Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca găzduiește, pe 28 noiembrie 2023, un eveniment dedicat Proiectului „Studentul de azi, antreprenorul de mâine!”, în cadrul căruia 21 de studenți antreprenori au câștigat granturi în valoare totală de 1,3 milioane de euro. Studenții câștigători își vor prezenta poveștile de succes în cadrul reuniunii programate în Aula Magna „Mihai Șerban”, de la ora 10.00, la care vor participa prof. dr. Cornel Cătoi, rectorul USAMV Cluj-Napoca, echipa de implementare a proiectului și partenerii acestuia.

În cadrul proiectului, 342 de studenți care au constituit grupul țintă au fost pregătiți pentru a deveni antreprenori, urmând cursuri certificate de către Autoritatea Națională pentru Calificări (ANC). În urma concursului planurilor de afaceri, 21 de studenți au fost declarați câștigători ai schemelor de minimis, care s-au acordat după cum urmează: 5 granturi x 100.000 euro, 6 granturi x 60.000 euro, 4 granturi x 50.000 euro și 6 granturi x 40.000 euro.

„Studenții câștigători își vor prezenta afacerile care le-au transformat viața și ne vor împărtăși provocările cu care s-au confruntat, începând din 29 iunie 2022, data semnării contractelor de subvenție. Pentru a ne asigura că vor avea afaceri de succes i-am susținut prin activităţi de tipul întreprinderilor simulate, prin efectuarea de stagii de practică și prin oferirea unui pachet integrat de servicii personalizate constând în consiliere, consultanţă și mentorat pentru asigurarea înfiinţării şi derulării afacerilor. Împreună cu conducerea universității și cu partenerii noștri ne bucurăm că am avut oportunitatea implementării acestui proiect de succes și am contribuit astfel la transformarea viselor în realitate pentru studenții beneficiari”, a declarat managerul de proiect, prof. dr. Ioana Pop, prorector didactic în cadrul USAMV Cluj-Napoca.

USAMV Cluj-Napoca a fost lider de proiect, iar parteneri au fost SADC Expert Consulting, ADR Nord-Vest și Clubul Francofon de Afaceri din Cluj-Napoca. Implementarea Proiectului „Studentul de azi, antreprenorul de mâine!” a început la 1 ianuarie 2022 (Cod MySmis 140502; Contract de finanțare Nr. OIPOSDRU NV 19730/23.12.2021), iar bugetul total eligibil a fost de 9.680.874,47 lei, din care buget UE - 8.189.003,85 lei, buget de stat - 1.416.964,19 lei și contribuția USAMV Cluj-Napoca - 74.906,43 lei.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

După ce la finalul săptămânii trecute, vineri – 19 februarie 2021, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a înaintat premierului României câteva soluții prin care fermierii să fie despăgubiți pentru pagubele înregistrate anul trecut din cauza secetei pedologice (https://revistafermierului.ro/din-revista/eveniment/item/4867-solutii-pentru-despagubirea-fermierilor-afectati-de-seceta-in-2020.html), luni – 22 februarie a transmis o scrisoare deschisă președinților Comisiior de Agricultură din Parlamentul României, în care se prezintă situația fermierilor români afectați de efectele pe care seceta pedologică extremă din anul 2020 le-a avut asupra culturilor de primăvară, solicitând amendarea Legii bugetului de stat pe anul 2021 prin includerea la plată a sumei reprezentând despăgubiri acordate producătorilor agricoli în caz de calamități naturale în agricultură prin intermediul creditelor bugetare.

„În cadrul întâlnirii pe care am avut-o în data de 26 ianuarie 2021 la sediul MADR cu domnul ministru Adrian Oros, am primit asigurări că sumele necesare efectuării plăților reprezentând despăgubiri pentru culturile de primăvară au fost cuprinse în propunerea de buget transmisă către Guvern și Ministerul Finanțelor Publice pentru a fi incluse și aprobate odată cu adoptarea Bugetului de Stat pentru anul 2021. Ne adresăm dumneavoastră (n.r. George Scarlat - președinte Comisia de Agricultură din Camera Deputaților și Adrian Chesnoiu - președinte Comisia de Agricultura din Senatul României) și colegilor dvs. membri ai celor două Comisii pentru Agricultură, pentru ca împreună să susțineți și promovați alocarea și plata acestor despăgubiri în regim de urgență. Fermierii, indiferent de dimensiunea exploatației au fost afectați de efectele secetei pedologice extreme și în lipsa unui produs de asigurare, nu au capacitatea financiară de a relua ciclul de producție. După cum știți, asiguratorii NU asigură seceta decât excepțional și nu pentru toate culturile și nici pentru toată suprafața agricolă cultivată. Deci, lipsa asigurărilor nu este imputabilă fermierilor, așa cum adesea se vehiculează în spațiul public. Fermierii sunt primii interesați să irige, iar lipsa infrastructurii primare de irigații nu este responsabilitatea lor, deși producătorii agricoli se implică alături de autorități în reabilitatea celor existente, contrar impedimentelor de ordin procedural. Acum trebuie să luăm măsuri urgente pentru a limita riscul de a nu se cultiva terenul sau de a se folosi tehnologie agricolă minimală, ceea ce va avea efect direct asupra producțiilor, ofertei pe piață și veniturilor obținute începând cu anul 2021. Gradul de expunere la insolvență în cazul exploatațiilor agricole care au fost afectate de secetă în anul 2020 este extrem de ridicat, majoritatea agricultorilor nefiind capitalizați ; aceștia achiziționează inputurile cu plata la recoltă sau se autofinanțează prin încheierea unor contracte tip futures pentru 30-35% din media de producție estimată și pentru care azi sunt obligați la plata unor penalități, generând astfel un efect de domino asupra comercianților de inputuri, traderilor de cereale, respectiv consumatorului, care va suporta majorarea de preț”, se specifică în scrisoarea transmisă de Alianța pentru Agricultură și Cooperare către Comisiile de Agricultură din Camera Deputaților și Senatul Românei. 
Din situațiile financiare aferente lunii decembrie 2020 și transmise către ANAF de către contribuabilii având cod CAEN 0111 rezultă o scădere a cifrei de afaceri cu peste 70% comparativ cu perioada similară anului 2019, pentru exploatațiile aflate în zonele afectate de seceta pedologică, arată reprezentanții Alianței.
Comparativ cu alte sectoare care au avut activitatea afectată de COVID-19 și au beneficiat de amânarea ratelor bancare, producția vegetală nu a avut de suferit ca urmare a acestei pandemii în mod direct, ci mai degrabă indirect, ceea ce a făcut fermierii neeligibili pentru măsura specifică de amânare a ratelor. Astfel, astăzi există numeroase exploatații agricole care, deși sunt considerate viabile, nu mai sunt finanțabile și nu pot solicita împrumuturi pentru capital de lucru cu scopul de a reînființa culturile de primăvară, pentru anul agricol 2021-2022. 
„Solicitarea noastră are și o latură socială, justificată de faptul că, în timp ce alte sectoare au disponibilizat angajați, contribuabilii având coduri CAEN diviziunea 01- Agricultură - nu au renunțat la angajați. 4,5% dintre salariații din România sunt angrenați în sectorul agricol, iar 40% dintre aceștia sunt afectați indirect de seceta pedologică severă și vor avea de suferit anul acesta datorită problemelor financiare ale angajatorilor-fermieri care au avut culturile de primăvară calamitate”, punctează Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Soluția propusă de Alianță este plata din credite bugetare.

Completarea proiectului Legii bugetului de stat aferent Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2021 astfel încât să fie cuprinse, așa cum au fost promise fermierilor, în mod public și pe toate canalele media, sumele necesare pentru acordarea despăgubirilor pentru culturile de primăvară afectate de seceta pedologică severă  din 2020, precum și sumele rămase restante pentru despăgubirile aferente culturilor de toamnă. „În acest sens, propunerea este ca: Anexa 2 - SINTEZA cheltuielilor pe surse de finanțare, capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole, alineate după caz, pe anii 2019-2024, să se modifice astfel: MADR, Cap 8301, gr. 59 – Despăgubiri acordate producătorilor agricoli în caz de calamități naturale în agricultură: 2020 – credite bugetare de 930.000 mii lei, 2021 – credite bugetare 1.093.000 mii lei. Dată fiind gravitatea situației și urgența efectuării plăților către fermieri considerăm că despăgubirile pot să ajungă în conturile fermierilor până la sfârșitul lunii martie”, se arată în finalul scrisorii deschise a Alianței pentru Agricultură și Cooperare.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

ŞTEFAN GHEORGHIŢĂ, FERMIER, ADMINISTRATOR TRIAGROEXIM – JUD. BRĂILA:

Agricultura românească este afectată pe suprafeţe întinse din Moldova, Bărăgan si Dobrogea de o secetă pedologică cruntă, rezerva de apă fiind la nivelul de secetă pedologică extremă și puternică (după evaluarile ANM) pe o zonă ce reprezintă circa 4 - 4,5 milioane de hectare. După unele opinii, o astfel de secetă nu a mai fost văzută în ultimii 30 - 40 de ani, iar lucrurile par a deveni și mai negre decât sunt în acest moment.

La ora actuală, sunt din ce în ce mai mulţi fermieri care analizează întoarcerea culturilor de cereale păioase de toamnă şi rapiţă, iar în unele cazuri începe să se ia în calcul şi întoarcerea culturilor de mazăre sau lucernă nou-înființate, iar semănatul florii-soarelui și porumbului se face sub auspicii dintre cele mai nefavorabile.

Timid, au început, organizațiile profesionale sau unii oameni politici care au legătură cu domeniul, să facă propuneri, unele de luat în seamă, dar altele nu au legătură cu subiectul secetă. Cred cu tărie că măsurile de contracarare a efectelor secetei nu pot fi amestecate cu alte subiecte, nici legate de pandemia de COVID-19, nici cu o agendă de subiecte cu un orizont mai lung de timp până la implementare, aşa cum au prezentat asociaţiile profesionale.

Personal, am promovat (în presă, la asociaţia profesională din care fac parte, la autoritățile locale, la partide etc.) și promovez o agendă simplă de trei grupe de măsuri pentru intervenţie în limitarea cauzelor secetei şi repornirea activităţii fermelor, dar fără a avea pretenția deținerii adevărului absolut. M-aș bucura dacă și aceste idei ar fi preluate de către organizațiile profesionale.

Stabilirea unui plafon de intervenție financiar pentru zonele calamitate, prin aplicarea a două măsuri:

1. Linie de credit cu garanții de stat (pentru 80% din valoarea acestora), pentru o durată de 36 de luni, fără reevaluare bancară intermediară și cu dobândă subvenționată 100% - anul întâi, dobândă subvenționată 70% - anul doi și fără subvenție - anul trei.

2. Acordare ajutor nerambursabil sub formă de cupoane pentru inputuri (metoda Remeș) – semințe certificate, pesticide, îngrășăminte, motorină.

După părerea mea, valoarea liniilor de credit ar trebui să reprezinte circa 70% din valoarea costurilor directe pe o tehnologie realizată de ASAS ca medie pentru toate regiunile, iar valoarea cupoanelor nerambursabile diferenţa de 30%.

Aceste linii de credit şi cupoanele nu ar putea fi folosite decât pentru achiziţionarea de inputuri pentru noile culturi. Garanţia fermierului pentru cei 20% suportaţi să fie reprezentată de un BO avalizat în nume propriu și eliberat de societate/II/IF/PFA.

Ca şi cheltuieli directe luate în calcul pentru valoarea culturilor calamitate, am în vedere costurile cu semințele, pesticidele, îngrășămintele, motorină, piese de schimb, salarii, iar acestea să fie demonstrate cu facturi fiscale pentru produsele achiziţionate, bonuri de consum pentru seminţele produse în exploataţie.

Impactul financiar estimat al ajutorului sub formă de cupoane pentru culturile de toamnă ar fi de circa 100 - 120 euro/ha, adică aproximativ 100 milioane - 170 milioane euro pentru culturile de toamnă. Dacă vor fi afectate şi culturile de primăvară, valoarea ajutorului s-ar dubla.

Valoarea dobânzilor şi comisioanelor subvenţionate aferente liniilor de credit garantate s-ar cifra la aproximativ 15  milioane - 20 milioane euro în primul an, estimând o suprafaţă calamitată pentru culturi de toamnă de vreo 1 - 1,5 milioane ha (o primă estimare se poate face în două săptămâni pentru culturile de toamnă), iar valoarea garanţiilor s-ar ridica la 250 milioane - 300 milioane euro, iar dacă vor fi compromise şi culturile de primăvară valoarea dobânzilor şi comisioanelor subvenţionate s-ar ridica în primul an la 50 milioane - 70 milioane euro, iar valoarea liniilor garantate s-ar ridica la circa un miliard euro la o suprafaţă calamitată estimată la un total de 3,5 - 4 milioane de hectare.

Aceste măsuri nu trebuie confundate cu măsurile pentru depăşirea efectelor epidemiei, deci nu au legătură cu protejarea locurilor de muncă, ci doar cu repornirea ciclului economic şi sunt limitate pentru zonele calamitate.

Adoptarea unor măsuri legislative

Emiterea unui ordin de ministru al agriculturii pentru aprobarea Regulamentului de funcționare a comisiilor de constatare a calamităților, care ar trebui să reglementeze modul de efectuare a constatărilor, de emitere a proceselor-verbale, de raportare și centralizare a pagubelor etc. De menționat că, în acest moment, comisiile nu au un regulament de funcţionare.

Modificări ale art 31 din OUG 3/2015 privind invocarea stării de forţă majoră în raporturile dintre fermieri și APIA, după cum urmează:

Art. 31 - propunere modificare:

• Cazurile de forţă majoră şi circumstanţele excepţionale se notifică în scris APIA, în 5 zile lucrătoare de la apariția situației de forță majoră, iar notificarea va fi însoțită de copie de pe cererea depusă la sediul administrativ teritorial pe raza cărora se află terenurile, bunurile, clădirile, utilajele sau animalele calamitate sau la firma de asigurări care are polița emisă pentru respectivul risc.
• Furnizarea de dovezi relevante privind situațiile de forță majoră se va face în 15 zile de la încheierea proceselor-verbale de constatare a calamităților de către autoritățile de stat competente sau firma de asigurări, doar dacă riscul este asigurat.
• În cazul situațiilor în care din comisia de constatare a calamităților dispuse de Instituțiile Prefectului sau alte autorități de stat centrale sau locale fac parte și angajați ai APIA, prevederile alin. 2 nu se mai aplică.
• În cazul în care situațiile de forță majoră sunt constatate de firme de asigurări, depunerea la APIA a procesului-verbal încheiat care să ateste calamitatea se face în 15 zile de la încheierea acestuia, dar nu mai mult de 6 luni de la depunerea notificării de anunțare a situației de forță majoră.
• Cazurile de forță majoră privind culturile și/sau animalele calamitate și care îndeplinesc condițiile de mai jos pot fi considerate ca fiind existente în analizarea condițiilor de eligibilitate pentru acordarea subvențiilor, îndeplinind condițiile următoare:
• pentru culturile înființate în toamna anului anterior și cu recoltarea în anul de depunere a cererii;
• animalele calamitate cu cel mult 4 luni înainte de termenul final de înregistrare a cererii unice.

Această modificare ar permite să se ia în calcul pentru diversificare şi/sau înverzire şi culturile calamitate înainte de depunerea cererii unice.

Un alt aspect important, în opinia mea, și care ar clarifica modul de reglementare al invocării situaţiei de forță majoră, astfel încât fermierul să nu fie penalizat dacă comisia de constatare a calamităților nu întocmește procesul-verbal în 15 zile de la producerea calamităţii.

O altă măsură legislativă pe care o propun, reglementarea rambursării TVA cu control ulterior pentru exploatațiile agricole (cultură vegetală, zootehnie, legumicultură etc.) pentru sumele mai mici de 250.000 - 300.000 lei.

Plan de monitorizare și control al suprafețelor de producere de sămânță

• Acordarea de derogări de certificare pentru suprafeţele de cereale păioase unde s-a semănat C1 şi nu s-a cerut înscrierea la multiplicare.

• Valoarea înscrierii, controlului în câmp şi certificării semințelor de cereale păioase, leguminoase pentru boabe şi leguminoase perene să se facă gratuit pentru acest an.

Dacă cu toții am fi de acord asupra acestor propuneri de măsuri, care pot suferi modificări, completări sau nuanţări, am avea o şansă să ne revenim rapid în perioada care urmează. Dar pentru asta trebuie să renunţăm la ambiţii şi orgolii şi să căutăm soluţiile aşteptate de cei mulţi.