În anul care tocmai s-a încheiat, compania Romvac a împlinit 50 de ani de activitate. La finalul lui 2024, împreună cu directorul general/președintele Consiliului de Administrație, dr. Viorica Chiurciu, am discutat despre drumul parcurs de companie de la începuturi până astăzi. Reamintim că, Romvac este o companie producătoare de medicamente de uz veterinar, dar și pentru utilizare în medicina umană. Romvac Company și-a început existența de la un singur vaccin, pentru ca astăzi să ajungă să realizeze aproape 300 de produse medicinale de uz veterinar și alte aproape 100 de uz uman, astfel că la ora actuală vorbim de o companie reprezentativă pentru medicina veterinară și umană.

Reporter: Să începem cu produsele de uz veterinar, având în vedere că, în prezent, Romvac Company este cel mai mare producător de medicamente din România. Așadar, care e parcursul de la începuturi până astăzi în ceea ce priveşte producţia de medicamente de uz veterinar?

Viorica Chiurciu: Am început în 1974 cu un laborator care se numea „Laboratorul de virusuri tumorale aviare”, un laborator care a produs un singur vaccin, cel contra bolii Marek, era cancerul la găină. În felul acesta am marcat o premieră pe plan european, ajungând la o producție anuală de 20 de milioane de doze în 1977. Însă,  tot în 1974, fiind necesari nişte embrioni pentru producerea acestui vaccin, s-a înfiinţat şi o fermă specială, cu găini libere de germeni patogeni, singura fermă de acest fel din sud-estul Europei.

În 1981, Laboratorul de virusuri tumorale aviare s-a transformat în Centrul de Cercetări şi Biopreparate pentru Păsări şi Animale Mici. Această întreprindere a avut o dezvoltare explozivă atât în domeniul cercetării, cât şi în domeniul producţiei de vaccinuri şi reactivi pentru păsări şi animale mici. Aşa încât, până în 1990, datorită acestei cercetări, portofoliul de produse biologice s-a dezvoltat până la 30, necesare atât avicolelor româneşti, cât şi caniselor pentru vulpi, iepuri, câini ş.a.m.d.

Marea cotitură a Centrului a fost când, în 1990, s-a transformat în SC Romvac Co S.A., când s-au extins foarte mult produsele biologice şi vaccinurile, de data aceasta şi pentru animale mari şi mijlocii – bovine, ovine, suine –, dar a fost o premieră că am introdus noţiunea de „medicament de uz veterinar”. Şi aşa am făcut aproape 400 de medicamente de uz veterinar. În 1995 ne-am şi privatizat prin metoda MEBO şi compania Romvac a evoluat nestingherită pe o piaţă puternic concurenţială.

Reporter: Ce înseamnă astăzi compania Romvac?

Viorica Chiurciu: Astăzi, Romvac este o companie puternică, matură, este cel mai mare producător şi distribuitor local. Avem în portofoliu peste 60 de produse biologice, aceasta însemnând vaccinuri de uz veterinar, seturi de diagnostic, produse revelatoare. Vaccinurile sunt pentru păsări, bovine, ovine, suine, caprine, cabaline, iepuri, câini şi pisici. De asemenea, avem peste 200 de medicamente de uz veterinar pentru toate speciile de animale crescute în România, din toate clasele farmaceutice, adică produse rehidratante, antiparazitare, antimicotice, antiinflamatorii, produse pentru dezinfecţii, dezinsecţii, deratizare, produse pentru afecţiuni dermatologice, ale glandei mamare ş.a.m.d. Totodată, produsele noastre sunt condiţionate în toate formele: soluţii, suspensii, unguente, comprimate.

Activăm pe trei divizii: divizia de medicină veterinară, de medicină umană şi compartiment de biotehnologii pentru fabricarea unor produse destinate sănătăţii plantelor şi solului. În toate aceste produse avem şi suplimente alimentare pentru animale şi premixuri, inclusiv pentru albine avem un stimulator, care prin componentele sale intervine în probleme bacteriologice, virusologice ale albinelor.

Am investit foarte mult în retehnologizare şi la ora actuală avem spaţii de producţie moderne, am investit în utilaje, în linii tehnologice. Avem un complex de laboratoare: Laborator pentru control de vaccinuri şi medicamente pentru uz veterinar, Laborator sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, care este acreditat RENAR, şi Laboratorul de cercetare-dezvoltare imunoinstant.

Avem o reţea de distribuţie solidă, compusă din depozitul central care este aici, la sediu, în Voluntari (Ilfov), dar şi 34 de depozite judeţene teritoriale şi farmacii. Prin urmare, pur şi simplu vorbim de un adevărat holding al activităţii noastre.

Reporter: În urmă cu mai bine de zece ani, împreună cu echipa de la Romvac ați pornit pe drumul cercetării în medicina umană. Ce v-a determinat să faceţi acest pas?

Viorica Chiurciu: Pornind de la pericolul amplificării fenomenului de rezistenţă antimicrobiană indus de folosirea necorespunzătoare şi excesivă a antibioticelor, Romvac a lansat pe piaţă nişte produse revoluţionare care să fie o alternativă la această medicină alopată. Am lansat pe piaţă oul hiperimun şi produsele din gama imunoinstant, care cuprind 100 de produse şi care au la bază imunoglobulinele IgY specifice, acestea fiind anticorpi de pasăre. Demersul nostru ştiinţific în acest sens a fost acela că OMS şi Centrul european de prevenire şi combatere a bolilor a atras atenţia în repetate rânduri că ne aflăm în era post-antibiotice şi că antibioticele de ultimă generaţie îşi pierd din eficienţă în combaterea unor infecţii.

Aceste produse, având la bază imunoglobulinele IgY specifice care sunt anticorpi de pasăre, au multiple beneficii pentru sănătatea umană, şi anume: sunt adjuvanţi în terapia pentru infecţii cu bacterii rezistente la antibiotice, infecţii urinare, infecţii genitale, gastrice, intestinale, dermatologice, pulmonare ş.a.m.d. De asemenea, susţin sistemul imunitar, asigurând unitatea pasivă a organismului, adică dau organismului anticorpi gata pregătiţi de pasăre şi sunt adjuvanţi în anumite boli autoimune, cum ar fi psoriazisul. Se adresează tuturor categoriilor de vârstă, copiilor, adulţilor şi vârstnicilor care se confruntă cu fenomenul de imunosenescenţă. Mai ales în anotimpurile friguroase este bine să ne întărim imunitatea, mai ales atunci când avem o imunitate scăzută şi suntem confruntaţi cu anumite situaţii de boală. În cabinetul nostru de medicină alternativă ne trec pragul mulţi pacienţi, atât din ţară, cât şi din străinătate, care se confruntă cu patologii din cele mai diverse, unele foarte complicate.

Reporter: Trebuie să mai punctăm un fapt important în evoluția Romvac Company, ați intrat și pe tărâmul produselor care trebuie să aibă grijă de mediu, de sol, de plante. Mai exact despre ce este vorba?

Viorica Chiurciu: Pentru reducerea impactului chimizării și pentru promovarea unei agriculturi ecologice durabile, la Romvac am creat un îngrăşământ 100% ecologic, Rom-Agrobiofertil NP, utilizând bacterii benefice existente în microflora solului. Din multitudinea acestora, pentru obţinerea produsului Rom-Agrobiofertil NP au fost selectate: Azospirillum lipoferum, Azotobacter chroococcum şi Bacillus megaterium. Am mai dezvoltat un produs numit Bioromsil, care practic este un probiotic, un auxiliar tehnologic care se pretează pentru conservarea plantelor furajere.

Reporter: Sigur că toate aceste produse pe care le realizaţi, produse complete pentru uz veterinar, pentru medicina umană, pentru agricultură, au nevoie de o serie de acreditări şi de certificări la nivel naţional, dar şi european.

Viorica Chiurciu: De-a lungul anilor, compania Romvac a investit enorm în retehnologizare şi am obţinut acreditări şi certificări. Am obţinut certificarea pentru sistemul de management integrat, care înseamnă calitate, mediu şi sănătate-securitate ocupaţională, în conformitate cu standardele de referinţă corespunzătoare. De asemenea, din partea Autorităţii Sanitare Veterinare şi pentru Siguranța Alimentelor avem confirmarea de încadrare în normele de bună practică de fabricaţie GMP. Tot acest set de reguli reprezintă pentru compania Romvac o carte de vizită, atât în ţară, cât şi în străinătate.

Reporter: S-a început cu cercetarea, se continuă cu cercetarea, pentru că ea este cea care aduce pe piaţă produse noi pe de o parte, iar pe de altă parte vă menţine la un standard de calitate foarte ridicat. Ca atare, ce a însemnat cercetarea şi ce beneficii a adus cercetarea pentru compania Romvac?

Viorica Chiurciu: Romvac este unitate atestată pentru activitate de cercetare-dezvoltare, în coordonarea ASAS. Societatea noastră este printre singurele unităţi care alocă fonduri proprii pentru cercetarea ştiinţifică necesară inovării, îmbunătăţirii şi dezvoltării gamei proprii de produse, fapt ce ne-a asigurat unul dintre locurile fruntaşe pe piaţa de producţie şi distribuţie a vaccinurilor şi medicamentelor de uz veterinar.

Pe lângă cercetarea internă, tehnologică, care stă la baza produselor noastre, noi participăm şi la programe de cercetare de interes naţional, care se află sub patronatul unor instituţii ale statului cum sunt Ministerul Agriculturii, Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Economiei, Institutul „Victor Babeş”, aşa încât am obţinut fonduri nerambursabile şi avem rezultate notabile şi în aceste domenii, aferente acestor proiecte de cercetare. De asemenea, din aceste proiecte de cercetare am reuşit să producem şi să punem pe piaţă produse noi.

În prezent, suntem într-un program de cercetare de interes naţional cu mai multe instituţii ale statului, inclusiv cu facultăţi, în vederea obţinerii unui vaccin pentru pesta porcină africană. Desigur, toate aceste cercetări ne-au adus multe beneficii, în primul rând un plus de valoare ca imagine pentru compania noastră, dar şi ca imagine pentru ţară, pentru că am obţinut multe premii internaţionale, am participat cu lucrări ştiinţifice care au la bază brevete de invenţie atât în ţară, cât şi pe plan european, şi am câştigat medalii de aur multiple la Salonul internaţional al cercetării ştiinţifice, inovării şi invenţiei de la Cluj, am obţinut medalii de aur în 2018, 2022, 2023, iar în anul 2024 am obţinut la Salonul internaţional al inovării şi cercetării din Timişoara zece medalii de aur şi marele premiu al salonului internaţional. Tot în anul în care am împlinit cinci decenii de existență, am participat cu lucrări ştiinţifice în domeniul medicinei umane, am participat la Salonul internaţional de inovaţii şi invenţii de la Londra şi am câştigat două medalii de aur şi premiul special al juriului.

Reporter: Pentru a avea o imagine mai completă a celor 50 de ani parcurşi de compania Romvac, cum a influenţat parcursul istoric al companiei cultura organizaţională a societăţii?

Viorica Chiurciu: O cultură organizaţională potrivită poate să crească productivitatea muncii, de aceea este foarte importantă. Această cultură organizaţională nu a apărut spontan şi natural, istoricul şi-a pus mult amprenta pe aceasta. O cultură organizaţională trebuie să fie creată şi menţinută, iar la acest lucru a contribuit toată echipa începând cu managerul general, cu şefii locurilor de muncă, cu toată echipa angajaţilor care lucrează la noi în companie de 20, 30, 40, 45 de ani, unii chiar în familii, lucrează aici părinţi, copii şi nepoţi. Aşadar, este o dedicare şi pentru companie, aceştia şi-au transmis din generaţie în generaţie aceste valori, şi anume: punctualitate, profesionalism, lucrul în echipă, empatie. Oamenii au avut încredere în managerul general, au avut încredere în leadership şi în rezultatul muncii lor.

De aceea, ţin foarte mult la colectivul meu pe care mă bazez şi, ca director general al acestei companii şi lider al colectivului pe care-l conduc, doresc de fiecare dată ca angajaţii mei să fie mulţumiţi, să fie implicaţi şi productivi şi să transmită aceste valori despre care vorbeam înainte celor care sunt noi în echipă, pentru că acest lucru este o carte de vizită nu numai pentru compania noastră, dar şi pentru angajaţi care acţionează ca imagine prin comportamentul lor şi prin atitudine.

Reporter: Ca să ajungi la nivelul de a putea să oferi stabilitate angajatului, siguranţă şi o bunăstare, trebuie să faci continuu investiţii, mai ales într-o lume concurenţială ca aceasta. Dvs. n-aţi stat pe loc, tocmai de aceea compania este numărul 1 în România în ceea ce priveşte cercetarea, producţia şi distribuţia de produse. Cât de importante sunt aceste investiţii pentru societate?

Viorica Chiurciu: Într-adevăr, noi am investit foarte mult în dezvoltarea companiei, am investit în linii de producţie, în utilaje, în aparatură de laborator de top, în maşini auto pentru dezvoltarea distribuţiei noastre, fiind foarte importante pentru că fără o investiţie realitatea te depăşeşte. Şi toate aceste investiţii au ca rezultat formarea şi dezvoltarea unor noi produse necesare şi competente pe piaţă.

În 2024 am deschis un depozit de medicamente în Cluj, am achiziţionat două staţii de apă, cu anumiţi parametri de puritate ceruţi de farmacopeea europeană, fiind o obligativitate pentru regulile de bună practică de fabricaţie GMP.

Reporter: Cum vedeţi viitorul companiei Romvac?

Viorica Chiurciu: Deşi ne-am confruntat foarte des cu situaţii ostile în domeniul nostru de activitate, eu totuşi privesc cu optimism viitorul Romvac, gândind că succesul în această afacere are la bază întâmpinarea unei necesităţi, a unei nevoi. Iar sănătatea este cea mai mare nevoie a omenirii.

De asemenea, privesc cu optimism spre implementarea unor noi strategii care vizează lărgirea şi dezvoltarea portofoliului nostru de produse, creşterea cotei de piaţă, întărirea parteneriatului cu fermierii, noi proiecte şi, de asemenea, intenţionăm să ne extindem şi mai mult pe piaţa externă cu medicamentele şi produsele noastre medicinal-veterinare. Deja noi exportăm pe trei continente şi datorită acestor certificări şi acreditări pe care le-am amintit, GMP şi Sistem de management integrat, care atestă calitatea produselor noastre. Medicina este o ştiinţă, iar organismul uman sau animal este cel mai mare mister, totdeauna cercetarea şi tehnologia sunt supuse unor evoluţii continue şi de aceea salutăm acest lucru, pentru că încontinuu suntem implicaţi în cercetare.

Totodată, privesc cu optimism pentru că mă bazez pe colectivul meu, orice organizaţie şi mai ales organizaţia pe care o conduc este ca un mecanism de a cărei funcţionare depind toate aceste piese, privesc cu optimism spre viitor pentru că mă bazez pe oameni şi pe cultura organizaţională, care este o carte de vizită a companiei noastre şi dorim să o păstrăm şi să o transmitem mai departe, pentru că această cultură organizaţională a fost construită pas cu pas timp de 50 de ani.

Reporter: În acest moment se poate spune că Romvac a atins succesul în afaceri?

Viorica Chiurciu: Cu certitudine că Romvac a atins succesul în afaceri, gândind la toţi aceşti indicatori de succes pe care compania i-a punctat de-a lungul timpului, şi anume: profitul, mereu crescând de la an la an, pe care l-am reinvestit, dar am oprit şi pentru a da dividende oamenilor şi acţionarilor, mă gândesc la notorietatea pe care o avem, faptul că suntem cunoscuţi şi recunoscuţi pe unde mergem, este de asemenea un indicator de succes pentru noi, apoi loialitatea angajaţilor faţă de companie, care denotă încrederea în managerul general, în leadership şi încrederea în rezultatul muncii lor.

Aş aminti ca un indicator de succes încrederea partenerilor noştri de afaceri şi a clienţilor noştri, care ne cumpără produse nu numai datorită caracteristicilor oferite de acestea, dar mai ales pentru că au încredere în afacerea noastră, în compania noastră, de aceea am şi construit o reţea de parteneri de afacere şi clienţi solidă, care ne dau o siguranţă pentru viitor şi o stabilitate.

Reporter: În concluzie, Romvac are şi o reţetă a succesului?

Viorica Chiurciu: Din experienţa mea nu există o reţetă sigură. Pentru a atinge succesul şi performanţa în afacere nu este suficient să ai cunoştinţe doar în domeniu, ci trebuie să le fructifici şi să le pui în echilibru cu alte abilităţi de lider, de manager, de comunicare. A avea o afacere de succes este nevoie de viziune, de o planificare meticuloasă şi de o adaptabilitate constantă.

CITEȘTE ȘI: Viorica Chiurciu, între vocație și pasiune

Îngrășământ biologic românesc pentru agricultură ecologică, Rom-Agrobiofertil NP

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Cei care lucrează în agricultură sunt conștienți de impactul pe care deciziile luate pentru protejarea productivității și calității culturilor îl au asupra viitorului întregului sector și asupra mediului înconjurător. În timp ce fermierii se străduiesc să producă hrană sănătoasă cu calități nutriționale ridicate pentru a asigura alimentația populației în creștere a lumii, companiile de cercetare și dezvoltare lucrează de mulți ani la găsirea de soluții inovatoare pentru substanțe active care să răspundă provocărilor viitoare și să contribuie eficient la protecția culturilor și la securitatea alimentară.

În sectorul agricol, fără protecția culturilor nu este posibilă producerea unor cantități mari și de calitate de materii prime alimentare. Prin urmare, fermierii au nevoie de soluții inovatoare și eficiente de protecție a culturilor pentru a crește eficiența și a menține productivitatea. Abordarea inovatoare a companiilor de cercetare și dezvoltare din domeniul agricol, precum Corteva Agriscience, se bazează pe nevoile și feedback-ul fermierilor și este inspirată de căutarea unor soluții noi inovatoare.

Cercetarea privind substanțele active este un proces de lungă durată, care poate dura până la 10-12 ani, timp în care cercetătorii au acces la o bogăție de informații și date care asigură că produsul îndeplinește cele mai stricte cerințe de omologare.

În conformitate cu criteriile de sustenabilitate și protecție a mediului, Corteva lucrează la dezvoltarea unor substanțe active care au efect chiar și în cantități foarte mici. De exemplu, substanța activă Arylex™ (halauxifen-metil) este un carboxilat de auxină piridină, prezent în mai multe erbicide comercializate de companie, și este suficientă pentru a asigura acțiune erbicidă împotriva unor buruieni la o doză de 3-5 g substanță activă/ha.

În același timp, este foarte important de subliniat că produsele pentru protecția culturilor trebuie întotdeauna utilizate în mod rațional. Aceasta înseamnă că utilizarea produselor de protecție a culturilor este necesară doar dacă dăunătorul provoacă daune culturii peste un prag economic. Această utilizare responsabilă a produselor de protecție de către fermieri poate preveni daunele inutile asupra mediului și dezvoltarea rezistenței la substanța activă.

Dezvoltarea substanțelor active de protecția plantelor de către Corteva se desfășoară în mai multe etape prin rețeaua globală de cercetători a companiei, care identifică continuu amenințările pentru culturi. Mii de molecule sunt testate pentru eficacitate potențială în fiecare an, înainte de a începe testarea substanțelor active pe teren. Colegii din companie caută substanțe active care să aibă eficiența corectă împotriva dăunătorilor, respectând în același timp criteriile de sustenabilitate și mediu, iar modul în care acestea pot fi formulate și fabricate este esențial. Înainte de testarea pe teren, toate substanțele active sunt testate și în condiții de seră, ceea ce, în această etapă timpurie, va dezvălui impactul acestora asupra mediului și dăunătorilor.

Ca prim pas în testarea pe teren, oamenii de știință din teren verifică dacă substanța activă prezintă aceeași eficacitate și selectivitate ca în seră. După aceste teste, cercetătorii vor testa produsele timp de mai mulți ani la doze diferite, în formulări diverse și cu diferiți potențatori de eficacitate, comparându-le cu produsele deja înregistrate. Produsele aflate în faza de descoperire vor fi testate exclusiv de Corteva la stațiile proprii de testare, sub autorizații oficiale, iar cultura va fi eliminată în toate circumstanțele, conform cerințelor legale. Testele necesare pentru înregistrare oferă apoi toate informațiile necesare pentru a aduce produsul pe piață.

Ca o companie globală bazată pe știință, Corteva are un mare potențial în domeniul cercetării și dezvoltării. Compania investește patru milioane de dolari în fiecare zi în cercetare și dezvoltare pentru a găsi soluții la provocările viitorului. Această activitate se bazează pe inovație și sustenabilitate, aspecte esențiale pentru companie să își îndeplinească misiunea de a îmbunătăți viața celor care produc și a celor care consumă, asigurând progresul pentru generațiile viitoare.

Corteva va continua să lucreze la dezvoltări care, în conformitate cu strategia de sustenabilitate a companiei, oferă fermierilor instrumente ce contribuie la protecția culturilor lor și la dezvoltarea durabilă a agriculturii.

Autor: JEAN IONESCU, Country Leader Corteva Agriscience România și Republica Moldova

CITEȘTE ȘI: Soluțiile digitale atrag tinerii în agricultură

Sănătatea solului, condiție esențială pentru viitorul agriculturii

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Facultatea de Horticultură a Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București și Academia de Științe Agricole și Silvice organizează, între 30 septembrie și 3 octombrie 2021, evenimentul „Toamna Horticolă Bucureșteană”. Pot fi gustate și cumpărate peste 150 de soiuri și hibrizi de fructe, struguri și legume obținute în România.

Stațiunile USAMV București, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Pomicultură Pietroasa-Istrița și Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Ferma Moara Domnească expun roadele toamnei alături de cele cinci mari institute de profil din România: Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Pitești – Mărăcineni, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească,  Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură și Floricultură Vidra, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Industrializarea și Marketingul Produselor Horticole – Horting București, Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură Ștefănești Argeș, precum și Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri din Dăbuleni. Evenimentul „Toamna Horticolă Bucureșteană – Ziua Recoltei” se desfășoară în Campusul Agronomie – Herăstrău, din Bd. Mărăști nr. 59.

Timp de patru zile, Facultatea de Horticultură din cadrul USAMV București, alături de ASAS, aduce laolaltă producători, institute și stațiuni cu profil horticol din România care prezintă și oferă spre degustare numeroase soiuri și hibrizi românești, precum și soiuri recent introduse din străinătate: mere, pere, prune, gutui, struguri, soiuri de tomate și hibrizi. O prezență inedită o reprezintă speciile noi de kiwi, curmale dobrogene/jujube, banana nordului, kaki, smochine, batat/cartof dulce produse la Facultatea de Horticultură din București și la SCDCPN Dăbuleni. Nu lipsesc sucurile naturale, înghețata artizanală și numeroase alte produse inedite, alături de must și unicul vin universitar din România, obținut la SCDVV Pietroasa.

Cei peste 50 de producători prezenți la „Toamna Horticolă Bucureșteană” expun și comercializează pentru publicul larg o gamă variată de plante, bulbi, flori, produse pentru grădinărit, delicii tradiționale, must și vin.

Odată cu creșterea interesului de a avea o viață sănătoasă, fructele și legumele cultivate local, proaspete, devin din ce în ce mai căutate. „Ziua Recoltei este o sărbătoare pentru comunitatea de producători și consumatori, care încununează un an de producție bogată. Pe tot mapamondul gospodarii sărbătoresc Ziua Recoltei, iar anul 2021 a fost declarat, de către ONU și FAO, Anul Internațional al Fructelor și Legumelor. Din Anglia până în America de Nord sau Canada, se sărbătorește anual Ziua Recoltei ca un festival mult-așteptat. Marcată încă din Antichitate prin celebrarea roadelor pământului și a zeițelor Demetra, la greci, și Ceres, la romani, Ziua Recoltei a fost continuată și în tradiția populară românească”, precizează organizatorii.

Evenimentul are și o componentă educațională importantă prin conferințele și atelierele care au loc în fiecare zi în Aula Magna PS Aurelian a USAMV București și care se transmit LIVE pe pagina Toamnei Horticole Bucureștene, unde găsiți și programul detaliat.

La capcanele cu feromoni și momeli alimentare se înregistrează zbor maxim al dăunătorului Helicoverpa armigera (omida fructificațiilor) - generația a III-a. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin, în parteneriat cu compania FMC Agro România, monitorizează zborul adulților de Helicoverpa armigera în mai multe zone din țară cu ajutorul aplicației ArcTM farm intelligence, pe care dumneavoastră o puteți descărca în mod gratuit. Scopul acestui program de prognoză și avertizare este de a stabili momentele optime de combatere a dăunătorului. Stabilirea momentelor optime de combatere este foarte importantă deoarece vă ajută să vă eficientizați tratamentele fitosanitare în culturile dumneavoastră. Astfel, cheltuielile cu pesticidele vor fi mai mici, iar mediul va fi protejat. Concentrarea pe aplicații precise va duce la reducerea numărului de tratamente.

Pragul maxim de alertă a fost depășit în Banat, Crișana, Oltenia. Numărul de fluturi capturați cu ajutorul capcanelor a ajuns în Crișana (la Oradea) la peste 500/capcană/citire, ceea ce înseamnă că ne confruntăm cu o populație numeroasă și la cea de-a treia generație de Helicoverpa armigera.

La Lovrin s-a înregistrat la capcane maximum de zbor în aceste zile, când numărul de capturi a trecut de 60/capcană/citire. Curbele maxime de zbor indică o activitate intensă a dăunătorului (împerechere, depunere ouă, eclozare larve).

La câteva zile de la maximul curbei de zbor se recomandă efectuarea controalelor fitosanitare în culturile preferate de dăunător (porumb, sorg, tomate, fasole, soia, lucernă, cânepă etc.) și efectuarea unui tratament, dacă este cazul.

Condițiile climatice ale acestei veri au favorizat apariția celei de-a III-a generații de Helicoverpa armigera. În România, acest lepidopter poate avea 2 - 3 generații/an. Este posibil ca, pe fondul modificărilor climatice (creșterea temperaturilor), să se dezvolte și a patra generație. Culturile predispuse la atac în această perioadă sunt: porumbul, soia, cânepa, tomatele.

Generația a III-a de Helicoverpa armigera poate produce daune considerabile la porumb și soia. În urma controlului fitosanitar efectuat la data de 24 august 2021 în culturi de porumb de pe teritoriul SCDA Lovrin, vă aduc la cunoștință că dăunătorul este prezent. Putem vedea în câmp acum, adulți, ouă, larve din generațiile 2 și 3 (generații suprapuse). Știuleții de porumb sunt atacați în procent foarte mare. La vârful știuleților, în zona mătăsii pot fi observate larve foarte tinere (vârsta I și a II-a), câte două, trei și chiar patru pe un știulete. Larvele din prima și a doua vârstă consumă mătasea. Larvele mai mature atacă știuleții în curs de dezvoltare, iar boabele sunt consumate [Hosseininejad et al., 2015]. În zonele atacate, pe rănile produse de larve în urma hrănirii s-au instalat deja fungii micotoxigeni din genul Fusarium (Fusarium verticillioides, F. graminearum) și Aspergillus (Aspergillus flavus, A. parasiticus). Pot fi observate și micelii de Penicillium sp., Alternaria sp., Cladosporium sp.

În urma precipitațiilor căzute, s-ar putea să asistăm la creșterea frecvenței știuleților infectați, precum și a intensității de atac. Creșterea intensității atacului ar putea duce la contaminarea cu micotoxine a cariopselor. Micotoxinele produse de fungii menționați mai sus sunt: deoxynivalenol (DON), zearalenon (ZON), toxina T2, aflatoxine, ochratoxine, fumonisine. Calitatea producției de porumb poate fi afectată grav de micotoxine, dacă acestea depășesc limitele maxime admise.

Recomandări de combatere

În perioada 26 - 31 august 2021 se impune efectuarea unui prim tratament împotriva dăunătorului Helicoverpa armigera, generația a III-a. De ce în această perioadă? Pentru că acum este maximul de eclozare a larvelor. Larvele tinere pot fi omorâte mult mai ușor comparativ cu cele mature, care sunt mai rezistente la insecticide.

Larvele de Helicoverpa armigera trec prin șase stadii de dezvoltare. Cele din stadiile I și II se hrănesc cu frunze fragede, iar pagubele nu sunt vizibile. Din stadiul al III-lea, larvele produc daune vizibile. Dimensiunea larvelor din stadiul al III-lea este cuprinsă între 8 și 13 mm. În acest stadiu, ele pot fi ucise cu ușurință. Stadiile cele mai dăunătoare sunt al V-lea și al VI-llea, când larvele sunt mari, agresive și rezistente la insecticide și bioinsecticide.

Înainte de efectuarea tratamentului, verificați culturile. Decizia de efectuare a tratamentelor trebuie luată în urma unui control fitosanitar. Dăunătorul poate fi combătut cu metode chimice, dar și biologice, în cazul culturilor ecologice.

Controlul chimic

Utilizarea insecticidelor în gestionarea acestui dăunător este extrem de dificilă din cauză că larvele sunt ascunse în organele atacate. Există studii care arată că, deși au fost aplicate insecticide în sistem intensiv (tratamente la intervale scurte de timp), larvele nu au putut fi suprimate [Reay-Jones și Reisig, 2014].

În general, Helicoverpa poate fi ucisă cu aproape toate insecticidele. Totuși, s-a constat o rezistență a Helicoverpei armigera la insecticidele din grupa piretroizilor. După Yang et al. (2013), H. armigera a dezvoltat în timp rezistență la insecticidele cu spectru larg, în special la cele din grupa piretroizilor. Clasele mai noi de insecticide (spinosinele, diamidele) au asigurat un bun control al H. armigera [Perini et al., 2016; Durigan et al., 2017; Durigan, 2018]. Se recomandă alternarea insecticidelor din grupe chimice diferite pentru a încetini dezvoltarea rezistenței [Ahmad et al., 2019].

La porumb, combaterea chimică se poate face cu insecticide pe bază de: indoxacarb (AVAUNT 150 EC), clorantraniliprol (CORAGEN 20 SC), clorantraniliprol + lambda - cihalotrin. Aceste produse sunt prietenoase cu entomofagii, au efect ovicid și larvicid foarte bun și pot fi aplicate și la temperaturi mai ridicate (chiar și la 34^o C). Respectați dozele și momentele optime de aplicare.

Controlul biologic

În controlul biologic pot fi utilizate viespi parazite oofage din genul Trichogramma, dar și larve de Chrysopa carnea. Dintre entomopatogeni amintesc: virusul poliedrozei nucleare (NPV - nucleopoliedrovirus), fungii Beauveria bassiana, Metarhizium spp., Nomuraea spp., bacteria Bacillus thuringiensis (Bt). Studiile efectuate arată că fungul entomopatogen Nomuraea rileyi a dus la mortalitatea larvelor de Helicoverpa armigera în procente mari, cuprinse între 90% până la 100%. Beauveria bassiana a dus la reducerea cu 10% a daunelor. De asemenea, formulările de Bacillus thuringiensis (Bt) sunt utilizate cu succes în controlul Helicoverpei.

Tratamentele cu entomopatogeni și mai ales cele pe bază de Bacillus thuringiensis ar trebuie efectuate seara. Tratamentele efectuate seara s-au dovedit mai eficiente decât cele executate în alte momente din zi [Tang 2003, Nguyen et al., 2007; Luo et al., 2014].

În mod natural, larvele pot fi infectate de entomopatogenii amintiți. Infecțiile cu NPV apar adesea în câmp, uneori la sfârșitul lunii august fiind observate larve moarte pe mătase sau știuleți. Larvele atacate de NPV au aspect de flașerii (au culoare neagră și se lichefiază înainte de dezintegrare). O altă boală este produsă de un ascovirus și este răspândită de viespile parazite.

Disponibile pentru controlul larvelor de Helicoverpa armigera sunt preparate pe bază de NPV și Bacillus thuringiensis. Produsul comercial pe bază de NPV este selectiv, infectând doar larvele de Helicoverpa armigera și punctigera. Este inofensiv pentru oameni, animale sălbatice și insecte utile.

Efectuarea tratamentelor

Primul tratament se aplică la avertizare. Când avertizarea a fost lansată, este timpul să efectuați un control în culturi. Verificați într-un lan mai mult de 100 de plante. Larvele de Helicoverpa armigera pot fi văzute la vârful știuleților, pe mătase și sub pănuși.

Decizia de a utiliza insecticide sau bioinsecticide pentru combaterea acestui dăunător trebuie luată doar după un control fitosanitar serios al culturilor, dar nu trebuie să întârzie mai mult de 2 - 3 zile de la momentul primirii avertizării.

Repetarea tratamentului se recomandă după 7 - 8 zile acolo unde densitatea dăunătorului este mare.

Este bine ca tratamentele să fie efectuate atunci când larvele pot fi ucise cu ușurință.

Momente recomandate:

• Când larvele sunt mici și foarte mici, între 1 - 7 mm (pot fi omorâte cu doze mici de insecticid).

• Când se hrănesc la suprafața organelor sau în timpul deplasării (pot fi ucise mai ușor).

• Înainte de a pătrunde în inflorescențe, știuleți, păstăi, capsule (sunt mai greu de omorât sau chiar imposibil).

Atenție la soia!

Larvele de Helicoverpa armigera pot produce pagube mari la soia, mai ales la soia cultivată în sistem eco sau bio. Cunosc situații în care soia a fost compromisă în proporție de 80% din cauza unui atac masiv la păstăi. Verificați culturile de soia. Efectuați sondaje prin scuturarea/măturarea plantelor pe o pânză pe care o puneți pe sol. Dacă în urma controalelor depistați mai mult de 4 larve/metru, treceți la efectuarea tratamentului. Dacă peste 50% din omizi sunt mai mici de 1,5 cm, puteți utiliza biopreparate. Dacă peste 50% din larve sunt mai mari sau egale cu 1,5 cm, este indicat să utilizați insecticide chimice [Pomeri et al., 2015].

Nu ezitați să ne contactați la SCDA Lovrin, dacă întâmpinați probleme deosebite în culturile dumneavoastră.

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Unul dintre subiectele mult discutate în ultima perioadă și care merită să fie intens analizat se referă la înmagazinarea și conservarea apei în sol, dat fiind faptul că în ultimii ani ne confruntăm cu probleme serioase legate de secetă.

Pe lângă măsurile de combatere a efectelor schimbărilor climatice, care implică studii aprofundate pe termen lung și intervenții serioase în practica agricolă curentă, avem la îndemână o serie de măsuri agrotehnice care, aplicate corect, pot întârzia efectele secetei cu până la două-trei săptămâni.

Măsuri agrotehnice la îndemână

Cea mai mare parte a apei din sol se pierde prin evaporație directă și prin transpirația plantelor.

Pentru ca apa să fie păstrată în sol este necesar ca între concentrația vaporilor din rezerva acestuia și cantitatea de vapori din atmosferă să existe un echilibru. Aceasta se întâmplă în general în sezonul rece sau în perioadele ploioase, când fenomenul de evaporație este foarte redus. În sezonul cald, când temperatura este ridicată și aerul este uscat, pierderile de apă prin evaporație directă pot ajunge până la 50% din rezerva solului sau chiar mai mult, dacă nu se iau măsuri de prevenire a acestui fenomen.

Un alt factor care contribuie semnificativ la instalarea deficitului de umiditate în sol este viteza vântului. Studiile de specialitate indică pierderi de apă de zece ori mai mari decât cantitatea care se pierde atunci când atmosfera este calmă, în aceleași condiții de temperatură.

Dintre măsurile agrotehnice pe care le avem la îndemână, amintim:

1. Lucrările de prelucrare a solului care trebuie să asigure afânarea și permeabilitatea acestuia pentru apă. Din cantitatea totală de precipitații căzute, se înmagazinează și se rețin într-un sol bine lucrat circa 60%, în timp ce solurile nelucrate rețin mai puțin de 10%.

După efectuarea arăturilor, fie de vară, fie de toamnă, terenul se nivelează cu grapa stelată sau grapa cu colți, care lucrează în agregat cu plugul. O suprafață neuniformă evaporă în aceleași condiții cu 20-25% mai mult decât o suprafață plană. Primăvara, pentru pregătirea patului germinativ nu se utilizează sub nici o formă grapa cu discuri. Pierderile de apă în urma acestei lucrări pot ajunge până la 15%. Se utilizează combinatorul și numărul de treceri se reduce la minimum. Distrugerea crustei, astuparea crăpăturilor și combaterea buruienilor prin prașilă reduc, de asemenea, pierderile de apă din sol.

2. Fertilizarea culturilor. Administrarea îngrășămintelor chimice trebuie să țină cont de rezerva de apă a solului. Dozele mari, administrate în condiții de secetă, nu pot fi valorificate și se poate instala procesul de exosmoză. Îngrășămintele organice contribuie la structurarea solului și creșterea permeabilității pentru apă. Pe suprafețele fertilizate organic s-a constatat capacitatea de a înmagazina cu 20% mai multă apă decât pe suprafețele pe care fertilizarea s-a făcut preponderent chimic. De asemenea, humusul obținut în urma descompunerii îngrășămintelor organice are capacitatea de a înmagazina de șase ori mai multă apă și întârzie apariția fenomenului de secetă pedologică cu două-trei săptămâni (Popescu, 2016).

3. Asolamentul. Se vor avea în vedere asolamente lungi de 4-7 ani, în care să alterneze, controlat, plantele cu consum ridicat de apă cu cele cu consum specific redus și perioade de vegetație mai scurte.

4. Epoca și densitatea optimă de semănat. Semănatul în epocă optimă și cu densitate care să nu depășească 60.000 – 65.000 plante/ha au efecte directe asupra valorificării superioare a rezervelor de apă din sol. Arhitectura sistemului radicular influențează în mod deosebit alegerea densității de semănat (Hammer et al., 2009).

Ținând cont de aceste recomandări putem contribui parțial la acumularea și reținerea apei în sol, cu efect direct asupra creșterii, dezvoltării plantelor și obținerii unor producții mulțumitoare, care să ne aducă satisfacții atunci când încheiem un an agricol, indiferent cât de dificil ar fi acesta.

Articol scris de: DR. ING. ALINA AGAPIE, LABORATORUL DE BIOINGINERIE SCDA LOVRIN

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - mai 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Porumbul este o cereală cu o mare capacitate de producție, dar și o arie largă de răspândire, fiind mai puțin influențată de schimbările climatice. Mai mult decât atât, are o rezistență mare la secetă, ploi abundente, dar și la boli și dăunători, iar lucrările agrotehnice și de recoltare pot fi mecanizate total.

Activitatea de ameliorare a porumbului hibrid de la SCDA Turda a fost inițiată odată cu înființarea Stațiunii Experimentale pentru Cultura Porumbului Turda, în anul 1957 (63 de ani). Obiectivele specifice ale acestei unități de cercetare au vizat crearea hibrizilor de porumb adaptați zonelor cu climat termic limitat, hibrizi care să valorifice cât mai bine resursele termice locale, respectiv hibrizi care să aparțină grupelor de maturitate FAO 200-300. Față de alte zone ale țării, Transilvania ridică unele probleme particulare pentru cultura porumbului, din cauza reliefului frământat și a solurilor adesea cu particularității diferite de la o parcelă la alta, a regimului termic mai deficitar, a intervalului fără îngheț relativ mai scurt, a diversității climatice.

Între anii 1957 și 2021, la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Turda au fost omologaţi 44 de hibrizi: 8 hibrizi dubli, 20 de hibrizi triliniari şi 16 hibrizi simpli. Doi dintre hibrizii simpli, Turda 335 şi Turda 2020, au fost înregistraţi pe 29 martie 2021, în urma şedinţei la care au participat membrii Comisiei de înregistrare a soiurilor de plante agricole şi horticole, care au luat în discuţie documentaţia tehnică prezentată de Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor (ISTIS).

Turda 335, hibrid simplu semitimpuriu, FAO 380

La realizarea hibridului Turda 335 au colaborat cercetătorii Voichița Haș, Ana Copândean, Nicolae Tritean, Andrei Varga, Carmen Vana, Roxana Călugăr, Felicia Mureșanu și Laura Șopterean.

Perioada de vegetaţie de la semănat la maturitatea tehnică este de 160±16 zile, respectiv 1160±18 grade termice utile (≥10⁰C).

Planta este cu o talie înaltă 293±7 cm, cu o înălţime a inserţiei ştiuletelui principal de 101±9 cm, 13-15 frunze cu port semierect, la maturitatea fiziologică, stay-green.

Știuletele este de formă mai mult cilindrică, cântărind 180±20g, 16-20 rânduri de boabe pe știulete, rahisul de culoare albă.

Bobul prezintă o textură dentată, de culoare galben – portocaliu, cu MMB de 350±20 g și un randament de 84-86 %.

Compoziția chimică a boabelor: proteină 12-13 %, grăsimi de 4.0-4.2 % și amidon de 69-70 %.

Hibridul Turda 335 are o rezistență foarte bună la temperaturile scăzute din prima parte a perioadei de vegetație, rezistență bună la căderea plantelor şi frângerea tulpinilor și toleranță bună la secetă, arșiță și șiștăvirea boabelor.

Hibridul Turda 335 se remarcă printr-un ritm crescut de pierdere a apei din bob, la maturitate.

În ceea ce privește producţia de boabe, în rețeaua ecologică a ASAS a înregistrat un potențial de producţie de 20.025 kg/ha la Tg. Mureș în anul 2018, iar în rețeaua ecologică a ISTIS potențialul de producție a fost de 21.808 kg/ha (CTS Dej, 2019), 17.282 kg/ha (CTS Rădăuți, 2019) și 16.459 kg/ha (CTS Satu Mare, 2020).

Referitor la zona de cultură, se recomandă a se cultiva în Câmpia Transilvaniei, podișurile limitrofe, luncile râurilor Mureș, Someș și Târnave, centrul și nord-estul Moldovei, precum și zonele colinare din vestul țării.

Hibridul Turda 335 se pretează la culturi intensive, asigurând o densitate de 70.000 plante/ha.

Turda 2020, hibrid simplu semitimpuriu, FAO 380

La realizarea hibridului Turda 2020 au colaborat cercetătorii Ana Copândean, Voichița Haș, Nicolae Tritean, Andrei Varga, Carmen Vana, Roxana Călugăr, Felicia Mureșanu și Laura Șopterean.

Perioada de vegetaţie de la semănat la maturitatea tehnică este de 160±16 zile, respectiv 1160±18 grade termice utile (≥10⁰C).

Planta are talie înaltă 300±10 cm, cu o înălţime a inserţiei ştiuletelui principal de 139±4 cm, 13-14 frunze cu port semierect, la maturitatea fiziologică, stay-green.

Știuletele are o formă mai mult cilindro-conică, cu greutatea de 200±20g,  20 rânduri de boabe pe știulete, rahisul de culoare roșu intens.

Bobul prezintă o textură dentată, de culoare galben–închis, cu MMB de 260-280 g și un randament de 82-84 %.

Compoziția chimică a boabelor: proteină 11-12 %, grăsimi de 6.0-6.32 % și amidon de 66-67 %.

Hibridul Turda 2020 are o rezistență foarte bună la temperaturile scăzute din prima parte a perioadei de vegetație, rezistență bună la căderea plantelor, rezistență mijlocie la frângerea tulpinilor și toleranță bună la secetă, arșiță și șiștăvirea boabelor.

Producţia de boabe obținută în rețeaua ecologică a ASAS a arătat un potențial de producție de 20.471 kg/ha la Tg. Mureș în anul 2018, iar în rețeaua ecologică a ISTIS potențialul de producție a fost de 21.065 kg/ha (CTS Dej, 2019), 17.117 kg/ha (CTS Rădăuți -2019) și 16.921 kg/ha (CTS Rădăuți-2020).

În ceea ce privește zona de cultură, se recomandă a se cultiva în Câmpia Transilvaniei, podișurile limitrofe, luncile râurilor Mureș, Someș și Târnave, centrul și nord-estul Moldovei, precum și în zonele colinare din vestul țării.

Referitor la cerinţele agrotehnice specifice, Turda 2020 se pretează la culturi intensive, asigurând o densitate de 70.000 plante/ha.

Articol scris de: DR. ING. ANDREI VARGA, CERCETĂTOR ȘTIINȚIFIC SCDA TURDA

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - mai 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin, în parteneriat cu compania FMC Agro România, monitorizează zborul adulților de Helicoverpa armigera și Ostrinia nubilalis în mai multe zone din țară cu ajutorul aplicației ArcTM Farm Intelligence, pe care fermierii o pot descărca în mod gratuit. Scopul acestui program de prognoză și avertizare este de a stabili momentele optime de combatere ale celor doi dăunători. Stabilirea momentelor optime de combatere este foarte importantă deoarece ajută fermierii să-și eficientizeze tratamentele fitosanitare în culturi. Astfel, cheltuielile cu pesticidele vor fi mai mici, iar mediul va fi protejat.

În această perioadă s-a înregistrat la capcanele cu feromoni și momeli alimentare zbor maxim al dăunătorului Helicoverpa armigera (omida fructificațiilor). Pragul maxim de alertă a fost depășit în mai multe zone din Banat și Crișana, dar și din alte zone din țară. Numărul de fluturi capturați cu ajutorul capcanelor a ajuns în unele localități din România la 300/capcană/citire, ceea ce înseamnă că ne confruntăm cu o populație numeroasă la prima generație. În Banat, s-a înregistrat la capcane maxim de zbor în urmă cu câteva zile, când numărul de capturi a trecut de 150/capcană/citire. Acum, curba de zbor a dăunătorului Helicoverpa armigera este în scădere. Curbele maxime de zbor indică o activitate intensă a dăunătorilor (împerechere, depunere ouă).

Controlul primei generații a dăunătorului va diminua mult a doua generație

La câteva zile de la maximul curbei de zbor, se recomandă efectuarea controalelor fitosanitare în culturile preferate de dăunător (porumb, sorg, tomate, fasole, soia, lucernă, tutun etc.) și efectuarea unui tratament, dacă este cazul. Controlul primei generații a dăunătorului va diminua mult a doua generație, care este extrem de păguboasă, mai ales la porumb și soia.

La această dată, primele larve de Helicoverpa armigera pot fi găsite în culturile de mazăre, unde se hrănesc pe păstăi. Hrana preferată a larvelor constă în frunze, flori, boboci florali, fructe, semințe. Larvele tinere se hrănesc pe frunze, iar pe măsură ce cresc se vor îndrepta către flori și fructe.

La porumb, foarte periculos este atacul din perioada de mătăsire. Femela depune ouăle pe mătase, iar tinerele larve vor consuma mătasea, după care trec pe știulete.

Decizia de efectuare a tratamentelor trebuie luată în urma unui control fitosanitar. Dăunătorul poate fi combătut cu metode chimice, dar și biologice în cazul culturilor ecologice.

Substanțele chimice recomandate pentru combatere sunt: clorantraniliprol și clorantraniliprol + lambda - cihalotrin (după „Codexul produselor de protecția plantelor omologate pentru utilizare în România” 2019).

În combaterea biologică pot fi utilizate preparate pe bază de NPV (nucleopoliedrovirus) și Bacillus thuringiensis, Beauveria bassiana, Metarhizium anisopliae.

Când pot fi efectuate tratamentele

Este bine ca tratamentele să fie efectuate atunci când larvele pot fi ucise cu ușurință.

Momente recomandate:

• Când larvele sunt mici și foarte mici, între 1 - 7 mm (pot fi omorâte cu doze mici de insecticid).

• Când se hrănesc la suprafața organelor sau în timpul deplasării (pot fi ucise mai ușor).

• Înainte de a pătrunde în inflorescențe, știuleți, păstăi, capsule (sunt mai greu de omorât sau chiar imposibil).

Larvele de Helicoverpa armigera trec prin șase stadii de dezvoltare. Cele din stadiile I și II se hrănesc cu frunze fragede, iar pagubele nu sunt vizibile. Din stadiul III, larvele produc daune vizibile. Dimensiunea larvelor din stadiul III este cuprinsă între 8 și 13 mm. În acest stadiu ele pot fi ucise cu ușurință. Stadiile cele mai dăunătoare sunt V și VI, când larvele sunt mari, agresive și rezistente la insecticide sau bioinsecticide.

De reținut!

În paralel cu zborul de Helicoverpa armigera se înregistrează și zbor de Autographa gamma. Atenție la atacul larvelor de „buha gamma” în culturile de soia, sfeclă, porumb, tomate, cartof, varză etc! Sunt prezente. Despre „buha gamma” mai multe într-un material viitor.

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Culturile de porumb și floarea-soarelui sunt în curs de răsărire. Cele care au fost semănate mai devreme au răsărit deja, iar cele semănate acum, urmează să răsară. Verificați cu atenție culturile înainte de răsărire și în timpul răsăritului. Dacă constatați că aveți atac și densitate numerică mare este bine să faceți un tratament. Tratamentele de după răsărit și chiar în timpul răsăritului și-au dovedit eficacitatea de-a lungul timpului atunci când insecta a fost depistată la timp.

La SCDA Lovrin a început monitorizarea dăunătorilor Tanymecus dilaticollis și Opatrum sabulosum. Sondarea culturilor de porumb și floarea-soarelui se face în fenofazele de 1 - 3 frunze (BBCH 9 - 11, răsărire) și 3 - 5 frunze (BBCH 12 - 15). Determinările noastre vor fi trimise către Institutul de Protecția Plantelor (ICDPP București) unde vor fi utilizate pentru obținerea unor eventuale derogări pentru utilizarea anumitor insecticide pentru tratarea semințelor în special. Pe lângă punctul de monitorizare de la Lovrin, în județul Timiș mai sunt patru puncte situate pe teritoriul unei asociații agricole.

Plante de floarea soarelui retezate de Opatrum sabulosum. Cultura va fi întoarsă.

Pe teritoriul SCDA Lovrin nu sunt probleme cu dăunătorii menționați mai sus, adică nu avem depășiri ale pragului economic și nici ale pragului de la care ar trebui să ne îngrijorăm. La porumb nu sunt probleme deloc. La floarea-soarelui am găsit foarte puține plante retezate de dăunători. În schimb, se vede că au trecut pe acolo pentru că avem plante unde frunzele sunt puțin roase pe margini. Acum floarea-soarelui la noi este în patru frunze, iar Opatrum și Tanymecus nu mai pot face nimic. În cultura de floarea-soarelui am găsit exemplare de Opatrum sabulosum (gândacul pământiu al florii-soarelui), Tanymecus dilaticollis (un singur exemplar la o sondare) și Bothynoderes punctiventris (gărgărița sfeclei - trei exemplare la o sondare). Facem sondări pe câte 10 metri liniari, dar și sondări constând în analizarea a câte 10 plante (10 plante/sondaj). Bineînțeles că, funcție de suprafața solei, facem mai multe sondaje după care calculăm frecvența, intensitatea, gradul de atac și densitatea dăunătorilor raportată la suprafața analizată.

Sămânță de floarea-soarelui distrusă de Agriotes sp.

Personal am verificat câteva culturi de porumb și floarea-soarelui de pe teritoriul județului Timiș. În general nu sunt probleme nici la porumb și nici la floarea-soarelui deoarece fermierii au tratat sămânța. Acolo unde au fost efectuate tratamente nu sunt probleme deloc, mai ales la porumb. În schimb, avem o situație la floarea-soarelui care nu a fost tratată cu insecticid. În această solă frecvența plantelor retezate în timpul răsăritului este foarte mare, iar fermierul va întoarce cultura. Același fermier are o solă de floarea-soarelui distrusă în totalitate de viermii sârmă (Agriotes sp.) pe care o va întoarce. Bineînțeles și în acest caz sămânța nu a fost tratată.

Despre Tanymecus dilaticollis Gyll - rățișoara porumbului

În continuare, câteva informații despre Tanymecus dilaticollis care ne creează atâtea probleme. Să vedem cum putem lupta cu el, mai ales în condițiile în care, trendul la nivel mondial este de renunțare la 50% din pesticidele existente acum pe piață.

Tanymecus dilaticollis este un dăunător periculos al porumbului. Are o singură generație pe an și iernează în stadiul de adult, în sol, la adâncimi de 40 - 60 cm. Pe măsură ce temperatura din sol crește (de la 4 grade C), în luna februarie, adulții încep să urce către suprafața solului. La sfârșitul lunii martie și chiar mai devreme uneori, adulții pot fi văzuți la suprafața solului dacă temperatura aerului este de 9 grade C. Până la răsărirea porumbului, adulții se hrănesc cu plante spontane, cereale. Au o preferință deosebită pentru pălămidă, de exemplu. Când culturile de porumb răsar, rățișoara migrează în acestea, unde începe să se hrănească. De altfel, întreg ciclul de viață al insectei are loc în cultura de porumb (hrănire, împerechere, pontă, iernare) - Roșca et al., 2011.

Când este periculos atacul acestei insecte

Cel mai periculos este atacul din timpul răsăritului când plantele pot fi retezate. Aceste plante sunt pierdute, iar dacă frecvența plantelor retezate este mare, culturile sunt întoarse de multe ori. Uneori insectele rod frunzele în faza de cornet. La deschiderea frunzelor se vor observa perforații circulare cu dispunere transversală (Roșca et al., 2011). De la 4 - 5 frunze, plantele de porumb nu mai sunt în pericol. În această fenofază, Tanymecus dilaticollis va ataca frunzele pe margini. Atacul se manifestă sub formă de trepte. Astfel de plante vor avea creșteri încetinite care se pot traduce prin pierderi în producție uneori. Dăunătorul atacă în perioadele călduroase, însorite și cu temperaturi medii diurne ce trec de 20 grade C. Sub această temperatură și în prezența precipitațiilor sau timp noros, insecta își încetinește activitatea.

Pragul economic de dăunare calculat este de 5 adulți/m². Alte praguri sau intervale critice de care trebuie să ținem seama sunt legate de densitatea dăunătorului. Pragul minim este sub 0,5 gărgărițe/m², pragul mediu de 1 gărgăriță/m² iar pragul de la care trebuie să ne îngrijorăm este de peste 1 gărgăriță/m² (Baicu, 1978; Hatman et al., 1986).

Cum combatem acest dăunător

Monitorizarea dăunătorului este foarte importantă. Ea poate fi realizată prin efectuarea sondajelor la sol primăvara, la jumătatea lunii martie, în fostele culturi de porumb, mai ales în solele unde au fost densități mari. Prin aceste sondaje se poate estima viitoarea populație a dăunătorului. Din păcate, în prezent nu are cine să execute aceste sondaje deoarece în țara noastră aproape că nu mai există un serviciu de protecția plantelor care să ajute cu adevărat fermierii prin emiterea avertizărilor la timp pentru combaterea unei insecte sau a unui patogen. Modul haotic în care se fac unele lucrări de protecția plantelor ne-au adus în situația de a nu mai putea controla cu adevărat dăunătorii periculoși.

Respectarea rotației este foarte importantă și ne-ar putea feri de Tanymecus dilaticollis. Din păcate, noile tehnologii susțin așa numitele „rotații scurte”, care pe termen lung sunt un dezastru.

Lucrările de întreținere și tratarea seminței cu insecticide, de asemenea, țin departe dăunătorul. Planta premergătoare este și ea importantă. Dacă este una preferată de dăunător, va lăsa în urmă o rezervă importantă. Nu cultivați porumb după porumb, după sorg, după sfeclă de zahăr sau floarea-soarelui. Cultivați porumb după grâu, după mazăre, după orz, după in.

Trebuie să fiți atenți nu doar la planta premergătoare, ci și la plantele cultivate în vecinătate. Un aspect foarte important. Din păcate, aceste reguli simple nu sunt respectate acum. În viitor este posibil să asistăm la schimbări în acest sens pentru a putea lupta cu acest dăunător.

Distrugerea buruienilor gazdă este o lucrare importantă care va diminua populațiile dăunătorului.

Pălămidă roasă de Tanymecus dilaticollis.

Rețineți! Dăunătorul preferă pălămida dintre buruieni. Personal am văzut o solă de porumb unde erau vetre de pălămidă. Am găsit și exemplare de Tanymecus dilaticollis. Puține, că era rece afară. Nici o plantă de porumb nu era atacată, în schimb pălămida era roasă.

Tratamentul la sămânță vă protejează plantele. Dacă s-au scos neonicotinoidele, puteți recurge la insecticidele ce controlează viermii sârmă: teflutrin și cipermetrin. Decât nimic este bine și așa. Dacă nu se face tratamentul seminței, atunci se poate face un tratament în perioada de răsărire. Sunt foarte eficiente. Insecticidele avizate pentru acest tratament sunt: acetamipridul, deltametrinul, fosmetul, lambda - cihalotrinul, cipermetrin.

Pe solele care sunt puternic infestate se poate face un tratament înainte de semănat (înainte de discuirea ce precede semănatul) - Rădulescu et al., 1967.

În agricultura ecologică pot fi utilizate biopreparate pe bază de ulei de neem, spinosad și Bacillus thuringiensis. Într-un studiu, Toader et al. (2020) scot în evidență eficacitatea bună a acestor substanțe. Se arată în studiu că, rezultatele cele mai bune s-au obținut când semințele au fost tratate cu ulei de neem, iar în vegetație s-a realizat un tratament cu spinosad.

Într-un alt studiu efectuat în Bulgaria au fost testate două bioinsecticide: unul pe bază de fung Beauveria bassiana, iar celălalt pe bază de azadirachtin Neem Azal T/S. Rezultatele experimentului arată că mortalitatea medie a adulților de T. dilaticollis a fost mai ridicată în cazul micoinsecticidului (pe bază de Beauveria bassiana) comparativ cu azadirachtina unde mortalitatea în decurs de 16 zile a fost mai scăzută. Concluzia studiului este că adulții sunt mai sensibili la B. bassiana decât la azadirachtin (Toshova et al., 2021).

Așadar, alternative sunt.

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În zilele de 21 și 22 aprilie 2021, experți în domeniul tehnologiilor pentru agricultură și oficiali români cu responsabilități în dezvoltarea politicilor și strategiilor în domeniu se reunesc pentru două zile de dezbateri, anunță Godmother, organizatorul târgului virtual de agricultură - Agribusiness 4.0.  

Ediția maraton este dedicată soluțiilor digitale și de precizie pentru piața de agribusiness din România și, în același timp, ajută la dezvoltarea de parteneriate cu toți marii jucători implicați în domeniul agricol. „Sesiunile care acoperă subiecte de actualitate din industria agricolă, au incluse demonstrații succesive la stand ale celor mai performanți fermieri, dar și testări de produse: sisteme de irigații, softuri pentru managementului de fermă, senzori și sisteme de colectare de date, precum și utilaje și echipamente dedicate. Fermele Grup Șerban, Frizon Group și Agricost Al Dahra sunt prezente cu filmări din teren realizate la culturile de primăvară”, a precizat Valentin Văcăruș, director general Godmother.

Cum funcționează zona de Expo Hall și ce beneficii aduce Agribusiness 4.0

Târgul este organizat pe platforma digitală VirtualAgro (www.virtualagro.ro), dezvoltată de agenția Godmother, și permite fermelor și companiilor să aibă standuri virtuale în care să își prezinte portofoliul de produse, să propună campanii de discount și să intre în contact direct prin chat și webcam cu cei interesați. „Interacțiunile live pun în timp real la dispoziția utilizatorilor funcționalități și activități organizate în cadrul unui eveniment agricol”, punctează Valentin Văcăruș.

Pentru vizitatori, înscrierea este gratuită și asigură participarea automată la cele două tombole cu premii susținute de organizator, iar pentru expozanți costul este mic în comparație cu varianta clasică a unui târg de agricultură, menționează organizatorul.

Despre Godmother

Godmother, agenție focusată pe brand experience, specializată în furnizarea de servicii de tip BTL și digital, are la activ peste o mie de evenimente, fiind în piața de comunicare de 22 de ani.

Printre clienții agenției se numără: Google, BASF, Rompetrol, Agricover, Profi, H&M, Heineken, Henkel, Ursus, Forever Living Products, Servier etc.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

• Sondaj Ipsos MORI: 72% dintre fermieri sunt îngrijorați în legătură cu impactul pe care schimbările climatice îl vor avea asupra capacității lor de a cultiva produse agroalimentare în următorii cinci ani.
• În Europa, 46% dintre fermieri precizează că presiunea suplimentară a pandemiei cu noul coronavirus le-a afectat substanțial activitatea.
• Erik Fyrwald, CEO Grup Syngenta, lansează noul Good Growth Plan și precizează că agricultura post-Covid are nevoie de inovație accelerată pentru a se reface mai ușor și pentru a combate schimbările climatice.

Conform unui sondaj global realizat de Grupul Syngenta, la care au participat fermieri importanți sau cu suprafețe însemnate din SUA, Franța, China, Brazilia, India și de pe tot teritoriul Africii, s-a constatat că 72% dintre aceștia sunt îngrijorați de impactul pe care schimbările climatice îl vor avea asupra producției agricole, asupra sănătății animalelor și capacității acestora de a face afaceri în următorii cinci ani.

Fermierii de pretutindeni au fost nevoiți să facă față unei situații de neegalat din cauza pandemiei generate de COVID-19.

Un sondaj separat la care au participat fermierii europeni a constatat că 46% dintre aceștia au declarat că afacerile lor au fost afectate în mod semnificativ de pandemia de coronavirus. Cu toate acestea, 53% au declarat că schimbările climatice rămân prioritatea imediată, iar 63% au fost de acord că schimbările climatice vor avea un impact mai mare asupra activității lor decât COVID-19 în următorii cinci ani.

Două miliarde de dolari în agricultura durabilă până în 2025 și două descoperiri tehnologice în fiecare an

Grupul Syngenta a lansat recent noul său Good Growth Plan, plasând lupta împotriva schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității în centrul redresării agriculturii în urma efectelor economice și sociale ale restricțiilor COVID-19. Noul Good Growth Plan include angajamente curajoase pentru a reduce amprenta de carbon a agriculturii și pentru a ajuta fermierii să facă față condițiilor meteorologice extreme cauzate de schimbările climatice.

Erik Fyrwald, CEO-ul Grupului Syngenta, a declarat: „De la lansarea sa, principiile și prioritățile Good Growth Plan au devenit profund integrate în modul în care ne desfășurăm businessul în Syngenta. Planul era, desigur, doar începutul. Pandemia de coronavirus a evidențiat fragilitatea ecosistemului agricol. Ca și pandemia, schimbările climatice reprezintă o amenințare inevitabilă ce trebuie adresată înainte de a fi prea târziu. Așa cum economia și agricultura încep să se reclădească odată cu reducerea treptată a restricțiilor COVID-19, trebuie să sprijinim fermierii în vederea redresării acestora, punând lupta împotriva schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității în centru”.

Sondajul realizat de Ipsos MORI pentru Grupul Syngenta a constatat că mai mult de patru din cinci fermieri cred că schimbările climatice au avut cel puțin un impact asupra capacității lor de a produce hrană și majoritatea (59%) au crezut că prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, fermele lor ar fi mai stabile sau mai competitive din punct de vedere financiar.

Grupul Syngenta dezvăluie că a atins sau și-a depășit toate obiectivele stabilite din Good Growth Plan, lansat inițial în 2013, inclusiv readucerea într-o stare bună a peste 14 milioane de hectare de teren agricol aflate într-o stare avansată de degradare și îmbunătățirea biodiversității pe mai mult de opt milioane de hectare de teren agricol.

În cadrul noului Good Growth Plan, Grupul Syngenta se angajează să investească două miliarde de dolari în agricultura durabilă până în 2025 și să aducă pe piață două descoperiri tehnologice în fiecare an.

Angajamentele specifice din noul plan sunt împărțite în patru domenii:

• Accelerarea inovației pentru fermieri și natură;

• Depunerea eforturilor pentru o agricultură neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon;

• Ajutorarea oamenilor pentru a rămâne în siguranță și sănătoși;

• Parteneriatul pentru impact.

Planul include angajamentul de a reduce intensitatea emisiilor de dioxid de carbon ale operațiunilor sale cu 50% până în 2030 pentru a veni în sprijinul obiectivelor Acordului de la Paris privind schimbările climatice. Angajamentul Syngenta a fost validat și aprobat de Inițiativa privind obiectivele bazate pe știință (SBTi). De asemenea, Grupul Syngenta s-a raliat recent la Angajamentul SBTi de a preveni creșterea globală a temperaturii de peste 1,5 grade.

Alexandra Brand, Chief Sustainability Officer în cadrul Grupului Syngenta a spus: „Când vorbim cu fermierii, observăm că aceștia sunt primii care sunt afectați de schimbările climatice și de pierderea biodiversității. Acum, restricțiile COVID ar putea avea, de asemenea, efecte de lungă durată asupra sectorului alimentar și agricol. De aceea, investițiile semnificative în inovare pe care le vedeți în noul Good Growth Plan sunt necesare pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice și pentru a asigura un sistem alimentar care să funcționeze în armonie cu natura”.

Parteneriat pentru sprijinirea fermierilor din țările în curs de dezvoltare pentru a-și îmbunătăți nivelul de trai

Un exemplu care demonstrează profunzimea angajamentului pe care Grupul Syngenta îl realizează, este anunțul unui parteneriat cu rețeaua Solidaridad. Obiectivul său este implementarea soluțiilor sustenabile la scară care conferă abilitatea comunităților agricole să obțină securitatea alimentară într-un număr de regiuni în curs de dezvoltare. Un astfel de proiect este axat pe cafeaua din Columbia, care își propune să ajute micii producători să-și crească veniturile cu 25% prin combarea gândacului negru de cafea.

Heske Verburg, directorul executiv al rețelei Solidaridad, precizează: „Noi credem că standardul ar trebui să fie producția agricolă sustenabilă. Parteneriatul nostru cu Syngenta își propune să sprijine fermierii din țările în curs de dezvoltare pentru a-și îmbunătăți nivelul de trai, producând în același timp în echilibru cu natura. Produsele Syngenta sunt o realitate zilnică pentru mulți fermieri din întreaga lume. parteneriatul nostru va oferi perspective importante privind realizarea unei producții sustenabile la scară”.

Aceasta este în plus la un parteneriat deja consacrat cu The Nature Conservancy anunțat în octombrie 2019 privind proiectul Reverte din Brazilia, care are ca scop regenerarea în următorii cinci ani a unui milion de hectare de terenuri agricole degradate.

Jennifer Morris, directorul executiv al The Nature Conservancy, a declarat: „Schimbările climatice și pierderea biodiversității, împreună cu cererea din ce în ce mai mare pentru produse alimentare, determină presiuni din ce în ce mai mari asupra planetei și erodează productivitatea și rezilența fermelor, islazurilor și a locurilor de pescuit din întreaga lume. Impactul COVID-19 face ca adresarea acestor provocări să fie și mai urgentă. Inversarea acestor realități îngrijorătoare vor necesita colaborarea pe diferitele sectoare pentru găsirea soluțiilor inteligente, scalabile, care să asigure un viitor în care oamenii și natura să prospere. TNC recunoaște rolul producătorilor agricoli din întreaga lume în construirea de soluții și este încântat să colaboreze cu Grupul Syngenta în scopul ambițios de identificare a unui sistem alimentar care să funcționeze în parteneriat cu natura”.