cereale - REVISTA FERMIERULUI

Clubul Fermierilor Români a organizat la sfârșitul săptămânii trecute (vineri – 29 iulie 2022) Conferința Regională Banat, în județul Timiș. Temele au vizat schimbările majore din agricultura românească sub impactul reformei PAC și transpunerea acesteia la nivel național sub forma Planului Național Strategic, cu accent pe necesitatea dezvoltării, extinderii și modernizării infrastructurilor naționale de îmbunătățiri funciare – irigații, desecare și drenaj, precum și forța de muncă din agricultură. Evenimentul a reunit fermieri care își desfășoară activitatea în județele Timiș, Arad și Caraș-Severin.

Clubul Fermierilor Români consideră că punerea în aplicare a unei strategii naționale de gestiune integrată a apei pentru agricultură va asigura cadrul pentru un program multianual de investiții publice în vederea modernizării sistemului național de irigații și susținerea programului care vizează proiectele locale de irigații. „Credem că în România există apă, dar nu este integrat pusă în valoare ca resursă pentru agricultură, cu grija față de mediu pe care suntem obligați să o avem. Am pus la dispoziția autorităților un studiu în care am estimat că este nevoie de un miliard euro pentru a pune în funcțiune un sistem dual, care să funcționeze ca desecare-drenaj când este prea multă apă, dar și ca irigații”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Prezent la eveniment prin videoconferință, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Ioan Boloș, a afirmat că investitiile în agricultură sunt o prioritate la nivel național, iar munca fermierilor este cu potențial pentru dezvoltarea strategică a României. Ministrul a dat asigurări că au fost reluate discuțiile cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) în ceea ce privește amenajările de descare-drenaj și sistemul de irigații, precum și pentru combaterea eroziunii solului. „Managementul apei și investițiile din sectorul de irigații ne preocupă pe toți. Din politica de coeziune, avem în acest moment două tipuri de investiții specifice: investiții pentru achiziționarea de echipamente specifice pentru combaterea fenomenelor extreme rare (grindină), prin intermediul Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, pe care o sprijinim în acest sens; respectiv investiții pentru irigații, pentru care avem întâlniri săptămânale cu reprezentanții MADR, pentru a pregăti reincluderea în PNRR a investițiilor pentru irigații, cu un buget consistent, pentru că aceste investiții sunt vitale în perioadă de criză”, a arătat oficialul guvernamental.

La rândul său, fostul șef MADR, Adrian Oros, senator în Parlamentul României, a vorbit despre necesitatea unui sistem național care să asigure fermierii în fața riscurilor ce pot să apară în agricultură. „Există multe priorități, oportunități, dar și vulnerabilități în agricultură. Fără o strategie de gestionare a apei - apa ca resursă, nu doar apa pentru agricultură, care să fie finanțată consistent și foarte rapid, o să avem o problemă mare nu doar în ceea ce privește irigațiile, ci în unele zone și cu apa potabilă”, a afirmat Oros. El a atras atenția că există un studiu din 2018 în care sunt descrise foarte bine starea corpurilor de apă, atât supraterane, cât și subterane din zona Mării Negre, unde în final se spune cum toate aceste țări – România, Bulgaria, Grecia, trebuie să aibă o strategie pentru a gestiona această resursă vitală: de a o colecta atunci când există, de a o depozita, de a o transporta și de a o folosi cât mai corect. „Și în 2020 când a fost secetă – și au fost 1,2 milioane de hectare afectate atunci, și anul acesta, când este din nou secetă, ne reamintim că principala prioritate ar fi, pe de-o parte, să avem o strategie de gestionare a apei și, pe de-altă parte, să avem o strategie pentru a gestiona în general riscurile în agricultură. Noi nu avem încă, la nivel național, o strategie, fie prin fonduri mutuale, fie printr-un sistem de asigurări cât mai acoperitor, astfel încât să putem gestiona riscurile ce pot să apară. Și, din păcate, seceta este doar unul”, a spus Adrian Oros.

club fermieri

 

Investițiile în pregătirea forței de muncă, tot mai necesare

 

„România are o problemă de resursă umană în agricultură – îmbătrânirea populației și lipsa de atractivitate fac acest domeniu vulnerabil. Poate vom avea sisteme de irigații, dar nu vom mai avea cu cine să lucrăm terenul. Avem nevoie de sprijin financiar ca să formăm cât mai rapid oameni adaptați tehnologiilor noi, care să ne permită să facem față schimbărilor climatice și competiției”, a atras atenția Florian Ciolacu.

În acest context, Clubul Fermierilor Români propune soluții concrete pentru pregătirea tinerilor pentru preluarea afacerii agricole și asigurarea succesiunii în fermă, pe de o parte prin intermediul programului de formare „Tineri Lideri pentru Agricultură” dezvoltat de Club, ajuns deja la a patra ediție, iar pe de altă parte prin programe de pregătire pentru tehnicienii din fermă, inițiativă susținută și de ministrul Marcel Ioan Boloș. „Investițiile în calificarea forței de muncă sunt mai mult decât necesare. Vă putem sprijini cu un cadru instituțional, cu mecanismele de implementare, cu sursele de finanțare. Gândirea programelor și implementarea lor este sarcina dumneavoastră, a celor implicați în acest domeniu de activitate”, a precizat ministrul.

 

Provocările noii Politici Agricole Comune și ale Pactului Ecologic European

 

Achim Irimescu, ministru Plenipotențiar, Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, a avut o intervenție în direct de la Bruxelles în cadrul conferinței. Acesta a explicat că cele mai mari provocări pentru fermierii europeni vin din noua Politică Agricolă Comună și din Pactul Ecologic European, care cuprinde cele două strategii, Farm to Fork și Biodiversitate. Farm to Fork propune reducerea cu 50% până în 2030 a pesticidelor, cu 20% a îngrășămintelor de sinteză și cu 50% a antimicrobienelor, iar toate aceste eforturi trebuie să se facă prin fonduri din PAC și PNS.

Oficialul a subliniat că Regulamentul pentru Utilizarea Durabilă a Pesticidelor nu ține cont de situația reală din statele membre. Astfel, România trebuie să reducă cu 35% utilizarea pesticidelor până în 2030, deși se situează la nivelul cel mai scăzut în privința nivelului de utilizare a acestor substanțe.

În ceea ce privește problema irigațiilor, Achim Irimescu a afirmat că acestea joacă un rol esențial, nu doar în România, ci în toată Europa, iar situația generată de pandemia Covid-19, de războiul din Ucraina, de criza inputurilor și a energiei a arătat că securitatea alimentară este ținta principală a agriculturii.

Referindu-se la noul PNS, Adrian Pintea, director general APIA, a precizat că instituția pe care o coordonează se află în procedură avansată pentru noul contract de sistem informatic, care ar putea fi finalizat până la sfârșitul lunii septembrie. „Vom face caravane de informare, astfel încât toți fermierii și salariații APIA să fie pregătiți și informați, iar din martie 2023 să decurgă toate lucrurile lin. Ne dorim ca schemele de plată să fie ușor de implementat de către fermieri, iar controalele pe care le desfășurăm să aibă proceduri clare”, a declarat Adrian Pintea. Totodată, oficialul a subliniat faptul că de-a lungul timpului, cele două agenții de plată, APIA, respectiv AFIR, prin Ministerul Agriculturii, au avut o medie de absorbție a fondurilor europene de 97-98%.

 

Servicii de consultanță și consiliere cu valoare adaugată pentru fermieri

 

Clubul Fermierilor Români promovează un model românesc de agricultură performantă care valorifică principalii vectori de dezvoltare: trecerea către Agricultura 4.0 (revoluția digitală a agriculturii), dezvoltarea de valoare adaugată peste activitatea agricolă prezentă și atragerea de capital investit pentru dezvoltarea marilor sisteme naționale de infrastructură agricolă.

Totodată, pentru a veni în sprijinul fermierilor din România, Clubul oferă servicii de consultanță și consiliere cu valoare adaugată pentru valorificarea eficientă a producției prin comerțul cu cereale, securizarea afacerilor fermierilor prin managementul riscului – asigurări agricole și pentru gestiunea eficientă a achizițiilor și mentenanței utilajelor agricole.

O componentă majoră în activitatea Clubului o reprezintă proiectele de formare, care vizează, pe de o parte, atragerea tinerilor în agricultură și pregătirea viitoarelor generații de lideri prin programul „Tineri Lideri pentru Agricultură”, iar pe de altă parte, formarea și creșterea competențelor antreprenoriale în acest domeniu prin programul de perfecționare managerială „Antreprenor în Agricultura 4.0”.

 

Foto: Alexander Degianski & Clubul Fermierilor Români

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Uniunea „Salvăm Țăranul Român” solicită demiterea conducerii Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) în frunte cu directorul general Dorin Dumitru Opreanu, pentru managementul defectuos și slaba gestionare a fondurilor europene din PNDR alocate României în perioada de tranziție 2021-2022. Reprezentanții Uniunii îi cer ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, să facă o analiză proprie a activității AFIR din ultimul an și să dispună măsurile necesare.

România are la dispoziție 2,84 miliarde euro la care se adaugă contribuția statului membru de încă 15%, din care, până la această dată, țara noastră a absorbit numai 430 milioane euro (contracte plătite către beneficiari), conform datelor oficiale ale AFIR.

„Rezultă că un procent de aproximativ 12% din total buget a fost cheltuit. Reamintim că România trebuie să cheltuiască acești bani până la 31 decembrie 2023, altfel țara noastră riscă să piardă acești bani, neputând fi reportați în Planul Național Strategic (PNS) 2023-2027. Evaluare greoaie și inadmisibil de lungă. Întârzieri de peste 12 luni la evaluarea proiectelor depuse. Se ajunge în situația în care echipamentele propuse spre achiziție să fie depașite tehnologic la momentul achiziției. Rapoarte de selecție întârziate și eronate. Erată la erată. Contestații la raport de contestații. Rapoarte de contesțații mult întârziate. Numărul mare de proiecte evaluate și declarate neeligibile inițial, apoi, în urma contestațiilor depuse, sunt declarate eligibile. Contractare greoaie. Mari întârzieri la întocmirea și transmiterea contractelor/deciziilor de finanțare către beneficiari. Lipsa de transparență în lansarea submăsurilor, evaluarea și transmiterea informațiilor. Informații contradictorii publicate pe site-ul AFIR, care, de altfel, fiind depășit tehnic, încurcă, nu asigură o experiență fluentă utilizatorului final. Procedurile de lucru, formularele de plată pentru beneficiari nu sunt adaptate situației reale. Nu sunt acceptate de platforma AFIR alte formulare care nu pot fi semnate digital. Pentru submăsura 4.1a a fost publicat un Ghid consultativ în luna ianuarie 2022, submăsura nemaifiind deschisă nici până la momentul actual și fără un orizont de timp când ar putea fi lansată. Tragem acest semnal de alarmă, având în vedere procentul de 12% fonduri absorbite când mai sunt mai puțin de 16 luni până la data limită. Toate cele de mai sus dovedesc o slabă capacitate de gestionare a situației, de identificare a problemelor structurale în cadrul AFIR, de identificarea și asigurarea resurselor necesare pentru buna funcționare a instituției și gestionarea apelurilor de proiecte. Pentru toatea acestea, șeful AFIR trebuie să oprească acest fiasco și să-și înainteze demisia de onoare, să lase profesioniștii să salveze ce se mai poate salva, să salveze țăranii și fermierii care au nevoie disperată de banii europeni”, transmite Uniunea „Salvăm Țăranul Român”.

Publicat în Comunicate
Miercuri, 03 August 2022 11:46

Ziua porumbului românesc, la INCDA Fundulea

Pe 4 august 2022, Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare Agricolă (INCDA) Fundulea organizează „Ziua porumbului românesc – genetică și tehnologii performante”.

Vor fi prezentate cele mai recente realizări în domeniul ameliorării și tehnologiei și, de asemenea, vor fi dezbătute unele aspecte privind cultura porumbului în acest an. Totodată, se vor vizita câmpurile experimentale.

Ziua porumbului românesc este un prilej pentru INCDA Fundulea să-și prezinte rezultatele a patru proiecte de cercetare:

  • ADER 113 - Crearea de hibrizi de porumb productivi, toleranți la secetă, arșiță, boli și dăunatori în vederea diminuării impactului încălzirii globale asupra agroecosistemelor din România;

  • ADER 141 - Cercetări privind stabilitatea influenței aplicării noilor sisteme și tehnologii de agricultură conservatoare de lucrări agricole mecanizate pentru combaterea efectelor secetei, păstrarea fertilității solurilor și a apei în sol și creșterea cantitativă și calitativă a producțiilor principalelor specii de plante cultivate;

  • ADER 154 - Cercetări cu privire la influența diferitelor metode de lucrare a solului asupra gradului de îmburuienare, compoziție floristică a speciilor de buruieni în culturile de câmp și a dinamicii apei în sol la culturile de câmp;

  • Diversiliance - Diversificarea producției culturilor ecologice pentru creșterea rezilienței.

Publicat în Eveniment

Asociația Grânarii Iași, într-o scrisoare deschisă trimisă autorităților române, trage un semnal de alarmă și solicită adoptarea urgentă a unor măsuri compensatorii pentru fermierii afectați de seceta severă. De asemenea, punctează nevoia reabilitării sistemului național de irigații prin lucrări ample care să fie cuprinse într-un proiect de țară pentru agricultură.

20220720 135207

„În cursul acestei săptămâni, asociația noastră a efectuat vizite tematice la fermierii ale căror culturi au fost compromise de seceta pedologică, un fenomen resimțit în principal în regiunea Moldovei, conform celor mai recente analize și declarații ale directorului general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), doamna Elena Mateescu. Constatările din teren și situația centralizată de către reprezentanții noștri indică un grad de afectare semnificativ care ar impune fără întârziere declararea stării de calamitate cauzată de seceta pedologică severă şi arşiţa atmosferică în zonele respective. Cerem imperios această măsură, având în vedere că dintr-o suprafață analizată de aproximativ 13.000 de hectare, 76% este compromisă total. Cifrele raportate de peste 25% din fermierii pe care îi reprezentăm arată situația dramatică prin care aceștia trec, având în vedere procentele culturilor afectate. Astfel, la porumb, procentajul este de 94%, la grâu – 63%, la floarea-soarelui – 75%, la rapiță – 61%, la soia – 79%, la orz – 62%, la sfeclă de zahăr – 60%, la mazăre furajeră – 70%, iar la lucernă – 53%.  Toate aceste culturi nu beneficiază de irigații!”, se arată în scrisoarea deschisă a Asociației Grânarii Iași.

20220720 115139

20220720 140135

20220720 120803

Situația din 2022 este efectul unei tendințe care se manifestă de zeci de ani în regiunea Moldovei, aspect pentru care asociația a solicitat în mod repetat ca zone semnificative din regiune să fie cuprinse în Planul Național Strategic la capitolul dedicat zonelor cu constrângeri naturale, pentru a evita adâncirea unor disparități evidente față de alte regiuni care sunt ocolite de fenomentul secetei pedologice severe sau care beneficiază deja de irigații care limitează efectele nocive. 

„Reiterăm nevoia unor decizii concrete și urgente care să includă despăgubiri pentru fermierii afectați de acest fenomen, utilizând fonduri de la bugetul de stat care pot fi completate/decontate prin mecanismele europene de solidaritate și de sprijin în situații de calamitate. Vă rugăm să identificați resursele financiare necesare până la rectificarea bugetară! În egală măsură, considerăm că instrumentele pentru reabilitarea sistemelor de irigații din țară nu trebuie să se rezume doar la măsuri de modernizare a instalațiilor vechi, ci ar trebui să fie cuprinse într-o foaie de parcurs a unui proiect de țară, cu intervenții planificate și coordonate cu celeritate, delimitate în urma unui demers de cadastrare a apelor și terenurilor, pentru a depăși situații care trenează de mai bine de 30 de ani. Dată fiind situația geopolitică actuală și pericolele stringente la adresa securității alimentare, portofoliul Agriculturii trebuie să fie ridicat la un nivel strategic care să permită intervenții inclusiv prin prezența ministrului de resort în Consiliul Suprem de Apărare a Țării.  Este binecunoscută starea sectorului agricol românesc care traversează o perioadă extrem de dificilă, iar situația din regiunea noastră este accentuată de creșterile accelerate ale prețurilor la inputuri și energie electrică, de soluțiile limitate de depozitare și de transport, precum și de problemele specifice proximității față de războiul din Ucraina. În urma vizitei efectuate în România și a discuțiilor purtate cu reprezentanții asociației noastre, toate aceste aspecte l-au determinat pe președintele Comisiei de Agricultură a Parlamentului European, domnul Norbert Lins, să afirme că supraviețuirea fermierilor noștri este pusă sub semnul întrebării. Ne arătăm disponibilitatea și vă rugăm să acceptați ca reprezentanții asociației noastre să participe la ședințele comitetului interministerial care se ocupă de gestionarea problemelor specifice secetei pedologice”, mai precizează scrisoarea grânarilor Moldovei.

20220720 094203

În opinia președintelui asociației, Emil Bălteanu, în absența unei abordări constructive și obiective din partea autorităților române, efectele pot fi dramatice, mergând până la falimentul fermierilor din regiunea Moldovei.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Comerțul cu cereale în România este deținut de marii traderi cunoscuți în toată lumea. Cine face prețul cerealelor la Marea Neagră, ce anume face ca prețul să crească sau să scadă? Întrebări firești pe care ni le punem de fiecare dată când apar turbulențe pe piața cerealelor. O piață foarte volatilă și sensibilă la orice ingerință, fie ea politică sau militară. Așa se face că, vrem nu vrem, musai trebuie să sărim în ajutorul celor aflați la restriște.

Vremurile nu sunt deloc binevoitoare cu fermierii români, în condițiile în care prețurile la inputuri au luat-o efectiv razna. Bine, puteți spune că a crescut și prețul produselor agricole. Corect! Dar în niciun caz de trei-patru ori ca la inputuri. În tot acest timp, aglomerația din portul Constanța a dus, inevitabil, la scăderea prețului produselor care se recoltează chiar acum, rapița și grâul, chiar și cu 50 de bani/kg.

Și mai punem faptul că prețurile la energie și combustibili NU vor da înapoi. În țara noastră, regula e doar să crească?! În tot acest timp, vecinii noștri din Uniunea Europeană NU numai că au scăzut prețul, dar l-au și înghețat la nivelul anului trecut (vezi Ungaria și Bulgaria).

La cereale, însă, acestea repede se duc în jos, ba că portul este ocupat cu exportul altor cereale, ba că infrastructura existentă de depozitare sau transport este insuficientă... și mai scade prețul puțin. Și uite așa orice calcul și-ar fi făcut fermierul român, există toate „șansele” ca nici măcar cheltuielile să nu poată fi acoperite în ritmul acesta. Al cui este interesul pentru ca fermierul român să nu-și poată acoperi cheltuielile? Al cui este interesul ca prin portul Constanța cerealele românești să nu mai poată fi comercializate?

Știe cineva câte zile face un tren de marfă de la Timișoara la Constanța? Dar de la Craiova sau Oradea? Niciun ministru trecut pe la Transporturi, după ‘89, nu a fost interesat ca infrastructura feroviară să fie modernizată (la cea rutieră au fost investiții ineficiente și insuficiente), să crească viteza de deplasare a trenurilor pentru persoane sau de marfă, nu să scadă în așa hal încât să ajungem de rușinea Europei.

Și ca să exemplificăm, un tren cu marfă, pe căile noastre ferate, aproximativ 1.000 km, să zicem de la Caransebeș în portul Constanța, descărcat cereale și retur, face 20 de zile, în timp ce, la vecinii bulgari, pentru distanța Vidin – Burgas (600 km) și retur, adică 1.200 km, plus timp de descărcare în portul Burgas, este nevoie de 48 de ore. De zece ori mai puțin! Nu vi se pare că este prea mare diferența?

La bătaia asta de joc, se adaugă prețurile de transport mult mai mari, cu toată infrastructura proastă și timpul mult prea mare de transport pentru ca să nu-l considerăm imposibil, dar adevărat pentru Românica, în același timp fiind prea greu de explicat. Indiferența pentru investiții la standarde europene a celor care au trecut pe la cârma Transporturilor ne-a adus în situația de față.

A! Era să uit de cel mai ieftin mijloc de transport, cel pe Dunăre, cu barjele. Vremuri frumoase, apuse astăzi, tragi cu pușca și nu găsești nimic pe tot tronsonul românesc. Toate sunt la Galați ocupate cu marfa din Ucraina, cu preț de 10 ori mai mare/tona de marfă față de cel de anul trecut.

Ce facem în aceste condiții cu cerealele românești? Cum vor supraviețui producătorii români de cereale, în condițiile în care seceta și-a spus deja cuvântul, producțiile fiind mult mai mici față de previziunile din primăvară cu minimum 20 de procente, până la zone cu cel mult o tonă de grâu/ha?

Cui folosesc toate acestea? În niciun caz producătorilor români! 

 

Editorial scris de: ȘTEFAN RANCU, realizator Radio Antena Satelor

 
Publicat în Revista Fermierului, ediția print - iulie 2022
Abonamente, aici:https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Editorial

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a lansat în dezbatere publică proiectul privind modificarea Programului național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații din România și a infrastructurii de desecare și drenaj. Acesta, precizează MADR, urmărește adaptarea agriculturii la schimbările climatice şi reducerea efectelor acestora asupra producţiei agricole, în principal, dar şi asupra altor factori de mediu şi a populaţiei. 

Suma destinată Programului este de 1,5 miliarde euro, reprezentând fonduri de la bugetul național, care vor fi alocate până în anul 2027.

Prin prezentul proiect de act normativ se are în vedere sporirea numărului de amenajări de irigații noi, de la 89 la 150. De asemenea, va crește suprafața pentru care se vor asigura irigații de la 1.800.679 ha la 2.600.439 ha.

Totodată, se vor majora de la 531 la 666 numărul de organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigații, precum și suprafața deservită de infrastructura de irigații, de la 1.212.917,8 ha la 1.464.349,70 ha. 

Proiectul poate fi consultat de către toți cei interesați, pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii, în secțiunea „Transparență decizională – Proiecte de acte normative”: https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html.

 

Foto: Titan Machinery România

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Alianța pentru Agricultură și Cooperare propune un pachet de soluții la criza cerealelor din porturile românești, după dialogul purtat cu delegația europarlamentarilor din COMAGRI, în cadrul vizitei din porturile Constanța, Agigea și Galați. Membrii Alianței apreciază intervențiile ulterioare de la Bruxelles ale eurodeputaților. Aceștia au punctat aspecte de îngrijorare comună atât pentru Uniunea Europeană, cât și pentru structurile asociative românești, îndeosebi în ceea ce privește logistica cerealelor, transportul și trasabilitatea acestora, capacitatea fermierilor de a produce și de a depozita, seceta severă în principalele regiuni producătoare de cereale din țară, dar și creșterile semnificative ale costurilor de producție, de distribuție și ale celor de tranzacționare în general.

Efectele negative se resimt mai ales în rândul întreprinderilor locale de pe piața de producție și comercializare a cerealelor, semințelor și oleaginoaselor. Acest segment de piață, cu afaceri cumulate de 6,5 miliarde de euro în 2021, este cel mai important și acoperă aproximativ 25% din sectorul agricol al țării.

Cantitățile suplimentare de cereale provenite din Ucraina, pentru tranzit sau export final, au pus presiune pe întreaga rețea logistică și de depozitare din România, mai ales în perioadele de vârf de sezon, atunci când intensitatea comerțului în acest sector se află la cei mai înalți parametri.

Într-o scrisoare transmisă joi -14 iulie 2022 - către cei patru europarlamentari din Comisia de Agricultură care au efectuat vizita de lucru în România - Norbert Lins (președinte), Daniel Buda (vicepreședinte), Herbert Dorfmann și Martin Hlaváček (membri), Alianța pentru Agricultură și Cooperare a indicat o serie de soluții care s-ar preta managementului cerealelor autohtone și ucrainene din porturile românești.

Printre acestea se numără formule de subvenții pentru depozitare în regim privat de către fermieri, în silozuri autorizate și pe bază de chitanțe de depozit, dar și subvenții pentru compensarea costurilor ridicate de transport, pe baza unei distanțe de referință de la regiunile producătoare până la portul Constanța. În egală măsură, Alianța pledează pentru îmbunătățirea managementului în porturi prin coordonare interinstituțională, resurse suplimentare la punctele de frontieră terestră, o inventariere a facilităților aflate pe teritoriul României, incluzând aici capacitățile de operare, de tranzit și de depozitare disponibile, precum și un proces constant de verificare și de monitorizare a fluxurilor de mărfuri și a disponibilităților de transport. Această măsură este necesară pentru o împărțire a fluxurilor de mărfuri în funcție de origine (Ucraina și România), în vederea stabilirii unui calendar de accesare a logisticii de export din Constanța și pentru eliberarea unei părți din presiunea asupra terminalelor portuare. La fel de importantă este și trasabilitatea, pe care Alianța o vede absolut necesară pentru eliminarea riscurilor pentru piața internă a României, în eventualitatea în care cereale din Ucraina ar fi deturnate către piața românească.

În același document, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a subliniat importanța deosebită a alocării de fonduri europene corespunzătoare programelor destinate reabilitării infrastructurii mari (rutiere-feroviare- maritime), a construcției de autostrăzi și a investițiilor de dragare a Dunării și căilor navigabile din România. De asemenea, este primordial să se finanțeze crearea unei infrastructuri cu o rețea de spații de depozitare regionale în zonele cu acces la navigare.

Portul Constanța are nevoie de investiții majore de logistică portuară pentru a nu înregistra blocaje semnificative ale lanțului de aprovizionare. De asemenea, Alianța îi invită pe europarlamentari să analizeze oportunitatea înființării unui fond de investiții cu o masă critică, bazat pe principii economice (similar Fondului de investiții al Inițiativei celor Trei Mări) care să fie finanțat de UE, de Guvernul român și/sau de alți actori interesați. Soluția propusă de reprezentanții fermierilor români are în vedere un management privat, selectat de acționari, iar scopul final va fi acela de a dezvolta proiecte legate de facilități logistice și de procesare a produselor agricole de bază românești și ucrainene.

Nu în ultimul rând, în scrisoarea transmisă europarlamentarilor din COMAGRI, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a reiterat ideea lansată săptămâna trecută privind relocarea a 13 miliarde de euro din Fondul de Coeziune, sumă rămasă neutilizată în exercițiul financiar actual, ca o posibilă resursă pentru ameliorarea situației de criză din agricultura țării.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Comunicate

Pe 23 iunie 2022, DNA a depus cererea de ridicare a imunității pentru deja fostul ministru Adrian Chesnoiu, în urma unor declarații privitoare la presupuse fapte de abuz în serviciu și instigare legate de modul de desfășurare a unui concurs de numire pentru niște funcționari din MADR.

Discuții sunt multe și din toate părțile pe acest subiect, iar la acestea normal că am participat și eu în sensul că mi-am exprimat rezervele față de modul și viteza de instrumentare a dosarului, de faptele care au fost reținute și eventualele ipoteze care pot fi luate în discuție legate de o posibilă execuție politică pentru deranjul care se presupune că l-a produs.

Dar, orice ar fi, justiția și nu noi, cei de pe margine, va spune care este realitatea și dacă este vinovat sau nu, iar până se va auzi ultimul ciocănel bătut în masă, trebuie să se bucure de prezumția de nevinovăție.

Din păcate, la noi sunt din ce în ce mai mulți care merg pe principiul fum fără foc nu există, dar indiferent că sunt politicieni, jurnaliști sau persoane private, nu trebuie să uităm că DNA nu are un rating de condamnare chiar foarte ridicat și chiar acum câteva săptămâni a avut un eșec răsunător prin achitarea definitivă a fostului prim-ministru Tăriceanu, iar cine dorește poate găsi în presă numeroase alte exemple. Stau un pic și mă întreb pentru aceste achitări care pot distruge o carieră cine răspunde, fiindcă nu vorbim de una la 10 ani, ci procentul este mult mai ridicat.

Mai mult, sunt și gândiri idioate ale unora care au șansa exprimării publice și neîngrădite pe net și care merg pe filozofia, dacă nu a făcut nimic ca ministru (în aprecierea acestora), bine că l-a schimbat DNA, ceea ce mi se pare un nivel primitiv de gândire, dar destul de larg întâlnit și, ce este mai rău, la unii care au pretenția că au trecut pe la școală și altă dată decât în vacanța școlară.

Legat de posibilul deranj produs, mă gândesc că nu este prea multă lume fericită că banii din PNS nu par a se împărți cum trebuie pe la irigații și pe la procesare, apoi sunt ramuri și sectoare economice care sunt lăsate cu buza umflată și nu pot primi fel de fel de ajutoare, subvenții și cadouri, asta ca să nu mai vorbim de cei care se pare că tocesc treptele Parlamentului pentru a împiedica adoptarea Legii arendei, care ar pune în dificultate afaceri de peste o jumătate de miliard de euro, unde unele partide din coaliție și în trecut (și nici acum nu ar face altfel) au pus umărul în mod serios la pierderea proiectului pe drum, prin respingerea la comisia juridică a deputaților.

Personal, cred că ministrul Chesnoiu a făcut foarte bine că a reacționat rapid și a demisionat din funcția de ministru și s-a autosuspendat din partid, ceea ce trebuie recunoscut că este un gest rar în politica românească și poate fi dovada unei verticalități de care mulți s-au îndoit în timpul mandatului. Spun că este un gest rar, fiindcă dacă aș spune unic, ar fi prea depresiv pentru noi, ca societate, care așteptăm schimbarea de peste 30 de ani, de am ajuns să ne schimbăm noi ca indivizi și, de cele mai multe ori, în rău.

Chibiții spun că ar fi fost împins la această decizie de către partid, dar stau și mă gândesc în alte cazuri mult mai cunoscute și clar mai evidente (gen plagiat), unde indivizii nu au fost împinși pe tușă nici de partid, nici de presă, nici de societate civilă, adică de nimeni și, mai mult, au fost și albiți la apelul bocancilor.

Cred că, pentru moment, despre fostul ministru Chesnoiu am vorbit destul și în mod sigur vom reveni pe măsură ce lucrurile se vor mai cristaliza.

 

Solidaritatea cu Ucraina frământă fermierii

 

Din teama de a nu fi etichetați ca proruși, antioccidentali, antiNATO sau mai știu eu ce, mergem pe formula în care acceptăm decizii care ne pun probleme ca țară și este foarte posibil să ne aducă pierderi economice serioase și nu numai.

În opinia mea, am acceptat ca pelicanii, din frica mai sus menționată, ridicarea taxelor vamale ale produselor (mai ales a celor agricole) ucrainene în mod necondiționat, ceea ce pentru o economie mai prăpădită, ca a noastră, impactul va fi dur și dureros. Eu nu am spus și nu spun să nu ajutăm poporul ucrainean, ceea ce este una, iar alta este să discutăm cu autoritățile din Ucraina probleme de ajutor economic.

Dar înainte de a mă înjura lumea, să ne gândim de ce Polonia a livrat obuzierele Krabb contra cost sau de ce Bulgaria cere avioane noi contra MIG-urilor vechi care să le predea Ucrainei și mai sunt și alte cazuri la fel, iar noi trebuie să dăm acces la tranzitul produselor agricole ucrainene, în dauna celor autohtone, gratis, fără nicio protecție economică? De ce are nevoie Ucraina mai întâi, de arme sau de bani? De ambele, sigur, dar de ce nu se aplică aceeași regulă peste tot?

Germania s-a opus la trei rânduri de sancțiuni până a acceptat embargou parțial pentru gaz și petrol, iar de Ungaria și Slovenia ce să mai spunem, care au cerut și au obținut derogare pentru petrol pentru o perioadă de circa trei ani? Acolo de ce nu au judecat așa cum ni se cere nouă să acceptăm valorile de judecată a unor astfel de decizii?

Un alt exemplu, de ce Germania a livrat mai puțin de 50% din ajutorul militar promis, asta ca să nu ne mai aducem aminte când, pe la începuturi, în loc de arme le-a trimis 5.000 de căști?

Stau și mă uit și la nemernicia demnitarilor, care nu au făcut nimic (ca exemplu) privitor la căile ferate din port și hop acum toată lumea nu are altă prioritate. Deci, dacă le reparam pentru fermierii sau firmele române nu merita, dar dacă avem cerere de la UE și suntem presați de un val de emoție, sărim și pe geam ca să rezolvăm aceste lucruri?

Eu sper să nu am dreptate, dar în curând vom vedea dacă vor fi blocaje în port, ce vor face fermierii care nu vor avea depozite pentru marfă sau cum vom proteja fermierii afectați al treilea an de secetă și care nu vor ști cum să ducă căruța mai departe.

Cum este și ,,firesc” la noi, vinovații de serviciu vor fi fermierii, care nu au știut să își organizeze afacerile și care nu au anticipat războiul din est, care a prins toată societatea românească cu temele făcute, doar fermierii nu.

 

Atenție, să nu vă prăjiți prea tare... economic

 

A treia problemă din prezentul agriculturii este seceta care afectează zonele mai ales din estul țării, dar și din celelalte regiuni și care va pune presiune într-un an de volatilitate fantastică a prețurilor la vânzarea produselor agricole, dar și la achiziția de inputuri, unde motorina și îngrășămintele au bătut orice record.

Bursele în ultimele zile au cunoscut corecții abrupte care vor afecta major fermierii cu capitalizare mai redusă, fără capacități de depozitare și care vor trebui să vândă la recoltare pentru acoperirea datoriilor. Cum este și obișnuit, la noi ,,nu are nimeni cum să-i ajute”, decât în campaniile electorale.

Dacă trecem la a patra problemă majoră din agricultură, aceasta este cea a inflației galopante, care afectează toată economia și care va duce la propagarea unei crize economice apocaliptice, după opinia mea, iar germenii viitorului acestei crize deja se văd.

Prima problemă a inflației noastre a fost și va rămâne lipsa de pregătire economică a clasei politice dâmbovițene, care habar nu are de elementele de bază ale funcționării unei economii. Chiar și eu, un fermier, am spus din ianuarie - februarie 2021 că va urma o inflație serioasă generată de banii pompați în economia mondială în timpul pandemiei, bani neacoperiți de produse și servicii, deoarece erau bani tipăriți fără număr, atât în SUA, cât și în Europa.

Doar că atunci când știi sau ar trebui să știi că urmează o astfel de perioadă inflaționistă, trebuie să ții sub control pomenile de orice fel, să reduci cheltuielile neproductive și să direcționezi cât mai mulți bani către investiții (nu către consum) în economia privată. Nu ar fi stricat nici o reducere majoră de peste 15% a aparatului funcționarilor de stat, dar cine să aibă curajul?

Ce face însă coaliția noastră, de ceva timp? Împarte în stânga și în dreapta sume de bani pentru consum, sub scuza susținerii celor defavorizați, așa cum sunt posesorii de mașini 4x4 care vor primi subvenție la motorină și benzină, sau oferă fel de fel de creșteri salariale pe ramură, adică și pentru un muncitor în agricultură, dar și pentru un parlamentar. Oare ambele exemple sunt la fel de nevoiașe? Și să nu mai pomenim de amărâții de primari la care va primi și gura lor ceva, alături de faimoasele pensii speciale care nu vor fi șterse decât de un al doilea potop al lui Noe.

Această inflație, curat ghinion, a fost inflamată și de războiul din coasta noastră, care a dus la creșterea tuturor materiilor prime, inclusiv la cele gestionate de statul nostru, care fără nicio remușcare a taxat populația și economia cu tarife exorbitante la gaze și energie electrică, în condițiile în care le producem noi în mare măsură, nu le importăm. Dar în același timp plângem de grija celor mulți și prăpădiți, iar aceștia se uită tâmp la clasa politică care îi jecmănește fără nicio emoție și compasiune.

În plus, inflația este generată de lipsa de productivitate a muncii din România, deoarece se muncește puțin, o primă cauză, iar a doua cauză este că trebuie angajată multă forță de muncă datorită haosului din țară la aplicarea legii. Adică să fie mai clar pentru tot cititorul, dăm un exemplu simplu pentru a-l înțelege toată lumea.

În Franța sau Germania, un fermier cu 30 de vaci, ziua îngrijește vacile, lucrează câmpul, își face singur și o contabilitate simplă. La noi, un fermier cu aceleași efective ziua muncește câmpul și îngrijește animalele, dar plătește un cioban fiindcă dacă lași animalele singure pe câmp dispar. Apoi plătește o firma de PSI și SSM, plătește o altă firmă de contabilitate și la final trebuie să vândă la același preț sau mai ieftin decât fermierul francez sau german. Iar exemplele pot continua cu paza pentru irigații, pază pentru culturi, pază în ferme și tot așa.

Toate aceste costuri reduc valoarea investițiilor, deci productivitatea va rămâne mică, iar decalajul cu cei din vest se va adânci, iar inflația se va manifesta mai dur la noi. Dar cine să priceapă aceste lucruri?

Dacă mergem mai departe, toată lumea vorbește acum de depozitare, de prețuri mai mari pe care le așteptăm pentru produsele agricole, dar eu îmi permit să mai recomand fermierilor să se mai uite și peste dobânzile bancare pe care le plătesc, deoarece este posibil foarte curând ca acestea să aibă două cifre. Mă gândesc cu groază la fermierii care mergeau la îngrășăminte pe credite furnizor cu 1% pe lună, iar în curând procentul s-ar putea să fie de 2% pe lună, adică dobânzi anuale de 24%. Câți le vor suporta și asta fiindcă nu sunt solvabili bancari unde dobânda ar fi fost jumătate? Dar motorina cu 10-11 lei va fi simplă de luat în costurile culturilor?

Eu nu cert pe nimeni, dar poate fermierii ar trebui să se mai uite și să analizeze toți ,,proorocii” de pe internet, care explică, dau consultanță, sunt zeflemitori, dar în viața lor nu au condus sau construit o afacere și nu au plătit un salariu. Să faci filozofie pe banii altora este simplu, dar întâi poate ar trebui să poți aduce și argumente care să creeze o încredere a celor cărora te adresezi.

Nu în ultimul rând, în această perioadă se discută de reducerea consumului de pesticide și îngrășăminte, iar omuleții verzi au început iar să iasă din subsoluri, mai ales la nivel politic european. Din păcate, noi, ca țară, suntem din nou nepregătiți și nici nu se întrevăd perspective mai bune pentru a susține un punct de vedere, o strategie sau orice altceva, deoarece MADR la ora actuală, cu tot respectul, nu are o garnitură capabilă să gestioneze astfel de probleme – dar este doar o părere personală.

Dacă la aceste probleme adăugăm un PNS rămas de izbeliște, cred că avem un tablou al unei veri fierbinți pentru agricultura românească. Dar, atenție, să nu vă prăjiți prea tare economic.

În rest, numai de bine. 

140A7235

Articol scris de: DR. ING. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier (jud. Brăila) și membru LAPAR

 
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – iulie 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Gânduri de fermier

Începând cu 1 iulie 2022, Nicolaie Apopi preia funcția de președinte al Clubului Fermierilor Români pentru o perioadă de șase luni, în cadrul mecanismului președinției rotative instituit de asociație.

Din anul 2021, Clubul Fermierilor Români și-a adaptat mecanismele de funcționare și conducere la nivel național, pentru a asigura democratizarea conducerii asociației și pentru mai buna reprezentare a intereselor regiunilor în agenda de lucru a Clubului.

Mecanismul președinției rotative urmărește punerea în prim-plan a unor teme de interes major pentru agricultura din România, dar și a unor probleme strategice specifice regiunii din care provine președintele. Clubul Fermierilor Români are reprezentare la nivel național, fiind prezent în teritoriu cu zece birouri regionale – Banat, Centru, Moldova Centru, Moldova Nord, Moldova Sud, Muntenia Nord, Muntenia Sud, Nord-Vest, Oltenia, Dobrogea. Președinția rotativă este asigurată de fiecare regiune timp de șase luni.

Noul președinte al Clubului, Nicolaie Apopi, reprezintă regiunea Banat, unde conduce două dintre cele mai cunoscute firme cu profil agricol din România.

Pentru următoarele șase luni, obiectivele prioritare ale noului președinte sunt:

  • Contribuție activă în cadrul consultărilor în grupurile de lucru ale MADR, în vederea elaborării PNS 2023-2027 (eco-scheme și măsuri de dezvoltare rurală echilibrate) și a ghidurilor aferente acestor linii de finanțare;

  • Contribuții privind argumentarea tehnică și economică a redeschiderii PNRR pentru includerea investițiilor aferente modernizării și dezvoltării infrastructurii de îmbunătățiri funciare;

  • Identificarea unor linii de finanțare noi privind activitatea curentă a fermierilor membri;

  • Implementarea proiectului CONCORDE – promovarea și asigurarea respectării bunelor practici în comerțul cu cereale;

  • Desfășurarea Conferințelor Zonale și Regionale ale asociației pentru asigurarea informării, consultării și identificării problemelor reale ale fermierilor din toate regiunile țării;

  • Dezvoltarea rolului Comitetelor Regionale și a Grupurilor de lucru tematice;

  • Consultări la Bruxelles și participare la negocierile privind normele de aplicare ale Pactului Ecologic European și ale strategiilor subsecvente pentru agricultură: promovarea intereselor fermierilor români în cadrul întâlnirilor cu COMAGRI Parlamentul European, DG AGRI Comisia Europeană, ELO, Copa-Cogeca, Farm Europe;

  • Consolidarea Programului privind armonizarea relațiilor între fermieri și comercianții de tehnică agricolă și service piese schimb (inclusiv alinierea prețurilor la nivelul UE);

  • Dezvoltarea programelor de formare ale Clubului;

  • Promovarea Pactului între Generații lansat de Club, sub forma proiectului de mentorat al Clubului;

  • Lansarea unor servicii noi: Consiliere financiară, Promovarea afacerilor agroalimentare.

Alături de prioritățile Clubului la nivel național, președintele va urmări următoarele obiective specifice:

  • Realizarea de ghiduri privind implementarea Planului Național Strategic 2023-2027;

  • Crearea unui cadru metodologic privind dezvoltarea la nivel național a obiectivelor de dezvoltare durabilă stabilite prin „Agenda 2030”;

  • Finalizare studiu “Modele de ferme performante în România”;

  • Asigurarea contribuției Clubului Fermierilor la elaborarea și implementare undei strategii naționale multi-parteneriale de promovare a produselor românești agroalimentare;

  • Promovarea ca model de bună practică la nivel european a programului de formare „Tineri lideri pentru agricultură” derulat de Club;

  • Menținerea și dezvoltarea colaborării cu liceele agricole la nivel național: realizarea unor parteneriate publice-private care să deservească formarea de operatori de utilaje agricole și creșterea atractivității acestor instituții de învățământ.

Pentru continuitate și pentru desfășurarea în bune condiții a coordonării Clubului, în cadrul asociației funcționează un grup decizional de tip Troică, format din președintele în exercițiu, fostul președinte regional și viitorul președinte regional.

În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2022, Președinția rotativă a Clubului a fost deținută de Laszlo Becsek, membru fondator al Clubului Fermierilor Români și administrator Grupul BIOFARM, Covasna (regiunea Centru).

Principalele realizări ale lui Laszlo Becsek pe perioada mandatului său includ obținerea pentru fermierii cultivatori de cartof a unui ajutor de minimis care vizează susținerea producției de cartof pentru consum și a unui ajutor de stat care să urmărească creșterea suprafețelor pentru sămânță certificată la nivel național, alocarea unui buget diferențiat pentru fermierii cultivatori de cartof în cadrul PNS 2023-2027 (investiții în producția primară – aproximativ 50 milioane euro), precum și susținerea culturii de cartof în cadrul negocierilor purtate cu MADR și mediul asociativ privind forma PNS 2023-2027.

Dan Hurduc a fost primul președinte desemnat la conducerea rotativă a Clubului (regiunea Moldova Centru), mandatul acestuia desfășurându-se în perioada 1 iulie 2021 – 31 decembrie 2021.

***

Profil Nicolaie Apopi, președinte Clubul Fermierilor Români în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2022

DSC09064

Nicolaie Apopi conduce două dintre cele mai cunoscute firme cu profil agricol din România, Agro Baden Banat SRL și Popagra SRL.

În anul 2000, înființează societatea Agro Baden Banat SRL cu domeniu de activitate în agribusiness și începe comerțul cu utilaje agricole import Germania și multiplicarea orzului pentru bere.

În paralel cu comerțul de utilaje și inputuri pentru agricultură, începe să lucreze o suprafață de teren de 40 ha. În 2004 ajunge la o suprafață cultivată de 400 ha și înființează societatea Popagra SRL pentru a accesa fonduri europene, datorită cărora reușește să performeze în agricultură și să ajungă astăzi la o suprafață de aproximativ 2500 ha. Deține o flotă de utilaje agricole performante de ultimă generație, lucru care asigură confortul de a efectua lucrările la timp și de calitate, astfel încât să obțină randamentul dorit pe unitatea de suprafață.

În această perioadă, Nicolaie Apopi continuă să dezvolte agribusiness-ul local de utilaje agricole, piese de schimb, inputuri și cereale, având amenajate spații de depozitare proprii cu o capacitate de aproximativ 18.000 tone, cu o flotă de 5 camioane pentru transportul cerealelor și al mărfurilor ambalate.

Nicolaie Apopi a absolvit Facultatea de Prelucrarea Produselor Agroalimentare din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului. Ulterior, a urmat un program de perfecționare în Agricultură în Landul Baden Würtemberg Germania.

Publicat în Comunicate

Problemele prezentate recent de Asociația Grânarii Iași, cu ocazia vizitei europarlamentarilor din COMAGRI în porturile Constanța, Agigea și Galați, au fost dezbătute de Comisia pentru Agricultură din Parlamentul European la inițiativa președintelui acestui for, eurodeputatul german Norbert Lins. Acesta a adus în discuție constrângerile de logistică, prețurile ridicate la încărcarea și transportul de cereale locale și ucrainene, soluțiile limitate de depozitare, precum și managementul trasabilității mărfurilor în principalele porturi din România.

„Lucrurile sunt în ordine dacă luăm în perspectivă întreaga Românie și întreaga Polonie, însă dacă e să ne gândim la regiunile afectate – Moldova din România și regiunea din sud-estul Poloniei, aceste regiuni sunt altfel afectate și pe agricultorii de acolo nu-i prea interesează dacă un agricultor din vestul României sau din vestul Poloniei nu prea este afectat. Agricultorii din regiunea Moldovei văd cum propriile existențe le sunt amenințate, deci trebuie să înțelegem care sunt consecințele și efectele asupra regiunilor în sine”, a punctat europarlamentarul Norbert Lins, care propune măsuri compensatorii urgente, inclusiv o ajustare a Politicii Agricole Comune în sprijinul celor afectați de criza cerealelor din Ucraina. Și ceilalți europarlamentari au avut intervenții prin care au accentuat importanța limitării unor efecte negative ale solidarității față de Ucraina asupra fermierilor români și polonezi.

Consecventă în reprezentarea tuturor fermierilor din regiunea Moldovei, Asociația Grânarii Iași reiterează situația extrem de dificilă prin care trece sectorul agricol din cauza secetei care poate prejudicia peste 50% din producția de semințe de floarea-soarelui și peste 85% din producția de porumb a acestui an. „Susținem cu tărie inițiativa lansată de Alianța pentru Agricultură și Cooperare, din care facem parte, privind declararea stării de calamitate în localitățile/județele unde mai mult de 50% din suprafața acoperită de o cultură este afectată, având în vedere că majoritatea contractelor pentru inputurile cu preț crescut din cauza crizelor existente la nivel global vor ajunge la termen la sfârșitul lunii iulie 2022”, arată Asociația Grânarii Iași.

Președintele, premierul și ministrul Agriculturii din România sunt chemați ca împreună cu organizațiile de fermieri să elaboreze în regim de urgență proiectul de țară referitor la agricultură, cu un plan strategic pe termen lung care să vizeze irigațiile, valorificarea prin procesare națională a materiilor prime produse în agricultură, negocierea PNRR și PNS în sprijinul real și coerent al tuturor agricultorilor din țara noastră, subliniază Emil Bălteanu, președintele Asociației Grânarii Iași.

Reamintim că, o delegație de eurodeputați din COMAGRI s-a deplasat în România pentru a analiza situația critică din porturile Constanța, Agigea și Galați și efectele presiunii transporturilor de cereale ucrainene asupra agriculturii românești. Vocea femierilor din regiunea Moldovei a fost reprezentată de Asociația Grânarii Iași, prin directorul Simona Man și vicepreședintele Dan Tiberiu Stan.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri
Pagina 1 din 19

newsletter rf

Publicitate

Banner Agromalim 300x250px

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

TPV RF 300x250 2

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista