Afişez elemetele după tag: cereale

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a pus în dezbatere publică proiectul de Hotărâre a Guvernului privind acordarea unui sprijin financiar de urgență pentru compensarea creșterii prețurilor la îngrășăminte în anul 2026. Schema aplică Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/1894, adoptat de Comisia Europeană pentru fermierii afectați de criza din Orientul Mijlociu. Pe 1 octombrie 2026, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a transmis la MADR observațiile și propunerile sale de modificare la proiectul de HG privind sprijinul de urgență pentru compensarea prețului la îngrășăminte.

„Salutăm faptul că România aplică regulamentul european și completează banii europeni cu fonduri naționale. În forma actuală, însă, sprijinul este mic. Proiectul compensează 0,25 lei pentru fiecare kilogram de îngrășământ, adică 250 de lei pe tonă. Chiar nota de fundamentare a ministerului recunoaște că îngrășămintele cu azot s-au scumpit cu circa 70% față de media anului 2024. Un fermier cu 100 de hectare de grâu ar primi 9.000 de lei”, arată Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Bugetul schemei de sprijin propusă în proiectul aflat în dezbatere publică este de aproape 60 de milioane de euro (314,4 milioane lei), din care jumătate vine de la Uniunea Europeană, iar jumătate de la bugetul național. Sprijinul se calculează pe hectar și diferă în funcție de cultură:

a) Grâu: 17,16 euro/ha, echivalentul sumei de 90 lei/ha;

b) Porumb: 15,69 euro/ha, echivalentul sumei de 82,25 lei/ha;

c) Floarea-soarelui: 14,78 euro/ha, echivalentul sumei de 77,50 lei/ha;

d) Rapiță: 14,78 euro/ha, echivalentul sumei de 77,50 lei/ha;

e) Cartof: 28,61 euro/ha, echivalentul sumei de 150 lei/ha;

f) Sfeclă de zahăr: 28,61 euro/ha, echivalentul sumei de 150 lei/ha;

g) Legume în câmp: 52,45 euro/ha, echivalentul sumei de 275 lei/ha;

h) Legume în solarii: 76,29 euro/ha, echivalentul sumei de 400 lei/ha;

i) Legume în seră: 100,60 euro/ha, echivalentul sumei de 527,50 lei/ha.

Pentru culturile de câmp, sprijinul se acordă pentru suprafețe între 5 și 200 de hectare pe cultură. Pentru cartof, legume, solarii și sere, limitele sunt diferite. Beneficiarii sunt fermierii din sectorul vegetal, indiferent de forma de organizare, care au depus cererea unică de plată la APIA pentru 2026. Cererea pentru acest sprijin se va depune la centrul APIA unde fermierul a depus cererea de plată și va trebui să atașeze facturi sau bonuri fiscale pentru îngrășăminte cumpărate între 28 februarie și 15 octombrie 2026, emise pe numele fermierului. Suma primită nu poate depăși valoarea acestor documente.

Sesiunea de depunere începe în a cincea zi de la intrarea în vigoare a hotărârii și durează 15 zile lucrătoare. Plata trebuie făcută până la 28 februarie 2027.

Observații și propuneri AAC

Alianța pentru Agricultură și Cooperare susține că, în forma supusă consultării, schema riscă să aibă un impact limitat având în vedere că sprijinul este de 0,25 lei pentru fiecare kilogram de îngrășământ prevăzut în devizul tehnologic, respectiv 90 lei/ha pentru grâu, în condițiile în care, potrivit notei de fundamentare, prețul îngrășămintelor cu azot este cu aproximativ 70% mai mare decât media anului 2024. În cele ce urmează, prezentăm principalele propuneri de modificare transmise de AAC Ministerului Agriculturii.

1. Bugetul și valoarea unitară. Regulamentul (UE) 2026/1894 permite acordarea unui sprijin național suplimentar de până la 200% din alocarea UE, însă proiectul prevede un nivel minimal de 100%. Prin urmare, AAC solicită utilizarea plafonului maxim permis de 200%, ceea ce înseamnă dublarea contribuției naționale la valoarea de 59.955.000 euro (față de 29.977.500 euro în proiect). Această majorare va duce bugetul total al schemei la 89.932.500 euro (471.552.070,5 lei).

„În consecință, solicităm majorarea proporțională (×1,5) a valorii unitare de sprijin de la 0,25 lei/kg la 0,375 lei/kg de îngrășământ și recalcularea proporțională a tuturor cuantumurilor pe hectar. De asemenea, cerem redistribuirea către beneficiari a sumelor rămase disponibile din plafonul maxim, fără a depăși valoarea documentelor de achiziție, în locul menținerii formulei potrivit căreia diferența „rămâne neutilizată”. Nota de fundamentare arată că sprijinul suplimentar poate fi plătit până la 31 mai 2027, deci resursele suplimentare pot fi prevăzute și eșalonat în bugetul anului viitor.”

2. Culturile eligibile. Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită includerea orzului, orzoaicei, soiei și lucernei, cu stabilirea cuantumurilor potrivit aceleiași metodologii ICEADR, cu aceleași limite de suprafață ca pentru celelalte culturi de câmp.

3. Calendarul. „Perioada de achiziție din proiect se încheie nejustificat la 15 octombrie 2026, existând riscul cert ca sesiunea de depunere să se deschidă după ce acest interval s-a încheiat deja, din cauza timpului necesar parcurgerii circuitului de avizare interministerială și publicare în Monitorul Oficial. În plus, aprovizionarea pentru campania 2026/2027, invocată în nota de fundamentare, continuă intens pe tot parcursul lunii octombrie. Solicităm ca perioada de achiziție eligibilă să fie extinsă până la data de 30 octombrie 2026, inclusiv.”

4. Cooperativele și simplificarea dosarului. Pentru membrii cooperativelor agricole care achiziționează îngrășăminte în mod centralizat trebuie acceptate documentele de refacturare sau de distribuție. Întrucât sprijinul este limitat la valoarea documentelor de achiziție, solicitantul ar trebui să depună numai documentele care acoperă suma cuvenită, nu toate documentele aferente achizițiilor efectuate în perioada eligibilă.

5. Lipsa unei estimări de impact. Secțiunea 4 a notei de fundamentare nu cuantifică impactul asupra bugetului general consolidat, deși măsura implică alocarea a 471,6 milioane lei în varianta maximă permisă de regulamentul european. De asemenea, nu sunt prezentate estimări privind suprafețele și numărul beneficiarilor eligibili. „În lipsa acestor date, beneficiarii nu pot estima efectul aplicării coeficientului de reducere.”

6. Viitorul Politicii Agricole Comune post-2027. Dincolo de obiectul prezentului proiect, schema evidențiază o vulnerabilitate structurală: jumătate din resursele măsurii de criză provin din bugetul național. „Dacă, în cadrul financiar multianual 2028-2034, PAC își pierde bugetul distinct și arhitectura bazată pe doi piloni, prin integrarea în Fondul Unic, presiunea asupra bugetului național va crește. În plus, costul îngrășămintelor este influențat de aplicarea CBAM importurilor de îngrășăminte. În consecință, solicităm ca MADR, în cadrul Consiliului AgriFish, și Ministerul Finanțelor, în cadrul Consiliului ECOFIN, să susțină ferm menținerea unui buget distinct al PAC, cel puțin la nivelul actual, ajustat cu inflația (443 miliarde euro), menținerea celor doi piloni și instituirea unei rezerve agricole dimensionate realist pentru situații de criză, precum și suspendarea aplicării CBAM pentru îngrășăminte.”

Alianța pentru Agricultură și Cooperare este formată din următoarele organizații profesionale: Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR); Uniunea Națională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV); Federația Națională PRO AGRO și Asociația Forța Fermierilor (AFF).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În perioada 6 octombrie - 2 decembrie 2026 se derulează, online, sesiunea de primire a cererilor de finanțare pentru investiții în consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri instalați și a fermierilor cu vârsta de până la 45 de ani, prin intervenția DR-12 din cadrul Planului Strategic PAC 2023 - 2027, anunță Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

Alocarea disponibilă pentru fermierii care doresc să acceseze intervenția DR-12 este de 169.589.647 euro, împărțită în două componente: 84.794.823,5 euro pentru sectorul zootehnic și 84.794.823,5 euro pentru alte sectoare (vegetal).

Pragul de calitate lunar aferent depunerii cererilor de finanțare este de 80 de puncte (în intervalul 6 octombrie - 5 noiembrie 2026), ulterior pragul scade la 45 de puncte în cea de-a doua etapă lunară (6 noiembrie - 2 decembrie 2026) pentru ambele componente.

Finanțarea disponibilă prin intervenția DR-12 poate fi solicitată de fermierii care sunt șefi ai exploatației și au vârsta de cel mult 40 de ani (înainte de a împlini 41 de ani) la momentul depunerii cererii de finanțare. Pot solicita finanțare și fermierii care au beneficiat de finanțare prin submăsura 6.1 din PNDR (indiferent de vârstă pe care o au la momentul depunerii cererii de finanțare), precum și fermierii care au vârsta de cel mult 45 de ani (înainte de a împlini 46 de ani) la momentul depunerii cererii de finanțare.

Valoarea finanțării ajunge până la 200.000 de euro/proiect, iar sprijinul acordat este de maximum 80% din costurile eligibile pentru investițiile făcute de tinerii fermieri care au vârsta de până la 40 de ani și de maximum 65% din costurile eligibile în cazul celorlalte categorii de beneficiari.

Prin intervenția DR-12 se pot face investiții în facilități de condiționare sau depozitare a produselor agricole obținute la nivel de fermă a căror capacitate se va corela cu capacitatea de producție a fermei, precum și înființarea și modernizarea fermelor pomicole, inclusiv înființarea și reconversia plantațiilor pomicole.

Printre investițiile eligibile se numără și înființarea sau dezvoltarea unităților de condiționare și depozitare, precum și a unităților de procesare la nivelul fermei, inclusiv dotările aferente - doar ca o componentă secundară a proiectului, dar și achiziția de utilaje agricole, remorci și semiremorci tehnologice (specializate pentru activitatea agricolă, inclusiv cele utilizate pentru obținerea bazei furajere) și echipamente performante, inclusiv cele pentru gestionarea îngrășămintelor și a produselor de protecție a plantelor.

„Sprijinul acordat prin această linie de finanțare este o continuare firească a programelor dedicate tinerilor fermieri care au demonstrat că pot transforma o idee într-o afacere viabilă. Prin intervenția DR-12 fermieri de până la 45 de ani, care și-au înregistrat exploatația cu cel puțin cinci ani în urmă, au la dispoziție aproape 170 de milioane de euro pentru consolidarea acestor exploatații, astfel încât investițiile finanțate, fie că vorbim de sectorul zootehnic, fie de cel vegetal, să permită dezvoltarea unei agriculturi moderne, competitivă și sustenabilă. Este esențial să investim pentru reînnoirea generațiilor în agricultură și să îi susținem pe cei care au ales să rămână în mediul rural să dezvolte ferme performante, capabile să asigure stabilitate economică și locuri de muncă în comunitățile din care fac parte”, a precizat Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR.

Toate tipurile de investiții eligibile, precum și alte informații necesare întocmirii documentației de depunere sunt detaliate în Ghidul solicitantului aferent intervenției DR-12, document disponibil pe pagina de internet AFIR, sau accesând direct link-ul https://www.afir.ro/domenii-deinterventie/detalii-si-anexe-dr-12/.

Intervenția DR-12 „Investiții în consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri instalați și a fermierilor cu vârsta de până la 45 de ani” este inclusă în Planul Strategic PAC 2023 – 2027 și este finanțată de Comisia Europeană prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și de Guvernul României prin Bugetul de Stat. Planul Strategic PAC 2023 – 2027 este gestionat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și implementat de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Inflația, costurile tot mai mari și presiunea concurenței îi determină pe producătorii din țara noastră să își schimbe modelul de business. Prin urmare, nu mai vor să vândă doar materie primă, ci construiesc afaceri conexe, prin care pot controla mai multe etape ale lanțului, de la producție și procesare până la brand și distribuție. Antreprenorii salvează astfel locuri de muncă și reduc exportul de materie primă. În același timp, își îndreaptă atenția spre exportul de produse finite. Modelul seamănă tot mai mult cu o cooperativă integrată, în care valoarea adăugată rămâne cât mai mult în interiorul aceluiași ecosistem economic.

În loc să rămână concentrați pe o singură verigă a lanțului, tot mai mulți producători aleg să dezvolte activități complementare: procesare, ambalare, dezvoltare de produse, branding și distribuție. Motivația este în primul rând economică. Într-o perioadă în care costurile de producție, energia, transportul, forța de muncă și materiile prime pun presiune pe marje, simpla producție poate deveni insuficientă pentru susținerea unei afaceri. Prin integrarea unor etape suplimentare, producătorii încearcă să obțină o valoare mai mare din aceeași resursă și să reducă dependența de intermediari.

În același timp, modelul contribuie la dezvoltarea unor lanțuri economice locale. Laptele, carnea, fructele, cerealele sau strugurii pot fi transformate în produse finite, comercializate sub brand românesc, în loc ca valoarea economică să fie realizată în principal în afara țării.

De la lactate și carne până la produse organice și vin, antreprenorii din România investesc în capacități și businessuri complementare pentru a crește producția, a reduce dependența de intermediari și a transforma resursele locale în produse cu valoare adăugată. Exemple precum Cooperativa Agricolă Csengo (Frumoasa - județul Harghita), Safala Organic Farm (Șinteu – județul Bihor), Brânzeturi de Hoghilag (Dumbrăveni – județul Sibiu), Ribon Kiss of Nature (Mădăraș – județul Harghita), De la Bâlea - Abatorul Câmpulung (județul Argeș) sau Josef Wines (Ghioroc – județul Arad) conturează o tendință care depășește simpla producție alimentară: construirea unor ecosisteme românești capabile să păstreze mai multă valoare în economia locală.

Aceste exemple nu sunt întâmplătoare. Producătorii menționați fac parte din cercetarea și documentarea realizată de echipa Artisan Food Market în ultimii patru ani, perioadă în care au fost urmărite modele de business locale care reușesc să transforme producția într-un produs cu identitate, brand și valoare economică mai mare. O parte dintre acești antreprenori au fost identificați și aduși în premieră la București de Artisan Food Market, tocmai pentru a face vizibile modele care pot fi replicate și dezvoltate de alți producători.

Artisan Food Market este cel mai mare târg de produse artizanale gourmet din România, iar intenția organizatorilor este să-l facă cel mai important din Sud-Estul Europei. Ediția cu numărul XIII se desfășoară în perioada 16-18 octombrie la Biblioteca Națională a României din  București și reunește de 3 ori mai mulți expozanți de la noi din țară față de edițiile anterioare, precum și o secțiune nouă de producători străini.

La actuala ediție, Cooperativa Agricolă Csengo, Ribon Kiss of Nature și De la Bâlea - Abatorul Câmpulung expun pentru prima dată la București, în cadrul Artisan Food Market. Alți producători incluși în această cercetare au fost prezenți în premieră la edițiile anterioare ale evenimentului. Dincolo de expunerea comercială, participarea lor urmărește să creeze un spațiu în care producătorii să poată vedea concret cum poate fi construit un business, pornind de la resursa locală și ajungând la un produs finit, recognoscibil și scalabil.

Astfel, Artisan Food Market își propune să aducă în prim-plan nu doar produse, ci și modele de dezvoltare. Experiențele acestor producători pot deveni repere de bună practică pentru alți antreprenori locali care caută soluții pentru procesare, branding, distribuție și extinderea afacerii. Într-o piață în care mulți producători încă vând, în principal, materie primă, exemplele celor care au reușit să construiască produse și branduri pot reprezenta puncte reale de orientare pentru următoarea etapă de dezvoltare.

„Made in Romania”, de la producție la produse cu poveste și valoare adăugată

Un exemplu relevant este reprezentat de producătorii care aleg să transforme materia primă în produse finite și să construiască în jurul lor un brand. În cazul cooperativelor agricole, asocierea poate permite accesul la resurse și capacități care ar fi dificil de susținut individual. În alte situații, producătorii investesc direct în procesare sau în afaceri conexe, construind treptat un lanț propriu. Modelele sunt diferite, însă au un element comun: încercarea de a trece de la statutul de producător de materie primă la cel de creator al unui produs cu identitate proprie și valoare adăugată.

„Pentru un producător român, următorul pas firesc nu mai este doar să producă mai mult, ci să învețe să păstreze mai multă valoare din ceea ce produce. Când laptele devine brânză, carnea devine produs finit, iar strugurele devine un vin cu identitate, cea mai mare parte a poveștii economice se poate întâmpla aici, în România. Este o schimbare de mentalitate: de la furnizor la producător integrat și, în final, la brand”, explică reprezentanții Safala Organic Farm din Șinteu, județul Bihor.

Creșterea costurilor îi determină pe antreprenori să caute soluții care să le ofere un control mai mare asupra afacerii.

„Integrarea verticală poate însemna investiții în procesare, depozitare, ambalare, logistică sau distribuție, dar și dezvoltarea unor produse noi pornind de la aceeași bază de producție”, transmit și cei de la Brânzeturi de Hoghilag, județul Sibiu.

Avantajul este dublu: compania poate captura o parte mai mare din valoarea finală a produsului, iar consumatorul poate avea acces la produse care păstrează o legătură mai clară cu locul și producătorul de origine.

În acest context, „made in Romania” începe să capete o semnificație economică mai amplă. Nu este vorba doar despre originea unui produs, ci despre cât din valoarea generată de acel produs rămâne în economia românească.

Integrarea, un răspuns la presiunea economică și un nou tip de economie locală

Extinderea acestor afaceri poate avea efecte dincolo de bilanțul unei singure companii. Un producător care procesează local generează activitate pentru furnizori, transportatori, angajați, ambalatori și alte servicii conexe. Pe măsură ce lanțul se dezvoltă, apare un ecosistem economic în jurul produsului.

„Credem că următoarea etapă pentru producătorii români este să construiască ecosisteme, nu doar produse. O fermă, o fabrică de procesare, un brand și o rețea de distribuție pot funcționa împreună și pot crea o valoare economică mult mai mare decât vânzarea materiei prime. Iar diferența este că această valoare se creează și se poate reinvesti aici, în România”, punctează Ciprian Dincă, organizatorul Artisan Food Market.

Pentru ca astfel de modele să poată fi multiplicate și să formeze o piață matură, antreprenorii au nevoie însă și de un cadru de dezvoltare coerent, adaptat realităților producătorilor artizanali. O eventuală reglementare dedicată sectorului ar putea oferi mai multă claritate în definirea, susținerea și dezvoltarea produselor artizanale românești, astfel încât inițiativele individuale să poată evolua într-un ecosistem economic predictibil.

Tendința arată și o schimbare în raportarea consumatorului la produsele locale. Originea, trasabilitatea, modul de producție și povestea din spatele unui produs devin elemente tot mai importante în procesul de alegere.

Pentru producătorii autohtoni, miza următorilor ani nu este doar creșterea volumelor, ci și capacitatea de a transforma resursele locale în produse finite, competitive și recognoscibile. Iar modelele care există deja în România arată că drumul de la fermă la brand nu este doar o poveste de marketing, ci poate deveni o strategie economică.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă a susținut marți - 4 august 2026, în fața Comisiei pentru Mediu a Senatului României, pachetul de amendamente la propunerea legislativă privind aprobarea Strategiei naționale și a Planului de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026–2030 (L455/2026). Toate propunerile Clubului au fost acceptate de comisie.

Documentul, aflat pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare a Senatului convocată în perioada 4–6 august, are 233 de pagini și este prezentat drept jalon de reformă din Planul Național de Redresare și Reziliență, cu o valoare de peste 972,4 milioane de euro. În forma depusă inițial, strategia stabilea ținte cu impact direct asupra activității agricole: extinderea la 30% a teritoriului național cu statut de arie protejată, 10% zone de protecție strictă și reducerea cu 50% a riscului pesticidelor și a nutrienților. Niciuna dintre aceste ținte nu era însoțită de un studiu de impact economic și social.

„Dacă va fi adoptat în forma lui actuală, va pune cruce agriculturii. Trist este că până și în expunerea de motive, agricultorul, fermierul, este văzut ca principalul factor de distrugere a biodiversității, când orice om de bun simț știe că povara păstrării biodiversității cade tocmai pe fermier. Și toate astea fără un minim studiu de impact, fără să știm câți bani pierdem în cazul adoptării unor astfel de măsuri. Pierdem miliarde de euro din cauza secetei, din cauza importurilor de cereale din Ucraina, din cauza lipsei sistemelor de irigații”, a subliniat Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români.

Clubul a transmis Senatului României și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor un document cu amendamente punctuale, formulate pe articole și însoțite de motivare tehnică. Poziția Clubului a fost susținută în fața comisiei de Florian Ciolacu, director executiv, și Bogdan Chiripuci, manager Politici Agricole.

„La nivel de principiu, agricultura nu generează presiune asupra biodiversității, ci caută să țină echilibrul biodiversității, pentru că asta înseamnă agricultură. Regulamentul privind reducerea nutrienților și a pesticidelor este parcat la nivel european, deci nu mai există, și nu vedem de ce ar fi asumat prin această propunere de strategie. Creșterea cu 30% a zonelor de protecție și cu 10% a zonelor de protecție strictă trebuie făcută doar cu acordul celor care sunt proprietarii acelor suprafețe. Impactul asupra infrastructurii de irigații, desecare și drenaj și asupra utilizării apei trebuie luat în considerare și din punct de vedere economic. Agricultură fără apă nu se întâmplă”, a declarat Florian Ciolacu în fața comisiei.

Amendamentele admise de Comisia pentru Mediu a Senatului României

1. Irigațiile devin relevante direct pentru biodiversitate (Capitolul 3, Tabelul 1). Programul Național de Reabilitare a infrastructurii principale de irigații trece de la „relevanță limitată, indirectă” la relevanță ridicată, cu contribuție directă. Gestiunea integrată a apei prin irigații, desecare și drenaj are impact favorabil asupra refacerii accelerate a biodiversității, menține activitatea productivă economic și susține calitatea vieții în mediul rural. (amendament propus de Clubul Fermierilor Români)

2. Exploatațiile conforme nu pot fi asimilate activităților ilegale, iar abandonul terenurilor intră în analiza presiunilor (Capitolul 5.3). Evaluarea impactului agriculturii diferențiază explicit activitățile desfășurate cu respectarea legislației, prin condiționalitățile PAC și standardele GAEC, de cazurile de nerespectare a obligațiilor legale. Analiza presiunilor include și efectele abandonului terenurilor agricole, care conduce la invadarea cu specii alogene, pierderea pajiștilor cu înaltă valoare naturală și degradarea habitatelor deschise. (amendament propus de Clubul Fermierilor Români)

3. Securitatea alimentară și viabilitatea economică intră în obiectivul dedicat agriculturii (Capitolul 6, Obiectivul B1.4, pag. 66). Gestionarea durabilă a terenurilor agricole se realizează cu respectarea simultană a conservării biodiversității, a securității alimentare, a competitivității agriculturii și a viabilității economice a exploatațiilor. (amendament propus de Clubul Fermierilor Români)

4. Principiul compensării integrale și consultarea obligatorie a fermierilor (Capitolul 6, Obiectivul B1.4). Orice măsură care limitează utilizarea terenurilor agricole sau reduce potențialul productiv se aplică numai cu mecanisme de compensare financiară integrală, calculate pe baza pierderii reale de venit. Măsurile care afectează activitatea agricolă sunt precedate de o analiză de impact economic și social elaborată în consultare cu organizațiile profesionale ale fermierilor, iar restricțiile suplimentare se pot institui numai prin act normativ adoptat cu consultarea acestora. Fermierii sunt recunoscuți drept parteneri esențiali în conservarea biodiversității. (amendament propus de Clubul Fermierilor Români)

5. Compensări specifice pentru practicile extensive și pentru cele intensive (Capitolul 6, pag. 69). Menținerea practicilor agricole extensive și a metodelor tradiționale se realizează cu asigurarea compensărilor specifice pentru fermieri în cazul afectării producției agricole. Diminuarea efectelor practicilor intensive ține cont de schimbările climatice și menține competitivitatea afacerilor agricole prin compensări specifice și alternative tehnologice viabile. (amendament propus de Clubul Fermierilor Români)

6. Ținta privind nutrienții și pesticidele se raportează la nivel național, nu la nivel de fermă (Capitolul 7, Ținta T7, pag. 96). Respectând țintele globale, România se angajează ca, la nivel național și nu la nivel de exploatație agricolă individuală, consumul mediu de produse de protecție a plantelor și de nutrienți să nu depășească valorile medii înregistrate la nivelul Uniunii Europene sau 50% din valoarea înregistrată de statul membru cu cel mai mare consum. (amendament propus de Clubul Fermierilor Români)

7. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale intră în lista instituțiilor responsabile (Anexa II). Includerea vizează toate acțiunile care privesc agricultura, dezvoltarea rurală, utilizarea terenurilor agricole, plățile compensatorii, măsurile de agromediu, gestionarea speciilor invazive cu impact agricol, restaurarea ecosistemelor agricole și integrarea biodiversității în politicile sectoriale agricole. (amendament propus de Clubul Fermierilor Români)

8. Compensarea restricțiilor din siturile Natura 2000 (Capitolul 6, Obiectivul A1, pag. 52). Restricțiile prezente sau viitoare care generează pierderi de venit sau costuri suplimentare pentru agricultură și silvicultură în siturile Natura 2000 sunt însoțite de mecanisme de compensare financiară adecvate. Metodologia și calculul plăților compensatorii se realizează anterior desemnării de noi arii naturale protejate.

9. Echilibru între restaurare și continuitatea activității economice (Capitolul 6, Obiectivul A3, pag. 57). Implementarea Planului Național de Restaurare pe suprafețe agricole și forestiere respectă echilibrul dintre obiectivele de conservare și continuitatea activităților economice sustenabile. Pierderile de venit generate se compensează prin scheme dedicate, iar metodologia de calcul se realizează anterior aplicării măsurilor de restaurare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În timp ce alte state își protejează fermierii, industria și capitalul autohton, România pare să aleagă o direcție opusă. În loc să reducă deficitul bugetar prin reforme reale, prin eliminarea risipei din administrație, prin eficientizarea companiilor de stat și prin stimularea investițiilor, povara este transferată asupra celor care produc, investesc și plătesc taxe.

Deficitul bugetar nu poate fi redus prin falimentarea mediului de afaceri românesc și prin sărăcirea populației. O economie nu se dezvoltă prin taxe mai mari și costuri de producție tot mai ridicate, ci prin competitivitate, investiții și încurajarea capitalului autohton.

România trăiește din împrumuturi. Statul se împrumută pentru a acoperi cheltuieli curente, firmele se împrumută pentru a supraviețui, iar populația se împrumută pentru a face față costului vieții. Acest model nu este sustenabil.

Clasamentul prețului motorinei în luna iulie 2026

Mesajul acestor cifre este îngrijorător: România se află printre statele cu cele mai ridicate prețuri la motorină din această comparație, deși nivelul veniturilor și al competitivității economiei este mult inferior celui din majoritatea acestor țări. Pentru fermieri, transportatori și industrie, fiecare cent în plus la combustibil înseamnă costuri de producție mai mari și competitivitate mai redusă.

Costul motorinei suportat de fermieri. Am luat în calcul doar motorina pentru pregătirea și întreținerea culturilor agricole

Aceste diferențe explică de ce fermierii din România intră în competiție cu un handicap major. În timp ce alte țări reduc costurile de producție prin politici fiscale și scheme de sprijin, agricultorii noștri suportă unele dintre cele mai ridicate costuri cu motorina dintre competitorii lor direcți și nu numai.

În plină campanie de recoltare, numeroși fermieri reclamă dificultăți în aprovizionarea cu motorină și presiuni financiare majore. Aceste situații ar trebui analizate cu maximă transparență de autoritățile competente pentru a elimina orice suspiciune privind funcționarea pieței și pentru a asigura aprovizionarea normală în perioadele critice.

Dacă această politică fiscală și economică va continua, consecințele sunt previzibile: exploatații agricole decapitalizate, investiții amânate, insolvențe și executări silite, reducerea producției interne și o dependență tot mai mare de importuri.

România nu are nevoie de o economie bazată pe împrumuturi și consum, ci de una bazată pe producție, investiții și competitivitate. Are nevoie de un stat care să fie partenerul celor care creează valoare, nu principalul factor care le mărește costurile.

Un stat puternic nu își sacrifică producătorii proprii pentru a acoperi dezechilibre bugetare pe termen scurt. Prosperitatea unei națiuni se construiește prin încurajarea muncii, a investițiilor și a capitalului, nu prin împovărare.

România este una dintre puținele țări europene care a avut petrol, gaze naturale, rafinării și o industrie petrolieră construită prin munca și sacrificiul generațiilor de români. Astăzi, mulți români au sentimentul că au pierdut controlul asupra unei părți importante din aceste active strategice.

Cum este posibil ca o țară cu tradiție în industria petrolieră să ajungă să suporte costuri atât de ridicate pentru combustibil? Este o întrebare legitimă la care cetățenii au dreptul să primească răspunsuri clare.

Nu este firesc ca o țară care a scos petrol din pământul ei și și-a construit cu propriile resurse rafinăriile să ajungă să cumpere motorina la prețuri care falimentează fermierii și antreprenorii. Bogăția unei națiuni trebuie să lucreze pentru cetățenii ei, nu împotriva lor.

Autor: dr. ing. NICU VASILE, președinte Pactul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) anunță că pune gratuit la dispoziția cooperativelor agricole documente suport recomandate pentru implementarea proiectelor finanțate prin sM 4.1.1. – Achiziții simple de utilaje agricole.

Demersul UNCSV vine în sprijinul cooperativelor agricole care se confruntă cu neclarități privind deductibilitatea TVA, utilizarea în comun a utilajelor agricole, recuperarea și refacturarea cheltuielilor, precum și documentele justificative necesare în cadrul controalelor fiscale.

„Materialele au fost elaborate pe baza legislației aplicabile cooperativelor agricole, a prevederilor fiscale în vigoare, obligațiilor asumate prin contractarea proiectelor, a experienței practice a cooperativelor membre și a dialogului instituțional purtat de UNCSV cu ANAF, MADR și AFIR”, precizează Claudiu Soare, director adjunct executiv UNCSV.

Documentele disponibile includ:

• Model de Hotărâre AGA pentru implementarea proiectului;

• Monografie contabilă;

• Model de calcul al tarifului C.R.C.A.F.A.;

• Modele de facturi C.R.C.A.F.A.;

• Documente suport privind relațiile cooperatiste și tratamentul fiscal aplicabil cooperativelor agricole.

„Scopul acestor materiale este de a contribui la implementarea corectă a proiectelor finanțate prin fonduri europene, la reducerea riscurilor fiscale și la aplicarea unei practici unitare în cadrul cooperativelor agricole”, subliniază Claudiu Soare.

Documentele au caracter orientativ și sunt puse la dispoziția cooperativelor agricole în cadrul secțiunii „Demersuri & Resurse Cooperative”, categoria ANAF, de pe site-ul UNCSV. Materialele pot fi descărcate gratuit de la adresa: https://uncsv.ro/demersuri-resurse-cooperative/anaf/ .

„UNCSV va continua demersurile instituționale pentru clarificarea și aplicarea unitară a regimului fiscal aferent cooperativelor agricole și pentru susținerea investițiilor realizate prin fonduri europene în beneficiul membrilor cooperatori”, punctează directorul executiv Florentin Bercu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agricultura din România se confruntă cu o presiune tot mai mare pentru a menține performanța în condițiile unor fenomene meteorologice extreme frecvente, a creșterii costurilor pentru combustibil, îngrășăminte și produse pentru protecția plantelor. În acest context dificil, pentru a asigura productivitatea culturilor, fermierii își îndreaptă atenția către soluții care cresc eficiența utilizării nutrienților, în special a azotului, completând inputurile tradiționale cu tehnologii noi.

Azotul rămâne esențial pentru dezvoltarea culturilor și producției, iar eficiența sa depinde în mare măsură de condițiile de mediu. Variabilitatea temperaturilor, a precipitațiilor și a dinamicii solului poate influența semnificativ modul în care plantele utilizează azotul aplicat. Acest lucru creează un decalaj între utilizarea inputurilor și performanța obținută și pune un accent mai mare pe soluții care îmbunătățesc eficiența nutrienților, în loc să crească pur și simplu dozele aplicate. Ca răspuns, fermierii adoptă tot mai mult abordări integrate de management al culturilor, care combină practicile convenționale cu tehnologii complementare menite să îmbunătățească performanța generală a sistemului. Astfel, soluțiile biologice devin din ce în ce mai relevante ca instrumente care susțin optimizarea nutrienților, reziliența culturilor și productivitatea sustenabilă.

Utrisha™ N permite plantelor să capteze și să utilizeze azotul atmosferic

O astfel de soluție este Utrisha™ N, parte a portofoliului de produse biologice Corteva Agriscience. Acest produs susține nutriția culturilor prin stimularea proceselor naturale ale plantei. Bazat pe bacteria Methylobacterium symbioticum, acesta permite plantelor să capteze și să utilizeze azotul atmosferic, oferind o sursă continuă de nutriție pe tot parcursul ciclului de vegetație. Această abordare le permite fermierilor să îmbunătățească eficiența utilizării azotului, să stabilizeze producțiile și să reducă dependența de inputuri suplimentare.

Fermierii din România care au integrat Utrisha™ N în programele lor de cultură raportează beneficii măsurabile.

Ștefan Costea, manager de fermă din județul Timiș, evidențiază schimbarea de perspectivă adusă de această tehnologie: „După aplicarea Utrisha™ N, opinia mea despre această bacterie unică s-a schimbat. M-a ajutat atât la culturile de grâu, cât și la porumb, atât în sisteme convenționale, cât și biologice, și am înregistrat o creștere a producției de 400 kg la grâu și 800 kg la porumb, valori foarte bune având în vedere variațiile de temperatură. Recomand Utrisha™ N atât pentru creșterea productivității și a calității în ferme, cât și pentru reducerea cât mai mult posibil a aplicărilor de îngrășăminte foliare”.

De asemenea, Aurel Placinshi, director al Agricola Țigănași din județul Iași, subliniază performanța produsului: „Am folosit Utrisha™ N la porumb, floarea-soarelui și sfeclă de zahăr, iar rezultatele au fost spectaculoase. L-am aplicat la porumb în stadiul de 6-8 frunze, iar cultura fiind pe teren irigat, frunzele erau pregătite să absoarbă produsul. Ca urmare a acțiunii Utrisha™ N, am obținut o creștere de producție de 712 kg la porumb, la o recoltă de 10-11 tone, demonstrând aportul de azot suplimentar și îmbunătățind eficiența generală a utilizării nutrienților de către plante. În anii următori vom utiliza produsul pe mai multe hectare, în mai multe sole și la mai multe tipuri de culturi, deoarece are potențialul de a deveni un element de bază în tehnologia pe care dorim să o aplicăm”.

Aceste rezultate reflectă o orientare către soluții integrate care îmbunătățesc eficiența și calitatea. Pe măsură ce presiunile climatice și cele legate de costuri persistă, menținerea performanței va depinde de utilizarea mai eficientă a resurselor, iar Corteva Agriscience sprijină fermierii prin portofoliul său integrat de soluții pentru protecția culturilor și produse biologice, pentru a consolida reziliența și constanța.

Autor: ADRIAN IONESCU, Category Marketing Manager Biologicals Corteva Agriscience România și Rep. Moldova

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) anunță că, în aceste zile, are loc instalarea echipamentelor din ultimul lot necesar pentru completarea dotărilor destinate celor trei laboratoare noi de determinare a reziduurilor. Este vorba de laboratoarele regionale ale ANF din Bacău, Slatina (Olt) și Arad.

Această etapă este importantă pentru definitivarea infrastructurii tehnice care va deservi activitatea de analiză din noile laboratoare. În perioada următoare vor continua mai multe procese esențiale pentru punerea lor în funcțiune în condiții corespunzătoare: atragerea unui număr suplimentar de specialiști; instalarea completă și punerea în funcțiune a echipamentelor; calibrarea și etalonarea echipamentelor; instruirea personalului; validarea metodelor de lucru; documentarea sistemului de calitate - proceduri, instrucțiuni și măsuri pentru asigurarea validității rezultatelor; acreditarea RENAR. „Toate aceste etape sunt complexe și necesită timp, însă ele sunt indispensabile pentru ca noile laboratoare să poată funcționa la standardele necesare”, precizează Romeo Șoldea, director general ANF.

Începând cu următorul sezon agricol, ANF va dispune de cinci laboratoare complete, capabile să susțină activitatea de control și analiză la un nivel extins și modern.

„Prin dezvoltarea acestei infrastructuri, ANF își consolidează capacitatea tehnică și profesională în domeniul analizelor de reziduuri, în sprijinul unei activități fitosanitare mai bine pregătite pentru cerințele actuale”, subliniază Romeo Șoldea.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Norofert Group, producător de inputuri organice și furnizor de biotehnologie pentru agricultură, anunță semnarea unui acord ce vizează preluarea pachetului majoritar al producătorului de semințe Expert Agribusiness, companie care activează în județul Călărași, la Fundulea.

Norofert a semnat un acord pentru achiziția a 60% din Expert Agribusiness SRL, companie cu peste 20 de ani de experiență în cercetarea și producția de semințe cu genetică românească. Tranzacția are o valoare de 100.000 euro și va fi achitată integral până în decembrie 2026.

Expert Agribusiness deține peste 17 brevete pentru porumb, floarea-soarelui, grâu și orz și a încheiat anul 2024 cu o cifră de afaceri de 9,6 milioane lei și un profit net de 0,25 milioane lei.

„Integrarea acestei expertize ne permite să aducem în portofoliu genetică românească adaptată fermierilor locali. Preluarea pachetului majoritar al companiei Expert Agribusiness marchează un pas strategic important în consolidarea Norofert ca platformă integrată de soluții agricole sustenabile pentru fermieri. Expertiza în cercetare și multiplicare de semințe a doamnelor Mariana Olteanu și Georgeta Dicu reprezintă fundamentul pe care se bazează creșterea accelerată din următorii ani”, a declarat Vlad Popescu, președintele Consiliului de Administrație al Norofert Group.

Prin această achiziție, Norofert își extinde portofoliul către fermierii mici și mijlocii, integrează genetică românească în oferta sa tehnologică și optimizează costurile prin mutarea producției semincere la ferma din Zimnicea, unde operează 1.000 ha cu infrastructură modernă de irigații și tehnologii avansate.

Grupul Norofert a fost fondat în anul 2000 de către familia Popescu. Cu un mix de linii de afaceri, Norofert a dezvoltat în ultimii ani capacități proprii de producție atât în aria inputurilor, cât și de farming agricol, linii care vor cunoaște dezvoltare în următorii ani. Cu 85 produse în portofoliu, compania se adresează atât fermierilor din agricultura convențională, cât și din cea ecologică, cu o nișă nouă a produselor convenționale lichide, cu cerere tot mai mare. Din 2020, compania este listată la Bursa de Valori București pe piața AeRO, iar din octombrie 2021 acțiunile Norofert sunt incluse în indicele BETAeRO.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe măsură ce peisajul agricol al României este tot mai influențat de schimbările climatice, asigurarea sănătății și productivității culturilor de cereale rămâne o prioritate pentru fermieri, cu impact direct asupra performanței lor la nivel european.

Date recente ale Comisiei Europene pentru 2025¹ arată că România este cel mai mare exportator de cereale din Uniunea Europeană, cu peste 6,4 milioane de tone livrate, reprezentând aproximativ 33% din totalul fluxurilor intracomunitare de cereale și 3,5 milioane de tone de grâu. În plus, Comisia Europeană estimează că producția totală de cereale a României în anul agricol 2025–2026 va depăși 23 de milioane de tone, în creștere cu aproximativ 17% față de sezonul precedent. Astfel, strategiile preventive de management al bolilor devin esențiale pentru protejarea producției și a poziției competitive a României pe piața UE.

Protejarea performanței agricole a țării necesită culturi capabile să reziste unei presiuni a bolilor în stadii mai timpurii și cu intensitate mărită, mai ales în contextul în care toamnele mai lungi, temperaturile mai ridicate și vremea imprevizibilă creează condiții favorabile pentru apariția mai timpurie și răspândirea mai rapidă a făinării. Pentru a gestiona această provocare, unul dintre cele mai eficiente instrumente disponibile fermierilor este proquinazidul, o moleculă specializată care a redefinit modul în care sunt protejate culturile de cereale împotriva făinării.

Prin modul său unic de acțiune preventiv, proquinazidul, dezvoltat de compania internațională de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience, acționează înainte ca boala să se instaleze, rămânând eficient și la apariția primelor simptome și oferind o protecție de lungă durată. Molecula inhibă germinarea sporilor și oprește dezvoltarea fungilor, țintind făinarea și alți agenți patogeni. Această intervenție timpurie menține frunzele sănătoase pentru mai mult timp, ajutând cultura să își păstreze o productivitate ridicată și să își atingă potențialul maxim de producție.

Eficiența Verben™, recunoscută de fermieri

Pentru a sprijini fermierii într-un context al bolilor în continuă evoluție, Corteva a lansat în România, în 2022, Verben™, un fungicid care combină într-o formulare complementară punctele forte ale proquinazidului și protioconazolului. Prin proquinazid, Verben™ oferă o barieră preventivă puternică ce oprește făinarea înainte ca aceasta să se instaleze, în timp ce protioconazolul adaugă o componentă curativă și cu spectru larg, vizând o gamă extinsă de agenți patogeni fungici încă din primele stadii de creștere. Acționând împreună, cele două substanțe active asigură un control complet și fiabil al bolilor și consolidează strategiile responsabile de management al rezistenței. Astfel, pentru fermieri, proquinazidul devine un avantaj esențial într-un climat în care presiunea patogenilor apare mai devreme, persistă mai mult și este tot mai imprevizibilă.

Eficiența proquinazidului Corteva din Verben™ a fost recunoscută pe scară largă de fermierii care i-au experimentat direct beneficiile.

„Am ales Verben™ datorită acțiunii celor două substanțe active inovatoare, proquinazid și protioconazol, care ajută planta să lupte împotriva bolilor, în special făinarea. În plus, efectul curativ este impresionant, deoarece sinergia este foarte bună, rezultatul este foarte bun și surprinzător. Pot spune cu certitudine că va avea întotdeauna un loc în programele noastre de tratament la grâu, deoarece a răspuns constant pozitiv la toate provocările abordate după aplicările noastre”, ne-a împărtășit experiența sa de anul trecut fermierul Ciprian Eugen Balica - fermier din județul Vaslui (Mirba Oil SRL).

„Verben™, bazat pe molecula de proquinazid, a devenit indispensabil în strategia noastră de protecție a grâului. Acțiunea sa preventivă oprește bolile înainte ca acestea să se instaleze, iar fiabilitatea în primul tratament de primăvară ne oferă un start puternic în sezon. Produsul asigură un control excelent al făinării și septoriozei, două dintre cele mai dificile boli foliare cu care ne confruntăm, și menține constant frunzișul curat și pe deplin funcțional în etapele critice de creștere. Deoarece protejează atât de eficient suprafața frunzelor, cultura își menține o capacitate fotosintetică mai bună, ceea ce contribuie direct la o vigoare mai mare a plantelor și la o productivitate crescută. Chiar și în anii marcați de vreme imprevizibilă și presiune tot mai mare a bolilor, Verben™ ne-a ajutat să protejăm potențialul de producție pe întreaga noastră suprafață cultivată cu grâu”, a arătat Gabriel Novac Leca, director de Cercetare și Dezvoltare Agricost - Insula Mare a Brăilei.

¹ https://circabc.europa.eu/sd/a/a1135630-e8e9-4531-a522-23670f75e2c5/cereals-trade-2017-18-marketing-year-july-december.pdf

Autor: ANDREI DORU, Category Marketing Manager Fungicides, Insecticides și SAT Corteva Agriscience România și Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!