Agricultura din România se confruntă cu o presiune tot mai mare pentru a menține performanța în condițiile unor fenomene meteorologice extreme frecvente, a creșterii costurilor pentru combustibil, îngrășăminte și produse pentru protecția plantelor. În acest context dificil, pentru a asigura productivitatea culturilor, fermierii își îndreaptă atenția către soluții care cresc eficiența utilizării nutrienților, în special a azotului, completând inputurile tradiționale cu tehnologii noi.

Azotul rămâne esențial pentru dezvoltarea culturilor și producției, iar eficiența sa depinde în mare măsură de condițiile de mediu. Variabilitatea temperaturilor, a precipitațiilor și a dinamicii solului poate influența semnificativ modul în care plantele utilizează azotul aplicat. Acest lucru creează un decalaj între utilizarea inputurilor și performanța obținută și pune un accent mai mare pe soluții care îmbunătățesc eficiența nutrienților, în loc să crească pur și simplu dozele aplicate. Ca răspuns, fermierii adoptă tot mai mult abordări integrate de management al culturilor, care combină practicile convenționale cu tehnologii complementare menite să îmbunătățească performanța generală a sistemului. Astfel, soluțiile biologice devin din ce în ce mai relevante ca instrumente care susțin optimizarea nutrienților, reziliența culturilor și productivitatea sustenabilă.

Utrisha™ N permite plantelor să capteze și să utilizeze azotul atmosferic

O astfel de soluție este Utrisha™ N, parte a portofoliului de produse biologice Corteva Agriscience. Acest produs susține nutriția culturilor prin stimularea proceselor naturale ale plantei. Bazat pe bacteria Methylobacterium symbioticum, acesta permite plantelor să capteze și să utilizeze azotul atmosferic, oferind o sursă continuă de nutriție pe tot parcursul ciclului de vegetație. Această abordare le permite fermierilor să îmbunătățească eficiența utilizării azotului, să stabilizeze producțiile și să reducă dependența de inputuri suplimentare.

Fermierii din România care au integrat Utrisha™ N în programele lor de cultură raportează beneficii măsurabile.

Ștefan Costea, manager de fermă din județul Timiș, evidențiază schimbarea de perspectivă adusă de această tehnologie: „După aplicarea Utrisha™ N, opinia mea despre această bacterie unică s-a schimbat. M-a ajutat atât la culturile de grâu, cât și la porumb, atât în sisteme convenționale, cât și biologice, și am înregistrat o creștere a producției de 400 kg la grâu și 800 kg la porumb, valori foarte bune având în vedere variațiile de temperatură. Recomand Utrisha™ N atât pentru creșterea productivității și a calității în ferme, cât și pentru reducerea cât mai mult posibil a aplicărilor de îngrășăminte foliare”.

De asemenea, Aurel Placinshi, director al Agricola Țigănași din județul Iași, subliniază performanța produsului: „Am folosit Utrisha™ N la porumb, floarea-soarelui și sfeclă de zahăr, iar rezultatele au fost spectaculoase. L-am aplicat la porumb în stadiul de 6-8 frunze, iar cultura fiind pe teren irigat, frunzele erau pregătite să absoarbă produsul. Ca urmare a acțiunii Utrisha™ N, am obținut o creștere de producție de 712 kg la porumb, la o recoltă de 10-11 tone, demonstrând aportul de azot suplimentar și îmbunătățind eficiența generală a utilizării nutrienților de către plante. În anii următori vom utiliza produsul pe mai multe hectare, în mai multe sole și la mai multe tipuri de culturi, deoarece are potențialul de a deveni un element de bază în tehnologia pe care dorim să o aplicăm”.

Aceste rezultate reflectă o orientare către soluții integrate care îmbunătățesc eficiența și calitatea. Pe măsură ce presiunile climatice și cele legate de costuri persistă, menținerea performanței va depinde de utilizarea mai eficientă a resurselor, iar Corteva Agriscience sprijină fermierii prin portofoliul său integrat de soluții pentru protecția culturilor și produse biologice, pentru a consolida reziliența și constanța.

Autor: ADRIAN IONESCU, Category Marketing Manager Biologicals Corteva Agriscience România și Rep. Moldova

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) anunță că, în aceste zile, are loc instalarea echipamentelor din ultimul lot necesar pentru completarea dotărilor destinate celor trei laboratoare noi de determinare a reziduurilor. Este vorba de laboratoarele regionale ale ANF din Bacău, Slatina (Olt) și Arad.

Această etapă este importantă pentru definitivarea infrastructurii tehnice care va deservi activitatea de analiză din noile laboratoare. În perioada următoare vor continua mai multe procese esențiale pentru punerea lor în funcțiune în condiții corespunzătoare: atragerea unui număr suplimentar de specialiști; instalarea completă și punerea în funcțiune a echipamentelor; calibrarea și etalonarea echipamentelor; instruirea personalului; validarea metodelor de lucru; documentarea sistemului de calitate - proceduri, instrucțiuni și măsuri pentru asigurarea validității rezultatelor; acreditarea RENAR. „Toate aceste etape sunt complexe și necesită timp, însă ele sunt indispensabile pentru ca noile laboratoare să poată funcționa la standardele necesare”, precizează Romeo Șoldea, director general ANF.

Începând cu următorul sezon agricol, ANF va dispune de cinci laboratoare complete, capabile să susțină activitatea de control și analiză la un nivel extins și modern.

„Prin dezvoltarea acestei infrastructuri, ANF își consolidează capacitatea tehnică și profesională în domeniul analizelor de reziduuri, în sprijinul unei activități fitosanitare mai bine pregătite pentru cerințele actuale”, subliniază Romeo Șoldea.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Norofert Group, producător de inputuri organice și furnizor de biotehnologie pentru agricultură, anunță semnarea unui acord ce vizează preluarea pachetului majoritar al producătorului de semințe Expert Agribusiness, companie care activează în județul Călărași, la Fundulea.

Norofert a semnat un acord pentru achiziția a 60% din Expert Agribusiness SRL, companie cu peste 20 de ani de experiență în cercetarea și producția de semințe cu genetică românească. Tranzacția are o valoare de 100.000 euro și va fi achitată integral până în decembrie 2026.

Expert Agribusiness deține peste 17 brevete pentru porumb, floarea-soarelui, grâu și orz și a încheiat anul 2024 cu o cifră de afaceri de 9,6 milioane lei și un profit net de 0,25 milioane lei.

„Integrarea acestei expertize ne permite să aducem în portofoliu genetică românească adaptată fermierilor locali. Preluarea pachetului majoritar al companiei Expert Agribusiness marchează un pas strategic important în consolidarea Norofert ca platformă integrată de soluții agricole sustenabile pentru fermieri. Expertiza în cercetare și multiplicare de semințe a doamnelor Mariana Olteanu și Georgeta Dicu reprezintă fundamentul pe care se bazează creșterea accelerată din următorii ani”, a declarat Vlad Popescu, președintele Consiliului de Administrație al Norofert Group.

Prin această achiziție, Norofert își extinde portofoliul către fermierii mici și mijlocii, integrează genetică românească în oferta sa tehnologică și optimizează costurile prin mutarea producției semincere la ferma din Zimnicea, unde operează 1.000 ha cu infrastructură modernă de irigații și tehnologii avansate.

Grupul Norofert a fost fondat în anul 2000 de către familia Popescu. Cu un mix de linii de afaceri, Norofert a dezvoltat în ultimii ani capacități proprii de producție atât în aria inputurilor, cât și de farming agricol, linii care vor cunoaște dezvoltare în următorii ani. Cu 85 produse în portofoliu, compania se adresează atât fermierilor din agricultura convențională, cât și din cea ecologică, cu o nișă nouă a produselor convenționale lichide, cu cerere tot mai mare. Din 2020, compania este listată la Bursa de Valori București pe piața AeRO, iar din octombrie 2021 acțiunile Norofert sunt incluse în indicele BETAeRO.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe măsură ce peisajul agricol al României este tot mai influențat de schimbările climatice, asigurarea sănătății și productivității culturilor de cereale rămâne o prioritate pentru fermieri, cu impact direct asupra performanței lor la nivel european.

Date recente ale Comisiei Europene pentru 2025¹ arată că România este cel mai mare exportator de cereale din Uniunea Europeană, cu peste 6,4 milioane de tone livrate, reprezentând aproximativ 33% din totalul fluxurilor intracomunitare de cereale și 3,5 milioane de tone de grâu. În plus, Comisia Europeană estimează că producția totală de cereale a României în anul agricol 2025–2026 va depăși 23 de milioane de tone, în creștere cu aproximativ 17% față de sezonul precedent. Astfel, strategiile preventive de management al bolilor devin esențiale pentru protejarea producției și a poziției competitive a României pe piața UE.

Protejarea performanței agricole a țării necesită culturi capabile să reziste unei presiuni a bolilor în stadii mai timpurii și cu intensitate mărită, mai ales în contextul în care toamnele mai lungi, temperaturile mai ridicate și vremea imprevizibilă creează condiții favorabile pentru apariția mai timpurie și răspândirea mai rapidă a făinării. Pentru a gestiona această provocare, unul dintre cele mai eficiente instrumente disponibile fermierilor este proquinazidul, o moleculă specializată care a redefinit modul în care sunt protejate culturile de cereale împotriva făinării.

Prin modul său unic de acțiune preventiv, proquinazidul, dezvoltat de compania internațională de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience, acționează înainte ca boala să se instaleze, rămânând eficient și la apariția primelor simptome și oferind o protecție de lungă durată. Molecula inhibă germinarea sporilor și oprește dezvoltarea fungilor, țintind făinarea și alți agenți patogeni. Această intervenție timpurie menține frunzele sănătoase pentru mai mult timp, ajutând cultura să își păstreze o productivitate ridicată și să își atingă potențialul maxim de producție.

Eficiența Verben™, recunoscută de fermieri

Pentru a sprijini fermierii într-un context al bolilor în continuă evoluție, Corteva a lansat în România, în 2022, Verben™, un fungicid care combină într-o formulare complementară punctele forte ale proquinazidului și protioconazolului. Prin proquinazid, Verben™ oferă o barieră preventivă puternică ce oprește făinarea înainte ca aceasta să se instaleze, în timp ce protioconazolul adaugă o componentă curativă și cu spectru larg, vizând o gamă extinsă de agenți patogeni fungici încă din primele stadii de creștere. Acționând împreună, cele două substanțe active asigură un control complet și fiabil al bolilor și consolidează strategiile responsabile de management al rezistenței. Astfel, pentru fermieri, proquinazidul devine un avantaj esențial într-un climat în care presiunea patogenilor apare mai devreme, persistă mai mult și este tot mai imprevizibilă.

Eficiența proquinazidului Corteva din Verben™ a fost recunoscută pe scară largă de fermierii care i-au experimentat direct beneficiile.

„Am ales Verben™ datorită acțiunii celor două substanțe active inovatoare, proquinazid și protioconazol, care ajută planta să lupte împotriva bolilor, în special făinarea. În plus, efectul curativ este impresionant, deoarece sinergia este foarte bună, rezultatul este foarte bun și surprinzător. Pot spune cu certitudine că va avea întotdeauna un loc în programele noastre de tratament la grâu, deoarece a răspuns constant pozitiv la toate provocările abordate după aplicările noastre”, ne-a împărtășit experiența sa de anul trecut fermierul Ciprian Eugen Balica - fermier din județul Vaslui (Mirba Oil SRL).

„Verben™, bazat pe molecula de proquinazid, a devenit indispensabil în strategia noastră de protecție a grâului. Acțiunea sa preventivă oprește bolile înainte ca acestea să se instaleze, iar fiabilitatea în primul tratament de primăvară ne oferă un start puternic în sezon. Produsul asigură un control excelent al făinării și septoriozei, două dintre cele mai dificile boli foliare cu care ne confruntăm, și menține constant frunzișul curat și pe deplin funcțional în etapele critice de creștere. Deoarece protejează atât de eficient suprafața frunzelor, cultura își menține o capacitate fotosintetică mai bună, ceea ce contribuie direct la o vigoare mai mare a plantelor și la o productivitate crescută. Chiar și în anii marcați de vreme imprevizibilă și presiune tot mai mare a bolilor, Verben™ ne-a ajutat să protejăm potențialul de producție pe întreaga noastră suprafață cultivată cu grâu”, a arătat Gabriel Novac Leca, director de Cercetare și Dezvoltare Agricost - Insula Mare a Brăilei.

¹ https://circabc.europa.eu/sd/a/a1135630-e8e9-4531-a522-23670f75e2c5/cereals-trade-2017-18-marketing-year-july-december.pdf

Autor: ANDREI DORU, Category Marketing Manager Fungicides, Insecticides și SAT Corteva Agriscience România și Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Fermieri, reprezentanți ai autorităților, ai mediului academic și de cercetare, precum și ai sectorului privat, un total de vreo 400 de persoane, se vor reuni pe 12 februarie 2026, la București, pentru a discuta deschis despre direcțiile care vor modela agricultura românească și europeană în anii următori.

Forumul APPR se pregătește pentru o nouă ediție a Congresului Anual „De la Fermieri pentru Fermieri^®”, despre care organizatorii spun că este un eveniment care a ajuns reper al dialogului agricol din România și un spațiu în care ideile, experiența din teren și politicile publice se întâlnesc firesc.

Ediția a XI-a marchează un moment de maturitate pentru Congres, care își consolidează rolul de platformă de dialog la nivel european, sub conceptul „Punctul Zero al Dialogului Agricol European”.

„Ediția 2026 a Congresului aduce în prim-plan intersecția dintre performanță și cercetare, dintre inovație și politici europene, dintre nevoile reale din fermă și deciziile care se conturează la nivel național și european. Subiectele aflate pe agenda evenimentului reflectă atât provocările momentului, cât și nevoia tot mai clară de coerență, predictibilitate și dialog real între toți actorii implicați”, subliniază Alina Crețu, director executiv FAPPR.

Un punct central al evenimentului îl reprezintă Conferința AgroPolicy, o rundă de discuții care pornește de la politicile agricole europene și naționale și le pune în legătură directă cu teme precum digitalizarea, inovarea și adaptarea sectorului agroalimentar la noile realități economice și climatice. Conferința va reuni experți în domeniu, reprezentanți ai mediului universitar și specialiști din sectorul privat, cu obiectivul de a construi, împreună, o viziune aplicată asupra drumului către o agricultură competitivă și rezilientă.

În cadrul Congresului va fi marcat și un moment dedicat think tank-ului Farm România, inițiativă a Forumului APPR, gândită ca spațiu de analiză și reflecție strategică asupra direcțiilor care influențează agricultura românească și europeană.

„Deschiderea Congresului va introduce participanții în contextul actual al agriculturii românești și europene, prin intervenții ale reprezentanților autorităților naționale, ai misiunilor diplomatice și ai partenerilor instituționali europeni, oferind reperele necesare pentru înțelegerea temelor care vor fi aprofundate pe parcursul evenimentului. De aici, discuțiile vor continua într-o succesiune firească, construind un parcurs coerent de la context și politici publice către analize aplicate, soluții concrete și concluzii relevante pentru sector”, arată Alina Crețu.

În cadrul Congresului „De la fermieri pentru fermieri” va avea loc decernarea premiilor „Porumbul de Aur” și „Spicul de Aur”, competiții care recunosc performanța în agricultura românească. Concursul „Spicul de Aur”, lansat în 2025, va avea în 2026 prima ediție de premiere, marcând un moment important în consolidarea acestei inițiative dedicate excelenței și rezultatelor concrete din fermă.

„Prin această ediție din 2026, Forumul APPR își reafirmă misiunea de a crea un cadru autentic de dialog – un „Punct Zero al Dialogului Agricol European” – în care vocile fermierilor, ale cercetării și ale decidenților se întâlnesc pentru a construi împreună viitorul agriculturii”, transmite Alina Crețu.

Congresul anual organizat de Forumul APPR are loc în București, începând cu ora 13 la Hotel Novotel, pe 12 februarie 2026.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agitație mare la acest început de an, mai ales pentru agricultura europeană, din care facem și noi parte. Fermierii, inclusiv din țara noastră, au protestat la Strasbourg față de acordul UE – Mercosur și de Comisia Europeană, ale cărei strategii par din ce în ce mai potrivnice agriculturii.

Ni se tot spune că economia Uniunii Europene, slăbită, are nevoie de acorduri de liber-schimb cu țări din America de Sud sau India, de pildă. Probabil că fermierii nu ar avea nimic împotriva unor astfel de acorduri dacă la Bruxelles s-ar gândi și niște măsuri de protecție pentru ei. Doar că ultimii ani au demonstrat că politicile agricole gândite de autoritățile europene sunt departe de a proteja agricultura. Un exemplu în acest sens este viitoarea PAC, cu mai puține mecanisme de sprijin pentru ferme și spațiul rural. Alt exemplu, eliminarea a sute de substanțe active pentru protecția plantelor fără a avea înlocuitori, obiectivele de mediu ale Comisiei Europene fiind considerate absurde. Prin urmare, o perioadă complicată.

Despre România, ce să vorbim?! Buget încă n-avem pentru 2026, de bani la trezorerie nici nu poate fi vorba. Iar industria românească de orice fel… oricât am căuta-o, n-am găsi-o.

Ce poate aduce României acordul Mercosur? Să spună cei care se pricep. Eu știu că o țară care nu-și produce hrana e sortită sărăciei. Așadar, cu sau fără Mercosur, noi, românii, tot rupți în… buzunare rămânem. Pentru că, să nu uităm, niciun politician român nu s-a aplecat cu seriozitate asupra problemelor sectorului agroalimentar sau ale oricărui sector din economia autohtonă.

Referitor la acordul UE – Mercosur, e mult de documentat și de scris. Las mai jos două opinii scurte, pro și contra, un fermier și un politician, ambii cunoscuți, cu voci puternice în lumea agricolă românească.

Alexander Degianski, fermier: „Vă mai aduceți aminte că înainte de isteria COVID toată lumea desconsidera medicii, la televizor se prezentau zilnic doar știri negative, orice caz de corupție, oricât de mic, era hipermediatizat și generalizat și pentru restul medicilor? Eu îmi aduc aminte! Și îmi mai aduc aminte că în câteva zile de când a început toată nebunia lockdownului, brusc, medicii nu mai erau lepre sau hoți, ci au devenit „eroii în alb”, toate televiziunile prezentau efortul medicilor și al asistentelor, se prezentau portrete și viețile lor.

Acum, mai mult ca oricând, o parte a societății și a presei prezintă în cel mai denigrant mod posibil fermierii, cu apelative ca „milogi, agresivi, putiniști”, „proști și necompetitivi” etc.

Pe toate le pot înțelege până într-un punct, e normal ca unii să nu aibă capacitatea mentală să înțeleagă complexitatea agriculturii, alții să creadă că rigorile, siguranța și calitatea produselor din agricultura europeană sunt aceleași cu cele din Brazilia, SUA, Ucraina, Rusia, India, China și că dacă cumperi un kilogram de pui la jumătate de preț din Brazilia e același pui cu cel produs în Europa.

Ceea ce nu pot înțelege eu este cum se poate ca fix acum, când „ceasul apocalipsei” e mai aproape decât oricând în istorie, de miezul nopții, se pot gândi unii că ar fi momentul unei crize în agricultura europeană, că ar fi bun momentul ca mare parte din fermierii europeni să fie în pragul falimentului, doar pentru că avem un tratat care, teoretic, ne va aduce mâncare mai ieftină, nicidecum mai sigură. 

Spre deosebire de cazul medicilor, în cazul agriculturii, cuvintele de mulțumire și recatalogare a fermierilor ca „eroi cu pământ sub unghii” nu vor putea reporni un sector aflat în pragul colapsului, iar deopotrivă pentru cei care acum critică sau susțin fermierii, nu le va pune mâncare pe masă. De luat aminte că toată mâncarea de pe masa UE e pusă de doar 2% din populație, procent ce reprezintă persoanele care lucrează în sectorul agricol al Uniunii Europene.

În cazul unei nebunii mondiale, nu cred că tratatele ne vor ține de foame!”.

Daniel Buda, europarlamentar: „Nu putem construi o agricultură puternică pe ruinele unei economii slăbite. Nu putem vorbi despre protejarea fermierilor într-o Europă care nu mai produce, nu mai exportă și nu mai este competitivă. Într-o Europă care își pierde capacitatea de a-și susține industria într-o competiție globală tot mai dură cu China și cu alte mari economii.

De unde vom mai plăti subvențiile? Din ce resurse vom mai susține fermierii? Acordul Mercosur nu este doar despre agricultură. Este despre viitorul sistemului economic european.

Vreau să spun un singur lucru: pentru o agricultură europeană puternică, avem nevoie de o economie europeană puternică.

Susțin fermierii de 11 ani. Am făcut-o constant, consecvent, și oricine poate confirma acest lucru.

Dar astăzi suntem obligați să privim dincolo de ceea ce sună bine pe termen scurt și să facem ceea ce este necesar pe termen lung, pentru ca Europa să mai poată avea agricultură, fermieri și subvenții nu doar anul viitor, ci și peste 10 sau 20 de ani”.

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) a realizat o analiză din punct de vedere fitosanitar, a cărei concluzie e că, deși precipitațiile din acest început de an oferă o bază bună pentru rezervele de apă, ele obligă la o vigilență sporită. „Buletinele de avertizare emise de Oficiile fitosanitare rămân instrumentul principal pentru a anticipa riscurile și a planifica intervențiile fitosanitare în ferestrele de vreme favorabilă.”

Debutul anului 2026 marcat de episoade de temperaturi pozitive și precipitații sub formă de ploaie, urmate de episoade de precipitații sub formă de zăpadă, pune agricultorii în fața unei dileme climatice. „În timp ce stratul de zăpadă oferă mult râvnitul scut termic împotriva gerului, aceeași umiditate, combinată cu solul neînghețat, riscă să transforme baza culturilor într-un incubator pentru patogeni tăcuți”, arată ANF.

Într-un an marcat de restricții la tratamentul semințelor, vigilența în fața bolilor și a dăunătorilor hibernanți devine singura garanție a recoltei. „Dacă umiditatea este vitală pentru rezerva de apă din sol, modul în care aceasta interacționează cu temperaturile dictează presiunea bolilor și supraviețuirea dăunătorilor.”

Precipitațiile și excesul de umiditate

Ploile și lapovița care alternează cu ninsorile în această perioadă influențează direct sănătatea rădăcinilor și dispersia sporilor.

⁠Precipitațiile abundente pe soluri grele duc la fenomenul de băltire. „Lipsa oxigenului (anoxia) slăbește sistemul radicular, facilitând atacul fungilor de sol precum Pythium sau Rhizoctonia. Plantele asfixiate în această perioadă vor prezenta în primăvară o rezistență scăzută la stresul termic. Precipitațiile pot spăla sporii de pe resturile vegetale infectate (ex. Septoria spp. sau Helminthosporium spp.) și îi pot transporta în zonele joase ale parcelei, creând focare de infecție ce vor exploda la primele temperaturi de peste 10-12°C. În același timp, umiditatea ridicată și temperaturile pozitive pot favoriza apariția unor boli criptogamice (precum făinarea, septorioza sau rugini), mai ales în culturile cu desime mare”, se arată în analiza ANF.

Riscul „capcanei de sub zăpadă”

Zăpada este un factor de protecție, dar are și riscuri ascunse. „Zăpada depusă acționează ca un izolator termic excelent. Prezența unui strat de zăpadă consistent oferă protecție termică, dar poate deveni un mediu de incubare pentru boli fungice specifice.”

Autoritatea Națională Fitosanitară descrie „capcanele de sub zăpadă”:

• Mucegaiul de zăpadă (Microdochium nivale): Riscul cel mai ridicat apare atunci când zăpada se depune pe un sol care nu a înghețat complet sau pe plante cu o masă foliară excesivă (rezultată dintr-o toamnă blândă). Sub stratul de zăpadă se creează un microclimat umed și întunecat, ideal pentru dezvoltarea mucegaiului de zăpadă, care poate distruge integral plantele de grâu și orz pe suprafețe extinse.

• Fuzarioza coletului și a rădăcinii, provocată de complexul de specii Fusarium spp., reprezintă una dintre cele mai mari amenințări pentru cerealele de toamnă. Umiditatea excesivă rezultată din topirea zăpezii pe soluri insuficient drenate creează mediul ideal pentru instalarea acestui patogen. Acestea atacă sistemul radicular, slăbind rezistența plantelor la reluarea vegetației în primăvară.

• Zăpada protejează nu doar plantele, ci și dăunătorii care iernează în interiorul tulpinii, în sol (superficial), la baza tulpinii, precum muștele cerealelor (Oscinella frit, Delia coarctata, Mayetiola destructor), gărgărița tulpinilor de rapiță (Ceutorhynchus napi), gândacul roșu al rapiței (Entomoscelis adonidis), gândacul ghebos (Zabrus tenebrioides). Stratul de zăpadă, dacă se menține, oferă o izolație termică vitală pentru ouăle, adulții și larvele acestor specii, prevenind înghețarea solului la adâncimea lor de adăpostire și îi protejează de temperaturile letale. Gândacul ghebos (Zabrus tenebrioides) iernează în stadiul de larvă în sol, la adâncimi de 10-20 cm, dar stratul de zăpadă permite să rămână mai aproape de suprafață, fiind gata să reia atacul imediat ce zăpada se topește.

Recomandări pentru fermieri (ianuarie - februarie 2026)

Pentru a limita pierderile cauzate de acești factori climatici, ANF recomandă următoarea strategie:

1.⁠ ⁠Monitorizarea zonelor cu risc. Imediat după topirea zăpezii trebuie verificate parcelele pentru semne de mucegai sau decolorări ale nodului de înfrățire. Dacă densitatea plantelor a scăzut sub pragul critic, fermierii trebuie să pregătească un plan de fertilizare rapidă pentru a stimula refacerea foliară.

2.⁠ ⁠Drenajul excesului de apă. Acolo unde relieful permite, asigurați canale de scurgere pentru a elimina băltirile rezultate din topirea rapidă a zăpezii, prevenind astfel asfixierea plantelor și instalarea putregaiurilor de colet.

3.⁠ ⁠Tratamentele „în ferestrele iernii” în livezi. Dacă oscilațiile termice permit atingerea pragului de 5°C, intervenția cu fungicide cuprice devine prioritară. Aceste tratamente acționează ca un scut asupra rănilor mecanice, a rănilor provocate de fenomenul de îngheț-dezgheț (gelivurilor) etc, stopând infecțiile cu formele de rezistență ale rapănului sau moniliozei ce pot compromite sănătatea pomilor în sezonul 2026.

4. ⁠Verificarea rezervelor de dăunători. Trebuie făcute sondaje pentru a evalua viabilitatea ouălor, larvelor și adulților de gândac ghebos, viermi sârmă (Zabrus tenebrioides, Agriotes spp), muștele cerealelor, gărgărița tulpinilor de rapiță (Ceutorhynchus napi), gândacul roșu al rapiței (Entomoscelis adonidis), precum și a altor dăunători care ar putea apărea în condiții de temperatură favorabilă. Contextul climatic din toamna anului 2025 – începutul anului 2026 și lipsa tratamentului la sămânța de cereale sunt factori agravanți în ceea ce privește posibila apariție a gândacului ghebos (Zabrus tenebrioides) în culturile de cereale.

⁠Ploile și zăpada mențin solul umed, permițând larvelor să rămână aproape de suprafață și să se hrănească intens înainte de intrarea în repaus. Fermierii trebuie să inspecteze culturile imediat ce se poate intra în câmp, în special pe solele unde grâul a urmat după grâu (monocultură). Larvele de Zabrus tenebrioides ies din galerii chiar și sub zăpadă sau imediat ce temperatura depășește 0 - 3°C pentru a consuma frunzele de cereale. Prezența micilor galerii lângă plante este semnul clar al activității acestora. Spre deosebire de alți dăunători, atacul de Zabrus apare sub formă de vetre (zone goale în cultură) care se extind rapid dacă nu se intervine.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Clubul Fermierilor Români solicită Guvernului României și Comisiei Europene suspendarea aplicării mecanismului european care taxează suplimentar importurile de îngrășăminte și generează o nouă criză a prețurilor pentru agricultori. Fermierii din România sunt prinși între război, criză climatică, secetă și acordul Mercosur.

În ultimii ani, sectorul agricol românesc a fost lovit de crize suprapuse. Anul 2024 a adus fenomene climatice extreme – temperaturi record, secetă pedologică prelungită și inundații – care au afectat direct veniturile fermierilor și economia națională. În același timp, creșterea prețului combustibililor și al inputurilor și afluxul masiv de produse agricole ucrainene pe o infrastructură insuficientă au influențat negativ piața agricolă și alimentară din România. Repetarea secetei, efectele războiului din Ucraina, derogările acordate produselor agricole ucrainene și presiunea prețurilor au determinat proteste în mai multe județe și au accentuat dificultățile fermierilor.

Pe lângă aceste provocări, negocierile acordului comercial UE–Mercosur au ridicat semne de întrebare. Analiștii atrag atenția că efectele acordului vor genera pierderi certe în agricultură și industria alimentară. Astfel de acorduri comerciale sunt negociate într-un context economic global care s-a schimbat radical, iar costurile ar putea fi suportate de fermierii, producătorii și consumatorii europeni.

În timp ce fermierii încearcă să facă față acestor crize, la nivel european se aplică de la 1 ianuarie 2026 Mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM). CBAM este instrumentul UE pentru a pune un preț echitabil carbonului emis în timpul producției de bunuri cu consum intens de carbon și pentru a încuraja o producție mai curată în țările din afara UE. Noul mecanism este reglementat de Regulamentul (UE) 2023/956 și este aliniat cu eliminarea treptată a alocării de cote gratuite din Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS).

CBAM urmărește să prevină relocarea emisiilor de carbon. În prezent, companiile ar putea transfera producția în țări cu politici climatice mai puțin stricte sau importurile ar putea înlocui produse europene cu un consum mai mare de carbon. Prin confirmarea faptului că pentru bunurile importate se plătește un preț al carbonului, CBAM se asigură că importurile suportă un cost echivalent cu cel al producției interne și că obiectivele UE de reducere a emisiilor nu sunt subminate.

Ce include CBAM

Mecanismul vizează importurile de produse considerate poluante – ciment, fier și oțel, aluminiu, îngrășăminte, produse pe bază de polimeri, hidrogen și amoniac. Importatorii vor fi obligați să cumpere certificate CBAM și să se înregistreze la autoritățile naționale. Faza de tranziție a început la 1 octombrie 2023, iar primele raportări au avut loc în ianuarie și aprilie 2024. În această perioadă, importatorii trebuie să raporteze doar emisiile de gaze cu efect de seră încorporate în bunurile lor, fără plăți financiare. Mecanismul devine pe deplin operațional la 1 ianuarie 2026, când importatorii vor declara anual cantitatea de mărfuri importată și emisiile încorporate și vor preda numărul corespunzător de certificate CBAM, al căror preț va reflecta prețul certificatelor EU ETS.

Clubul Fermierilor Români solicită suspendarea temporară a CBAM pentru îngrășăminte

Clubul Fermierilor Români a transmis o scrisoare oficială către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Finanțelor Publice, Comisarul pentru Comerț și Securitate Economică Maroš Šefčovič și Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE. Documentul subliniază că agricultura românească se confruntă cu probleme structurale și financiare după trei ani extrem de dificili, marcați de volatilitatea piețelor, condiții climatice nefavorabile, creșterea costurilor de producție și reducerea veniturilor. Introducerea CBAM pentru îngrășăminte a generat incertitudine pe piață încă din noiembrie 2025, alimentând comportamente speculative și creșteri de prețuri.

În ianuarie 2026, piața distribuției de îngrășăminte a intrat în blocaj, tocmai în perioada critică pentru aprovizionarea cu îngrășăminte, iar prețurile pentru uree, sulfat de amoniu și nitrat de amoniu au crescut cu 11–30%, o povară dificil de suportat pentru fermieri.

În scrisoarea Clubului Fermierilor Români se solicită Guvernului României să susțină demersul de suspendare temporară a CBAM pentru îngrășăminte și să inițieze un dialog cu Comisia Europeană pentru a preveni agravarea crizei. Clubul consideră că această suspendare este necesară pentru a restabili încrederea pe piață și pentru a proteja viabilitatea economică a fermelor în 2026.

Potrivit Clubului Fermierilor Români, tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic trebuie să țină cont de vulnerabilitatea lanțului alimentar, de nevoile fermierilor și de caracterul strategic al agriculturii. În lipsa unor măsuri echilibrate, există riscul ca supraîncărcarea costurilor cu îngrășămintele să ducă la falimente, scăderea producției și, implicit, la afectarea securității alimentare.

„Ne alăturăm eforturilor europene de reducere a emisiilor, dar nu putem accepta ca fermierii să suporte singuri costurile. În ultima perioadă, agricultura românească a fost lovită de secetă, creșteri de prețuri, războiul din Ucraina și presiunea viitoarelor importuri ieftine din Mercosur. Introducerea CBAM pentru îngrășăminte, fără o perioadă de adaptare și fără măsuri compensatorii, riscă să destabilizeze complet producția agricolă. Solicităm autorităților naționale și europene să suspende temporar aplicarea acestui mecanism la îngrășăminte și să găsească soluții care să susțină atât obiectivele climatice, cât și competitivitatea fermierilor români. Rămânem deschiși dialogului constructiv cu autoritățile și cu partenerii europeni pentru a identifica soluții care să concilieze ambițiile climatice cu sustenabilitatea economică și socială a agriculturii”, subliniază Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Primăverile tot mai secetoase, cu vânturi uscate, ne obligă ca în primăvară să acționăm cât mai puțin asupra solului sau deloc. Fiecare intervenție provoacă răscolirea solului cu pierderi de apă prin evaporare. Prin determinări riguroase a rezultat că o simplă trecere cu grapa cu colți a determinat pierderi de 2,5-3%, o trecere cu combinatorul 5,5-6%, iar dacă s-a folosit grapa cu discuri care răscolește și vântură solul pe adâncimi de 8-10-12 cm, pierderile ajung la 28-29%. De aceea, grapa cu discuri nu trebuie folosită în niciun caz primăvara. Compania Corteva menționează pierderi la folosirea grapei cu discuri de 55-60 l/m² și de 15-20 l/m² când se folosește combinatorul, jumătate din pierderi având loc în prima zi, iar restul în patru zile.

Asemenea motive ne determină ca totul să fie pregătit din toamnă. Asta presupune ca solul să aibă un bun grad de afânare cu porozitatea totală de 48-60%, din care, porozitatea capilară 30-36%, iar porozitatea necapilară (de aerație) să fie 18-24%. Să aibă densitatea aparentă (Da) 1,25-1,45 g/m³ și permeabilitatea de 7-10 cm/oră pentru a asigura o ușoară infiltrare a apei pe adâncimea sistemului radicular. Totodată, să fie desființate straturile impermeabile pe această adâncime.

În mod practic se apreciază că dacă după o ploaie, în 24 de ore, umiditatea ajunge la un metru adâncime, solul are o bună permeabilitate, sau dacă se usucă în mai puțin de cinci zile, este afânat, iar dacă pentru uscare necesită mai mult de opt zile, solul respectiv este tasat-compactat.

Afânarea solului nu trebuie să fie pe adâncime mai mare deoarece apa, împreună cu nutrienții, se deplasează în pânza freatică, pe care o poluează.

La o afânare crescută se intensifică circulația aerului care accelerează mineralizarea humusului cu formare de elemente nutritive peste capacitatea de consum a plantelor și surplusul se pierde prin levigare, prin volatilizare și prin eroziune.

Prin urmare, solul trebuie să se prezinte ca un burete care poate înmagazina cât mai multă apă din precipitații și să limiteze orice pierderi de apă atât în adâncime, cât și prin evaporare la suprafața solului.

Solul poate avea aceste caracteristici favorabile în gestionarea apei dacă are o structură glomerulară cu o hidrostabilitate de 20-40%.

Capacitatea solului de înmagazinare a apei este de 50% când este afânat, de 46% când este așezat și de 38% când este tasat-compact.

Se apreciază că atunci când solul, pe stratul 0-100 cm, a acumulat 150 mm apă poate rezista 1-2 luni la secetă. Pentru aceasta, solul trebuie să conțină materia organică pentru a acumula cu 20% mai multă apă, iar humusul, rezultat din descompunerea materiei organice, are capacitatea de a înmagazina de 4-6 ori mai multă apă, putând întârzia cu două săptămâni efectele secetei.

Capacitatea de apă utilă a solului pe stratul 0-100 cm este socotită insuficientă când este sub 600 m³/ha, mică la 1.100-1.400m³/ha și mare la 1.700-2.000 m³/ha.

Solul afânat, mărunțit și nivelat la intrarea în iarnă se realizează atunci când este lucrat la umiditatea optimă care este 7-21 (28)% pe solul nisipos, 12-22% pe solul lutos și 19-21% pe solul argilos.

Lucrat când este uscat se scot bolovani, iar când este umed se scot brazde sub formă de curele care când se usucă se întăresc beton. În ambele situații sunt necesare lucrări repetate de mărunțire cu utilaje grele care zdrobesc, sfărâmă, macină, agregatele structurale fiind transformate în praf care astupă porii solului, împiedică infiltrarea apei care se scurge, produce eroziunea, băltește, se evaporă, se pierde.

Prin urmare, la intrarea în iarnă solul trebuie să fie arat sau scarificat, sau discuit, în funcție de condițiile din fiecare fermă.

Dacă toamna este secetoasă și solul este uscat, nu este indicată arătura cu scoaterea de bolovani care trebuie mărunțiți. Dacă totuși s-a făcut greșeala și s-a arat în asemenea condiții, este indicat ca în ferestrele iernii, după câteva reprize de îngheț-dezgheț, să se treacă cu grapa cu discuri, când solul se mărunțește ușor.

Așadar, orice intervenție asupra solului care nu a putut fi făcută până la intrarea în iarnă trebuie să se execute în ferestrele iernii și să nu rămână nimic pentru executat în primăvară. Numai în aceste condiții solul la desprimăvărare se zvântă cu 7-10 zile mai devreme, fiind favorabil însămânțărilor din urgența întâi.

Aprecierea cantității de apă acumulată în sol la desprimăvărare este indicat să se realizeze prin analize de laborator și nu după cantitatea precipitațiilor căzute.

Pentru aceasta se folosește formula: U=UgxDaxH, unde Ug reprezintă umiditatea determinată în laborator; Da - densitatea aparentă, iar H - adâncimea analizată. Spre exemplu, 18% x 1,30 x 100 = 2.340 m³/ha.

Pentru edificare, prezentăm o experiență realizată la ICCPT Fundulea în acest scop.

Prin anii ’50, când eram student la Agronomie în București, se spunea și era scris în diferite tratate de specialitate că arătura de toamnă pentru culturile de primăvară se lasă în brazdă crudă, nu se grăpează, în scopul ca denivelările și coamele brazdelor să asigure o mai bună reținerea a zăpezii. Din observațiile noastre în teren am constatat că această recomandare nu se confirmă. Eu lucram cu un grup de specialiști în domeniul cercetării lucrărilor mecanizate în agricultură și am avut șansa să colaborez în anii ’80  cu doi dintre cei mai mari specialiști pe care îi avea România în perioada respectivă. Este vorba de dr. ing. Ion Picu - specialist în Agrotehnica culturilor irigate și de dr. ing. Gh. Sin - specialist în Agrotehnica culturilor neirigate. Am discutat cu dumnealor problema respectivă și mi-au propus să organizez o cercetare în acest scop.

O parcelă care a fost cultivată cu grâu de toamnă am împărțit-o în două și o parte am arat-o, grăpat-o și nivelat-o, iar pe cealaltă am lăsat-o în brazdă crudă, cu denivelări, coamele brazdelor ieșite în relief, ceva bolovani etc.

După prima zăpadă din luna decembrie (strat de 12 cm), i-am invitat pe cei doi specialiști în câmp și am constatat că în parcela mărunțită și nivelată zăpada era în strat uniform, iar în cealaltă parcelă zăpada era mai mult între coamele brazdelor, vârful coamelor se întrevedeau, aveau un strat de 2-3 cm.

După primele zile cu soare, vârful coamelor era dezgolit și solul având culoarea închisă atrăgea razele solare, se încălzea și pierdea apa prin evaporare. Solul astfel uscat se scurge între coame, se dezvelește alt strat umed care urmează aceeași direcție.

Am urmărit după fiecare ninsoare și fenomenul se repetă.

La desprimăvărare, în prima parcelă zăpada s-a topit uniform și apa s-a infiltrat în sol, iar în a doua parcelă coamele erau uscate și între ele încă era zăpadă.

Prima parcelă s-a zvântat repede și uniform, am pregătit patul germinativ și am semănat mazăre în epoca optimă.

A doua parcelă s-a zvântat cu opt zile mai târziu și am semănat tot mazăre, același soi, cu aceeași tehnologie.

Probele de umiditate recoltate pentru analiză au arătat că:

- solul uscat din vârful coamelor a avut 7,7% umiditate (la coeficientul de ofilire);

- solul pe stratul 0-10 cm, după pregătirea patului germinativ, avea 17% umiditate în parcela lăsată în brazdă crudă și 23,43% umiditate în parcela mărunțită și nivelată din toamnă.

În prima parcelă mazărea a răsărit uniform, cu plante viguroase, iar în a doua parcelă răsărirea a fost eșalonată, cu multe plante debile (cele răsărite din zona coamelor uscate).

Pe întreaga perioadă de vegetație, diferențele au fost evidente, iar la recoltare producția a fost de 3.200 kg/ha în prima parcelă și de 2.050 kg/ha în a doua parcelă. De menționat că anul a fost cam sărac în precipitații și recolta s-a bazat pe apa acumulată în sol în perioada de iarnă.

Diferența de circa o tonă pe hectar se datorează întârzierii semănatului cu 8 zile, la urgența I fiind importantă fiecare zi de întârziere; rezervei de umiditate din sol: 17% față de 23%; neuniformității umidității în stratul arabil la parcela a doua.

Pe baza acestor rezultate și a situației evidente din teren, împreună cu cei doi colegi specialiști am stabilit ca toate arăturile să fie nivelate, cu excepția celor de pe terenurile în pantă.

Colectivul de cercetare în domeniul mecanizării lucrărilor agricole a beneficiat și de recomandările unor mari specialiști pentru lucrări speciale, ca: acad. Cristian Hera - pentru lucrările de fertilizare; dr. ing. Nicolae Șarpe - pentru lucrările de erbicidare; dr. ing. Al. Bărbulescu - pentru lucrările de protecția plantelor; dr. ing. Gh. Ștefanic - pentru biologia și sănătatea solului.

Recomandările respective au făcut parte din tematica de cercetare a laboratorului de mecanizare, care s-a străduit să pregătească și să regleze mașinile agricole pentru a satisface cerințele respective.

Printr-o permanentă colaborare cu Institutul de Cercetări pentru Mecanizarea Agriculturii, când unele mașini nu răspundeau acestor cerințe, se notifica și se aduceau la cunoștința celor circa 30 de fabrici de mașini agricole care existau în România și care operau modificările respective la mașinile aflate în fabricație.

Articol de: prof. dr. ing. VASILE POPESCU

CITEȘTE ȘI: Asolamentul, structura și rotația culturilor

Afânarea adâncă și fertilitatea solului

Atenție la lucrările pe terenurile în pantă

Fungii Microdochium nivale și Microdochium majus sunt agenții etiologici ai bolii „mucegaiul roz de zăpadă”, care poate produce pagube importante culturilor de cereale în anii cu condiții climatice favorabile dezvoltării. Condițiile climatice actuale favorizează infecțiile, știut fiind că acești fungi iubesc frigul, putând realiza infecții sub zăpadă (prag minim de dezvoltare minus 5⁰C). După topirea zăpezilor, verificați culturile și interveniți dacă este necesar și temperaturile permit. Informațiile puse la dispoziția dumneavoastră vă pot ajuta să preveniți infecțiile prin monitorizarea atentă a culturilor și aplicarea tratamentelor la momentul optim (la debutul bolii).

Mucegaiurile de zăpadă sunt produse în general de fungi care sunt clasificați ca fiind cryophilici sau psychrophilici (rezistă și se dezvoltă la temperaturi scăzute). Acești fungi iubesc vremea răcoroasă și atacă plantele sub stratul de zăpadă. Microdochium nivale sensu lato este mai puțin dependent de temperaturile scăzute și de stratul de zăpadă, comparativ cu alți fungi care produc aceleași simptome (Typhula sp.; Sclerotinia borealis). Fungul este capabil să infecteze toate organele plantei atunci când se întrunesc condiții optime de dezvoltare (vreme rece și umedă toamna și primăvara) - Murray et al., 2009. Aceste aspecte sunt susținute și de alți autori, care arată că Microdochium nivale nu se limitează doar la regiunile reci, unde zăpada persistă o perioadă lungă de timp (Gagkaeva et al., 2017; Gorshkov et al., 2020), ci este răspândit până în zonele temperate (Tronsmo et al., 2001).

La cerealele de toamnă întâlnim mai multe mucegaiuri de zăpadă cauzate de fungi diferiți: Microdochium nivale și M. majus (mucegaiul roz de zăpadă), Typhula idahoensis, Typhula ishikariensis și Typhula incarnata (mucegaiul gri de zăpadă), Sclerotinia borealis (mucegaiul Sclerotinia), Pythium iwayami, Pythium okanoganense (putregaiul de zăpadă) - Murray et al., 1999. Pe lângă cereale, fungii amintiți infectează și gramineele din gazoane, terenuri de golf, fotbal etc.

Deoarece în anul 2023 am avut situații grave în Timiș la orz din cauza mucegaiului de zăpadă, în cele ce urmează aduc în atenția dumneavoastră informații utile cu privire la recunoașterea, biologia și gestionarea corectă a fungilor Microdochium nivale și Microdochium majus.

O perioadă lungă de timp, cei doi fungi au fost clasificați ca fiind varietăți ale speciei Microdochium nivale. În consecință, erau numiți M. nivale var. nivale și M. nivale var. majus (Wollenweber, 1931; Gerlach et al., 1982). În 2005, Glynn et al., pe baza unor analize genetice, demonstrează că sunt specii diferite. În ciuda reclasificării, în prezent ele sunt numite la comun Microdochium nivale sensu lato. Când speciile sunt separate (în cercetare mai ales) atunci ele sunt denumite astfel: Microdochium nivale sensu stricto și Microdochium majus (Matsumoto＆Hsiang,2016).

Microdochium nivale la orz (Timiș, martie 2023)

La orzul analizat în anul 2023 (soiul Jup) am identificat fungul Microdochium nivale sensu stricto aș putea spune, deoarece forma conidiilor, culoarea sporodochiilor, simptomele, erau specifice. Acesta nu era singur, alături de el fiind și o specie de Typhula pe care nu am identificat-o, dar cred că era T. incarnata. Încă mai analizez. Simptomele au apărut în luna martie 2023 și au fost grave, extinse în toată sola (mai mult de 70%). Fermierul a decis să distrugă cultura. În acea perioadă nu a fost strat de zăpadă, însă a fost vreme rece și umedă.

Recunoașterea simptomelor

Atacul produs de Microdochium nivale sensu lato la cereale se manifestă de obicei în anii cu multă zăpadă și pe terenurile joase. Cerealele și mai ales grâul sunt infectate la desprimăvărare când zăpada începe să se topească. Inițial, fungul infectează frunzele care sunt în contact cu solul, după care pătrunde prin stomate în plantă. Dacă hifele infectează coroana radiculară și fasciculele vasculare, fungul se răspândește sistemic în plante (Zur et al., 2011). În lan apar vetre cu plăntuțe bolnave, îngălbenite, acoperite cu miceliul ciupercii, care la început este alb, pentru ca mai târziu să formeze aglomerări (pernițe miceliene sau sporodochii) de culoare rozalie sau portocalie. Astfel de plante sunt sortite pierii, iar în cultură vor apărea goluri (Popescu, 2005). La început, vetrele sunt mici și au formă aproximativ circulară. Pe măsură ce boala evoluează, vetrele se unesc, devenind tot mai mari. În situații grave fungii pot distruge întreaga cultură.

Un aspect important în diagnoză (pentru a elimina confuziile cu daunele produse de înghețuri) este prezența miceliului la suprafața plantelor bolnave. Hifele cresc printre și deasupra frunzelor moarte, formând un strat pâslos (Booth, 1971) sau comprimat și asemănător cu hârtia (Årsvoll, 1975). În opinia mea, întrețeserea de hife și frunze uscate arată ca o țesătură compactă sau nu, funcție de densitatea miceliului, care are culoare albicioasă la început, apoi rozalie sau portocalie (sporodochii prezente). Sporodochiile de culoare roz deschis pot fi prezente în miceliu, cât și pe partea inferioară a frunzelor, dispuse în șiruri paralele de-a lungul nervurilor. După Hsiang (2009), infecția cauzată de Microdochium nivale sensu lato se manifestă prin uscarea în vetre a plantelor coroborată cu creșterea extensivă a miceliilor albe sau roz (țesuturi foliare încâlcite de culoare portocalie sau maronie). Plăntuțele de la marginea vetrelor continuă să vegeteze mai slab. La sfârșitul perioadei de vegetație spicele sau paniculele acestor plante vor fi sterile (Popescu, 2005).

Când poate infecta Microdochium nivale cerealele?

Infecții pot apărea în toamnele reci și umede la cereale în timpul germinării și după răsărire. Aceste infecții apar din cauză că semințele sunt infectate. Prezența fungului în semințe afectează germinația ducând la daune severe în pre și postemergență (reducerea germinării cu 50% și necrozarea tinerelor plăntuțe) – Hudec&Muchova, 2010. În această fază este important de știut că simptomele nu sunt tipice fungului Microdochium nivale, ci sunt asemănătoare cu cele produse de Fusarium spp. În situațiile grave, când semințele sunt infectate în procent mare, pierderile pot fi semnificative (Humphreys et al., 1995), încât reînsămânțarea este necesară (Jamalainen, 1959).

Când primăvara este rece și umedă, fungul poate infecta frunzele, tulpinile în zona bazală (putregai bazal) și spicele (albire similară cu cea produsă de speciile de Fusarium) - Popescu, 2005; Gagkaeva et al., 2017.

Supraviețuiește în resturile vegetale infectate anterior, în sol și semințe infectate (Popescu, 2005; Nielsen et al., 2013). Având o capacitate saprofită bună, Microdochium nivale poate crește în sol și la suprafață, mai ales atunci când temperatura solului este scăzută (Domsch et al., 1980). Sursa de inocul este constituită din micelii, conidii și ascospori (Pronczuk＆Messyasz, 1991).

Condiții climatice necesare infecțiilor

Datorită unor mecanisme adaptative speciale, Microdochium nivale se poate dezvolta chiar la temperaturi de minus 5⁰C (Istokovics et al., 1998) și minus 6⁰C (Årsvoll, 1975; Trosmo et al., 2001). În literatura de specialitate din România se menționează că infecțiile se pot produce la temperaturi de 2 - 6⁰C și condiții de umiditate ridicată [Comes et al., 1982; Hatman et al., 1989; Popescu, 2005].

În 1975, Årsvoll arăta că acest fung oportunist și iubitor de răcoare se poate dezvolta în intervalul  minus 6 până la 28⁰C, cu un optim cuprins între 18 - 21⁰C. Okuyama et al. (1998) raportează ca optim de dezvoltare temperatura de 15⁰C. În prezent se cunoaște că, la temperaturi mai mari de 25⁰C, creșterea este inhibată (Gagkaeva et al., 2020).

După Smith (1986), temperatura minimă de creștere pentru Microdochium nivale este mai mare de minus 5⁰C, optimă 10 - 20⁰C și maximă 30⁰C.

Mucegaiul roz de zăpadă apare doar în anii cu ninsori bogate sau în primăverile cu multe ploi și temperaturi scăzute. Se recomandă evitarea înființării culturilor de cereale pe terenuri joase unde apa poate bălti, favorizând infecțiile. În cazul în care apa băltește, trebuie drenată și scoasă din culturi.

Mucegaiul de zăpadă, deși frecvent înregistrat, rar produce pagube mari. Pagube considerabile pot apărea în zonele unde zăpada cade în cantități mari și persistă mai mult timp.

Când coroana radiculară este infectată, planta moare (infecție sistemică)

Managementul integrat

Măsuri culturale

• Rotația culturilor. Se recomandă rotația cu leguminoase sau cereale de primăvară. Această rotație favorizează descompunerea resturilor vegetale infectate.

• Cultivarea de soiuri tolerante.

• Controlul buruienilor este foarte important, în special al gramineelor care sunt gazde pentru Microdochium nivale.

• Data semănatului. Pentru a preveni pagubele, cerealele ar trebui semănate în epoca optimă sau chiar mai devreme, pentru a intra bine dezvoltate în iarnă. S-a constatat că plantele mai dezvoltate tolerează mai bine infecțiile decât cele mai mici (semănat mai târziu) - Murray et al., 2009.

• Îngroparea resturilor vegetale infectate (Comes et al., 1982; Popescu, 2005).

• Gestionarea corectă a reziduurilor vegetale infectate în fermele care practică lucrări minimale, în așa fel încât să fie favorizată descompunerea rapidă pentru a evita infecții ulterioare (Murray et al., 2009).

Conidii Microdochium nivale

Măsuri chimice

Tratarea semințelor asigură protecție pentru infecțiile din timpul răsăririi. Fungicidele pe bază de fludioxonil, protioconazol, tebuconazol, fluxapyroxad, sedaxan protejează împotriva inoculului transmis prin semințe și sol (Glynn et al., 2008; Jorgensen et al., 2011).

În timpul primăverii pot fi aplicate tratamente (în urma monitorizării câmpurilor cu cereale) de la debutul bolii până la înflorit (prevenirea infecțiilor la spic în primăverile reci și umede).

Sporodochii de culoare roz - portocaliu pe frunzele uscate

Fungicide omologate în România:

• Pentru tratarea semințelor: Fludioxonil + teflutrin; Fludioxonil; Difenoconazol + fludioxonil + tebuconazol; Protioconazol; Protioconazol + tebuconazol; Fludioxonil + fluxapyroxad + triticonazol; Fluxapyroxad; Difenoconazol + flodioxonil + sedaxan.

• Pentru tratamente în vegetație: Azoxystrobin; Benzovindiflupir - se aplică preventiv sau la debutul bolii, de la apariția primului internod până la sfârșitul înfloritului (BBCH 31 - 69); Protioconazol - se aplică de la sfârșitul înspicatului până la sfârșitul înfloritului (BBCH 59 - 69). Evitați aplicarea tratamentelor în timpul înfloritului. Ele sunt necesare doar când vremea umedă și răcoroasă persistă o perioadă lungă de timp și există risc major de infecții secundare (Aplicația Pesticide 2.25.12.1, 2026).

Microdochium nivale nu produce micotoxine (Gagkaeva et al., 2017) așa cum s-a crezut mult timp.

Vetre mici cu plante bolnave, îngălbenite, moarte

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!