carne - REVISTA FERMIERULUI

Astăzi, 3 iulie 2020, la sediul Ministerului Agriculturii, s-au purtat discuții cu privire la produsele certificate și atestate pe scheme de calitate. Secretarii de stat Aurel Simion și Emil Dumitru au adus la aceeași masă producătorii, respectiv reprezentanții Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale, ai Asociației Bio România și retailerii, la întâlnire fiind prezente cinci mari lanțuri de magazine. De asemenea, având în vedere că de vreo trei ani se discută despre o piață a producătorilor în București, la discuții au fost prezenți reprezentanți ai Administrației Piețelor Sector 2. „Am analizat împreună cu producătorii de produse tradiționale și ecologice posibilitățile de promovare cu bani europeni, cât și posibilitatea alocării de spații pentru comercializarea produselor certificate și atestate pe scheme de calitate. Împreună cu reprezentanții hipermarketurilor, a avut loc o dezbatere tehnică referitoare la flexibilizarea procedurilor pentru a facilita micului producător accesul la raft cu produse. Totul are un început”, ne-a declarat secretarul de stat din MADR Aurel Simion.

Piața Colentina din Capitală ar putea fi dată în administrare producătorilor

Președintele Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale (FNPPT), Călin Matieș ne-a comunicat, imediat ce a ieșit din întâlnirea de la minister, că, în timp ce dialogul cu autoritățile este unul coerent și constructiv, relația cu retailerii nu dă semne să se îmbunătățească. „Toți producătorii, de la mic la mare, își doresc ca produsele lor certificate și atestate pe scheme de calitate să ajungă la cât mai mulți români pe masă, ca populația să aibă acces ușor la produsele tradiționale, ecologice. De aceea tot încercăm să ajungem pe rafturile marilor lanțuri de magazine. Însă, acestea au o birocrație mai ceva ca la stat. De exemplu, eu le-am propus ca în fiecare oraș în care au magazin să ne dea un om de contact. Pentru că eu, de pildă, trebuie să vin la București sau unde are supermarketul sediul central ca să discutăm. Or, pe mine nu mă interesează să discut cu cel de la București, care nici nu-mi cunoaște marfa, ci cu un director de la mine din zonă, deoarece produsele mele, produse locale, vreau să fie vândute în magazinele de la mine din regiune, mai ales că produsul tradițional e limitat la cantitate, n-am cum să produc și să vând în toată țara. Greu, foarte greu se lucrează și se dialoghează cu marile magazine! Faci o grămadă de drumuri la ele, în cele mai multe cazuri departe de casă, și bați pasul pe loc, nu se întâmplă nimic. Nu știu, parcă nu înțeleg ce vrem noi. E simplu, vrem ca românii să mănânce produse locale, produse tradiționale, ecologice”, ne-a zis președintele FNPPT.

Totuși, ziua de azi le-a adus și speranță de mai bine producătorilor. Reprezentanții Administrației Piețelor Sector 2 le-au propus producătorilor să le dea în administrare Piața Colentina din București, o piață modernizată și utilată cu tot ceea ce e necesar pentru depozitarea și comercializarea produselor agroalimentare. „Rămâne să discutăm între noi, să vedem cum facem, cum ne organizăm. Cei de la Primăria Sectorului 2 ne-au spus că ne dau piața în administrare contra unei chirii modice. Singura condiție pusă, și de Administrația Piețelor, și de Ministerul Agriculturii, a fost ca în piață să fie comercializate doar produse locale, numai produse certificate și atestate pe scheme de calitate. Ceea ce, oricum, ne dorim și noi, ca în piață să fie producătorul”, ne-a precizat în încheiere Călin Matieș.

Piața Colentina ar putea fi un exemplu pentru restul țării, pentru administrațiile piețelor din toate orașele României, astfel încât producătorul să aibă siguranța valorificării, iar consumatorul să ajungă ușor și rapid la produsele cu gustul de altădată.

Publicat în Eveniment

Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine (ACEBOP) trage un semnal de alarmă cu privire la sectorul cărnii din țara noastră și cere intervenția urgentă a autorităților, având în vedere că există pericolul să ajungem dependenți de alte state pentru câteva generații.

Reprezentanții ACEBOP susțin că fermierii au probleme cu marile lanțuri de retail – care nu le cumpără carnea – cât și cu abatoarele, care nu le cumpără animalele. „Nu mai avem ce face cu animalele pe care le creștem, situația degenerează de la o lună la altă. Mulți fermieri au renunțat să mai crească animale, iar unitățile de producție nu mai cumpără carne din România. Suntem de mult timp în cădere liberă și riscăm să pierdem filiera cărnii, să rămânem dependenți de alte state. Producția de carne a scăzut pe toate palierele. Dacă la porc avem un regres de 8,1%, la bovine producția a scăzut cu 12,8% – și iată cum devenim exportatori de cereale la prețuri derizorii, în loc să le folosim în producția integrată de carne în țară”, afirmă președintele ACEBOP, Mary Pană, care a continuat: „De doi ani, situația a degenerat grav, iar noi ne simțim neputincioși – strigăm și nu ne aude nimeni! Autoritățile trebuie să aibă intervenții coerente, nu avem nevoie de reacții politice fără sens. Sunt necesare reacții clare și cineva trebuie să înțeleagă că nu țipăm degeaba. Institutul Național de Statistică (INS) confirmă ceea ce noi tot spunem de mult timp, sacrificările de animale au scăzut. Preferă să aducă carne din alte țări, sub pretextul că este mai ieftină, dar de calitate nu vorbește nimeni. Totodată, există multe abatoare care au unități de tranșare și preferă să aducă carne de pasăre grill și carcasă de porc pe care le tranșează și comercializează în marile lanțuri de supermarket. Cu siguranță nu mai putem vorbi de produse românești în acest sector. Acum avem legi ale reproducției, dar nu avem buget pentru ele! Rămânem cu un gust amar și cu senzația că cineva își bate joc de noi și prin noi, de carnea noastră și de consumatorul român. Modul în care România iși organizează agricultură și zootehnia denotă o incoerență clară. Așa cum celelalte state membre își susțin, prin fonduri nerambursabile, marcarea la raft a originii naționale, așa ar trebui să procedeze și România. Consumatorul român trebuie să înțeleagă ce cumpără, să fie informat transparent. El nu înțelege că în spatele unei mărci private cumpărate, se află produse venite din alte țări europene, mai puțin proaspete. Știm cu siguranță că dacă ar fi informat, ar alege produsele românești”.

Toate aceste lucruri despre care vorbesc reprezentanții producătorilor ar trebui dezvoltate prin programe naționale, susținute de stat, programe care să susțină și să transmită cumpărarea de produse românești, iar la raft produsele românești să fie marcate separat de produsele din alte țări. „Cerem Guvernului României să se implice în aceste acțiuni, să fie vizibilă marca românească atât în marea rețea de retail, cât și în rețelele tradiționale! Aceasta este una dintre măsurile pe care statul român o poate demara rapid, fără întârziere, alături de bugetarea legilor reproducției”, subliniază Mary Pană.

Sectorul cărnii se confruntă de ani buni cu o criză a forței de muncă, mai ales cea calificată. „Avem nevoie de măcelari, nu avem personal suficient să lucreze în tranșare, în producția de carne, iar ei sunt nevoiți să plece în alte țări, să lucreze în condiții mizere pe salarii care nu îi mulțumesc. Haideți să ne unim forțele și să facem un program coerent pentru tot ce înseamnă agricultură, zootehnie și industrie alimentară din România! Dacă zootehnia, industria alimentară sunt tratate la același nivel cu alte state europene și avem acces la drepturile pieței comune, românii nu vor mai pleca să lucreze în alte părți. Industria românească nu-i mai poate plăti. Cu ce să îi plătim, dacă nouă nu ne cumpără nimeni produsele?

Gândiți-vă că marele retail a ajuns să dețină 60% dintre vânzări. Nu avem nimic cu ei, comerțul este liber, noi cerem doar marcare corectă la raft, astfel încât consumatorul să fie informat și să decidă singur ce cumpără”, a încheiat președintele ACEBOP, Mary Pană.

Publicat în Știri

Asociația Crescătorilor de Suine Autohtone Mangalița și Bazna organizează, la sediul din Arad, întâlniri cu crescătorii, pentru a discuta problemele cu care se confruntă sectorul, precum și pentru a înțelege crescătorii cum stau lucrurile cu certificatele de rasă, deoarece în continuare multă lume nu a înțeles exact ce presupun acestea. La o asemenea întâlnire a participat și Revista Fermierului, iar președintele asociației, dr. medic veterinar Ioan Cleja, el însuși crescător de Mangalița și Bazna, ne-a vorbit despre ce înseamnă aceste două rase autohtone pentru România.

Crescătorii de Mangalița și Bazna sunt instruiți legat de ce înseamnă certificat de origine sau certificat zootehnic, dar încă e greu de implementat acest concept. „Cred că e problema majorității asociațiilor profesionale din România și eu sunt convins că mulți n-au înțeles exact ce trebuie, pentru că e totuși ceva nou. 50 de ani la noi în țară n-a contat pedigree-ul, n-au contat originile la populație. Dintr-odată, s-au trezit cu certificat de origine sau certificat zootehnic. De unde să știe omul, de unde să înceapă? E ca și cum ar învăța un alfabet nou. Dar, treptat, i-am instruit, avem acum membri care sunt tot mai pregătiți, care au înțeles, care s-au adaptat, și de aici încep să vină și beneficiile unei asociații”, ne-a detaliat Ioan Cleja, președintele Asociației Crescătorilor de Suine Autohtone Mangalița și Bazna, o asociație tânără, cu aproximativ 150 de membri activi. „E o asociație mică la nivel național, reprezentăm foarte puțin din ce este porcul în România, ca efective. La Mangalița, efectivul este undeva la 1.700-1.800 de capete cu certificat de origine. La Bazna, sunt undeva în jur de 200”, a adăugat președintele asociației crescătorilor.

Exemplare de Mangalița, mult mai numeroase decât cele de Bazna, au fost aduse și din Ungaria, dar nu toate aveau certificate de origine. În prezent, registrul de rasă pentru Mangalița și pentru Bazna se află la această asociație.

Sunt două registre separate, care, fiecare, are secțiune principală și secțiune secundară. „Noi îi sprijinim pe toți din secțiunea secundară să intre în secțiunea principală: cei care au animale care corespund fenotipic, dar n-au origine, n-au descendenții – bunici, străbunici – dar corespund din punct de vedere fenotipic și când te uiți la ele arată perfect, dar nu le știm originea, să-și ia și să vină cu certificat de origine. După două generații după ce au produșii rezultați din scroafele și vierii cu origine din prima generație, din a treia intră în produși cu origine deplină, în secțiunea principală. Și atunci au certificat de origine sau certificat zootehnic”, a explicat Ioan Cleja.

În cazul rasei Mangalița, există varietățile blondă, roșie, neagră, cu „abdomen de rândunică” și „bariș”, dar în registru apar doar trei și aceste varietăți nu pot fi amestecate între ele. „Nu se poate încrucișa burtă de rândunică cu varietatea blondă și trebuie să duci burtă de rândunică pe burtă de rândunică”, arată Ioan Cleja.

La Bazna se regăsesc în secțiunea principală a registrului doar 200 de exemplare. Motivul numărului scăzut ar fi susținerea inadecvată din trecut.

Numărul de purcei obținuți la Mangalița și la Bazna este de aproximativ cinci – cu variații în sus sau în jos.

Condiții și măsuri specifice

Provocările crescătorilor au fost și din cauză că legislația a fost făcută pe porcul industrial. Dar s-au demarat discuțiile, și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a venit în întâmpinarea cererilor acestora. „La centru, la ANSVSA, am găsit o mai mare deschidere decât în teren. Adică medicii de la DSVSA județene de multe ori au fost mult mai obtuzi cu condițiile de biosecuritate”, spune specialistul.

Aceste condiții impun o împrejmuire pentru a împiedica pătrunderea animalelor sălbatice: se poate face un gard, plus împrejmuire pe interior, chiar un gard electric. E mai simplu cu un gard electric, cost mai mic, eficiență destul de bună. Pe lângă acesta se impun, la exploatațiile comerciale, filtru, vestiar, baie, duș, controlul persoanelor care intră în fermă. „Prima discuție pe care am avut-o la ANSVSA cerea ca gardul exterior să fie la zece metri de coteț. Și dacă era terenul de 18 m, ca idee... și după aceea am început din nou discuțiile și am ajuns la normalitate. Suntem lăsați să creștem porcii astfel încât să aibă acces pe pământ, unde se simt cel mai bine. Dar totul s-a realizat prin discuții, pentru că ăsta e rolul asociației: să facă drumuri, deplasări, discuții, pierde timp pentru membrii ei, pentru plăcerile noastre, că până la urmă cei care cresc Mangalița și Bazna, majoritatea, cresc din hobby, nu cresc numai ca afacere. Că în viitor o parte dintre ei pot să transforme hobby-ul ăsta în afacere, e altă problemă”, arată Ioan Cleja, subliniind că toți crescătorii se îndrăgostesc de aceste rase, de gustul deosebit al produselor care sunt realizate după sacrificare.

Crescătorii sunt mulțumiți însă că autoritățile au înțeles că aceste rase au nevoie de măsuri specifice, că nu există ferme industriale – cea mai mare are doar câteva sute de exemplare – și că au venit în ajutorul lor în mod coerent.

Trasabilitatea produselor

Problema pe care o întâmpină acum crescătorii, distribuitorii, dar și consumatorii care preferă produsele realizate din aceste rase este invazia de produse ce poartă doar numele „Produs din Mangalița/Bazna”, dar care nici măcar nu au trecut pe lângă aceste rase.

În prezent, sunt vreo șase-șapte procesatori care distribuie local, în Dăbuleni, Sibiu, Cluj, Moldova, Arad etc. „E bine de amintit și să se știe că în fiecare zonă a țării există câte unul sau doi procesatori, dar mici. Noi în țară găsim produse în toate piețele! E plin și numai falsuri. Ăsta e un mare păcat. Trebuie să apară legea Produs 100% autohton – 100% românesc, legea porcului Mangalița și Bazna. Abia atunci se va putea urmări trasabilitatea și de unde se vinde, pentru că niciunul dintre cei care au ce trebuie nu vinde și vând cei care nu au ce trebuie sau n-au nimic! Aici e durerea”, explică Ioan Cleja.

Medicul veterinar adaugă că la fel au pățit și fermierii din Ungaria, care au o experiență mai îndelungată și care au avertizat că problema va fi la preparatele din Mangalița și Bazna, unde unii vor pune doar slănină și restul carne industrială, dar că treptat se vor delimita cei care fac un produs bun.

Gust deosebit, calitate superioară

Cumpărătorii trebuie să știe ca Bazna sau Mangalița are o carne mai grasă, care o fac să aibă aspect marmorat și să fie mai fragedă și mai aromată, cu o savoare deosebită. „Mirosul cărnii proaspete e mult mai pregnant decât la carnea industrială, unde e mai fad. De aici pleacă și gustul, de la toate calitățile astea și în principal de la grăsime. Mulți se feresc, că zic că e o carne grasă – dar calitățile gustative și beneficiile aduse sănătății sunt mult mai mari, deoarece nu se forțează creșterea porcului, nu se modifică nimic la carne. Sperăm ca în următorii zeci de ani să nu se modifice genetic, iar drumul pe care-l prevăd asociației și crescătorilor este pe un trend foarte bun. Crescătorii din Ungaria mi-au zis că noi suntem cum erau ei în urmă cu 20 de ani. Asociația de acolo e formată de 25 de ani și acum exportă în Statele Unite, Japonia, Brazilia, Spania”, povestește președintele Asociației Crescătorilor de Suine Autohtone Mangalița și Bazna. Mai mult, cantitatea mare de jambon exportată către Spania i-a determinat pe vecinii unguri să solicite ajutorul asociației. Cu timpul, va ajunge și România să fie una dintre țările exportatoare, afirmă cu optimism dr. medic veterinar Ioan Cleja.

Legislație sanitar-veterinară adaptată suinelor autohtone

Există județe, cum este Cluj, care nu au abatoare pentru animale mari, iar crescătorii trebuie să meargă uneori chiar și o sută de kilometri, cu mai multe animale deodată, pentru a le sacrifica. Deoarece abatoarele mobile nu mai sunt o opțiune, nefiind cuprinse în programele de sprijin, există proiecte aprobate, măsuri, pentru puncte de sacrificare. „Trebuie să tai doi-trei porci, trebuie să te duci la abator cu două mașini! Împreună cu autoritățile, tot încercăm să găsim o modalitate de subvenționare. Apoi, trebuie schimbată, adaptată legislația sanitar-veterinară la aceste rase autohtone de suine, să poți face un mic abator, nu trebuie să ai 7-10 camere, ca să tai doi porci pe zi”, a specificat specialistul.

Porcii s-au tăiat și înainte în spații igienizate, controlate de medicul veterinar, fără a trebui să ceri avioane pentru că e nevoie de cameră de necropsie.

Rezolvarea acestor aspecte, dar și procesarea în familie ar reprezenta deschiderea spre ferma de familie. „Ca să faci o slănină bună, trebuie să pârlești animalul și atunci nu poți să-l bagi într-un abator unde-l opărești, unde vine fluxul, unde sunt anumite proceduri respectate, termene, pe când aici e totul manual. E mai mult manufactură decât industrie”, explică Ioan Cleja.

Porcul acesta necesită o abordare aparte, impusă de specificitatea sa, dar produsele pe care le dă sunt superioare.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – iunie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Zootehnie

DR. MARY-EUGENIA PANĂ, PREȘEDINTE ACEBOP:

În urmă cu ceva timp, când asociațiile de bovine agreau, cu o mare majoritate, actuala formă a SCZ (Sprijin Cuplat în Zootehnie), Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine din România (ACEBOP) a spus nu, pentru că a intuit ce va urma. La acea vreme ne-am susținut punctul de vedere pentru departajarea Registrului de rasă de producție și de alocarea SCZ pentru producție, pe indicatori de performanță. Am trimis adrese pe subiect, cu propunerile noastre, către fostul ministru Petre Daea, dar nu am avut răspuns, la fel ca pentru alte multe propuneri.

Un singur lucru am reușit: să ne convingem fermierii să nu acceseze acest tip de sprijin, pentru că are o formă contestabilă.

Când vedem astăzi reacția MADR și a ANSVSA, simțim că situația a fost bine înțeleasă și că intrăm pe un drum normal, care să aducă bani legali fermierilor.

Dar, fermierii trebuie și ei să înțeleagă ce se întâmplă astăzi, ce trebuia terminat din 1 ianuarie 2019, când a început să funcționeze alarma: Regulamentul Omnibus – bazat pe performanță – criteriu de bază în continuare, pentru PAC 2021-2027.

Modificări pe bază de producție, indicatori de performanță, care sunt absolut necesari, altfel nu vom mai primi sprijin de la Comisia Europeană.

Ce se întâmplă astăzi la bovine și ce ar trebui să fie?

Asociațiile care dețin registrul de vaci mame, după afirmațiile unor fermieri, sunt o adevărată mafie.

Nu poți băga vacile metis în registru, secțiunea secundară, pentru că asociațiile au pus o regulă – sub protecția ANZ sau nu, de 60% rasă curată.

Deși APIA oferă subvenție pe vacă mamă metis din rasă carne, trebuie adeverință de la asociație, care nu te primește decât în anumite condiții, pe care nu vrem să le discutăm – sunt instituții abilitate să verifice.

Regulile sunt făcute ca să nu se împartă cuantumul – și așa ajungem să importăm carne din afară, în loc ca vacile noastre metise să producă pentru abator. Cu SCZ, ar fi trebuit să avem sute de mii de vaci metise. Câte avem?

Puteam face față cu brio și la sprijinul pe depozitare privată!

Ne-ar fi trebuit tauri de carne sau însămânțări gratuite adecvate, ca să susținem efectivele – îmi spunea un prieten funcționar APIA – și câtă dreptate avea!

Cei care au luat 2.700 euro pe vacă ce interes au să se ia în considerare metișii?

Este normal ca o vacă de șase ani să fie cântărită și să i se ia taxa de COP?!

Pentru ovine, un subiect amplu dezbătut

Ce carcasă să exportăm dacă prin SCZ trebuie introduși berbeci din rasa Țurcană?

De ce nu propun oierii program de doi ani pentru masculi din rase de carne și un an Țurcană pentru tineret reproducție? Acum, masculii trebuie să fie din aceeași rasă, dacă femelele sunt înscrise în asociație.

Asta este legislația la ovine, făcută în detrimentul viitorului. Nu producție, selecție, indicatori de performanță. Ai berbec, ai hârtie, iei SCZ.

De aceea, ACEBOP salută cu încredere noile orientări ale MADR și ANSVSA, care vor aduce:

  • Bani demonstrabili și nu returnabili pentru crescători;
  • Evaluarea și recompensarea berbecilor de rasă demonstrată – în caz de sensibilitate la scrapie, la adevărata lor valoare, nu la valoarea de piață de abatorizare berbeci metiși;
  • Reducerea incidenței scrapiei în România și accesarea unor piețe bune și stabile;
  • Continuarea SCZ în PAC 2021-2027, pe criteriile de calitate și performanță cerute de CE.
Publicat în Opinii
Miercuri, 10 Iunie 2020 11:15

Pășunile și lucerna nu sunt despăgubite

Toți cei care vor suferi pagube din cauza secetei vor primi despăgubiri. Asta auzim de ceva vreme din gurile guvernanților. Și totuși nu toți cei afectați vor fi despăgubiți.
Din cauza secetei extinse în toată țara și fermele de animale sunt în suferință. Pășunile sunt uscate, iar lucerna, în multe zone din țară, n-a avut nicio șansă. La ora actuală, nu se știe cum va fi cu porumbul sau soia. Sunt crescători de animale care au intrat în stocurile de furaje, ca să nu lase animalele flămânde. „Este incredibil ce se întâmplă în județele afectate de secetă. Animalele sunt lăsate în voia sorții! Pășunile și lucerna sunt afectate de secetă în proporție de 90% și nu sunt luate în calcul de comisia care evaluează pagubele. Ni s-a spus că doar culturile de toamnă sunt evaluate și beneficiază de despăgubiri, nu și pășunile, nu și lucerna. Vai de fermierii care dețin animale! Zootehnia românească în loc să reînvie este lăsată să moară încet, încet și iar vom ajunge să importăm lapte din țara vecină, Ungaria”, ne-a spus Ilie Chifan, fermier membru în Cooperativa Agricolă TimLactAgro. În județul Arad, la Firiteaz, Ilie Chifan are o fermă de circa 300 de bovine din rasa Bălțată Românească.

Autoritățile se așteaptă ca suprafața calamitată de seceta pedologică să ajungă la 1,5 milioane de hectare. Însă, pare că aici nu intră pășunile și alte culturi agricole, cu excepția culturilor însămânțate în toamna trecută.
Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat recent că situația privind pagubele cauzate de secetă va fi finalizată până la 15 iunie, iar plățile către fermierii afectați de secetă vor fi făcute până la data de 30 iulie 2020.

Publicat în Știri

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a finanțat, prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, 11.380 de investiții în ferme zootehnice și mixte. Beneficiarii investițiilor din sectorul zootehnic au accesat fonduri europene în valoarea totală nerambursabilă de peste 606 milioane de euro prin submăsurile 4.1 „Investiții în exploatații agricole”, 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” și 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”.

Din totalul fermelor care au accesat bani europeni, 4.477 sunt exploatații mixte, vegetale și zootehnice, cu o sumă de 131,6 milioane de euro din total.

O mare parte din fermele finanțate de AFIR sunt dedicate apiculturii, respectiv 4.386 cu o valoare de 83,5 milioane de euro. Cele mai multe proiecte pentru apicultură au fost finanțate prin intermediul submăsurii 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” – 3.764 proiecte cu o valoare de 56,4 milioane euro.

De asemenea, AFIR a încheiat 1.616 contracte de finanțare pentru creșterea bovinelor de lapte, suma acordată pentru acest sector fiind de 106,2 milioane de euro. Acestor finanțări li se adaugă și 150 de ferme de creștere a bovinelor pentru carne, cu o valoare de 119 milioane de euro. „Precizăm că cele mai multe ferme de bovine pentru carne au fost finanțate în cadrul submăsurii 4.1 Investiții în exploatații agricole – 96 de proiecte cu o valoare de peste 117 milioane euro”, se arată într-un comunicat al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Totodată, fonduri nerambursabile în valoare de aproximativ 11 milioane de euro au fost accesate pentru investiții în 228 de ferme de ovine și caprine, cele mai multe fiind dezvoltate de către tinerii fermieri prin submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, respectiv 114 proiecte în valoare de 5,9 milioane euro.

Un alt sector zootehnic important care a beneficiat de bani europeni prin PNDR 2020 este cel al creșterii porcilor. Investițiile finanțate de AFIR în acest sector se ridică la 56,5 milioane de euro, sumă folosită de 95 de ferme.

83 de milioane de euro au mai plecat de la AFIR către 83 de ferme de păsări de curte. „Prin submăsurile 4.1, 6.1 și 6.3, Agenția a finanțat și 345 de ferme mixte de animale. Valoarea totală a proiectelor contractate depășește 15 milioane de euro”, precizează comunicatul AFIR.

Publicat în Zootehnie

VASILE IOSIF, PREȘEDINTE ASOCIAȚIA INDUSTRIEI DE PROTECȚIA PLANTELOR DIN ROMÂNIA - AIPROM:

În prezent, Uniunea Europeană este cel mai mare exportator și importator de produse agricole, fiind și cel mai mare producător de hrană din lume respectând standarde de calitate ridicate în domeniul alimentar la nivel global. În acest context, Comisia Europeană a prezentat recent două strategii: Strategia „De la fermă la consumator” și „Strategia pentru Biodiversitate 2030”, pilonii centrali ai Pactului Verde European, un proiect ambițios care își propune să transforme Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în anul 2050.

Combinând respectul pentru preferințele culinare specifice ale europenilor cu o lungă tradiție de producere a hranei sănătoase, abordarea pe care Comisia Europeană o promovează constant în ultima vreme aduce în discuție impactul actualului mod de producție asupra mediului. Obiectivul global al strategiei De la fermă la consumator” este reprezentat de regândirea întregului lanț de aprovizionare și construirea unui sistem alimentar durabil din punct de vedere ecologic, social și economic, care să acopere toate verigile acestuia transpunând în realitate dezideratele economiei circulare. Acest obiectiv reflectă un nivel ridicat de determinare pentru a reduce utilizarea și riscul asociat produselor de protecție a plantelor cu 50% până în 2030.

Comisia Europeană propune o reducere a consumului de fertilizanți cu cel puțin 20% până în anul 2030 solicitând statelor membre dezvoltarea și implementarea Planului Integrat de Management al Nutrienților. Complementar, Comisia Europeană propune o reducere cu 50% a vânzărilor de medicamente antimicrobiene până în 2030. De asemenea, un alt obiectiv extrem de ambițios al Comisiei Europene este acela de a crește suprafața ocupată de culturile organice până la cel puțin 25% din suprafața agricolă cultivată.

Comisia Europeană își propune să ajute consumatorii să își modifice preferințele culinare și să aleagă diete sănătoase și durabile, reducând risipa de alimente din gospodării. Comisia dorește să ofere consumatorilor informații mai complete, inclusiv prin mijloace digitale, cu privire la locul de unde provin alimentele, valoarea nutritivă a acestora și amprenta lor asupra mediului.

În egală măsură, Comisia Europeană consideră că așteptările cetățenilor europeni au evoluat și trebuie să conducă la schimbări majore în domeniul sectorului alimentar. Astăzi, peste 50% din populația Uniunii Europene este supraponderală și circa 20% din alimente sunt aruncate la gunoi (risipă alimentară). În jur de 43 de milioane de persoane din UE nu își pot permite în mod regulat o masă de calitate o dată la două zile.

În acest context, Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România – AIPROM și-a asumat misiunea de a promova utilizarea responsabilă a produselor de protecție a plantelor în condiții de siguranță pentru utilizatori, pentru consumatori și pentru mediul înconjurător, luând în considerare și satisfacerea cererii de produse agricole într-un mod sustenabil. Deși, în general, sunt încurajate opiniile polarizate și mai puțin cele de compromis, trebuie să amintim faptul că industria de protecție a plantelor furnizează soluții și produse pentru ambele modele de agricultură, atât pentru agricultura convențională, cât și pentru agricultura organică, oferind atât produse de sinteză chimică, cât și produse biologice.

Pentru că suntem noi înșine responsabili și conștienți de rolul pe care trebuie să îl jucăm și îl vom juca în producerea sustenabilă a hranei, apreciem că orice viziune ambițioasă de a limita sau de a restricționa anumite produse fitosanitare este corect și realist să țină cont în mod obligatoriu de următoarele considerente:

  • Deciziile privind reducerea sau interzicerea utilizării soluțiilor convenționale de protecție a plantelor trebuie să fie luate ținând cont de rezultatele științifice și nu în baza presiunilor emoționale sau politice. Suntem dispuși să discutăm un obiectiv posibil de reducere a utilizării pesticidelor, cu condiția ca acesta să fie bazat pe argumente științifice și să ia în considerare toți actorii care sunt influențați de aceste schimbări majore, și anume fermierii. În mod repetat s-a susținut faptul că Noul Pact Verde European și în special Strategia de la Fermă la Consumator” vor crea un nou mod de a produce și gestiona hrana, robust, rezistent la crize, incluzând pe toți cei din lanțul de aprovizionare, și care va pune la dispoziție hrană suficientă și accesibilă ca preț, indiferent de situație. Procentul propus de 50% de reducere a produselor de protecție a plantelor nu este unul realist și nu va avea efectul dorit de a crea un model de producție alimentară mai durabil în Europa. Acest obiectiv nu va face din Europa un standard de urmat pentru alte părți ale lumii, ci va crea sincope în procesul de producție, în aprovizionarea adecvată cu hrană a populației europene, va diminua competitivitatea agriculturii europene care va concura cu marii producători trans-oceanici care au la dispoziție o diversitate de soluții, plecând de la produsele de protecție convenționale și până la tehnicile genetice noi, precum CRISPER CAS9. Fermierul european, și în speță fermierul român, va duce o luptă cu arme inegale pe care, inevitabil, nu va putea să o câștige, pe termen scurt. Industria de protecție a plantelor dorește fixarea unor ținte realiste, care să reflecte rezultatele unei evaluări, ale unui studiu de impact.
  • Realitățile diferite existente la nivelul fiecărei țări membre a Uniunii Europene în ceea ce privește consumul de substanță activă la hectar. În prezent, România consumă cca 700 gr/ ha de substanță activă de pesticide, Ungaria consumă 1,2 kg/s.a ha, iar media UE este de peste 2 kg/s.a ha. Industria de protecție a plantelor din România consideră că orice decizie în sensul reducerii cantității de produse de protecție a plantelor trebuie să țină cont de aceste realități, iar reducerea propusă nu trebuie să fie aplicată egal pentru țările care din varii motive au investit mult mai puțin în inputuri agricole iar din această cauză și nivelul producțiilor la hectar este actualmente mult mai mic în general, de exemplu producția medie/ha din România față de țările din Vestul Europei.
  • De ani de zile de acum, și mai cu seamă începând din 2009, companiile din industria de protecție a plantelor întâmpină dificultăți masive în procesul de omologare a unui produs sintetic sau biologic. Legislația europeană adoptată în acea perioadă (Directiva 1107/1992) a creat un mediu dificil de evoluție pentru industria de protecție a plantelor. Astăzi o companie are nevoie, pentru a descoperi (inova) și a omologa un produs, de cca. 12 ani de cercetare precum și de o investiție de peste 280 milioane de dolari pentru a obține o moleculă sintetică. În prezent, procesul de omologare din Uniunea Europeană este extrem de restrictiv și consumatorii trebuie să cunoască că, după industria de medicamente, cel mai restricționat domeniu este cel al industriei de protecție a plantelor.
  • Așa cum am menționat și noi mai sus, stabilirea unor ținte cantitative de reducere a utilizării produselor de protecție a plantelor trebuie să plece de la nevoile actuale ale fermierilor de a controla bolile și dăunătorii, fără a le crea acestora dezechilibre economice sau a duce la creșterea prețului produselor agricole și fără a afecta aprovizionarea cu alimente pentru consumatori. AIPROM își dorește ca autoritățile europene să țină cont de progresele științifice în domeniu și de ritmul în care în mod realist pot fi generate soluții alternative. Așa cum oamenii au nevoie de medicamente, și plantele au nevoie de medicamentele lor - pesticidele.
  • Comisia Europeană nu a acordat importanța cuvenită evaluării efectelor resimțite de producătorii agricoli, odată implementate aceste măsuri. O abordare egalitaristă de reducere a consumului de pesticide în toate statele membre, indiferent de cantitatea utilizată în prezent, este profund discriminatorie pentru acele state care utilizează o cantitate de produse de protecție a plantelor situată mult sub media europeană, așa cum este cazul României, care folosește o cantitate de cca 700 gr de substanță activă de produs fitosanitar pe hectar, în timp ce media europeană depășește 2 kg/s.a ha. AIPROM derulează de mai mulți ani un program de monitorizare a consumului de substanțe active și de produse pe culturi, segmente de cultură, categorii de produse etc. Rezultatele sunt obținute prin raportările furnizate de membrii AIPROM într-un exercițiu de tip „black box” și sunt reprezentative pentru aprox. 90% din industrie. Rezultatele astfel obținute au validat informațiile din diverse analize si rapoarte realizate de firmele de profil europene care indică faptul că în România cantitatea de substanță activă utilizată a scăzut în ultimii ani. De exemplu, la rapiță cantitatea de substanță activă a scăzut în medie cu 24% între 2018 și 2019, iar la tratament sămânță scăderea înregistrată pentru aceeași perioadă a fost de 55,6%.
  • În colaborare cu specialiștii din domeniu, cu fermierii și cu distribuitorii de input-uri, AIPROM a gândit un nou proiect care va analiza situația soluțiilor (produselor) de protecție pentru cele mai importante culturi, pentru boli și dăunători specifici, evidențiind golurile de protecție și încercând să estimeze pierderile de producție înregistrate în absența acestor soluții. Rezultatele acestui demers analitic vor fi puse la dispoziția factorilor politici, a reprezentanților MADR, ANF și asociațiilor profesionale ale fermierilor, pentru a fi utilizate în dezbaterile care vor avea loc în perioada următoare în Comisia Europeană și în Parlamentul European. Măsurile pe care trebuie să le luăm pentru ca în limita restricțiilor impuse de legislație să putem oferi totuși sectorului agricol un nivel decent de protecție nu se reduc la acțiuni de convingere a factorului politic european, ci și la o mai bună gestionare internă a autorizării produselor de protecție a plantelor. De asemenea, România este printre puținele țări care nu au implementat încă un cadru de reglementare pentru autorizarea provizorie a produselor de protecție destinate culturilor minore, această posibilitate de reglementare fiind prevăzută în Directiva 1107/2009.
  • Reprezentanții politici și experții participanți în cadrul grupurilor de lucru ale organismelor europene trebuie să folosească argumente solide cu care să ducă o luptă susținută pentru a apăra statutul special al României, cu organisme de dăunare specifice și foarte agresive și care nu sunt prezente în alte state membre. Un exemplu în acest sens este Tanymecus Dilaticollis (rațișoara porumbului). Acest dăunător polifag nu este răspândit în partea de Vest a Europei. Dacă nu vom avea derogare pentru tratamentul la sămânță cu insecticide neonicotinoide și în anul 2021, România nu va avea niciun produs eficient omologat pentru combaterea acestui dăunător. În această situație, fermierii români pot pierde ușor până la un milion de hectare de porumb și floarea-soarelui, numai din cauza acestui dăunător. Se pune întrebarea cine va plăti această pagubă, pentru că pierderea nu va putea fi suportată de către fermierul român. La nivelul AIPROM, specialiștii noștri au început deja să lucreze, împreună cu fermierii și distribuitorii, la un document care să scoată în evidență vulnerabilitățile fermierilor români în a controla eficient unele organisme de dăunare. În prezent, România cultivă peste 130.000 de hectare de soia, dar nu avem omologat niciun fungicid pentru combaterea bolilor, nu avem produse sistemice omologate pentru combaterea afidelor la lucernă și lista poate continua.
  • Creșterea suprafețelor ocupate de culturi organice înseamnă producții mai mici. Acest lucru presupune că vom fi nevoiți să cultivăm mai mult pământ pentru a asigura aceeași cantitate de produse agricole. Trebuie să înțelegem că produsele biologice, produse care sunt dezvoltate și obținute tot de industria de protecție a plantelor, pot fi utilizate numai împreună cu produsele sintetice și nu le pot înlocui pe acestea din urmă.
  • AIPROM consideră cu tărie ca inovația este o parte importantă a soluției pentru o agricultură durabilă și produse sănătoase într-o societate care respectă mediul și gestionează cu inteligență resursele. Companiile noastre vor continua să investească în moduri inovatoare de a proteja culturile, cu investiții mari în obținerea de pesticide care au un profil mai prietenos cu mediul, în biopesticide și tehnologii de precizie pentru o agricultură durabilă, astfel încât să le permită fermierilor să aplice substanțe doar atunci când este nevoie și unde este nevoie utilizând tehnologiile digitale care au început deja să facă parte din viața fermierului.
  • AIPROM crede că acum este unul dintre acele momente-cheie în care toți factorii interesați trebuie să coopereze pentru a pune la dispoziția autorităților și politicienilor români din Parlamentul European argumente consistente care să servească intereselor agriculturii românești.
Publicat în Opinii

Criza generată de noul coronavirus provoacă dezbateri intense la nivelul autorităților Uniunii Europene. Fermierii români sunt interesați de discuțiile cu privire la sprijinirea agriculturii, ca sector strategic în asigurarea securității alimentare a cetățenilor UE. Totodată, măsurile adoptate la nivel european pentru susținerea producției agroalimentare și a producătorilor sunt urmărite cu interes.

Clubul Fermierilor Români a propus, ca măsură suplimentară de sprijin a fermierilor, acordarea avansului la plățile directe începând cu luna iulie 2020, din bugetul național, ceea ce ar permite finanțarea rapidă a producătorilor agricoli, evitând cheltuielile suplimentare cu obținerea unor credite de finanțare a producției de către fermieri. „Înțelegem că și alte state europene, printre care Italia, Olanda, Germania, pregătesc măsuri imediate pentru plată începând cu luna iulie a acestui an a 70% din plățile directe. Mecanismul propus ar folosi flexibilitatea oferită de Cadrul Temporar pe perioada crizei COVID-19, respectiv avansul plăților directe, care se pot acorda începând cu 16 octombrie până la 30 noiembrie, să fie transferat fermierilor sub forma unui împrumut garantat de stat, cu dobândă de 0%, prin adeverința emisă de APIA, încă din luna iulie, după terminarea controlului administrativ al cererilor de plată”, a precizat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Accesul anticipat al fermierilor la subvențiile care li se cuvin poate să salveze multe afaceri în agricultură, în condițiile secetei actuale, al impactului economic negativ asupra celor care alături de cultura vegetală au dezvoltat capacități de producție și procesare (de exemplu, sectoarele lapte și carne, aflate în dificultate în acest moment).

Clubul Fermierilor Români solicită autorităților noastre să ia o decizie urgentă care să permită fermierilor accesul rapid la finanțare, pentru asigurarea stabilității și continuității afacerilor în acest domeniu strategic.

Despre faptul că fermierii români consideră că sprijinul european nu este suficient pentru a susține sectorul agroalimentar românesc, impunându-se adoptarea unor măsuri specifice, la nivel național, adaptate la realitatea noastră, precum și propunerile Clubului Fermierilor, am scris aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/eveniment/item/4491-sprijinul-european-nu-e-suficient-agricultura-romaneasca-are-nevoie-de-masuri-adaptate-la-propria-realitate.html

Publicat în Știri

Ieri, 13 mai 2020, a avut loc videoconferința miniștrilor Agriculturii și Pescuitului din Uniunea Europeană, organizată de Președinția croată pentru a evalua măsurile adoptate în vederea limitării impactul negativ al pandemiei de COVID-19 asupra sectorului agricol și pescuitului. Au participat și cei doi comisari europeni pentru agricultură și pentru mediu, oceane și pescuit, Janusz Wojciechowski și Virginijus Sinkevičius.
Ministrul Adrian Oros a declarat că, în contextul actual dificil în care se află sectorul agricol, este fundamental ca reglementările Politicii Agricole Comune să fie adaptate rapid pentru a permite statelor membre să aibă flexibilitate în asigurarea cadrului necesar astfel încât acestea să continue să-și susțină fermierii și alte categorii de beneficiari ai PAC.
Adrian Oros a solicitat sprijin financiar direct din FEGA pentru lapte, carne de porc și carne de pasăre similar cu cel acordat în 2015 și 2016 pe perioada embargoului cu Rusia. Totodată, pentru sectorul vitivinicol, afectat de închiderea lanțului HoReCa, s-a solicitat Comisiei Europene ca sumele disponibile pentru programul național vie-vin să poată fi utilizate pentru a evita abandonul plantațiilor viticole înființate prin programele de reconversie.

Pasărea și porcul, cele mai afectate de actuala criză

Cu o zi înaintea videoconferinței miniștrilor Agriculturii și Pescuitului din UE, pe 12 mai 2020, Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine din România (ACEBOP) a trimis către comisarul european pentru Agricultură și către ministrul Adrian Oros o serie de solicitări, arătând că filierele cărnii de pasăre și porc rămân cele mai afectate sectoare din agroindustria României. „Pasărea și porcul trebuie sprijinite, chiar dacă dumneavoastră, domnule comisar, ați manifestat o anumită reticență pentru aceste sectoare. Carnea de pasăre se produce astăzi pe stoc, nu avem unde vinde, restaurantele sunt închise, țările terțe sunt reticente”, se arată în documentul ACEBOP.

În prezent, la marii producători din România sunt peste 20.000 de tone carne congelată. „Nu în ultimul rând, vorbim de contracte  pe care le au producătorii pentru achiziția de pui de o zi, se importă milioane de pui lunar din UE în România și aproape două milioane de purcei anual. Pe lângă depozitarea privată pentru carnea de pasăre și porc, considerăm oportun sprijinul pentru încetinirea producției și pentru diferența de preț la furaj. Pierderile de venit sunt astăzi deosebit de grave, ar trebui sprijinite la nivel comunitar, deoarece siguranța alimentară înseamnă siguranța marii familii europene. Extinderea bugetului sectorului de agricultură prin utilizarea rezervei europene pentru situații de criză, 478 de milioane de euro, este importantă pentru sectorul strategic alimentar european și poate reprezenta o sursă de sprijin pentru toate statele membre, pentru toate sectoarele afectate din agricultura europeană”, a precizat dr. Mary Pană, președinte ACEBOP.

Ajutor pentru depozitarea privată a anumitor produse agroalimentare

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, în data de 4 mai 2020, au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L140 o serie de acte normative adoptate de către Comisia Europeană în vederea optimizării gestionării anumitor activități agricole specifice pe perioada în care pandemia de COVID-19 afectează statele membre UE. Printre aceste reglementări se numără și cele cu rol în intervenția pe piață prin acordarea unui ajutor pentru depozitarea privată a anumitor produse agroalimentare, astfel: Depozitare privată carne de bovină (Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/596 al CE din 30 aprilie 2020 privind acordarea ajutorului pentru depozitarea privată a cărnii proaspete sau refrigerate de bovine cu vârsta de opt luni sau mai mult și stabilirea în avans a cuantumului ajutorului); Depozitare privată carne de capră și de oaie (Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/595 al CE din 30 aprilie 2020 privind acordarea de ajutoare pentru depozitarea privată a cărnii de oaie și de capră și fixarea în avans a valorii ajutorului); Depozitare privată a untului (Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/597 al CE din 30 aprilie 2020 privind acordarea ajutorului pentru depozitarea privată a untului și stabilirea în avans a cuantumului ajutorului); Depozitare privată lapte praf degresat (Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/597 al CE din 30 aprilie 2020 privind acordarea ajutorului pentru depozitarea privată a laptelui praf degresat și stabilirea în avans a cuantumului ajutorului); Depozitare privată a brânzeturilor (Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/591 al CE din 30 aprilie 2020 de deschidere a unei scheme de ajutor cu caracter temporar și excepțional pentru depozitarea privată a anumitor brânzeturi și de stabilire în avans a cuantumului ajutorului).

Regulamentele specifice stabilesc: tipurile de produse eligibile, perioadele de depozitare, garanțiile aferente cererilor de ajutor (unde este cazul), cuantumul ajutorului pentru fiecare categorie de produs.

Perioada de depunere a cererilor este deschisă începând cu data de 7 mai 2020. Pentru produsele carne de bovină, respectiv carne de oaie și capră s-a stabilit ca termen-limită de depunere a cererilor, data de 30 iunie 2020.

Formularul cererii de ajutor este disponibil pe site-ul APIA: www.apia.org.ro sau va fi pus la dispoziția solicitanților de către funcționarii APIA prin mijloace electronice, în urma unei solicitări adresate pe adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.. După completare de către solicitant, cererea de ajutor, împreună cu documentele atașate cererii și documentele privind constituirea garanției, va fi scanată/fotografiată și, toate, vor fi transmise la APIA, pe adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., împreună cu dovada expedierii documentelor originale prin servicii de poștă/curierat, sau vor fi depuse la Registratura APIA –Aparat Central, din B-dul. Carol I, nr. 17, sector 2, București. Documentele semnate electronic se transmit tot la adresa de e-mail indicată mai sus.

Toate produsele trebuie să respecte inclusiv prevederile stabilite în Anexa VI a Regulamentului (UE) nr. 1240/2016. În cazul produselor a căror depozitare se efectuează după aprobarea cererii de ajutor și care au o garanție constituită aferentă cererii, perioada maximă pentru constatarea conformității produselor și intrarea în depozit la locul de congelare a cantităților din cerere este de maximum 28 de zile de la notificarea privind aprobarea. Dacă în cele 28 de zile a intrat în depozit sub 95% din cantitatea solicitată în cererea de ajutor, garanția aferentă se reține în totalitate, iar ajutorul nu se mai acordă.

Informații detaliate privind depozitarea privată a produselor agroalimentare se regăsesc postate la link-ul http://www.apia.org.ro/ro/directia-masuri-de-piata/depozitare-privata-produse-agricole/anul-20201588866345.

Publicat în Eveniment

Fermierii români consideră că sprijinul european nu este suficient pentru a susține sectorul agroalimentar românesc, impunându-se adoptarea unor măsuri specifice, la nivel național. „Criza cauzată de COVID-19 a demonstrat încă o dată importanța sectorului agroalimentar pentru omenire și de aici necesitatea adoptării de măsuri menite să susțină menținerea producției agroalimentare și a producătorilor care asigură securitatea alimentară a României”, afirmă Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă.

În contextul pandemiei generate de noul coronavirus, Comisia Europeană a propus următoarele măsuri pentru sectorul agroalimentar:

  • prelungirea termenului de depunere a cererilor de plată cu o lună, de la 15 mai la 15 iunie;
  • posibilitatea acordării plăților în avans în procent de 70% în loc de 50%, dar tot de la 16 octombrie, doar pe baza controlului administrativ al documentelor (fără necesitatea efectuării controlului pe teren);
  • exceptarea de la regulile ajutorului de stat cu posibilitatea acordării, din bugetul național, a până la 100.000 euro pe fermă și până la 800.000 euro pentru unitățile de procesare;
  • măsuri de intervenție în sumă de 80 milioane de euro pentru sectoarele lactate și carne (mai puțin pentru carnea de pasăre) care se traduc în: stocarea privată a laptelui praf degresat, a untului și brânzeturilor, respectiv a cărnii;
  • pentru sectorul vinului: distilarea de criză, stocarea privată și recoltarea în verde;
  • măsuri de flexibilizare în utilizarea fondurilor de dezvoltare rurală pentru a contracara efectele COVID-19.

Măsuri care ar ajuta în mod real producătorii autohtoni

Sprijinul propus de Comisia Europeană nu este în măsură să salveze sectorul agroalimentar din România, consideră producătorii noștri. „Din acest motiv, se impune identificarea unor soluții la nivel național, care să permită salvgardarea producției agroalimentare românești, sens în care Clubul Fermierilor Români a propus deja stabilirea unui Grup de analiză operativă la nivelul MADR, cu participarea reprezentaților producătorilor din sectorul agroalimentar”, a precizat Florian Ciolacu.

Propunerile Clubului Fermierilor Români:

  • Plata în avans, chiar din luna iulie, a plăților directe care în mod normal se plătesc în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie și se efectuează din bugetul național urmând a fi rambursate de Comisia Europeană în luna ianuarie a anului viitor. O astfel de măsură ar permite finanțarea rapidă a producătorilor agricoli evitând cheltuielile suplimentare cu obținerea unor credite de finanțare a producției de către fermieri. Dacă plățile în avans se efectuează oricum din bugetul național, trebuie reiterată această solicitare în viitorul Consiliu de miniștri ai agriculturii, având în vedere că și la precedenta videoconferință mai mulți miniștri au solicitat posibilitatea efectuării plăților în avans chiar de la 1 iulie 2020. Mai mult, în condițiile crizei grave – forță majoră, autoritățile italiene intenționează să înceapă plățile în avans chiar și din luna mai, așa cum s-a anunțat în presa italiană. Se poate chiar solicita Comisiei Europene avansarea unor credite avantajoase statelor membre pentru plata avansurilor în agricultură;
  • Plata unor ajutoare de stat către producătorii cei mai afectați: adoptarea exceptării de la regulile ajutoarelor de stat de către Comisia Europeană permite acordarea până la 100.000 euro pe fermă și până la 800.000 euro pe unitate de procesare. În acest sens trebuie efectuată o analiză care să permită identificarea clară a producătorilor cei mai afectați, cu date contabile reale, și pentru care statul român să acorde sprijin financiar. Trebuie avuți în vedere acei producători care produc pentru piață și care mențin forța de muncă angajată în această perioadă dificilă;
  • Acordarea de ajutoare de stat fermelor celor mai afectate de secetă – în contextul crizei COVID-19, România riscă să înregistreze cea mai slabă producție agricolă din cauza secetei grave instalate încă din toamna trecută. Fermierii afectați înregistrează pierderi mari, dar mai grav este că se pune sub semnul întrebării securitatea alimentară a României, care va afecta enorm bugetul și economia naționale. De aceea, este imperios necesar să se adopte din timp măsuri pentru a salva producția agricolă – acordarea de apă pentru irigat și energie electrică cu titlu gratuit, până nu se distrug și culturile de primăvară, cele de toamnă fiind grav afectate în mai multe regiuni ale țării.
  • Instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sistemele locale de irigații pentru fermierii din sectorul producției primare de produse agricole, afectați, pe lângă răspândirea virusului COVID-19, și de lipsa acută sau fluctuația de precipitații.
Publicat în Eveniment
Pagina 1 din 5

Publicitate

Adama iulie 2020 300x250

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista