cadrul financiar multianual - REVISTA FERMIERULUI
Căutare - Categorii
Căutare - Contacte
Căutare - Conținut
Căutare - Fluxuri știri
Căutare - Etichete
Căutare - articole

Afişez elemetele după tag: cadrul financiar multianual

Clubul Fermierilor Români organizează joi, 5 noiembrie 2026, la Radisson Blu Hotel din București, Conferința Națională AGRI4FUTURE: România - Obiectiv 2035. Comisarul european pentru agricultură Christophe Hansen, directorul general DG AGRI Elisabeth Werner, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene Roxana Mînzatu, Banca Mondială, BERD, ministrul agriculturii Florin Barbu și ministrul finanțelor Alexandru Nazare dezbat, alături de fermieri, viitorul agriculturii românești în patru sesiuni: reforma PAC, securitatea alimentară pe Flancul Estic al UE și NATO, finanțarea fermelor și tehnologia împreună cu înnoirea generațională.

Conferința are loc într-un moment în care se decide bugetul european pentru 2028-2034. Propunerea Comisiei Europene privind noul Cadru Financiar Multianual și reforma PAC post-2027 modifică structura plăților directe și a dezvoltării rurale.

Potrivit analizei Clubului Fermierilor Români, alocarea României pentru agricultură ar putea scădea de la aproximativ 21,6 la 16,57 miliarde de euro. Tema de fond a zilei este simplă: ce poziție are România în aceste negocieri și cine o susține.

„Bugetul agricol pentru 2028-2034 nu se decide în 2028, se decide acum. Nu ne permitem să repetăm lecția PNRR, unde agricultura a rămas fără finanțare. Pe 5 noiembrie aducem la aceeași masă Comisia Europeană, Guvernul, băncile și fermierii, ca România să intre în negocieri cu o poziție unitară și cu soluții testate deja în ferme”, declară Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români.

Cifrele care stau la baza dezbaterii

  • ~11,4 miliarde de euro - deficitul de finanțare a agriculturii românești, cel mai mare din Uniunea Europeană (2022). La nivelul UE, deficitul este estimat la ~62 de miliarde de euro.

  • 0,03% - ponderea fermelor românești digitalizate.

  • -37% - scăderea numărului de ferme din UE între 2005 și 2020: 5,3 milioane de ferme mai puține. În același interval, vârsta medie a fermierilor a crescut cu 10 ani, la 56 de ani.

  • 40% - nivelul veniturilor fermierilor europeni raportat la salariul mediu, după o scădere de 12% a venitului mediu la hectar în ultimii 20 de ani și o creștere de 30% a datoriilor.

  • +~300% vs. +15% - creșterea costurilor fermelor (salarii, inputuri, motorină) din 2007 până azi, față de creșterea prețului cerealelor în aceeași perioadă. România exportă încă două treimi din cereale neprocesate.

„Agricultura nu mai poate fi tratată ca un simplu sector economic, ci ca un sector strategic pentru siguranța și securitatea națională și europeană. România poate deveni pilonul agroalimentar al Flancului Estic, dar asta cere finanțare adaptată, gestionarea apei și a riscurilor, procesare și oameni pregătiți să folosească tehnologia”, subliniază Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

 

Patru sesiuni, o singură întrebare: ce agricultură vrea România în 2035?

 

Conferința este deschisă de Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români, și Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului, alături de Radu Burnete, consilier prezidențial, care va transmite un mesaj din partea președintelui României. Sesiunile sunt moderate de Florian Ciolacu și Andreea Stroe.

10:30-12:00  |  Dialog interactiv România-UE privind viitorul agriculturii

Cadrul european al agriculturii viitorului: reforma PAC 2028-2034, noul buget multianual, convergența plăților directe, extinderea UE spre Republica Moldova și Ucraina, acordurile comerciale cu state terțe, irigațiile și simplificarea birocrației. Participă Christophe Hansen (comisar european pentru Agricultură și Alimentație, mesaj video), Elisabeth Werner (director general DG AGRI, Comisia Europeană), Victor Negrescu (vicepreședinte al Parlamentului European, mesaj video), Maria Grapini (europarlamentar, vicepreședinte Comisia IMCO), Jurgen Tack (secretar general Organizația Europeană a Proprietarilor de Terenuri - ELO), ministrul Agriculturii Florin Barbu, senatorul Tánczos Barna, fost viceprim-ministru, și Holger Kray (Banca Mondială, online). Prof. univ. dr. Gavril Ștefan (prorector USV Iași) prezintă un model economico-financiar al agriculturii pentru reziliență și competitivitate.

12:15–13:00  |  Sesiune specială: agricultura românească și securitatea lanțului agroalimentar al Flancului Estic al UE și NATO

Securitatea alimentară devine componentă a securității naționale și europene. Pe agendă: rolul României și al porturilor de la Marea Neagră în aprovizionarea regiunii, costul energiei și al îngrășămintelor (inclusiv efectul CBAM), controlul sanitar-veterinar la frontiera externă a UE (pesta porcină africană, gripa aviară), investițiile în procesare și depozitare și gestionarea riscurilor prin asigurări și fonduri mutuale. Intervin Mark Titterington (co-fondator, Forum for the Future of Agriculture, Bruxelles), ambasadorul Cristian Diaconescu, fost ministru de externe, și Georgiana Rusu (director general, Broker de Asigurare Clubul Fermierilor Români).

14:00–15:30  |  Viziune & acțiune: finanțare și competitivitate

Accesul fermierilor la credit, costul capitalului, instrumentele de garantare, un cadru fiscal stabil și investițiile în procesare. Invitat special: Jabbar Kanani (președinte Agricover, coordonatorul Grupului de Lucru pentru instrumente financiare în agricultură). În panel: ministrul finanțelor Alexandru Nazare, Victoria Zinchuk (director BERD România), Teodora Petre (director executiv Banca de Investiții și Dezvoltare), Bogdan Cernescu (director executiv Corporate Banking BCR), Liviu Dobre (director general, Agricover Holding) și Matei Titianu (președinte LAPAR, absolvent al programului Tineri Lideri pentru Agricultură). Momente speciale: Andrei Vasile (CEO Agricover Payments) și Adrian Ciurtin (CEO WIREN), care lansează Ghidul Agrinnovator pentru Energie Regenerabilă.

15:30–16:30  |  Transformarea agriculturii: tehnologii avansate, digitalizare și înnoire generațională

Agricultura de precizie, inteligența artificială, robotica și noile tehnici genomice, digitalizarea APIA și AFIR pentru mai puțină birocrație, succesiunea în ferme și accesul tinerilor la teren, capital și piață. Invitat special: Roxana Mînzatu (vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru Drepturi Sociale și Competențe, Locuri de Muncă de Calitate și Pregătire, online), despre tinerii în agricultura europeană. În panel: Marcelo Castellanos (Country Manager România Banca Mondială), senatorul Sebastian Cernic (președintele Comisiei pentru Agricultură din Senat), Dragoș Pîslaru (fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene), Jennifer Gilberg (CEO Bayer România, Bulgaria și Republica Moldova), Valerian Iștoc (președinte Summit Agro România) și Sandor Darabont (fermier, membru fondator CFRO). Moment special: Ciprian Dron (CEO UNITY Group) lansează Proiectul ROVIO.

Concluziile și recomandările strategice ale conferinței (16:30) sunt prezentate de Achim Irimescu, reprezentantul Clubului la Bruxelles, și de fermierii Dan Hurduc (membru fondator CFRO) și Radu Mărtinescu.

Pe toată durata zilei, expoziția „Inovație Tehnologică și Gastronomică” prezintă soluții de AI, automatizare și robotică pentru ferme.

 

De la Craiova și Oradea la București

 

Conferința Națională încheie seria de consultări regionale AGRI4FUTURE, desfășurate în această toamnă, printre altele la Craiova (Oltenia, 8 octombrie) și Oradea (Nord-Vest, 15 octombrie). În regiuni, fermierii au lucrat pe patru axe: politici agricole, finanțare, tehnologii și lanțul valoric agroalimentar, la care s-au adăugat formarea forței de muncă, energia și reducerea birocrației. Din aceste discuții, Clubul aduce la București propuneri concrete:

  • Lecții învățate din PNS 2023-2027: propuneri de ajustare a condiționalităților GAEC 6, 7 și 8, menținerea sprijinului cuplat pentru culturile deficitare, criterii mai corecte pentru investițiile în irigații și pentru tinerii fermieri.

  • Un nou cadru național de finanțare multianuală a agriculturii: buget PAC distinct, pe doi piloni, instrumente de garantare prin Banca de Investiții și Dezvoltare, fonduri de investiții sectoriale și un program național de gestiune a riscurilor climatice.

  • Digitalizarea fermelor: Clubul susține Programul Național de Digitalizare a Agriculturii, inclusiv un program postuniversitar de Management al Digitalizării Fermelor (6 luni, 120 de ore, 65% activități practice).

  • Energie pentru ferme: ghiduri pentru auditul energetic al fermelor și pentru comunități de energie și autoconsum colectiv în agricultură.

  • Produsul românesc: un mecanism independent de certificare a autenticității și trasabilității produselor românești, branduri regionale și o rețea națională de hub-uri agroalimentare.

Agenda completă a evenimentului: https://agri4future2035.ro

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

Pe măsură ce negocierile privind Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2028 - 2034 și viitorul Politicii Agricole Comune (PAC) intră într-o fază decisivă, Farm Europe lansează Simulatorul Bugetului PAC 2028 - 2034: un instrument online interactiv care le permite deopotrivă decidenților, analiștilor și fermierilor să modeleze arhitectura financiară a viitoarei PAC și să măsoare, în timp real și la diferite scări, consecințele concrete ale opțiunilor aflate în prezent pe masa negocierilor, la nivelul UE, național și al fermei.

Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR), membru Farm Europe, susține promovarea acestui instrument în România, ca resursă de informare și analiză pentru fermieri, organizații profesionale, decidenți, specialiști și reprezentanți ai sectorului agroalimentar. FAPPR este singura organizație din țară cu acces la versiunea completă.

 

Importanța simulatorului

 

În propunerea sa din iulie 2025, Comisia Europeană a stabilit fuzionarea bugetelor principalelor politici europene, inclusiv a PAC, într-un Fond unic pentru Parteneriate Naționale și Regionale (NRP), lăsând statelor membre o libertate mult mai mare în alocarea fondurilor rezervate anterior unei politici anume. Dincolo de cifrele generale, impactul real al unei asemenea reforme asupra fermierilor, statelor membre și suveranității alimentare a Europei depinde de o rețea densă de parametri tehnici. „Simulatorul bugetar a fost construit tocmai pentru a face această complexitate accesibilă tuturor”, precizează Cristina Cionga, director adjunct FAPPR.

 

Ce poate fi analizat prin intermediul acestui instrument

 

Simulatorul permite utilizatorului să observe, prin intermediul scenariilor prestabilite disponibile în versiunea publică, impactul diferitelor opțiuni privind viitoarea PAC. Versiunea completă include și un scenariu controlat de utilizator, prin care pot fi setați parametrii macro ai viitoarei PAC: plafonul rezervat PAC, angajamentul de cofinanțare al statelor membre, precum și posibili parametri viitori, precum flexibilitatea disponibilă pentru avansarea cheltuielilor (frontloading) și ținta pentru dezvoltare rurală. Instrumentul permite urmărirea modului în care aceste alegeri se propagă la nivelul tuturor celor 27 de state membre, în funcție de cheile de alocare și de prioritățile individuale ale fiecărui stat. „De acolo, utilizatorul poate aprofunda analiza la nivelul fiecărui stat membru, realocând fondurile UE între diferitele intervenții NRP din noul Regulament privind Fondul unic PAC, ajustând ratele naționale de cofinanțare și observând efectul atât la nivelul statului membru, cât și asupra cheltuielilor publice totale (UE și naționale), ținând cont de indicatori precum pragurile minime de cheltuieli de mediu și pragurile minime de cofinanțare”, explică reprezentantul Forumului APPR.

Fiecare proiecție este comparată cu perioada de referință a Planurilor Strategice PAC 2021–2027, astfel încât variația indusă de fiecare scenariu este vizibilă imediat. Farm Europe a folosit aceste planuri ca referință pentru a proiecta alocările pe care le-ar avea fiecare Plan Strategic PAC al statelor membre.

Dincolo de tabelele bugetare, simulatorul traduce cifrele în efecte concrete: o vizualizare a impactului la nivel de fermă estimează efectele asupra veniturilor, în funcție de țară, tipul exploatației și dimensiunea economică; o hartă coropletă a Europei compară variațiile între statele membre; iar un tabel de corespondență urmărește modul în care fiecare măsură PAC actuală se regăsește în noul cadru.

Versiunea publică oferă două scenarii prestabilite: propunerea Comisiei Europene din iulie 2025 și un scenariu ajustat al propunerii Comisiei, construit parțial pe baza elementelor prezentate ulterior de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, oferind repere imediate pentru negociere. „Un mod complet manual, cu o gamă largă de posibilități suplimentare, este disponibil în versiunea completă a instrumentului”, adaugă Alina Crețu, director executiv FAPPR.

 

Un instrument bazat pe date oficiale

 

Simulatorul se bazează în întregime pe surse oficiale: Regulamentul privind Planurile Strategice PAC 2021 - 2027, propunerile legislative ale Comisiei Europene din iulie 2025 pentru noul Fond unic PAC și Fondul pentru Parteneriate Naționale și Regionale, Regulamentul-cadru privind performanța și coeficienții săi de monitorizare a mediului, precum și tabelele financiare aprobate ale Planurilor Strategice PAC ale statelor membre.

„Farm Europe a dezvoltat acest instrument pornind de la convingerea că o analiză transparentă, bazată pe date, este cea mai bună garanție pentru o Politică Agricolă Comună puternică, autonomă și finanțată corespunzător. Pentru agricultura românească, capacitatea de a anticipa efectele diferitelor scenarii este cu atât mai importantă cu cât deciziile privind dimensiunea bugetului, criteriile de alocare și nivelul cofinanțării naționale pot influența direct sprijinul pentru venit, investițiile, dezvoltarea rurală și competitivitatea exploatațiilor agricole”, conchide Cristina Cionga.

Link către Simulatorul Bugetului PAC 2028 - 2034: https://www.farm-europe.eu/wp-content/uploads/2026/07/CAP_simulator_PUBLIC_final.html
Versiunea completă a simulatorului, care include modul manual, este rezervată în prezent membrilor Farm Europe și partenerilor acreditați ai organizației. FAPPR este, în acest moment, singura organizație din România cu acces la versiunea completă a instrumentului, ca urmare a calității sale de membru Farm Europe.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Organizația Farm Europe, din care face parte și Forumul APPR, a transmis o scrisoare deschisă președintelui Partidului Popularilor Europeni, cel mai mare grup politic din Parlamentul European. Aceasta este generată de nemulțumirea privind Politica Agricolă Comună post-2027 și finanțarea ei, care se propune a fi redusă cu 25%.

 

Domnului Președinte PPE
Stimate domnule Manfred Weber,

Mulți dintre noi ne-am aflat în sală pe 19 septembrie 2023 și am ascultat afirmațiile legate de ambiția Partidului Popular European (PPE) de a aduce un Pact pentru Fermieri, după ani de greutăți îndurate de agricultori din pricina ideologiei, aroganței și disprețului lui Timmermans. În sfârșit, aici, în inima Parlamentului European, ați găsit cuvintele potrivite pentru a reda speranța zonelor rurale în proiectul european, înaintea alegerilor europene din 2024. Fermierii nu sunt cetățeni de înlăturat, ostracizați din Europa și stigmatizați prin invective.

Chiar cu cuvintele dumneavoastră, avem o „Comisie Europeană PPE”, inclusiv un Președinte PPE și un Comisar European pentru Agricultură PPE. Partidul Popular European este direct responsabil pentru rezultatele acestui mandat. Inițial, acest lucru a fost promis alegătorilor – nouă tuturor – ca o garanție că Bruxelles-ul va reveni, în sfârșit, pe calea cea bună, aducând vești bune pentru fermierii europeni. În timp ce vă scriem astăzi, ne simțim trădați.

Niciodată în istoria Uniunii Europene mandatul unui președinte al Comisiei Europene nu a fost atât de dezastruos pentru agricultori. Descoperim acum că proiectul Timmermans este, de fapt, un proiect von der Leyen: voința de a subordona PAC, evaluându-i performanța doar prin prisma indicatorilor de mediu și climă, și nu ca pe o politică economică autonomă, și, în cele din urmă, de a lua decizii legate de agricultură în afara instituțiilor specifice sectorului agricol. Aceasta ridică întrebări. Este această direcție politică un proiect PPE sau doar o inițiativă individuală? Mai putem conta pe PPE sau conferința PPE a fermierilor din 2023 a fost doar un set de promisiuni goale?

Pe baza propunerilor Comisiei Europene atât privind CFM, cât și PAC, există motive de îndoială. Ziua de 16 iulie 2025 a fost una neagră pentru fermierii europeni. Ea a marcat o ruptură între actuala Comisie Europeană și lumea agricolă: dezmembrarea bugetului Politicii Agricole Comune, plasarea acestuia sub un cadru de performanță tehnocratic și abandonarea oricărei ambiții comune prin PAC în favoarea a 27 de politici naționale, în special în ceea ce privește noile planuri de gestionare (Stewardship Plans). Această abordare ar semăna semințele confruntării în interiorul Europei, tocmai într-un moment în care trebuie să ne redublăm eforturile pentru a ne exercita influența colectivă în lume, mai ales în agricultură, un sector strategic de bază pentru continentul nostru.

Structura propusă a pachetului cu legislația-cheie pentru viitorul agriculturii, dispersată în trei regulamente – cadrul de performanță, regulamentul privind planurile strategice naționale și regionale și regulamentul de implementare a PAC – amenință capacitatea de a construi un cadru politic coerent. Mai mult, cele mai importante decizii nu ar fi luate prin procese democratice, ci ar fi gestionate prin discuții bilaterale tehnocratice între Comisia Europeană și administrațiile naționale. Parlamentul European și Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală și-ar pierde relevanța, la fel și sloganul PPE de a fi „partidul fermierilor”.

De aceea, vă solicităm, în calitate de Președinte al PPE, cel mai mare grup politic din Parlamentul European, să luați toate măsurile necesare pentru a pune capăt acestei agende dăunătoare, distructive nu doar pentru agricultură, ci și pentru Uniunea Europeană ca atare și pentru valorile sale fundamentale. CFM și propunerile aferente prezentate la 16 iulie nu pot reprezenta un punct de plecare pentru negocieri. Acceptarea acestor propuneri ar însemna acceptarea subminării concurenței echitabile, a regulilor și obiectivelor care stau la baza acelor propuneri. Avem nevoie să putem defini o nouă bază. Europa nu poate fi construită pe cenușa Politicii Agricole Comune. Existența ei însăși ar fi amenințată.

Cu respect,
Pedro Barato, președinte ASAJA
Theodor Lucian Ichim, președinte FAPPR
Yves Madre, președinte Farm Europe
Ettore Prandini, președinte Coldiretti
Martin Pycha, președinte ZSCR
Arnaud Rousseau, președinte FNSEA
Marian Sikora, președinte FBZPR

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Adrian Chesnoiu, director general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), a transmis un punct de vedere cu privire la noua propunere a Comisiei Europene pentru Cadrul Financiar Multianual 2028–2034.

chesnoiu

Adrian Chesnoiu, director general AFIR:

Am urmărit cu mare atenție propunerea Comisiei Europene privind noul cadru financiar pentru agricultură și dezvoltare rurală. Din păcate, chiar dacă se afirmă că sprijinul pentru agricultură rămâne o prioritate, realitatea cifrelor ne arată altceva: fondurile destinate Politicii Agricole Comune vor scădea semnificativ, iar dezvoltarea rurală riscă să fie lăsată pe plan secundar.

În forma actuală, Comisia propune unificarea celor doi piloni tradiționali ai PAC într-un singur fond gestionat prin Planurile Naționale și Regionale. Practic, se menține un buget separat doar pentru plățile directe, în timp ce finanțarea pentru dezvoltare rurală va fi integrată într-un buget comun cu alte politici, fără garanții clare. Este un pas riscant. Pentru România, unde dezvoltarea rurală este o necesitate economică și socială, această schimbare ar putea avea efecte negative pe termen lung.

Să nu uităm că, doar în perioada 2014 – 2020, România a atras aproape 12 miliarde de euro pentru proiecte finanțate prin AFIR. În actuala perioadă, avem la dispoziție aproximativ 7 miliarde de euro dedicate dezvoltării rurale. Cu acești bani s-au construit drumuri, s-au modernizat ferme, s-au creat locuri de muncă, s-au înființat afaceri în sate. Dacă în viitor aceste fonduri vor fi reduse sau diluate printre alte priorități, riscăm să pierdem dinamica de dezvoltare pe care am construit-o cu greu în ultimii ani.

Pe de altă parte, păstrarea plăților directe pentru fermieri este un lucru pozitiv, dar nu suficient. Și aceste sume, chiar dacă sunt „protejate”, vor fi mai mici decât în prezent.

Or, fermierii noștri se confruntă deja cu costuri în creștere, cu schimbări climatice, cu presiuni pe piață. Au nevoie nu doar de sprijin pe hectar, ci și de investiții în modernizare, digitalizare, infrastructură, utilaje – adică exact componentele pe care noul buget le reduce.

Mai mult, România are specificul ei: o agricultură polarizată, multe ferme mici care depind de fondurile europene, dar și nevoi uriașe în satele izolate, unde PAC a însemnat deseori singura sursă de dezvoltare reală. Dacă pierdem echilibrul între sprijinul pentru fermieri și sprijinul pentru comunități, nu facem decât să adâncim decalajele deja existente.

În concluzie, consider că propunerea actuală nu reflectă în mod realist nevoile sectorului agro-rural din România. Nu pun la îndoială buna intenție a Comisiei, dar cred că este esențial ca vocea statelor membre să fie ascultată în perioada de negociere. Avem nevoie de o PAC care să rămână echilibrată, dublu-pilon, corect finanțată și capabilă să sprijine în mod concret fermierii și satele europene.

Le solicit, așadar, pe această cale, tuturor celor care vor reprezenta România în procesul de negociere, să țină cont de aspectele de mai sus și de faptul că în ultimii 25 de ani prin fondurile europene destinate României, satul românesc s-a dezvoltat, iar fermele agricole s-au modernizat pentru a putea fi competitive pe o piață europeană unică.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Opinii
Joi, 24 Iulie 2025 13:12

Agricultura României, viitor incert?

Prin intermediul unei scrisori deschise către președintele României, Guvern și reprezentanții țării la Bruxelles, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) trage un semnal de alarmă cu privire la riscurile majore ce amenință agricultura românească și implicit securitatea alimentară a țării noastre.

Uniunea Europeană a transmis, pe 16 iulie 2025, noua propunere pentru Cadrul Financiar Multianual 2028–2034. În această formă, „agricultura europeană este pusă la zid”, bugetul alocat Politicii Agricole Comune (PAC) fiind diminuat drastic, iar pilonii clasici ai acesteia, subvențiile directe și fondurile pentru investiții, nu mai sunt tratați distinct și predictibil.

„Agricultura contribuie cu 1,3% la PIB-ul UE și a primit în programarea 2021-2027 0,40% din bugetul UE, iar în programarea 2028-2034 se propune să primească 0,15%, față de care ne manifestăm consternarea, nemulțumirea și profunda îngrijorare pentru reducerea bugetului pentru subvențiile și investițiile în producția hranei. Agricultura și Dezvoltarea Rurală au nevoie să fie menținut pragul de 0,4% din Bugetul care va fi aprobat la nivel european, pentru asigurarea hranei de calitate, la standarde înalte, celor 450 de milioane de cetățeni”, subliniază AAC.

Pentru România, consecințele sunt dezastruoase:

  • Pierde 17,4 miliarde de euro, față de o alocare corect proporțională cu creșterea bugetului UE;

  • Se cere dublarea contribuției naționale la cofinanțare, de la 15% la 30%, o povară insuportabilă pentru un sector agricol deja fragil;

  • Fermierii români riscă să rămână fără finanțări clare, pe termen lung, ceea ce va genera o scădere dramatică a investițiilor, a creditării și chiar vânzarea masivă a fermelor către fonduri străine;

  • Convergența subvențiilor promisă României la aderare în 2007 este din nou amânată și ignorată.

„România nu mai poate accepta un rol secundar în Uniunea Europeană. Agricultura noastră a demonstrat că poate hrăni Europa. Fermierii români au respectat toate regulile, au investit, au rezistat în fața secetei, a crizelor și a concurenței neloiale. Este momentul să fim sprijiniți pe măsura contribuției și a nevoilor reale ale țării”, se arată în scrisoarea deschisă a AAC.

În numele fermierilor și a cooperativelor din România, Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită:

  1. Majorarea bugetului AGRICULTURII și DEZVOLTĂRII RURALE (PAC subvenții+investiții) cu minimum 30%, pentru a reflecta realitatea economică și inflația cumulată;

  2. Menținerea distinctă a celor doi piloni ai PAC: subvenții directe și fonduri pentru dezvoltare;

  3. Alocarea către România a cel puțin 77,6 miliarde de euro, nu doar a celor 60,2 miliarde propuse;

  4. O poziție fermă de respingere a creșterii cofinanțării la 30%;

  5. Finalizarea convergenței externe începând cu 2028, astfel încât fermierii români să beneficieze de subvenții egale cu media europeană;

  6. Recunoașterea agriculturii ca pilon esențial al securității naționale și europene, la același nivel cu apărarea, extinderea și coeziunea.

„Fără un buget PAC solid și corect, agricultura europeană va fi sufocată. Fără agricultură performantă, Europa nu va avea securitate alimentară. Fără respectarea intereselor României în aceste negocieri, întreaga societate va suporta consecințele: prețuri mai mari, importuri masive, pierderea controlului asupra pământului și a resurselor noastre. Este momentul unei poziții clare, curajoase și unite. Vrem să credem că România nu va mai juca rolul ghiocelului, ci va impune respect, echitate și viziune în negocierile europene. În numele fermierilor, cooperativelor și procesatorilor din România, vă solicităm să ne reprezentați cu demnitate și rezultate. Viitorul agriculturii românești este în mâinile dumneavoastră!”, astfel fiind încheiată scrisoarea deschisă a AAC către președintele țării, Guvernul României și reprezentanții țării la Uniunea Europeană.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare este formată din Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Uniunea Națională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) și Asociația Forța Fermierilor (AFF).

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), structură formată din Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, Uniunea Naţională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV și Asociația Forța Fermierilor – AFF, a demarat o amplă acțiune de strângere de semnături pentru salvarea subvențiilor fermierilor din România. „România trebuie să aibă un cuvânt puternic în Europa! Pentru a ne asigura că nu vom avea o surpriză neplăcută la prezentarea propunerii bugetului Cadrului Financiar Multianual pe 16 iulie, AAC face apel la un front comun, o voce unitară la nivelul României și la o mobilizare pentru strângerea unui număr cât mai mare de semnături până marți, 15 iulie 2025.”

Alianța pentru Agricultură și Cooperare se alătură inițiativei europene aparținând COPA-COGECA, structură de reprezentare a fermierilor la nivel european, care are drept scop menținerea unui buget separat și echitabil pentru Politica Agricolă Comună în noul exercițiu financiar.

AAC face apel la toate organizațiile profesionale, cooperativele, fermierii români, reprezentanți ai companiilor de agribusiness, oficiali ai statului român, funcționari din instituții agricole naționale/județene și simpli cetățeni, în calitate de consumatori, să semneze petiția europeană prin care se solicită Comisiei Europene să nu submineze Politica Agricolă Comună (PAC) în viitorul Cadru Financiar Multianual 2028–2034.

AAC reamintește opiniei publice că, la nivel comunitar, Comisia Europeană intenționează, potrivit declarațiilor oficiale, să includă PAC într-un „fond unic” care ar dilua bugetul agricol și ar reduce capacitatea Uniunii Europene de a susține agricultorii și siguranța alimentară a cetățenilor săi. O astfel de decizie ar fi inacceptabilă, mai ales în contextul geopolitic actual, marcat de instabilitate, crize alimentare și schimbări climatice.

În prezent, finanțările din PAC reprezintă 21% din venitul mediu al fermierilor europeni și este singura politică comună care garantează securitatea alimentară a UE. De menționat că 40% din bugetul actual este destinat obiectivelor climatice și de mediu.

Petiția europeană poate fi semnată la acest link: https://nosecuritywithoutcap.eu

Completarea durează foarte puțin și se poate face în limba română.

Publicat în Știri

În viziunea lui Achim Irimescu, ministru plenipotenţiar, şeful secţiei Agricultură în cadrul Reprezentanţei Permanente a României la Uniunea Europeană, aplicarea Politicii Agricole Comune (PAC) se va prelungi cu cel puțin un an, ca urmare a întârzierii adoptării noului Cadru Financiar Multianual (CFM).

„La Bruxelles s-a prezentat deja un regulament de tranziţie. Deci, reforma PAC nu se va aplica din 2021, aşa cum era prevăzut şi probabil nici măcar din 2022, dar deocamdată sunt două regulamente care prevăd tranziţia de la regimul actual pentru încă un an cel puţin. PAC este încă în discuţie, pentru că există nişte etape foarte clare. Cadrul Financiar Multianual nu se va adopta nici măcar în această toamnă, care, iată, e pe sfârşite, în decembrie abia Preşedinţia finlandeză va veni cu propuneri concrete de cifre şi este prevăzut ca, pe viitoarea Preşedinţie, cea croată, în luna iunie, să se adopte Cadrul Financiar Multianual”, a declarat Achim Irimescu, marți, 19 noiembrie 2019, în cadrul unei conferințe care a avut loc la București.

Potrivit aprecierilor oficialului Român, PAC 2021-2027 nu se va adopta mai devreme de Preşedinţia germană (n.r. - iulie-decembrie 2020) fiind vorba de un proces extrem de complex.

„Discuţiile de substanţă fără cifre, fără bani, nu pot începe efectiv, pentru că avem încă 365 de miliarde de euro în cadrul bugetului total al UE care vor merge către agricultură. România va avea undeva către 20 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă undeva la 7% din bugetul european. Este clar că PAC nu se va adopta mai devreme de Preşedinţia germană, pentru că este un proces complex”, a afirmat Irimescu.

Ulterior, a adăugat el, după prezentarea poziţiei Parlamentului European şi a Consiliului UE, se va merge în trialoguri, care ar putea să fie în jur de 40-50 la număr.

„Se negociază foarte mult pentru a se apropia poziţiile şi, în final, se publică cele trei regulamente de bază. Urmează cam jumătate de an regulamente, acte delegate şi de implementare care să fie adoptate şi, după aceea de abia, statele membre pot trimite planurile strategice la Bruxelles pentru a se adopta de către Comisie. Opt luni de zile are timp Comisia ca să adopte planurile fiecărui stat membru. Este un proces complex, dar există şi o parte pozitivă, pentru că noi încercăm ca, în anul acela de tranziţie, să menţinem ANT-urile, acele ajutoare naţionale tranzitorii, la nivelul anului 2020”, a conchis Irimescu.

Oficialul român a participat marţi la lansarea unui program prin care se urmăreşte pregătirea generaţiei de tineri.

Publicat în Eveniment

Publicitate

ROMANIA AGRIMAX TERIS BENNER 2026

Banner_Revista_ferm_250x300

Banner Andermatt Insecticide 04 300x2050px

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

Banner_Profesional_agromedia_RF_300x250_px 

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

newsletter rf

Revista