ca altadata - REVISTA FERMIERULUI
Miercuri, 24 Ianuarie 2024 17:08

Cârnații din topor din Vâlcea cuceresc lumea

Produsele atestate tradițional de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale „Ca Altădată” sunt prezente, în perioada 19-28 ianuarie 2024, la Berlin (Germania). Aici are loc cea de-a 88-a ediţie a expoziţiei internaționale „Săptămâna Verde”, care reprezintă atât o platformă de afaceri, cât şi un festival al tradiţiilor gastronomice şi folclorice cu impact mediatic de anvergură în Europa, dar şi pe plan mondial.

„Ca Altădată” are două produse atestate tradițional la noi în țară care, la ora actuală, urmează etapele înregistrării pe un sistem de calitate european: Cârnaţi din topor din Vâlcea și Carne afumată la garniţă din Vâlcea.

421060949 781302617371454 8944166074267635818 n

Pentru că despre carnea afumată la garniță a producătorului din județul Vâlcea am scris aici, acum vă povestim despre vestiții cârnați din topor. De reținut că, la produsele tradiționale se folosesc doar ingrediente obținute în România.

Pentru prepararea cârnaților din topor, carnea e foarte bine aleasă, se foloseşte carne de foarte bună calitate.

Preparatul atestat tradițional „Cârnaţi din topor din Vâlcea” se obține doar din carne de porc, tăiată la cuțit în bucăți peste care se presară condimente naturale: usturoi de grădină, cimbru uscat, piper, boia de ardei dulce și sare. Se lasă la frăgezit, pentru a se combina mirodeniile și a se desăvârși gustul și savoarea cărnii. Apoi, cu această carne se umplu membranele naturale (mațele de porc), se lasă la zvântat și se afumă lent (cu lemn de fag) până când cârnații capătă o culoare naturală, arămie.

Poate vă întrebați de ce li se spune acestor cârnați „din topor”. În urmă cu un secol nu erau unelte de tăiat ca azi, iar toporul în zona Vâlcei are tradiție, fiind o unealtă folosită la diverse îndeletniciri. De pildă, gospodinele îşi alegeau carnea şi o tocau din topor. În zilele noastre, la prepararea cârnaților din topor „Ca Altădată” se foloseşte tehnologia modernă, însă reţeta este la fel ca în urmă cu o sută de ani.

CARNATI DIN TOPOR scaled

Producătorul brandului „Ca Altădată” are 13 produse atestate tradițional de către MADR. Sunt produse reprezentative pentru zona Olteniei de sub munte și în special pentru zona Vâlcea, acolo unde-și desfășoară activitatea.

În prezent, la nivel național sunt 760 de produse atestate tradițional de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, iar România are 13 produse protejate în Uniunea Europeană.

Foto: https://www.caaltadata.ro/

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Satul românesc

„Carne afumată la garniță din Vâlcea” este un produs atestat tradițional de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Acest produs tradițional românesc, făcut după rețete vechi de o sută de ani, este apreciat și peste hotare. De aceea, în prezent, se lucrează la înregistrarea cărnii afumate la garniță „Ca Altădată” pe schemele de calitate europene.

În vremurile de altădată, omul mânca doar ceea ce natura îi oferea cu ușurință. Mâncarea era gătită din legume și carne din propria ogradă, iar rețetele erau adaptate anotimpurilor și zonei geografice.

„Carne afumată la garniță din Vâlcea” este un produs realizat după o rețetă cu vechime de o sută de ani, afumat și prăjit. Se obține prin prăjirea cârnaților și a cărnii de porc (cotlet, spată, pulpă, afumate în prealabil) în untură. Cârnaţii din topor și cârnații cu miroase și usturoi se toc și, împreună cu altă carne de porc afumată și tocată, se prăjesc în untura proprie. Pe vremuri nu existau borcane, existau oale din lut în care se punea carnea. Practic, se conservă carnea în untură.

CARNE GARNITA AFUMATA

Asemenea poveşti avem peste tot în ţară. Important este să se găsească oamenii care să scrie povestea şi, ca un prim pas, să atesteze la Ministerul Agriculturii produsele, mai ales că nu costă nimic dacă cineva vrea să-şi atesteze la nivel național un produs tradiţional. În schimb, atestarea europeană nu e gratis, are ceva costuri, dar merită. Dacă tot prinzi istorie ca produs tradiţional, e păcat să nu-l certifici european, așa rămâne ceva după noi.

Producătorul brandului „Ca Altădată” are 13 produse atestate tradițional de către MADR. Sunt produse reprezentative pentru zona Olteniei de sub munte și în special pentru zona Vâlcea, acolo unde-și desfășoară activitatea.

„Ca Altădată” a depus documentația necesară în vederea obținerii înregistrării pe schemele de calitate europene pentru „Carne afumată la garniță din Vâlcea” și „Cârnați din Topor din Vâlcea”.

În prezent, la nivel național sunt 760 de produse atestate tradițional de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, iar România are 13 produse protejate în Uniunea Europeană. Etichetele de calitate protejează și promovează originile, tradițiile și caracteristicile unice a numeroase produse europene cu caracteristici specifice.

Foto: https://www.caaltadata.ro/

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Satul românesc

Călin Matieș, președintele Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale din România (FNPPTR), a anunțat constituirea grupului de lucru „Produsele tradiționale, viitorul satului românesc”, creat împreună cu Ministerul Agriculturii, asociațiile membre ale FNPPTR și Asociația Operatorilor din Agricultura Ecologică Bio România.

De altfel, Ministerul Agriculturii a transmis un comunicat în care informează că, în 14 ianuarie 2020, a organizat la sediul instituției o întâlnire cu reprezentanții Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale, ai Asociației Bio România, precum și cu reprezentanți ai Agenției Naționale a Zonei Montane, dar și ai Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, ai Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci și ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Turism. „Scopul întâlnirii a fost identificarea și stabilirea unui plan de acțiuni care să contribuie la susținerea și promovarea produselor agroalimentare românești înregistrate pe scheme de calitate naționale, precum și la dezvoltarea acestei nișe de produse”, precizează comunicatul MADR.

S-a discutat despre cum poate fi îmbunătățită colaborarea interinstituțională dintre autoritățile responsabile cu implementarea legislației naționale privind atestarea produselor tradiționale, pentru a crește numărul de produse tradiționale atestate de MADR și cultivarea încrederii consumatorilor în calitatea acestor produse.

Un alt subiect de discuție a fost organizarea de târguri de profil, destinate produselor atestate/recunoscute de MADR, distinct față de spațiul alocat produselor convenționale. Totodată, au fost dezbătute subiecte ce privesc elaborarea de noi scheme de calitate voluntare, precum și posibilitățile de finanțare din fonduri europene a produselor agricole și alimentare înregistrate pe scheme de calitate.

Promovarea produselor de calitate agroalimentare românești în cadrul agroturismului a fost o altă temă abordată în cadrul întâlnirii de la Ministerul Agriculturii. „Producătorii de produse tradiționale și ecologice ne sunt parteneri în dezvoltarea politicilor din domeniul agroalimentar și în elaborarea viitorului Plan Național Strategic. Orice întâlnire cu ei este benefică”, a spus ministrul Adrian Oros.

Alături de ministrul Agriculturii, la întâlnirea cu producătorii de produse tradiționale și ecologice a participat Aurel Simion, secretar de stat – coordonator al Direcției Generale Politici în Industria Alimentară și Comerț și al Agenției Naționale pentru Zona Montană.

Aurel Simion provine din rândul producătorilor, fiind fondatorul brandului de produse tradiţionale „Ca altădată”, din județul Vâlcea. Actualul secretar de stat din MADR este unul dintre primii producători care şi-au atestat produsele ca fiind tradiţionale.

Publicat în Eveniment

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

banner bkt

Banner KV AGRI SUMMIT 2024 300x250px

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista