Nu mai puțin de 36.000 de miei au fost vânduți la export de către crescătorii de ovine din judeţul Bistriţa-Năsăud, cu ocazia sărbătorilor pascale catolice şi ortodoxe, principalele destinații fiind Italia, Grecia, Germania, Franţa, Croaţia şi Bulgaria, conform comunicatului de presă remis, joi, 25 aprilie 2019, de Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA).

Citește și: https://www.revistafermierului.ro/international/item/3922-raport-animals-international-mieii-romanesti-de-pasti-sufera-o-tortura-ingrozitoare-si-inutila.html

De la debutul lunii în curs, în cele trei abatoare autorizate din judeţ au fost tăiaţi 19.762 de miei, de la care s-au obţinut circa 218.000 kilograme de carne, 60% din această cantitate fiind exportată în Franţa, Italia şi Germania.

În aceeaşi perioadă, au fost examinaţi şi certificaţi, în vederea efectuării de schimburi comunitare, un număr de 23.662 miei, pentru următoarele destinaţii: Italia - 11.660 de capete, Grecia - 8.822 de capete, Croaţia - 1.200 de capete, Germania - 1.185 de capete şi Bulgaria - 795 de capete.

DSVSA Bistriţa-Năsăud a autorizat un singur centru de sacrificare cu activitate temporară, în municipiul Bistriţa, unde, până la această dată, au fost sacrificaţi circa 200 de miei. Centrul va funcţiona până vineri, 26 aprilie, la ora 17:00.

Au fost efectuate, în plus, 95 de controale la diverşi agenţi economici, ocazie cu care au fost aplicate nouă amenzi, în valoare de peste 39.000 de lei, respectiv două avertismente, şi au fost retrase de la comercializare, spre distrugere, 19 kilograme de carne de miel, circa 4 kilograme de produse din carne, peste 1.000 de ouă şi 3,5 kilograme de condimente.

În preajma Paștelui catolic, crescătorii de ovine din judeţul Bistriţa-Năsăud au reuşit să comercializeze, intracomunitar, circa 15.000 de miei în viu, conform datelor comunicate marţi, 16 aprilie 2019, de către şeful Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA), Ioan Bogolin.

Similar cu situația de anul trecut, majoritatea solicitărilor au fost din Italia, stat membru al Uniunii Europene către care au plecat, până la această dată, peste 8.400 de miei. Restul au fost vânduți în Grecia, Germania, Bulgaria şi Croaţia.

Șeful DSVSA Bistriţa-Năsăud, citat de Agerpres, se aşteaptă ca numărul tranzacţiilor să crească în zilele următoare şi să continue până înainte de sărbătorile pascale ortodoxe.

Prețurile foarte mici pe care intermediarii le oferă pentru materia primă, lipsa forței de muncă necesară pentru activitățile zilnice și nivelul scăzut al subvențiilor reprezintă principalele probleme care îi determină pe micii fermieri din Bistrița-Năsăud să nu producă mai mult, se menționează într-o comunicare a unei companii de consultanță care implementează în România un proiect SALSA finanțat prin Programul de cercetare Orizont 2020.

Mai exact, chiar dacă subvențiile sunt bine-venite, spun cei din Măgura Ilvei, acestea asigură doar limita supraviețuirii micilor fermieri. În ciuda acestei realități, mulți dintre producătorii intervievați au precizat că fără subvenții nu ar mai fi capabili să crească nici măcar o vacă. În plus, producția de lapte în unele zone se limitează la consumul individual și mulți au renunțat să mai iasă pe piață.

O soluție la o parte din aceste probleme se poate găsi prin asociere, așa cum vor să demonstreze cei peste 200 de membri ai Cooperativei Agricole Țibleș-Someș-Meleș, recent înființată.

„Ne-am asociat pentru că așa sperăm să obținem prețuri mai bune pentru munca noastră și chiar să ajungem să colectăm și să procesăm noi produse din lapte și carne în viitorul apropiat”, a spus Florin Bruzo, președintele Cooperativei din Târlișua.

Date din teren

Potrivit responsabilului pentru România, Raluca Barbu, proiectul SALSA (Fermele mici, afacerile mici din domeniul hranei și securitate sustenabilă a hranei), implementat de Highclere Consulting SRL, este finanțat de Comisia Europeană (CE) prin Programul de cercetare Orizont 2020 și are o misiune foarte complexă, și anume aceea de a afla „cine ne hrănește”.

Aceste date, în forma lor corectă, realistă, vin de la cei ce sunt parte a întregului proces, de la plantarea seminței sau creșterea animalului, până la raftul magazinului, fermieri sau comercianți, și toți sunt considerați parteneri strategici ai acestui demers, se mai precizează în comunicarea primită din partea firmei de consultanță.

„Vrem să aflăm cine sunt acești oameni, ce fel de viață duc, ce produc și cum își organizează munca, cum și unde își vând produsele, ce probleme și nevoi au și, mai ales, ce așteaptă de la Comisia Europeană și de la statul român. Toate aceste informații vor face parte din recomandările pentru viitoarele legi și finanțări, care ne dorim să susțină agricultura mai integrat și mai aproape de producător”, a adăugat Barbu.

Concluziile prezentate au fost culese direct din teren, cu ocazia celei de-a două întâlniri organizate în Târlișua și Măgura Ilvei, la finele săptămânii 18-24 iunie 2018, la care au participat peste 40 de mici fermieri ce produc hrană în zonă, în special pe partea de legumicultură și produse din carne și lapte.

Evenimentul organizat în cadrul unui proiect european de cercetare finanțat prin Orizont 2020 - SALSA a avut drept scop aflarea mai multor informații despre situația actuală a producției de hrană din România, dar și despre cum anume românii pot fi siguri că vor avea și în viitor în farfurie produse sănătoase, care în același timp mențin și un mod specific de viață, vital pentru comunitățile rurale și pentru biodiversitate.

În primăvara acestui an, întâlniri similare au fost organizate în sudul țării, în județul Gurgiu și în București, și s-au concentrat pe producția de legume, producția de cereale și consumatori/autorități. Au participat, în total, aproximativ 100 de persoane, amintind aici mici fermieri și alți producători agricoli din Giurgiu, comercianți, distribuitori, reprezentanți ai hipermarketurilor, reprezentanți ai autorităților regionale și centrale și ai asociațiilor de consumatori.

Următoarea întâlnire de acest fel se va organiza la Cluj-Napoca, în iulie.

Aproximativ 50 la sută dintre producătorii agricoli care au depus cereri unice de plată la APIA Bistriţa-Năsăud, în campania care s-a încheiat în data de 15 mai 2018, au peste 60 de ani, iar două treimi din totalul solicitanţilor nu deţin mai mult de 5 hectare de teren agricol, anunțul fiind făcut miercuri, 16 mai 2018, de către conducerea filialei APIA Bistrița-Năsăud.

Datele existente până la această oră relevă faptul că centrele APIA ale județului au înregistrat în total 31.049 cereri de plată, cu 615 mai puţine decât în anul 2017, dar suprafaţa pentru care s-au cerut subvenţii a crescut cu peste 4.500 de hectare, ajungând la un total de 188.848,61 hectare teren agricol.

Cele mai multe cereri, peste 9.100, au fost preluate la centrul local Năsăud al APIA, care are arondate 18 primării de pe Valea Sălăuţei şi Valea Ilvelor.

Aceleași statistici ale APIA Bistrița-Năsăud spun că peste 14.000 dintre cei 31.049 de fermieri care au depus cereri au peste 60 de ani, fiind urmaţi de cei cu vârsta între 50 şi 60 de ani, în număr de 5.815, şi de cei care au între 40 şi 50 de ani, în număr de 5.750. Numărul solicitanţilor care au până în 30 de ani nu depăşeşte 1.500 de persoane.

Cu privire la suprafaţa pentru care se solicită sprijin, 20.401 solicitanţi deţin 1-5 hectare de teren agricol, 9.128 au între 5 şi 30 de hectare, iar cei care lucrează mai mult de 50 de hectare şi chiar peste 100 de hectare sunt în număr de aproximativ 300.