realizat în anul 2024, cu circa 100 de fermieri profesioniști, reprezentând peste 100.000 ha, a evaluat pierderi de ordinul tonelor pe hectar asociate insuficiențelor de nutriție (azot, fosfor, potasiu), fundației culturii, pornirii întârziate în vegetație, polenizării incomplete etc. Studiile făcute în septembrie 2026 privind distribuția de inputuri și retailul agricol completează perspectiva, astfel că decizia de investiție a fermierului are nevoie de un cost pe hectar justificat, recomandare tehnică și rezultate credibile în câmp.
„Expertiza tehnologică arată unde se formează și unde se pierde producția. Studiile de piață arată ce îi ajută pe fermieri să aleagă soluțiile potrivite. Aectra Agri Club aduce în dialog experiența fermierilor performanți. Noua gamă cu principiul Aectra Active transformă această orientare în formulări care combină nutriția minerală cu biostimularea, pentru funcții agronomice precise la costuri eficiente pe hectar. Miza este profitabilitatea construită sezon după sezon: o pierdere evitată, o fertilizare mai bine valorificată sau o lucrare executată mai eficient pot schimba marja fermei. Acesta este sensul Tehnologiilor Profitului”, explică Dan Farcaș.

Cinci etape, un singur obiectiv: 1–2 tone în plus la hectar și un rezultat economic superior, tâlcul Aectra
Producția nu se decide la recoltare, ci se construiește în fiecare etapă. În „Campionatul din câmp”, fiecare etapă o pregătește pe următoarea. Unele ferestre de intervenție nu se mai redeschid: răsărire neuniformă, rădăcini nedezvoltate, o verigă pierdută, dezvoltarea întârziată sau fertilitatea afectată pot limita recolta. Expertiza Aectra transformă această complexitate într-o recomandare simplă pentru fermier, acesta trebuind să identifice veriga vulnerabilă și să aleagă intervenția potrivită cât timp aceasta poate aduce valoare.
Cele cinci etape care duc la un rezultat economic superior sunt:
1. Startul culturii: câștigăm timp și uniformitate
Instalarea corectă a culturii creează baza recoltei. De exemplu, la grâu, semănatul târziu, solul rece sau apa limitată pot întârzia răsărirea. Obiectivul este o energie germinativă superioară, o cultură uniformă, cu mai multe zile utile de vegetație înainte de iarnă.
2. Dezvoltarea timpurie: rădăcini, acces la nutrienți, pregătire pentru iernare
Nu contează numai ce am aplicat, ci ce poate folosi planta. Dezvoltarea rădăcinilor, disponibilitatea fosforului și pregătirea pentru iernare trebuie privite împreună. Experiența fermierilor arată că pierderea medie estimată la grâu pentru pregătirea slabă de iernare a fost de circa 1.164 kg/ha; pentru blocarea fosforului, de circa 710 kg/ha.
3. Masa vegetativă: repornire și eficiența nutriției
Primăvara, cultura are nevoie de reluarea rapidă a activității, nutriție accesibilă și un aparat foliar funcțional. Fermierii au estimat la 584 kg/ha pierderea medie asociată repornirii întârziate la grâu. O cultură suficient dezvoltată cere pregătire pentru stres; una rămasă în urmă cere recuperare, cât timp condițiile o permit.
4. Înflorirea și formarea producției: protejăm fertilitatea
Polenizarea, fecundarea și menținerea organelor productive influențează direct recolta. Fermierii au evaluat la circa 650 kg/ha pierderea medie asociată polenizării parțiale la floarea-soarelui. Intervenția urmărește susținerea proceselor fiziologice în această etapă critică.
5. Umplerea și maturarea: valorificăm ce am construit
Menținerea activității foliare și a nutriției în perioada de umplere susține masa și calitatea recoltei. Obiectivul de 1–2 t/ha se urmărește printr-o tehnologie coerentă, adaptată culturii și fermei. Lotul martor, cântărirea și comparația economică arată rezultatul: valoarea recoltei suplimentare minus costul intervențiilor.
Fermierul investește când vede valoarea, explicată de specialist și dovedită în câmp
Cercetările Aectra din ultima perioadă reunesc circa 140 de participanți din distribuția de inputuri și retailul agricol și aproximativ 100 de fermieri profesioniști. Au fost urmărite două întrebări complementare: unde se pierde producție și ce îl convinge pe fermier să investească pentru a limita aceste pierderi.
„Studiile evidențiază trei repere comune: valoarea economică, recomandarea consultantului/distribuitorului și experiența demonstrată. McKinsey analizează cumpărarea produselor biologice (biostimulatori și biocontrol) pe scale diferite, însă se evidențiază o diferență de percepție a fermierului european punând pe primul loc experiența demonstrată”, menționează George Pârvu, Senior Consultant Marketing Aectra Agrochemicals.

Reducerea excesivă a cheltuielilor din ultimii ani, sub presiunea costurilor și a extremelor climatice, riscă să limiteze potențialul culturilor. Studiul Aectra arată că argumentele tehnologice pot schimba perspectiva: după analizarea pierderilor de producție și a posibilităților de limitare a acestora, 79% dintre fermierii participanți au optat pentru investiții orientate spre profit. Cu pierderi estimate de la sute de kilograme la peste o tonă pe hectar pe fiecare etapă critică, explicația tehnică și dovada din câmp îi permit fermierului să decidă în cunoștință de cauză.
„Convergența este clară: valoarea economică trebuie explicată de un partener credibil și confirmată prin rezultate practice ale tratamentului și rezultatului”, a specificat George Pârvu.

De la Miami la fermele din România, biostimulatorii câștigă importanță critică
Un studiu Kynetec din 2024, prezentat la Biostimulants World Congress și completat la BioEx Shanghai în martie 2025, arată o creștere de aproximativ 55% în 5 ani la nivel global și chiar superioară în Europa. Kynetec identifică scumpirea îngrășămintelor printre factorii care au susținut această evoluție, dar și cerințele funcționale (nutriție, toleranța la secetă, temperaturi extreme, calitatea recoltei etc).
Studiul McKinsey Global Farmer Insights 2026, realizat pe 5.500 fermieri din zece țări, completează imaginea: 43% dintre fermierii de culturi de câmp intervievați folosesc biostimulatori. Într-un context de marje comprimate, criteriile europene arată că adoptarea este legată în primul rând de rentabilitate și performanță dovedită.
Transformarea dovezii în decizie
Presiunea financiară face și mai necesară identificarea soluților de creștere a câștigului pe hectar. În studiul Aectra, 71% dintre respondenți apreciază situația financiară a fermierilor ca fiind mai slabă decât în 2025, iar 80% consideră încrederea în investiții scăzută sau foarte scăzută.
„Campionatul din câmp devine o cerință concretă: identificarea pierderilor, recomandarea intervenției și verificarea câștigului, transformă un risc necalculat în profit. Consultanța și experiențele împărtășite prin Aectra Agri Club îi permit oricărui fermier să aleagă în cunoștință de cauză. Acesta este sensul Tehnologiilor Profitului”, spune Dan Farcaș.
Aectra Agri Club, experiență din fermă în fermă
Aectra Agri Club este o comunitate de fermieri profesioniști și specialiști care transformă experiența din ferme în soluții pentru creșterea profitabilității. Membrii lucrează direct peste 15.000 ha și reprezintă, prin ferme și cooperative, aproape 75.000 ha. Întâlnirile tematice și vizitele în câmp abordează întregul sistem de producție: sol, nutriție, dezvoltarea culturii, lucrări, utilaje, irigații etc. Principiul Clubului este „O problemă, o soluție, o concluzie”.
Marcel Caruz explică: „În luna martie, valorificăm fertilizarea și realocăm inteligent costurile. Nutrienții plătiți nu sunt întotdeauna accesibili plantei. Discuția despre relația sol–rădăcină–nutrienți a pus în prim-plan valorificarea fertilizării existente, cu soluții precum BlackJak pentru susținerea înrădăcinării și accesului la nutrienții blocați în sol. Dialogul a extins calculul asupra cheltuielilor fermei. Economiile din lucrări și echipamente trebuie evaluate împreună cu oportunitățile de investiție în cultură. Concluzia este că, valorificăm ce am plătit deja și mutăm banii din risipă în intervenții rentabile”.
În luna iunie, azotul se judecă prin recolta obținută. „Azotul scump, insuficient valorificat, apasă semnificativ asupra costului de producție. La întâlnirea din Costești, eficiența sa a fost analizată prin corelarea fertilizării cu apa disponibilă, solul, evoluția culturii și momentul intervenției. Direcția discutată: reducerea consumului specific de azot (ex. la grâu de la 28 spre 20 kg substanță activă/tona de recoltă), prin valorificarea mai eficientă a fertilizării (ex. NHDelta), adaptate fenofazelor relevante. Concluzia, măsurăm kilogramele de azot necesare unei tone de recoltă, nu doar doza aplicată pe hectar”, arată Marcel Caruz.

În luna octombrie se eficientizează lucrările și se protejează startul culturii. Anul acesta, la întâlnirea din 15 octombrie de la ferma Sanagro, tema „Producția se construiește din toamnă” a legat eficientizarea lucrărilor și economia de motorină de calitatea startului culturii: dozele optime de semănat și răsărirea uniformă, energia germinativă (Atonik), resturile vegetale, disponibilitatea nutrienților și relația rădăcină–apă–nutrienți (Blackjak), folosirea apei limitate, înrădăcinare și pregătire pentru iarnă (Terra Sorb) și recuperarea culturilor întârziate. Miza: 20 de spice/m² în minus pot însemna 280 kg/ha pierdute. Utilajele se judecă prin calitatea lucrării, capacitatea potrivită fermei și costul total, inclusiv finanțarea. Evitarea supradimensionării poate elibera sume importante pentru nutriția și susținerea culturilor. Concluzia o spune Marcel Caruz: „Eficientizăm costurile la lucrări și utilaje, protejând potențialul de producție care se construiește din toamnă”.
Pentru anul 2027, membrii Aectra Agri Club au propus comparații între ferme privind tehnologiile, costurile și rezultatele, cu rapița ca posibilă cultură comună de referință. Obiectivul este ca experiența fiecărei ferme să devină utilă și celorlalte: ce intervenție a funcționat, în ce condiții și câți bani a lăsat în plus pe hectar.
În Campionatul din câmp, potrivit Aectra, performanța se judecă prin rezultatul economic și consecvența de la un sezon la altul.
Aectra Active, nutriție minerală și biostimulare
Noua gamă Aectra Active se caracterizează prin formulări rafinate de-a lungul a cinci ani, proiectate pentru funcții agronomice precise și costuri eficiente pe hectar.
Gama Aectra Active combină macroelemente și microelemente minerale cu ingrediente pentru biostimulare, selectate după obiectivul agronomic. Formulările au fost îmbunătățite succesiv prin cercetare în laborator, testări în câmp și adaptare la nevoile culturilor. „În funcție de produs, componentele includ aminoacizi, extracte de alge, acizi humici sau fulvici, vitamine și alte ingrediente active. Combinațiile urmăresc utilizarea eficientă a nutrienților, înfrățirea, creșterea vegetativă, răspunsul la stres și formarea recoltei. Valoarea rezultă din complementaritatea componentelor, la doza și momentul potrivite”, arată Florian Sturza, directorul fabricii Aectra Agrochemicals.

Gama Amino conține formulări adaptate culturilor. „Amino Oil pentru oleaginoase, Amino Maize pentru porumb, Amino Cereal pentru cereale păioase și Amino Triplu 7, cu aport echilibrat de NPK, ilustrează această abordare. Recomandările sunt adaptate nevoilor culturii și fenofazei. Gama Amino este parte a platformei Aectra Active, al cărei portofoliu depășește aceste patru formulări”, a adăugat Florian Sturza.
Dezvoltarea și producția proprie de la Câmpia Turzii susțin atât portofoliul Aectra, cât și soluțiile pentru parteneri. Prin Aectra Inside, distribuitorii beneficiază de expertiză în formulare și integrare tehnologică pentru formulări adaptate propriilor nevoi sau asocierea produselor din portofoliul lor cu soluții consacrate ale companiei Aectra. „Obiectivul este creșterea valorii agronomice și comerciale a ofertei distribuitorului, prin complementaritatea nutriției și biostimulării, recomandări clare și evaluarea rezultatelor în fermă”, a mai spus directorul fabricii Aectra de la Câmpia Turzii.
Aectra Active, gama Amino și Aectra Inside răspund împreună cerințelor evidențiate de studii: cost eficient pe hectar, recomandare tehnică de încredere și dovadă în câmp. „Pentru fermier, ținta este câștigul după costul intervenției. Pentru distribuitor, un portofoliu diferențiat prin expertiză și contribuția la profitabilitatea clientului. Astfel, Tehnologiile Profitului transformă complexitatea formulării în soluții ușor de ales, integrat și aplicat”, a punctat președintele Aectra, Dan Popescu.

Șapte lecții din Formula 1 pentru „Tehnologiile Profitului”
„Campionatul din câmp”, paralela cu Formula 1 exprimă o idee simplă, anume: performanța se construiește prin pregătire, precizie și consecvență.
Conform Aectra, șapte principii leagă circuitul de câmp:
Un start bun creează potențialul. Instalarea uniformă a culturii pune bazele recoltei.
Condițiile dictează strategia. Tehnologia se adaptează solului, vremii și stării plantelor.
Momentul intervenției face diferența. Fiecare fenofază are oportunități care trebuie valorificate la timp.
Rezultatele se măsoară. Comparațiile în câmp și calculul economic arată valoarea intervențiilor.
Performanța este un efort de echipă. Experiența fermierului, consultanța și tehnologia se completează.
Detaliile se adună în marjă. Pierderile evitate și resursele valorificate mai bine contribuie la profitabilitate.
Pentru Aectra, „Tehnologiile Profitului” înseamnă transformarea expertizei și a soluțiilor validate în decizii simple, aplicate la timp și evaluate prin câștigul fermierului.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Inovația, transferul de cunoștințe și educarea fermierilor au fost în centrul atenției în cadrul evenimentelor Learning Day organizate în această iarnă de compania internațională de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience, desfășurate în România și Republica Moldova. Programul a inclus peste 45 de sesiuni dedicate, reunind mai mult de 10.000 de fermieri, un semnal puternic al interesului crescând pentru tehnologii și soluții menite să ajute la depășirea provocărilor locale din agricultură.

Prin aceste zile dedicate învățării, Corteva a extins atât numărul, cât și calitatea activităților sale de instruire tehnică, oferindu-le fermierilor acces la expertiză de specialitate, îndrumare practică și cele mai noi progrese științifice. Participanții au descoperit cele mai recente inovații în semințele Pioneer®, performanța noilor tehnologii de protecție a culturilor dezvoltate de companie, precum și portofoliul extins de produse biologice, soluții concepute pentru a sprijini adaptarea culturilor la oscilațiile extreme dintre secetă și frig și pentru a contribui la stabilitatea producțiilor și la sustenabilitatea pe termen lung.
„Evenimentele Corteva Learning Day sunt, în esență, despre împărtășirea cunoștințelor și transferul de know‑how. În această iarnă, ne-am intensificat dialogul și implicarea alături de fermieri. Participarea numeroasă arată clar interesul ridicat pentru inovație și pentru soluțiile care îi ajută să se adapteze unui mediu în continuă schimbare. Prin informațiile oferite de experți și dialog constant, ne propunem să le oferim fermierilor instrumentele, cunoștințele și tehnologiile de care au nevoie pentru a-și dezvolta afacerile într-un mod sustenabil”, a declarat Sergii Kharin, Country Leader Corteva Agriscience România și Republica Moldova.
Programele de cercetare și dezvoltare ale Corteva pun un accent puternic pe inovație, aducând fermierilor cele mai noi tehnologii pentru porumb, floarea-soarelui și rapiță. Anul acesta, compania și-a extins portofoliul de semințe de porumb cu o nouă generație de șase hibrizi Pioneer® Optimum® AQUAmax®, creați pentru a maximiza potențialul de producție și pentru a conserva apa, un avantaj esențial în contextul secetei severe cu care s-au confruntat România și Republica Moldova în ultimii trei ani. De asemenea, portofoliul Pioneer® a fost completat prin lansarea a trei noi hibrizi de floarea‑soarelui, cu toleranță ridicată la secetă și arșiță și cu performanțe excelente în condiții nefavorabile.

În cadrul evenimentelor, Corteva a prezentat și portofoliul extins de soluții biologice, concepute pentru a ajuta fermierii să îmbunătățească reziliența culturilor și eficiența utilizării nutrienților. Un punct central a fost Utrisha™ N, un produs biologic care crește eficiența nutrițională, furnizând plantelor o sursă continuă de azot atmosferic pe parcursul sezonului de vegetație. Pentru susținerea culturilor aflate sub stres chimic sau termic, BioForge® și Sosdia™ Stress Max au fost introduse ca soluții ce îmbunătățesc toleranța culturilor și ajută la menținerea creșterii și productivității în condiții dificile.
În plus, Corteva a prezentat tehnologiile sale de nutriție starter, inclusiv Starter Mn® Platinum, un îngrășământ foliar dezvoltat pentru a optimiza eficiența utilizării nutrienților în plantă și pentru a crește toleranța la factorii care pot limita producția, și Keylate® B, un îngrășământ foliar cu acțiune rapidă, formulat pentru prevenirea și corectarea deficiențelor de bor cu maximă eficiență.
„Ceea ce am apreciat cel mai mult la Corteva Learning Days în această iarnă a fost accentul pus pe soluții practice, bazate pe știință, pe care le putem folosi efectiv în câmp. Sesiunea despre produse biologice mi-a atras atenția, în special Utrisha™ N. Pentru un cultivator de porumb, gestionarea eficientă a azotului a devenit una dintre cele mai mari provocări, pe măsură ce vremea se schimbă tot mai des de la o extremă la alta. Nu este vorba de a înlocui tot ce facem, ci de a adăuga un instrument care ajută la stabilizarea creșterii atunci când sezonul devine imprevizibil. Mi-a plăcut ideea că produsul hrănește treptat planta în etapele critice, în loc să îi ofere totul dintr‑odată, ca îngrășămintele tradiționale. Pentru mine, Utrisha™ N pare o soluție care aduce atât flexibilitate, cât și reziliență în producția de porumb. Este genul de inovație care ne ajută să producem mai mult cu mai puțin, menținând cultura sănătoasă pe tot parcursul sezonului”, a arătat Cosmin Iancu, fermier din județul Ilfov.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!
Reporter: Auzim din ce în ce mai mult cuvântul „sustenabilitate”. Ce înseamnă și cum îl includeți în strategia BASF?
Gustavo Palerosi Carneiro: Sustenabilitatea este un element fundamental al strategiei noastre, unde ne dorim să fim recunoscuți drept lideri ai industriei.
Sunt patru piloni cheie ai sustenabilității, din punctul de vedere al BASF. Primul pilon este dezvoltarea de soluții pentru reducerea impactului negativ al agriculturii asupra emisiilor de gaze cu efect de seră. Pilonul numărul doi, vrem să dezvoltăm soluții durabile, care să crească mai rapid decât media pieței regionale, aducând la viață portofoliul nostru de cercetare și dezvoltare. Pilonul al treilea, vrem să dezvoltăm soluții digitale care să ajute fermierii să reducă utilizarea resurselor și să producă mai sustenabil/durabil. Pilonul al patrulea, asigurarea că produsele BASF sunt sigure pentru fermieri, mediu și consumatori.
În ansamblu, consider că sustenabilitatea este esențială pentru competitivitate și pentru a sprijini viitorul industriei agricole.
Reporter: Cum se aliniază strategia BASF cu tendințele actuale și cu previziunile viitoare din sectorul agricol global?
Gustavo Palerosi Carneiro: Agricultura, una dintre cele mai mari industrii de pe pământ, se schimbă fundamental. La fel ca în toate sectoarele economiei, fermierii vor trebui să adopte noi metode de gestionare bazate pe date și soluții digitale. Gândiți-vă cum ne-a schimbat viața inteligența artificială. De ce această inteligență artificială nu ar schimba și agricultura?
De aceea, BASF investește în agricultura digitală și monitorizează constant evoluțiile din industrie pentru a contribui la dezvoltarea agriculturii.
Reporter: Cum poate BASF să sprijine fermierii să facă față schimbărilor climatice?
Gustavo Palerosi Carneiro: În ceea ce privește impactul asupra mediului, agricultura este unul dintre principalii contribuitori la emisiile de gaze cu efect de seră, chiar după transport și producerea energiei.
Vestea bună este că putem reduce acest impact prin utilizarea eficientă a îngrășămintelor și prin inhibitori de nitrificare. Estimăm că în prezent putem reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 30-40% pentru toate culturile, iar obiectivul nostru pe termen lung este agricultura cu emisii nete zero până în 2050. Dacă mă intebați cum reușim să ajungem la această valoare, încă nu știm. Dar facem progrese în fiecare an și asta ne entuziasmează.
Reporter: Pot fi produsele biologice o soluție durabilă și eficientă economic pentru fermierii din Uniunea Europeană?
Gustavo Palerosi Carneiro: În ceea ce privește agricultura ecologică, există o cerere pentru produse organice, iar unii consumatori sunt dispuși să plătească mai mult pentru ele. Deci, fermele organice pot fi profitabile.
Însă, cred că ar trebui să ne întrebăm dacă poate fiecare fermier european să cultive în sistem ecologic. Dacă o luăm spre această direcție mă tem că nu vom fi capabili să producem mâncare suficientă pentru o populație în creștere, o hrană care să fie și accesibilă pentru orice buzunar.
Prin urmare, este datoria noastră să reducem volumul pesticidelor în agricultură. Societatea își dorește asta. Vreau să merg acasă să-i spun familiei, soției mele, că noi contribuim la asta.
Astăzi, totuși, nu vedem soluțiile ecologice la același nivel și eficacitate cu produsele convenționale. Este datoria noastră să continuăm investițiile. Cred că nu ne putem muta cu totul de la produsele convenționale la cele ecologice. Dar, cred că vom trece la tranziții.
În agricultură, în protecția plantelor, avem o situație ca industria auto. Dacă întrebați astăzi despre mașini „poluează ele mediul”? Răspunsul este da. Dar cât de mult mai poluează astăzi față de trecut? Cât de sustenabilă este o mașină astăzi comparativ cu acum zece ani? Mașinile sunt mult mai bune astăzi.
Este acesta sfârșitul dezvoltării? Nu, cred că putem fi și mai buni, iar BASF face investiții reale în găsirea de soluții care să contribuie, de exemplu, și la agricultura ecologică.
Reporter: Cât înseamnă UE din cifra de afaceri globală a BASF?
Gustavo Palerosi Carneiro: La nivel global, piața europeană reprezintă aproximativ un sfert, 25% din piața globală. Și, coincidență sau nu, UE reprezintă un sfert din afacerea noastră.
Așadar, aceasta este casa noastră, un cămin pentru BASF. Suntem o companie cu sediul central în UE și, în ciuda provocărilor, ceea ce pot spune clienților și fermierilor din UE este că suntem profund angajați în această regiune europeană pentru a aduce soluții care să îndeplinească cele mai înalte standarde impuse de autoritățile de reglementare.
Reporter: Cât investește BASF în inovație și cât durează până să scoată pe piață un produs nou?
Gustavo Palerosi Carneiro: Investim aproximativ 9% din veniturile noastre în cercetare și dezvoltare. În funcție de soluția despre care vorbim, procesul poate dura mulți ani.
Pentru a dezvolta un nou ingredient activ în chimie, poate dura până la 15 ani, de la primul concept până la momentul în care produsul este lansat pentru fermierii europeni. Uneori, chiar mai mult. Când vorbim despre semințe și trăsături genetice, de exemplu, dacă ne dorim o cultură rezistentă la boli sau, în cazul semințelor de legume, un gust diferit sau o culoare diferită, acest proces poate dura până la 20 de ani, dacă nu chiar mai mult.
Așadar, cercetarea și dezvoltarea sunt un angajament pe termen lung. Nu poți decide astăzi să fii o companie de cercetare și dezvoltare, iar mâine să renunți, pentru ca apoi să revii. Acest lucru definește generații întregi de lideri care continuă aceste proiecte. În BASF, spunem întotdeauna că obiectivul nostru nu este doar să obținem rezultate bune astăzi, ci și să lăsăm o adevărată moștenire pentru succesorii noștri, astfel încât aceștia să poată avea chiar mai mult succes decât noi. Cred că procesul nostru de inovații este mai promițător decât cel pe care l-am preluat. Acesta este un aspect important atunci când vorbim despre moștenirea unei companii de cercetare și dezvoltare.
Reporter: Ce ne puteți spune despre noile schimbări organizaționale din BASF, care va fi impactul pentru divizia de agricultură la nivel global, dar și în România?
Gustavo Palerosi Carneiro: Am anunțat că separăm entitățile juridice ale soluțiilor pentru agricultură de restul BASF și, în același timp, implementăm instrumente și sisteme concepute pentru a deservi cât mai bine piața soluțiilor pentru agricultură.
Așadar, ar trebui să ne așteptăm la o organizare mult mai diferențiată și personalizată, adaptată nevoilor noastre pentru a îmbunătăți relația cu clienții noștri.
Acest proiect a început anul trecut și ar trebui să fie finalizat până la sfârșitul anului 2026, moment în care fiecare angajat al BASF Agriculture Solutions va lucra într-o entitate juridică dedicată în totalitate, iar toate înregistrările vor fi transferate în această entitate. Pentru clienți, pot spune că ar trebui să se aștepte la o organizație mai eficientă, iar planul este să nu existe întreruperi în această perioadă de tranziție.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Finalul unui an calendaristic și începutul altuia sunt prilej pentru a face retrospective, dar și planuri pentru noul an. 2024 n-a fost deloc ușor pentru agricultură. Despre anul care a trecut și despre cel în care toți am intrat cu speranțe de mai bine am stat de vorbă cu Maria Cîrjă, director de marketing Corteva Agriscience România și Republica Moldova.
Reporter: Cum ați caracteriza anul 2024?
Maria Cîrjă: Au fost foarte multe provocări, atât la nivel de fermieri, vremea, dar și din punctul de vedere al deciziilor luate de autorități, toate bulversând piața. Dar fermierii sunt oameni așezați, foarte greu de derutat și afacerea lor este agricultura. Deci, dacă mi-am ales să fac asta, trebuie să fac față și provocărilor, mai ales că la noi, în fiecare an, se întâmplă altceva. Dar asta am ales, aici lucrăm și trebuie să ne descurcăm și să găsim soluții.
2024 a fost unul dintre anii cei mai dificili din ultimii, cred, 30 de ani, un an în care fermierii s-au confruntat cu situații de tot felul, începând cu vremea, care nu le-a fost deloc prielnică, vreme care și-a pus amprenta pe culturile de primăvară, pe porumb și floarea-soarelui, dar mai cu seamă pe porumb. Această cultură în sud-est a fost distrusă aproape sută la sută, deci nu s-a putut recolta aproape nimic, iar media de producție la porumb a României, per total, este cea mai mică din ultimii 30 de ani, este vorba de trei tone pe hectar, luând în considerare și Transilvania, și vestul țării, unde porumbul s-a făcut. Însă, făcând o medie generală, aceasta este cifra cu care nu ne mândrim, pentru că ne doream producții mai bune, și în ultimii ani am avut un trend pozitiv în ceea ce privește producția de porumb, un trend pozitiv pe media de producție, dar și un trend pozitiv pe suprafața cultivată cu sămânță certificată, care a contribuit bineînțeles la creșterea producției medii. Dar știm cu toții ce s-a întâmplat, porumbul a suferit, floarea-soarelui, de asemenea, avem o medie de 2,2 tone pe hectar la floarea-soarelui per total suprafață de 1,1 milioane de hectare.
„Estimăm o scădere la cultura de porumb cu minimum 250.000 de hectare, scădere datorată secetei de anul trecut.”
Reporter: Prin urmare, cam la jumătate din ce eram obișnuiți. Marea majoritate depășea cota de 3-4 tone...
Maria Cîrjă: 4 tone este o producție foarte bună, dar ne obișnuiserăm cu ceva între 3 și 4, cu o medie de 2,8-3,2 tone/ha, ceea ce era o producție satisfăcătoare pentru floarea-soarelui. Așadar, culturile de primăvară au suferit, impactul în situația financiară a fermierilor a fost major, norocul a venit cât de cât de la rapiță, care a trecut bine peste toată perioada de vegetație, unde producțiile s‑au situat în jurul a 3 tone/ha, care este o producție bună la rapiță. Nu numai producția, dar și prețul este încă unul bun la rapiță. Putem spune că rapița i-a salvat cât de cât pe cei care au avut această cultură, dar și cerealele, chiar dacă prețul la grâu, mai ales, nu este unul satisfăcător, dar s-a recoltat. Ceea ce a făcut ca în toamna lui 2024 să se însămânțeze o suprafață însemnată cu rapiță și cereale, culturi care au fost semănate pe suprafețe-record anul trecut. Avem aproape trei milioane de hectare cu grâu și aproape 0,5 milioane de hectare cu orz, iar rapița este semănată pe o suprafață-record în România, estimările noastre fiind de vreo 900.000 de hectare, dar cu siguranță este mai mult, având în vedere și cunoscând tot ce s-a vândut pentru această cultură de rapiță.
Și ce se va întâmpla în primăvara acestui an, cine va suferi? Din nou, porumbul. Estimăm o scădere la cultura de porumb cu minimum 250.000 de hectare, scădere datorată secetei de anul trecut și care a făcut ca fermierii să se uite mai atent la culturile de toamnă, și vor reduce din suprafața de culturi de primăvară, iar cea mai mare suprafață va impacta porumbul.
Reporter: Avem culturi alternative pentru porumb?
Maria Cîrjă: Fermierii se uită spre sorg, suprafața de năut este foarte mică, nu putem vorbi aici de ea, dar se caută culturi alternative la cultura porumbului. Însă cu toții știm foarte bine că nu există. Prin urmare, trebuie să căutăm să creștem suprafața irigată, asta este singura soluție pe care o avem în acest moment, să cultivăm porumb cât mai mult la irigat, ca să-l protejăm în aceste luni caniculare. Anul trecut, de la sfârșitul lunii iunie nu s-a mai terminat seceta. Am tot sperat.
Reporter: Avem seceta pedologică, dar avem și seceta atmosferică, cea care este cea mai gravă în cazul culturii de porumb, din ce au constatat specialiștii în ultimii ani. Practic, moartea plantei are drept cauză această secetă atmosferică.
Maria Cîrjă: Bineînțeles, dacă avem peste 35°, 40°, 45°C cum am avut în câmp în perioada înfloritului și polenizării la porumb, s-a terminat. Acolo n-a mai avut urmă de știulete, din cauza secetei atmosferice. După care, această perioadă prelungindu-se, a pus capac de tot. Deci planta a cedat. Nu numai că n-a mai legat, dar a cedat. Nici fân nu s-a mai putut recolta.
Reporter: Având în vedere că fermierii trec de câțiva ani printr-o perioadă destul de dificilă, iar cu sursele și resursele financiare nu stau prea bine, credeți că vor continua să cumpere sămânță certificată și să nu semene ce au prin pătul?
Maria Cîrjă: Cu siguranță sămânța este factorul cel mai important pentru obținerea unei producții. Deci, fermierii, specialiștii nu vor face rabat de la sămânță, pentru că știm cu toții că în momentul în care încercăm să folosim sămânță din ce am recoltat anul trecut, mai ales la porumb, 50% din producție ne-am luat-o singuri. Este clar. Fermierii nu vor renunța la sămânța certificată, la hibrizii performanți, dar vor încerca să salveze parte din cheltuielile la alte inputuri. Se vor uita foarte atent dacă e nevoie de un erbicid sau nu. În cazul porumbului nu avem nevoie de alte erbicide și tratamente, erbicidele fiind cele mai utilizate produse fitosanitare, și aici vor încerca să facă anumite economii, să mai salveze din cheltuieli. În rest, poate vor mai economisi la îngrășăminte, dar și acolo este riscant, pentru că planta, orice potențial ar avea de producție, trebuie să aibă mâncare, hrană, și atunci este dificil de unde poți să salvezi ca să cheltui mai puțin pe hectarul de porumb. Într-adevăr, cei care au suprafețe mici își permit să recolteze, în condiții normale – Doamne ajută! – 2-3 tone, atunci încearcă și ei să jongleze un pic cu sămânța. Dar asta e pentru subzistență, nu pentru o afacere în agricultură.
„Trebuie să căutăm să creștem suprafața irigată, asta este singura soluție pe care o avem în acest moment.”
Reporter: Cum stă Corteva Agriscience cu sămânța în acest moment?
Maria Cîrjă: Noi, jucând doar pe zona de rapiță, am avut sămânță suficientă pentru rapiță și chiar ne-am pregătit pentru această cultură, iar producția de semințe pentru rapiță se face în Europa. Putem spune că am avut suficientă. În ceea ce privește pregătirea cu sămânță de porumb și floarea-soarelui, având în vedere situația de anul trecut, seceta și tot ce s-a întâmplat, e adevărat că volumele pe care noi le-am estimat la începutul anului trecut erau unele, și ce s-a recoltat și se recondiționează și se săcuiește acum e altceva. Dar cu toții știm că fiecare producător are o marjă de siguranță, față de ce ai nevoie tot timpul se produce mai mult. Și atunci, putem asigura fermierii că avem sămânță suficientă și de porumb, și de floarea-soarelui pentru primăvara lui 2025.
Companiile se reorientează spre zona de produse biologice
Reporter: Să discutăm de protecția plantelor și mai ales despre ce soluții au fermierii la dispoziție având în vedere scoaterea de pe piață a unei multitudini de substanțe active în Uniunea Europeană.
Maria Cîrjă: Cu ceva ani în urmă, ne-am dat seama că impactul asupra fermei și asupra unui management normal al culturilor și combaterea buruienilor, a bolilor și dăunătorilor este foarte mare din cauza acestor decizii de a elimina foarte multe substanțe active de la utilizarea în țările Uniunii Europene. Majoritatea companiilor se reorientează spre zona de produse biologice, iar Corteva a încheiat cumpărarea a două mari companii din lume, Symborg și Stoller. Astfel, în 2024 am lansat gama de produse biologice, Corteva Biologicals. Practic, în acest moment ne putem duce în fața fermierului cu semințe, cu produse de protecție a plantelor și cu gama de produse biologice. În prima fază, în portofoliul nostru de Biologicals predomină partea de biostimulatori, Utrisha de pildă, care fixează azotul din atmosferă, soluții care ajută planta din punct de vedere fiziologic. Sunt în înregistrare, și așteptăm, soluții pentru combaterea bolilor, dăunătorilor și buruienilor. Ne așteptăm ca în următorii ani, în această gamă să avem biofungicide, bioinsecticide, chiar și bioerbicide. Știm cu toții că planta funcționează ca un organism viu, ca un organism uman, iar acești hormoni sau fitohormonii plantelor sunt cei care o ajută să supraviețuiască, ajutând-o să transfere de la rădăcină azotul la frunze, la flori, la organele de reproducere. Totul funcționează într-o anumită armonie. Iar acești biostimulatori pe care noi îi oferim acum sunt cei mai avansați, din acest punct de vedere. Fermierii sunt deschiși la această nouă gamă de produse, pentru că, pe lângă eficacitatea lor, pe lângă impactul pe care-l au în fiziologia plantelor, avem o variantă, această Utrisha, despre care, cu toții știm, că respirăm în atmosferă, unde azotul este într-o concentrație de peste 70%. Dar nu-l folosim. Plantele n-au cum să-l folosească. Această inovație este extraordinară, e bazată pe o bacterie, methylobacterium symbioticum, care ajută planta să-și ia azot din atmosferă, deci să se hrănească și cu azotul din atmosferă. E ceva extraordinar, fermierii au ajuns să simtă acest produs și-l vedem ca pe un produs care va deveni foarte mare, și pe fondul acestei noi legislații europene, care limitează aplicarea îngrășămintelor cu azot.
Reporter: Costurile fermierului cresc prin utilizarea unor astfel de soluții biologice?
Maria Cîrjă: Recunosc, ne-am făcut calcule și ne dorim ca pe fermier să nu-l coste mai mult, și va vedea impactul asupra producției singur, atunci când va calcula ce a obținut versus ce a investit. Pot să vă spun sigur că nu cresc costurile pe hectar la nicio cultură la care se aplică Utrisha. Iar în ceea ce privește biostimulanții, fermierii cunosc foarte bine această gamă de produse și impactul major asupra plantelor pe care-l are un produs pe bază de microelemente, în timpul vegetației, să-l dai plantei atunci când are nevoie de el, să nu umble singură să-l caute prin sol. Și i-l dai sub o formă accesibilă și atunci, să nu mai aibă nevoie să sintetizeze de exemplu azotul până la aminoacizi. Dai direct aminoacizi și îl folosește imediat.
„Fermierii nu vor renunța la sămânța certificată, la hibrizii performanți, dar vor încerca să salveze parte din cheltuielile la alte inputuri.”
Reporter: Revin, cum vedeți ieșirea de pe piață a acestor substanțe active pe bandă rulantă?
Maria Cîrjă: Este un fenomen care ne îngrijorează și pe noi, îngrijorează pe toată lumea, dar nu putem să ne opunem. Modul prin care noi, companiile mari de cercetare, se opun, este înregistrarea unor noi molecule. Și bineînțeles, știm cu toții, o moleculă nouă, investiția și cercetarea din spatele ei este imensă. Să vă dau o cifră: compania din care fac parte cheltuiește în fiecare zi patru milioane de dolari. În fiecare zi suma aceasta merge în cercetare. Imaginați-vă, costurile sunt extraordinare, iar dezvoltarea unei molecule este nemăsurabilă. Și atunci, în momentul în care lansezi o moleculă nouă, așa cum vom face noi în această primăvară, când vom lansa un nou fungicid pentru cereale, bineînțeles că nu poate să vină cu un preț mic. Dar, eficacitatea și rezultatele vor face diferența. Fermierii e păcat, ar trebuie să aibă posibilitatea să-și aleagă produsele, să aleagă ce pot să investească, pentru că știm cu toții, avem fermieri care sunt foarte profesioniști, care investesc maxim pe hectar pentru că își doresc la porumb 16 tone, la grâu 9-10 tone, și atunci bineînțeles că și costurile sunt recuperate. Dar, dacă facem agricultură doar de subzistență, atunci ne uităm foarte atent la investiție. E greu. Dar încă există soluții ieftine.
„În fapt, ce se întâmplă în natură, încrucișările care se întâmplă în natură într-o perioadă lungă, cercetătorii, amelioratorii, geneticienii pot să o facă într-o perioadă mai scurtă. Asta înseamnă noile tehnici genomice.”
Încă în așteptarea legislației pentru noile tehnici genomice
Reporter: Să abordăm și un subiect mult dezbătut în ultimul an, noile tehnici genomice, care sunt utilizate pe scară largă în afara Uniunii Europene.
Maria Cîrjă: Noile tehnici de ameliorare, ingineria genetică de care am învățat cu toții cu mulți ani în urmă, sunt utilizate în toată lumea, în medicină, în industria alimentară. Este vorba de o nouă metodă de a obține un produs într-o perioadă mai scurtă. Și luăm din nou ca exemplu porumbul, că este cel mai discutat din punctul de vedere al ameliorării, pentru că ne dorim porumb cu rezistență la secetă, porumb cu rezistență la ostrinia, porumb cu rezistență la alți dăunători, dar bineînțeles, trebuie să facem aici o separare clară între noi tehnici genomice, aceste NGT, adică tehnici efectiv de ameliorare, și produsele obținute prin modificarea genetică. Ne întoarcem: ce aduc nou? Poți să identifici în genomul unei plante sălbatice, să spunem, o genă care este responsabilă de toleranța la secetă – mă întorc din nou la porumb. Prin inginerie genetică s-a ajuns că poți să tai din genomul respectiv acea bucățică, pe care o iei cu o pensetă, să zicem, și o pui dincolo, în genomul porumbului – faci un pic de „croitorie” – sau a hibridului pe care vrei să-l obții. Asta este, asta se întâmplă și la tomate, la orez în China, unde s-a obținut orez cu un conținut mai mare de vitamina A, deoarece consumul foarte mare de orez a contribuit la orbire rapidă în China, și atunci s-a găsit această soluție să îmbunătățească orezul cu vitamina A. Și nu s-a putut face decât rapid, prin această tehnică de ameliorare. În fapt, ce se întâmplă în natură, încrucișările care se întâmplă în natură într-o perioadă lungă, cercetătorii, amelioratorii, geneticienii pot să o facă într-o perioadă mai scurtă. Asta nu se întâmplă într-o zi, într-un an, ci în doi, trei, patru ani, până reușești să identifici gena respectivă, s-o transferi unde trebuie, să multiplici planta respectivă să vezi dacă ai transferat-o și merge mai departe, deci este o metodă care trebuie să fie legiferată în Europa, să putem avea acces la aceste metode care ne ajută să venim pe piață cu produse noi mai rapid, deci mult mai repede decât prin metodele convenționale. Asta nu înseamnă că într-un an o să fie o explozie de produse. La noi în țară avem la Universitatea din Iași oameni care lucrează prin aceste metode, doar că rezultatele muncii lor nu pot fi puse în practică, pentru că nu există legislație în vigoare.
Reporter: Cum vedeți anul 2025?
Maria Cîrjă: Important este cum trecem peste iarnă cu rapița și cu cerealele și, bineînțeles, să avem condiții de semănat pentru porumb și floarea-soarelui, soia. Mai departe, din nou: dacă stăm și ne uităm la cer și nu facem nimic să ajutăm, câteva sute de hectare pe an acolo, să mai avem ceva în plus irigat, cu toate că am simțit că o parte din fermieri nu mai au nicio speranță că or să primească bani de undeva și au început să investească în irigat. Ar trebui să-i ajutăm și din punct de vedere legislativ, să le asigurăm legislația necesară, să nu piardă timpul după avize, că aici ne cramponăm.

Reporter: Povestea un fermier că dacă vrei să reabilitezi o infrastructură de irigații sau să-ți cumperi niște echipamente cu ajutorul fondurilor europene, din momentul în care ai depus proiectul și s-a aprobat durează vreo șase ani până ajungi ca să funcționeze proiectul respectiv. Este enorm!
Maria Cîrjă: Este enorm, mai ales că în șase ani tu poți să-ți pierzi ferma, poți să dai faliment din cauza secetei.
Reporter: Revenind, cu ce gânduri ați intrat în noul an?
Maria Cîrjă: Cu siguranță trebuie să fim optimiști. Este obligatoriu să ne facem planuri optimiste, să facem producții, să trecem peste toate aceste hopuri, fermierii trebuie să se orienteze pe termen scurt, dacă e nevoie, și viziunea trebuie să fie pe termen lung. Pentru că, dacă investim anul ăsta și ne irigăm câteva zeci de hectare, e clar că ne asigurăm cât de cât existența ca lucrători de pământ pe viitor.
Articol de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – ianuarie 2025Abonamente, AICI!
Pe 13 februarie 2025, la Brașov, s-a desfășurat Agora Vitis 2025, eveniment dedicat viticulturii. Este a doua ediție sub această denumire, Syngenta continuând astfel tradiția de 12 ani a organizării întâlnirilor cu viticultori și specialiști în protecția culturii de viță-de-vie. În prezența a 150 de specialiști în domeniu s-au prezentat portofoliul consacrat Syngenta pentru controlul bolilor și dăunătorilor, ultimele noutăți și viitorul în segmentul produselor biologice, noua gamă de ambalaje Evopac™ și serviciile digitale pentru plantațiile viticole. Au participat specialiști străini în domeniul protecției culturii de viță-de-vie, care au prezentat multe noutăți în domeniul produselor biologice și a viitorului în domeniu.
Agora Vitis 2025, prin „Legături de viță nobilă”, subliniază importanța conexiunii dintre portofoliul de produse convenționale și cele biologice, cât și legătura dintre specialiști și tehnologia Syngenta pentru protecția culturii viței-de-vie. Prin asocierea trecutului cu prezentul, această legătură exprimă și modul în care inovația Syngenta vine dintr-o moștenire a trecutului, unde pasiunea pentru inovație s-a transmis de-a lungul generațiilor.

În deschiderea evenimentului, Andreea Caimac, manager portofoliu protecția plantelor culturi horticole și produse biologice Syngenta regiunea Marea Neagră și Danubiană, a reamintit de importanța tradiției organizării de asemenea întâniri, de mai bine de zece ani, având mereu un scop important, orientat în două direcții. În primul rând, fermierii au ocazia să-și împărtășească poveștile și experiențele personale, cu provocări și reușite, din care întreaga comunitate se poate inspira. În al doilea rând, „cu această ocazie, privim împreună spre viitor, spre noile tehnologii, ținând cont de nevoile fermierilor și aliniindu-ne la tendințele pieței”.
Iulia Nicola, director marketing protecția plantelor Syngenta regiunea Marea Neagră, a vorbit despre călătoria și parteneriatul cu viticultorii din România: „Suntem onorați să facem parte din această călătorie, prin expertiză, portofoliu și oamenii din echipa Syngenta, iar Agora Vitis înseamnă o călătorie în timp, prin tradiție-portofoliu și produsele bine cunoscute de-a lungul aniilor, și prezent-inovație, aducând laolaltă contribuția noastră la dezvoltarea viticulturii din România”.

Emil Nedelcu, director național de vânzări protecția plantelor Syngenta România, a prezentat echipa de vânzări pentru culturi horticole și a reiterat importanța echipei unite Syngenta și a nevoii de a transmite cunoștințele, „prin împărtășirea experiențelor și a cunoștințelor, numai împreună putem găsi cele mai bune soluții, adaptate nevoilor fiecărui client, fiecărei ferme”.

Cum trebuie pozționate produsele fungicide în schema de tratament, printr-o abordare integrată, au aflat viticultorii de la Andreea Caimac, manager portofoliu protecția plantelor culturi horticole și produse biologice - regiunea Marea Neagră și Danubiană, care a prezentat produsul consacrat SWITCH®, un rege pentru combaterea putregaiului cenușiu. „Produsul SWITCH® protejează economic plantația și crama, și reprezintă o investiție care permite cramei să influențeze pozitiv profitul companiei, controlând costurile și maximizând veniturile. Switch este un produs care garantează o producție de calitate și nu permite nicio surpriză în plantație din partea Botrytis sp.”, a arătat Andreea Caimac.

Despre viitorul în domeniul protecției culturii viței-de-vie, precum și despre modul în care produsele biologice Syngenta inovează viitorul, a vorbit Marc Besse, manager portofoliu produse biologice și tratament sămânță Syngenta Europa. Acesta a pus accent pe valoarea produselor biologice în Europa, segmentul produselor de biocontrol și biostimulatori și viitorul acestora. Marc Besse a vorbit despre rolul produselor de biocontrol și a importanței promovării licențelor și a parteneriatelor strategice pentru a reduce decalajul față de portofoliul de cercetare și dezvoltare în vederea accelerării inovației.
Turex WG, o nouă soluție de biocontrol de la Syngenta, pe bază de Bacillus thuringiensis tulpina aizwai GC-91, ce acționează asupra larvelor Lepidoptere din toate cuturile speciale, a fost prezentată de Josip Razov, expert tehnic control dăunători, produse de biocontrol Syngenta Europa. De interes pentru viticultori este tehnologia de combarere pentru Lobesia botrana și Eupoecilia ambiguella. Josip Razov a prezentat modul în care acționează proteinele naturale din Turex WG și a efectului insecticid conferit de acesta.
A fost pus accent pe importanța existenței unui program de control integrat, cu soluții combinate - produse convenționale, de biocontrol și sisteme digitale de monitorizare și predicție. Au fost prezentate date cu rezultate din cultură prin monitorizare digitală în diferite regiuni din Europa.
Prezentările au continuat cu segmentul produselor biofungicide de la Syngenta pentru controlul agenților patogeni Ucinula necator și Botrytis cinerea în cultura viței-de-vie. Cu acest prilej, Marius Drăgoi, expert tehnic control boli și produse de biocontrol Syngenta Europa, a prezent beneficiile pe care biofungicidele TAEGRO® și RAVIBIS™ le au pentru viticultori. Flexibilitatea în aplicare, lipsa reziduurilor și moduri de acțiune multiple, au fost punctele menționate în prezentarea sa.
„TAEGRO® pe bază de Bacillus amyloliquefaciens tulpina FZB24, prin colonizare, eliberare de enzime cu activitate biocidă, activează imunitatea plantei, iar RAVIBIS™, combate eficient și rapid făinarea la vița-de-vie, un produs de perspectivă pentru managementul rezistenței și combaterea integrata a dăunătorilor. În acest an, s-a pus accent pe capacitatea produsului TAEGRO® de a activa imunitatea plantei, înaintea perioadei de inflorit. RAVIBIS™, lansat în România în 2024, are la bază 99,6% bicarbonat de sodiu și este clasificat ca substanță de bază, acceptată în agricultură conform articolului 23 din Regulamentul (CE) Nr. 1107/2009. RAVIBIS™ are rolul de a destabiliza procesele celulare ale fungilor, având un rol de biofungicid în control bolilor în cultura viței-de-vie”, a precizat Marius Drăgoi, care a adăugat că produsele biologice din portofoliul Syngenta completează și aduc mai multe opțiuni de control și combatere, oferind soluții special gândite pentru toate nevoile viticultorilor.
VIXERAN® este o altă noutate în domeniul biostimuanților, despre care a vorbit Andreea Caimac: „VIXERAN® asigură o sursă complementară de azot necesară plantelor, și are la bază o tulpină unică a Azotobacter salinestris CECT 9690, care fixează azotul din aer la nivelul frunzelor și a rădăcinilor, pentru a-l readuce în plantă în formă asimilabilă. Acest produs are capacitatea de a converti azotul atmosferic (N2) în azot asimilabil (NH4) și disponibil culturilor (fixarea azotului) atunci când plantele au nevoie de el. Beneficiile pentru fermieri sunt reprezentate de: modul triplu de acțiune, acționarea rapidă prin punerea azotului la dispoziția plantei, lispa grijilor cu privire la temperaturi scăzute după aplicare, datorită reactivării produsului Vixeran®, doza mică și ambalajul de dimensiuni mici, ce faciliează o ușurință a utilizării acestuia”. Au fost prezentate și rezultate tehnice din mai multe plantații din Franța.
Karolina Kleiber, manager portofoliu soluții pentru sănătatea plantelor și a solului Syngenta Europa, le-a vorbit specialiștilor prezenți la Agora Vitis 2025 despre biostimulatori ca al „12-lea jucător” în viticultură, prezentând câteva produse noi din portofoliul Valagro, care susțin cultura în momente dificile și maximizează rezultatele, precum VITASÉVE, Benefit PZ și MC Cream, SWEET, Geapower®.
Au fost prezentate rezultate cu VITASÉVE din loturi în Spania, de revitalizare a culturii viței-de-vie, date din Polonia la cultura de afin, după grindină. Produsul VITASÉVE stimulează diferite procese fiziologice esențiale pentru activitatea cambiului și pentru producția de vase conducătoare (xilem și floem).
Produsele BENEFIT PZ și MC Cream au rolul de a maximiza rezultatele, prin acțiunea asupra proceselor metabolice celulare a plantelor. BENEFIT PZ este dezvoltat cu o formulă specifică, care induce sinteza proteinelor și optimizează reacțiile metabolice cheie pentru a stimula diviziunea celulară. MC CREAM este conceput pentru a optimiza activitatea fotosintetică, pentru a furniza energie pentru creșterea plantelor și expansiunea celulară.
Un alt produs, SWEET, intensifică procesul de coacere, prin promovează producției de zahăr și accelerearea proceselor biochimice de maturare, datorită conținutului de calciu, magneziu, oligoelemente și polizaharide specifice.
Karolina Kleiber a prezentat și Geapower, unde materiile prime sunt și joacă rol de ingrediente esențiale. „Tehnologia care stă în spatele produselor Syngenta Biologicals, anume GeaPower®, presupune un proces brevetat de extracție, reprezintă o tehnologie care are în spate cunoașterea profundă a ingredientelor active și a materiilor prime, completată de tehnologii avansate de screening și investigare”, a punctat Karolina Kleiber.
Un exemplu interesant prezentat a fost legat de cunoașterea profundă a materiilor prime pentru extracția ingredientelor active din specii marine precum Ascophyllum nodosum, ingrediente cum sunt Acid alginic, Manitol, Fucoidani, Polifenoli și Florotanine, acestea fiind extrase și recoltate la momentul optim.
Iulian Zafiu, manager clienți cheie culturi horticole Syngenta România și Republica Moldova, a prezentat portofoliul complet și integrat pentru controlul bolilor și dăunătorilor în cultura viței-de-vie. Au fost prezentate produsele consacrate și biostimulanții, reiterind tradiția, încrederea și viitorul produselor Syngenta.
Sesiunea de prezentări s-a încheiat cu o demonstrație privind noile ambalaje Evopac™, noua gamă de ambalaje pentru produse lichide de la Syngenta, care oferă confort și siguranță.

Andrei Măruțescu, director comunicare, relații publice și proiecte de sustenabilitate Syngenta regiunea Marea Neagră și Danubiană, a prezentat beneficiile ambalajelor Evopac™, noutatea capacelor tip CTS și a făcut o demonstrație tehnică a modului de utilizare a sistemului de transfer închis easyconnect.
Ionuț Glodeanu, expert soluții agronomice digitale Syngenta România, a vorbit despre Legea minimului și a prezentat noul serviciu digital Interra® Scan de cartografiere și analiză a proprietăților solului. „Interra® Scan este un sistem de cartografiere revoluționar pe bază de raze gamma, aducând în atenția publicului beneficiile cartografierii solului cu sisteme digitale versus motode de cartare clasică a solului și a modului în care datele obținute pot fi folosite de fermieri pentru creșterea randamentului culturilor și reducerea costurilor”, a arătat Ionuț Glodeanu.

Evenimentul Syngenta, Agora Vitis 2025 s-a încheiat cu o degustare de vinuri premium ale producătorilor autohtoni și o masă festivă, organizate pentru a recunoaște eforturile tuturor invitaților prezenți în susținerea performanței viticulturii din România.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Naturevo, unul dintre distribuitorii importanți de produse și inputuri agricole, se alătură grupului Alcedo. Anunțul oficial va fi făcut în cadrul conferinței de presă „Împreună pentru fermierii iscusiți”, care va avea loc la București, joi – 20 iunie 2024.
Această achiziție marchează un moment semnificativ pentru fermierii din țara noastră, care vor putea beneficia de o gamă extinsă de produse și servicii, cât și de noi oportunități în cadrul industriei.
„Gândite după aceleași valori și principii, companiile noastre își reunesc cunoștințele, tehnologiile și portofoliile pentru același scop: o agricultură curată și inteligentă, păstrându-ne, totodată, identitatea distinctă pe piață”, transmite Gabriela Rizescu, președinte Alcedo.
Compania Alcedo, înființată în anul 1990, este distribuitor național de inputuri, servicii și echipamente pentru agricultură, cu acoperire națională. Portofoliul Alcedo cuprinde atât produse pentru protecția plantelor și semințe de la cei mai mari jucători la nivel mondial, cât și îngrășăminte, servicii și echipamente dedicate agriculturii de precizie.
Naturevo există pe piață din anul 1999 și este distribuitor autorizat de produse și inputuri agricole (îngrășăminte, semințe, produse pentru protecția plantelor, fertilizanți, bioregulatori etc), oferind, de asemenea suport tehnic și know-how pe parcursul întregului proces agricol.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Corteva Agriscience și Dadelos Agrosolutions, o filială a Ajinomoto Co. Inc., anunță un acord pentru dezvoltarea, validarea și comercializarea biostimulatorilor destinați fermelor din întreaga lume.
Noul portofoliu global de biostimulatori creat de Corteva este dedicat dezvoltării de produse biostimulatoare, biocontrol și feromoni cu performanțe dovedite, previzibile, care funcționează în paralel cu soluțiile convenționale de protecție a culturilor. Astfel de opțiuni care vor ajuta fermierii să răspundă așteptărilor într-o piață în continuă schimbare, păstrând în același timp terenurile productive și sănătoase, sunt în conformitate cu „Obiectivele de Durabilitate Corteva Agriscience 2030”.
Recunoscută pentru combinarea expertizei extinse în tehnologiile biostimulatoare și modurile acestora de acțiune, Dadelos Agrosolutions dezvoltă tehnologii pentru obținerea efectelor dorite asupra plantelor sub aspectul eficienței utilizării îngășămintelor, al metabolismului și al răspunsului la stres. „Acest acord consolidează angajamentul nostru de a oferi fermierilor produse biologice pentru protecția culturilor, inclusiv o linie completă de soluții biostimulatoare bazate pe efecte demonstrate și rezultate previzibile. Acordul nostru cu Dadelos Agrosolutions este un alt pas care arată eforturile noastre de a construi un portofoliu biologic prin colaborarea cu experți de top în domeniile lor”, a declarat Rajan Gajaria, Executive Vice President, Business Platforms, Corteva Agriscience.
Tehnologiile și soluțiile de protecție a culturilor pe care le-a dezvoltat în ultimii 24 de ani grupul Ajinomoto urmăresc să ajute industria și fermierii să producă mai multe alimente de o calitate mai bună, reducând în același timp impactul asupra mediului. „Misiunea noastră este un exemplu clar al Ajinomoto Group Creating Shared Value (ASV) și al filosofiei Ajinomoto de a se angaja în mod constant în inițiative de rezolvare a problemelor sociale prin afaceri. Prezentul acord cu Corteva Agriscience confirmă interesul colaboratorilor și clienților pentru soluțiile noastre științifice, capacitatea noastră de a inova și eforturile noastre continue de a crea în mod constant valoare adăugată pentru clienții pe care îi avem în întreaga lume”, a precizat Norbert Pons, Chief Executive Officer Dadelos Agrosolutions.
Când, în doar trei ani, Mihai Postelnecu, tânărul business developer în sectorul biostimulatorilor și a fertilizanților foliari, a reușit să-și împingă propria afacere la o creștere semestrială de două cifre, nu mai ești atât de uimit când afli că acesta a renunțat la un post de manager în cadrul unei multinaționale și la un salariu cu mult mai multe zerouri.
Postelnecu a ales România. Și bine a făcut. Din 2017, el reușește să disemineze în teritoriu propria viziune asupra protecției și a dezvoltării sănătoase ale păioaselor și a leguminoaselor și nu numai cu ajutorul biostimulatorilor și al fertilizanților foliari.
Faptul că vacanțele și le petrecea la țară, în livezile bunicilor, a generat în timp o afinitate a acestuia pentru sectorul agricol. Chiar dacă a terminat un liceu de matematică-fizică, Mihai Postelnecu a ales facultatea de mecanică agricolă și a intrat „în pâine” imediat după obținerea licenței.
El vorbește de primul job ca de o adevărată școală de business, toate celelalte poziții pe care le-a ocupat de-a lungul anilor în diverse companii fiind pietre de temelie pentru ceea ce avea să devină ulterior.
În interviu, Postelnecu a creionat un tablou propriu al sectorului agribusiness și a vorbit despre ceea ce va însemna finele anului agricol 2019-2020 pentru cultivatorii de rapiță și de grâu.
Surse și Resurse: Ați ales mecanica agricolă din cadrul Politehnicii și ați ajuns să coordonați un business în sectorul biostimulatorilor și al fertilizanților foliari.
Mihai Postelnecu: A fost, pur și simplu, o alegere de moment. După Bacalaureat, în anii ’90, „apele erau destul de tulburi” în ceea ce privește viziunea despre viitor și carieră. Prietenii, familia, cu toții ne gândeam ce să fac mai departe. La aceea vreme, eram orientat mai mult către zona tehnică, în condițiile în care absolvisem un liceu de matematică-fizică, astfel încât alegerea facultății nu a fost una prea dificilă. Nu am fost atras de partea cu ASE-ul. La medicină nu mă vedeam la momentul respectiv, așa că...
SSR: Înainte de alegerea facultății avuseserăți vreo legătură cu agricultura?
M.P.: M-am născut în București, însă copilăria mi-am petrecut-o atât în Capitală, cât și la țară. Legătură cu agricultura a existat, după cum bine ați și intuit. Toate vacanțele le petreceam la țară, unde bunicii dețineau suprafețe cu livezi. Probabil că de acolo și dorința de a activa în agricultură.
SSR: Din ce zonă erau bunicii? Nu puțini sunt cei din generația noastră care ieșeau la prășit porumbul...
M.P.: Din zona de deal a județului Argeș, din localitatea Vulturești. Vorbim de o zonă cu plantații întinse de meri, peri și pruni. Porumbul era doar o cultură destinată autoconsumului. Ca un element haios, în ceea ce privește relația mea cu porumbul, eu eram favorizat. Toamna, trebuia să mă întorc în București, la școală; prindeam ceva prășit și doar începutul recoltatului.
SSR: Ați devenit absolvent de mecanică agricolă. Puteați fi foarte bine un reprezentant de vânzări pentru marii distribuitori de utilaje agricole. Și totuși ați optat pentru altceva.
M.P.: După ce am terminat facultatea, am ajuns la o firmă românească de distribuție de inputuri. Acolo am lucrat patru ani. A fost o școală foarte bună, chiar dacă a fost puțin cam dură. Ulterior însă, experiența aceea mi-a prins extraordinar de bine. La momentul respectiv (n.r. - anul 2002), agribusiness-ul nu era atât de dezvoltat sau de reprezentat din punctul de vedere al distribuitorilor. Pe atunci, eram director regional, aveam o zonă desemnată și plecam inclusiv cu marfa în mașină s-o livrăm.
SSR: După această experiență, care a fost pasul următor?
M.P.: Multinaționala. Am activat la Maisadour Semences. După aproape doi ani de zile de experiență dobândită acolo, am făcut pasul către o altă companie franceză, și anume Euralis. La acest angajator am petrecut cinci ani de zile. Am pornit de pe poziția de director regional cu valențe de coordonator la nivel de promovare, până la nivelul de director național de vânzări.
SSR: Director național de vânzări - o poziție destul de privilegiată într-o companie multinațională. Cu toate acestea, ați decis să continuați pe cont propriu. Cum așa?
M.P.: Decizia mea de exit din multinațională a fost tocmai pasiunea față de acest domeniu al fertilizanților foliari și al biostimulatorilor.
SSR: Ați constatat că apăruse un debușeu pe piață, din acest motiv ați părăsit compania?
M.P.: Nu. Trebuie să fiu corect. La momentul respectiv se punea problema unei reorganizări la nivel de grup. Eu am avut ceva probleme personale. În primă fază decisesem să merg alături de companie, în condițiile în care făceam un pas în față în ceea ce privește cariera; urma să preiau în subordine business-ul din încă două țări. Am discutat însă serios în familie și am decis să rămân în România.
SSR: Asta a însemnat însă o nouă provocare...
M.P.: Am început să dezvolt în România aceste produse – fertilizanții foliari și biostimulatorii care, la momentul respectiv, veneau doar din Marea Britanie. Am intrat în acest segment agribusiness în parteneriat cu un fost coleg și prieten. Partenerul meu de atunci începuse acest business, iar eu am venit pentru a-l dezvolta împreună. După mai bine de un an, lucrurile nu se dezvoltau așa cum îmi doream. Din acest motiv, am preferat să mă retrag și să dau viață ideii pentru care plecasem din multinațională.
SSR: Adică promovarea fertilizanților foliari și a biostimulatorilor. Apare pe piață brandul propriu. În ce an se întâmpla asta?
M.P.: Brandul l-am creat la sfârșitul lui 2016, undeva în luna august. El fost dezvoltat special pentru biostimulatori și fertilizanți foliari, iar ca tip de business, de la început a fost creionat pentru a lucra prin distribuitori. Nu ne adresăm ca vânzare, direct, end user-ilor (n.r. - consumatorilor finali). Noi funcționăm prin parteneriatele avute cu distribuitorii. Am mers pe ideea să fac ce știu mai bine, eu lucrând în ultimii ani cu sectorul de distribuție, și am zis să valorific această experiență.
Calcule la trei ani de activitate: creșteri constante ale cifrei de afaceri!
Surse și Resurse: Noiembrie, 2019. Vorbim despre propriul brand și despre adresabilitatea produselor din portofoliul companiei. Căror tipuri de producători agricoli vă adresați?
Mihai Postelnecu: Noi ne adresăm fermierilor de nivel mediu și mare. Și asta nu pentru că producătorii agricoli mici nu ar reprezenta un potențial important de business, ci pur și simplu din cauza lipsei de timp. Suntem în faza de dezvoltare încă și nu avem capacitatea de a acoperi la nivel de fermă mică. Și aici vorbim de partea de promovare.
Produsele ajung însă la nivel de țară. Focusul a fost la început pe zona de sud, asta însemnând de la Mehedinți până la Brăila și Tulcea. Am optat pentru aceste zone pentru că erau mai apropiate de sediul central. Am deschis mai nou și zona Banatului printr-o colabolare la Timișoara.
SSR: Pentru că ați discutat de zona de sud a țării și, deja, de o campanie de însămânțări aproape definitivată, despre ce produse putem discuta în prezent ca ofertă? Care sunt recomandările dumneavoastră pentru această perioadă?
M.P.: Portofoliul de produse este complet și complex, cu beneficii atât pentru cultura mare, cât și pentru partea de leguminoase, pomi și viță de vie. Evident, marea majoritate a business-ului s-a orientat către cultura mare. Avem unele produse care sunt foarte bine primite și la nivel de legumicultori. Lucrăm în zona bazinelor legumicole din împrejurimile Bucureștiului și distribuim cu succes produsul nostru pe bază de calciu.
SSR: Care sunt atu-urile acestuia? Iată, vorbim de prima recomandare...
M.P.: Vorbim de un produs care se vinde aproape de la sine. El este un fertilizant foliar lichid destinat pomilor fructiferi, legumelor, viței de vie, căpșunilor, verzei, zmeurului și coacăzului. Este căutat de fermieri și este unul dintre cele mai bune produse pe bază de calciu. Și asta deoarece materia primă este dovedită a fi una de înaltă calitate. Un alt beneficiu pentru client este cel al concentrației substanței active și, bineînțeles, faptul că el este un produs bine formulat. Nu în ultimul rând, unul dintre avantajele utilizării produselor noastre este și acela că se pot folosi laolaltă cu alte produse de protecția plantelor.
SSR: La noi în țară se tot vorbește de capitalizarea fermierilor și de capacitatea lor de a avea acces la produse de înaltă calitate. În acest context, produsele dumneavoastră sunt catalogate uneori drept prea scumpe? Sau fermierul conștientizează necesitatea de a avea culturi agricole sănătoase, bine dezvoltate și nu se gândesc prea mult la costuri?
M.P.: În general, clienții sunt atenți la factorul preț. Contează foarte mult interlocutorul, discuția cu un producător agricol care înțelege ce înseamnă un produs bine formulat. Vorbim totuși de niște costuri per total pe care un fermier le are atunci când stabilim prețul, când stabilim doza, modul de lucru cu un anumit produs premium. Toate acestea la un loc generează un cost de timp, de resursă etc.
De la început, focusul nostru a fost să mizăm pe produse foarte bune, chiar dacă prețul nu este cel mai mic. Una este să folosești la hectar o doză la un fertilizat de 3-5 litri și alta este să utilizezi 1 sau 1,5 litri.
SSR: Revenind, campania de însămânțări de toamnă este aproape gata. Care sunt celelalte recomandări în ceea ce privește necesitatea de biostimulatori și fertilizanți foliari?
M.P.: Dacă vorbim de campania de toamnă, unul dintre produsele pe care le promovăm în această perioadă este și cel pe bază de aminoacizi. Acesta este un bio-activator care are la bază aminoacizi obținuți prin procese enzimatice care fac ca acest produs să fie mai eficient decât celelalte care au la bază procese chimice.
Apoi avem în vedere fertilizantul foliar formulat ca și concentrat lichid de bor, molibden și azot.
Acestea sunt cele două produse bine primite la nivel de fermă. Ele au fost testate și verificate și în loturi demonstrative, și la nivel de fermă, pe suprafețe mari.
SSR: Care a fost feedback-ul potențialilor clienți cu privire la aceste produse?
M.P.: Dacă mă duc în această campanie cu un produs, la o fermă, producătorul agricol respectiv, fie că mă cunoaște personal, fie că i s-a părut interesează formularea, îl testează și în al doilea an îl cumpără, pentru mine este cea mai bună dovadă că produsul este bun. Altfel spus, produsul a confirmat în teren.
Faptul că am lucrat în multinațională, m-a învățat să nu ies în comercial cu un produs până nu îl verific. De fiecare dată când aduc un produs nou, îl aduc în cantități mici, îl plasez în câteva zone unde știu că oamenii au un grad înalt de pregătire tehnică și observ parcursul său în teren. Dacă de acolo primesc un feedback pozitiv, atunci am tot curajul să ies cu el în comercial, să vorbesc despre el și să-l promovez.
SSR: Care sunt zonele de unde au venit cele mai multe comenzi?
M.P.: La momentul actual, produsul pe bază de aminoacizi este singurul din piață care conține un inițiator al sistemului imunitar. Vorbim în acest caz de molecula OES (Organic Elicitor System) care crează o barieră între țesutul bolnav și cel sănătos, astfel încât boala să nu se extindă până la momentul aplicării unui fungicid. Mai exact, vorbim de așa-zisul Răspuns Hipersensibil, adică izolarea infecției și necroza țesutului din zona infectată.
El se utilizează toamna, pentru a crește rezistența plantelor la iernare și/sau primăvara pentru înlăturarea rapidă a efectelor gerului din timpul iernii. Se poate utiliza la o gamă largă de culturi de câmp: cereale păioase, rapiță, porumb, floarea soarelui etc.
Produsul a fost bine primit și vândut la rapiță și la grâu.
SSR: Rapița este principala cultură care aduce primii bani în fermă. O protecție mai bună a acestei culturi înseamnă o securizare a veniturilor.
M.P.: Rapița este prima cultură care aduce bani fermierilor. În momentul în care însă avem ani precum 2018 și 2019, în care condițiile din toamnă sunt atipice și dificile pentru a semăna rapiță, a doua cultură care aduce bani în fermă este și cea de orz. Produsul pe bază de aminoacizi este eficient și în acest caz.
SSR: Aveți și un fertilizant foliar, formulat ca și concentrat lichid de bor, molibden și azot. Ce poate face produsul pentru a susține toate aceste culturi cărora li se adresează, și anume rapiță, floarea soarelui, cereale păioase, mazăre, soia, fasole, varză, căpșuni și legume?
M.P.: În cultura de rapiță, borul este foarte important. De cele mai multe ori, pe perioada de vegetație, în câmp, pe tulpina plantei apar crăpături longitudinale. Acela este un semn al carenței de bor.
În general, culturile oleaginoase răspund foarte bine la tratamentul cu produse pe bază de bor. Avantajul produsului este că pe lângă bor mai are și azot și molibden. Acesta din urmă este un element foarte important și scump. Per total, produsul vine într-un pachet foarte atractiv.
Fermierii au conștientizat utilitatea acestui produs și îl folosesc. Problema este însă reprezentată de produsele ieftine, doar pe bază de bor. Trebuie să ajungi la fermierii tehnici care înțeleg ce înseamnă un produs complet.
Din păcate însă, la ora actuală încă sunt producători agricoli care nu sunt convinși de utilizarea unui produs biostimulator sau fertilizant foliar. Și aici vorbim de fermieri din toate spectrele, de la mici la cei mari. Nu au încredere, dar le folosesc, doar pentru că au colegi care le utilizează și obțin rezultate bune.
Surse și Resurse: Nu au încredere, poate, și din cauza contrafacerilor de pe piața agricolă din România? Știm că în cazul dumneavoastră, produsele vin direct din Marea Britanie, cu risc zero de contrafacere.
Mihai Postelnecu: Nu facem nimic în România. Marfa vine exact așa cum ajunge la fermier de la producător, direct din fabrică. Inclusiv eticheta vine direct din fabrică.
Cei care activează în sectorul de profil s-au lovit de-a lungul timpului de fenomene de contrafacere. Inclusiv eu, la momentul la care eram director la Euralis, am avut o situație de acest gen cu sacii de sămânță contrafăcuți. Acolo era și mai greu de falsificat pentru că sacul trebuia să aibă o anumită formă, culori, logo specific etc. Cu toate acestea, tot au mai existat situații neplăcute semnalate în piață.
SSR: Și prin distribuitori, riscul de contrafacere este mare, pentru că te poți gândi că pe lângă două produse originale, al treilea să fie contrafăcut și are de suferit brandul în același timp.
M.P.: Am preferat de la început să nu facem nimic aici, tocmai pentru a elimina primele gânduri că s-ar putea întâmpla ceva.
În Constanța, rapița arată extraordinar de bine
Surse și Resurse: Ce se întâmplă în țară, în acest moment, cu culturile agricole?
Mihai Postelnecu: Din câte am putut constata, cine are rapiță, o are bună, frumoasă, și va trece cu ea peste iarnă. Suprafața însămânțată este însă, din păcate, una foarte mică la nivel de țară. Eu cred că, în prezent, avem semănate maximum 200.000 de hectare cu rapiță. Asta în condițiile în care acum câțiva ani de zile aveam 600.000 – 650.000 de hectare semănate cu rapiță.
Chiar și așa, zilele trecute am primit de la un fermier din zona Constanței niște poze cu rapiță care arată extraordinar de bine.
Și în cazul grâului stăm binișor. Am putut observa parcele bune în zonele vizitate.
SSR: Ce-a însemnat primul semestru 2019 pentru firma dumneavoastră?
M.P.: Noi ne-am orientat către campanii, și anume cea de primăvară și cea de toamnă. În general, undeva la 65 la sută din business se face primăvara, poate chiar și 70% în unii ani. În fiecare an ne propunem să avem o creștere de două cifre. În semestrul I al acestui an, ne-am atins obiectivele și am reușit să obținem o creștere de aproximativ 35 la sută. Ne putem mândri că suntem prezenți într-unele dintre cele mai mari ferme de la noi din țară, chiar și cu peste 10 000 ha, cu acționariat român și mixt.