La consumul de produse de protecția plantelor România este pe locul 6 în Europa, conform raportului publicat în luna mai 2020 de către EUROSTAT. Datele Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM), din exercițiul black-box la care participă peste 90% dintre jucătorii din piața de pesticide din România (companii care pun pe piață produse de protecție a plantelor), confirmă fluctuații ale consumului de pesticide în țara noastră în ultimii ani. Din 2012 și până în 2016 s-au înregistrat creșteri de valori, dar începând din 2016 fie avem creșteri foarte moderate, fie scăderi (de exemplu în anul 2018 față de anul 2017). „În plus, nu este în nici un fel surprinzător faptul că România se situează pe poziția 6 în clasamentul vânzărilor de pesticide, fiind un fapt cunoscut că țara noastră deține a șasea cea mai mare suprafață agricolă utilizată dintre statele membre ale Uniunii Europene”, precizează reprezentanții industriei de protecția plantelor.

Raportul EUROSTAT se bazează pe datele colectate de Institutul Național de Statistică (INS). „Apreciem că pentru o corectă estimare a cantității de pesticide plasate pe piață din România trebuie înțeles modul în care se face colectarea datelor la nivelul INS (https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/tai02/default/table?lang=en). În același timp, tot pe site-ul EUROSTAT (https://ec.europa.eu/eurostat/en/web/products-eurostat-news/-/DDN-20200603-1; Sales of pesticides in the EU) graficul care ilustrează evoluția vânzărilor de pesticide în perioada 2011-2019 evidențiază faptul că în România s-a înregistrat în medie o scădere a vânzării de produse de protecție a plantelor și nu un progres. În prezent, în România se consumă o cantitate de circa 640 g de substanță activă pe hectar, de aproape două ori mai puțin față de cantitatea consumată de fermierii din Ungaria (1,2 kg s.a./ha) și de trei ori mai puțin față de media Uniunii Europene (de peste 2 kg s.a./ha). Comparând consumul de produs comercial la hectar, observăm că în România se consumă în medie 860 g, față de 1.744 g în Ungaria, 2.847 g în Franța, 2.539 g în Germania sau 1.466 g în Polonia. Progresele înregistrate de către industria de protecție a plantelor în ceea ce privește eficacitatea unui produs sunt reale și măsurabile și acestea se reflectă în creșterea producției agricole care s-a dublat în numai câțiva ani. Desigur că această producție este legată de investițiile făcute de fermieri în inputuri agricole”, se arată într-un comunicat de presă al AIPROM.

Specialiștii din industria de protecția plantelor susțin că trebuie să luăm în calcul și situația reală din țară, diferențele înregistrate între anii agricoli care determină necesitatea și apetitul pentru investiții ale fermierilor. „Astfel, în perioada 2011-2019 a continuat procesul de comasare a terenurilor agricole, asociat cu interesul tot mai mare pentru investiții în acest domeniu din partea investitorilor străini care au venit cu o altă experiență profesională (tehnologizarea agriculturii, investiții în echipamente, inputuri etc) și au valorificat solul productiv din țara noastră. A crescut profesionalizarea agricultorilor și dorința de creștere a randamentelor culturilor (în special pentru cultura mare) și s-a înregistrat o creștere a competitivității, precum și nevoia de a crește numărul de tratamente pentru unele segmente (de pildă, cereale). Fermierii au devenit mai conștienți de nevoia de creștere a calității produselor obținute pentru a putea respecta standardele noi impuse de piața comerțului de cereale, fiind astfel cerute recolte de calitate superioară”, apreciază specialiștii.

Totodată, presiunea bolilor și dăunătorilor ca urmare a schimbărilor climatice din ultimii ani a determinat o creștere a nevoii pentru tratamente astfel încât fermierul să își poată proteja eficient cultura. Scăderile sau mai bine zis fluctuațiile în investiția de inputuri (pesticide) pot fi asociate variațiilor prețurilor cerealelor, variații de la an la an în agricultură (ani cu secetă etc) și, prin urmare, și apetitul de a investi în inputuri (reducerea numărului de tratamente) a variat în funcție de disponibilitățile financiare. „Având în vedere interdicțiile de restricționare sau interzicere a unor produse de protecție a plantelor, valoarea inputurilor (produse de protecție a plantelor) folosite pentru a proteja un hectar de culturi a crescut pentru că noile produse, mai performante, mai avansate tehnologic, se achiziționează la un preț mai ridicat decât produsele ce înglobează o tehnologie mai veche. Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România promovează implementarea bunelor practici agricole privind utilizarea produselor de protecție a plantelor, precum și a principiilor privind managementul integrat al dăunătorilor. Apreciem că agricultura românească va beneficia de avantajele oferite de promovarea legislației privind culturile minore și a legii de comercializare a produselor de protecție a plantelor, acte legislative pe care AIPROM le-a promovat și a căror implementare este atent urmărită alături de autoritățile din domeniu”, se specifică în încheierea comunicatului transmis redacției Revista Fermierului de către Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România.

Cu un design nou și elegant, seria de combine de cereale C7000 exprimă supremația tehnologică a mărcii Deutz-Fahr, o garanție a performanțelor excelente de treier și a calității superioare a boabelor și paielor, ca urmare a unei experiențe de peste o sută de ani de evoluție constantă în realizarea sistemelor de recoltare. C7000 se descurcă excelent în condiții provocatoare și asigură productivitate remarcabilă și calitate a treierului chiar în cele mai dificile condiții de cultură și teren.

Combinele Deutz-Fahr sunt concepute pentru a răspunde așteptărilor fermierului de la o combină convențională: performanță, fiabilitate, ușurința de operare și reglare în timpul lucrului, un nivel ridicat de confort, vizibilitate asupra tuturor zonelor cheie, atât în față cât și în lateral, productivitate și calitate a boabelor recoltate, verificare și întreținere zilnică minime.

Noul stil al combinelor Deutz-Fahr, studiat și realizat în cunoscutele studiouri Giugiaro, la care gustul, confortul, funcționalitatea, performanța, flexibilitatea, fiabilitatea și controlul costurilor de operare sunt cuvintele de ordine, cele care au creat stilul inconfundabil al autoturismelor Lamborghini, creează o atracție estetică imediată și dă formă tehnologiei.

Noua cabină este foarte spațioasă, are un stil plăcut, cu linii rotunjite, cu geamuri curbate și cu suprafața vitrată foarte generoasă, asigurând confort și vizibilitate optimă operatorului, care beneficiind și de computerul și întreaga aparatură de bord poate urmări perfect funcționarea întregii mașini.

Scara pivotantă, cu poziție reglabilă în funcție de dimensiunile anvelopelor, asigură accesul operatorului în cabină ușor și în siguranță, iar pentru protejarea ei în timpul transportului, se rotește spre fața roții.

Un număr mare de lumini de lucru: pe acoperișul cabinei, sub platformă sau în spatele mașinii, asigură lumina necesară pentru lucrul până seara târziu, iar luminile pentru întreținere, în casa sitelor, pe tubul de descărcare și în compartimentul motorului ușurează intervențiile operatorului. De asemenea, sunt disponibile trei camere care monitorizează diferite zone de jur împrejurul combinei. Cea din spatele combinei, montată pe coșul de paie, urmărește zona din spatele combinei, o alta, tot în spate ușurează cuplarea și decuplarea căruciorului de transport al hederului, iar o altă cameră, montată pe partea stângă a combinei, monitorizează descărcarea în remorcă a boabelor din buncăr. Acestea asigură o vizibilitate excelentă a zonei de lucru, productivitate mare și siguranță în exploatare și totul se vede pe ecranul din cabină.

Cabina este montată pe silentblocuri pentru reducerea zgomotelor și vibrațiilor. Materialele din care sunt realizate toate elementele de interior sunt inovative și de cea mai bună calitate asigurând un mediu de lucru plăcut și atrăgător. Este spațioasă și are o vizibilitate excelentă spre față și lateral, operatorul putând urmări cu ușurință toată lățimea hederului.

Scaunul cu suspensie pneumatică are o serie de reglaje pentru a se adapta la nevoile fiecărui operator, la greutatea și statura acestuia, iar scaunul pentru pasager oferă confort și spațiu suficient.

Un sistem de aer condiționat și încălzire performant, cu patru filtre - câte două pe fiecare parte - ușor de verificat, curățat sau înlocuit de pe platforma cabinei asigură o ventilație perfectă în orice colț al cabinei și împreună cu nivelul redus de zgomot și preechiparea pentru radio și cu geanta frigorifică de 21 de litri în care se pot păstra la rece mâncarea și băuturile răcoritoare pentru întreaga zi de lucru, fac mai suportabile orele petrecute de operator în spatele volanului, asigurând un mediu de lucru plăcut.

Consola de comenzi încorporează toate comenzile și monitoarele principale, este proiectată pentru a nu obtura vizibilitatea în partea dreaptă a hederului. Maneta multifuncțională „Commander” asigură operarea funcțiilor principale prin simpla atingere a unui buton, iar pe monitor se pot efectua reglajele necesare și se pot vizualiza parametrii de lucru și de transport.

Deutz-Fahr produce patru serii de combine, cu 5 și 6 scuturători, cu motoare de la 175 CP până la 381 CP. Seria C7000 de combine Deutz-Fahr cuprinde mai multe modele: C7205, C7205 TS (cu turboseparator) și C7205 TSB (balance, cu orizontalizare pentru pante) cu 5 scuturatori, cu buncăr de boabe de 8500 litri, cu motor Mercedes Benz OM936 de 7,7 litri, Tier V, cu puterea de 313 CP și C7206, C7206 TS, C7206 TSB cu 6 scuturători, cu buncăr de boabe de 9500 litri, cu același motor, dar cu puteri de 353 CP. Aceeași combină este disponibilă și în versiunea C7206 TS/TSB Extra Power, la care, electronic, motorul furnizează un supliment de putere pentru descărcarea din mers a boabelor din buncăr, în acest caz puterea ajungând la 381 CP. Pe lângă reducerea nivelului de poluare, tehnologia cu EGR (recircularea gazelor), SCR (reducere catalitică selectivă, cu AdBlue) și DPF (filtru de particule) contribuie la reducerea consumului de combustibil. Sistemul de rabatere al sitei rotative, condensatorul sistemului de aer condiționat și radiatorul de ulei hidraulic asigură acces facil pentru întreținerea de rutină. De asemenea, compresorul de aer, standard, furnizează aer cu presiune la prizele rapide pentru cuplarea pistolului cu aer pentru curățarea de praf a radiatoarelor, filtrelor, a compartimentului motorului și a altor componente ale mașinii. Motoarele au 4 supape pe cilindru, iar injectoarele montate central au 6 orificii care dispersează uniform combustibilul atomizat pentru creșterea semnificativă a eficienței combustiei.

Este disponibilă o gamă largă de tipuri și lățimi de hedere de păioase de la 4,2 la 9 m, atât clasice, cât și cu extensia mesei de tăiere și cu cuțite verticale, cu următoarele caracteristici principale:

• Melcul cu diametru mare și degete excamotabile pe toată lățimea, montate în spirală, care asigură transportul unui volum mare de material;

• Sistem de tăiere „Schumacher II” care asigură o tăiere fermă, cu lame de cuțit cu șuruburi pentru înlocuire rapidă și ușoară;

• Sistem planetar de acționare a cuțitului, care asigură o mișcare liniară cu 1.220 curse pe minut;

• Rabator cu reglarea automată a turației în funcție de viteza de lucru, permițând operatorului să se concentreze asupra materialului care intră în combină;

• Ridicătoare de plante, foarte practice în special la culturi căzute;

• Cuplarea rapidă a hederului cu sistem cuplă multiplă;

• Hederele Varicrop, cu extensie hidraulică, sunt prevăzute pe ambele părți cu despicătoare de lan cu cuțite verticale cu acționare hidraulică, cuțitul din stânga putând fi cuplat/decuplat separat din cabină.

Elevatorul central, care reprezintă canalul de alimentare al combinei, garantează că materialul tăiat va fi tratat cu grijă și în fluxul normal spre sistemul de treier, fiind transportat pe toată lățimea elevatorului central de transportorul cu racleți montat pe 3 lanțuri ranforsate. Un reversor electric puternic reversează atât elevatorul, cât și hederul, eliminând orice supraîncărcare a combinei. Mașina standard este dotată cu 3 cilindri hidraulici de ridicare, iar pentru hedere mai mari de 7,5 m este disponibil și al patrulea cilindru. Pentru o tăiere mai precisă există posibilitatea de reglare mecanică sau hidraulică a unghiului de tăiere a cuțitului în funcție de configurația terenului și de cultura de recoltat și funcția de Auto-Control, care compensează înclinarea laterală a hederului, asigurând 4 setări: înălțimea de tăiere, presiunea pe sol, modul de copiere (autoflotare și flotare laterală, care asigură controlul înălțimii miriștei și floatarea laterală a hederului) și poziția de transport.

Sistemul de treier, separare și curățare asigură o recoltare fără compromis, și garantează performanțe de top pentru orice tip de cultură, urmărind întotdeauna calitatea ridicată a boabelor și a paielor.

Calitatea boabelor este realizată cu ajutorul componentelor testate Deutz-Fahr, ca planul oscilant cu două trepte, turboventilatorul, sitele în cascadă, cu suprafața mare și sistemul de retur dublu pe ambele părți ale combinei. Toate aceste caracteristici fac din seria C7000 mașina perfectă pentru orice condiții de lucru.

Bătătorul, cu diametrul de 600 mm, are 8 bare zimțate și turație variabilă continuu cu comandă electrică între 420 și 1250 rpm, iar cu un reductor de turație poate ajunge la min. 210 rpm. Lățimea bătătorului este la combinele cu 5 scuturători de 1270 mm, iar la cele cu 6 scuturători 1521 mm.

Contrabătătorul înfășoară bătătorul pe 121grade, având 15 bare cu distanța standard de 14 mm. Specific la Deutz-Fahr este contrabătătorul din trei segmente, care, pe lângă posibilitatea de conversie rapidă a combinei în timpul sezonului de recoltare, permite și o personalizare a sistemului de treier și separare. De fapt, grație acestei soluții, utilizatorul poate alege distanțele cele mai potrivite între sârmele diferitelor segmente în funcție de condițiile de recoltare, de exemplu, la culturi foarte uscate se pot folosi segmente cu distanța de 11,14 și 22 mm, iar la culturi umede, 14,14 și 22 mm. Astfel, operatorul poate accentua efectul de batere la intrarea în bătător și separarea la ieșire, reducând încărcarea scuturătorilor și cantitatea de paie scurte care ajung pe site.

Această soluție asigură o separare eficientă de peste 90% pe bătător, garantând productivitate și calitate ridicate. Reglarea distanței între bătător și contrabătător se face electric, independent atât în fața cât și în spate, dând o infinitate de posibilități în funcție de cultura și de condițiile specifice de recoltare.

La varianta cu 6 scuturători, suprafața de batere este de 1,13 mp.

Înainte de contrabătător se află o trapă pentru pietre, care reține pietrele protejând sistemele interne ale combinei. Pentru culturi aristate și greu de treierat sunt montate sub contrabătător cu balamale, cu acționare din exterior, niște plăci de grohăire, care fac contrabătătorul mai agresiv.

Masa de material este împinsă spre spate cu ajutorul unui postbătător, a cărui turație este sincronizată cu turația bătătorului, soluție foarte utilă pentru evitarea spargerii boabelor.

Separarea

La modelele TS, sistemul de treier/separare este îmbunătățit cu un al treilea cilindru numit turboseparator, montat după postbătător chiar înainte de scuturători, deasupra unui grătar, unde se mai treieră anumite spice rămase și începe separarea forțată a boabelor. Acesta mărește capacitatea de lucru a combinei cu aproximativ 20%, astfel că mașina poate fi folosită cu performanțe ridicate chiar în condiții dificile, la recolte abundente sau infestate cu buruieni verzi.

Turboseparatorul are diametrul de 590 mm și 10 bare dințate și se poate regla în 5 poziții diferite de la 25 la 65 mm față de grătarul său, mai mult sau mai puțin agresiv sau chiar scos din funcțiune, dacă este necesar și are două turații: 775 sau 410 rpm. Suprafața de separare forțată 0,81 mp. Pentru porumb, dinții sunt ranforsați cu niște plăci călite pe fiecare dinte.

Separarea continuă pe cele 5 sau 6 scuturători cu lungimea de 4,4 m, cu 5, respectiv, 4 trepte, montați pe lagăre cu rulmenți fără întreținere, suprafața totală de separare fiind 7,3, respectiv 8,8 mp.

Scuturătorii deschiși asigură o separare precisă în orice circumstanțe și la produse umede cât și la culturi infestate cu buruieni verzi. Planul special de retur de sub scuturători dirijează boabele spre planul oscilant, chiar la volume mari. Separatoarele înalte evită supraîncărcarea pe lateral, chiar când se lucrează pe pante. Structura, înclinarea și mișcarea lor, care vin dintr-o bogată experiență în câmp, asigură o separare precisă, împingând numai paiele spre spatele combinei, fără pierderi de boabe. Montarea pe rulmenți a scuturătorilor permite operare silențioasă, creșterea fiabilității și reducerea pierderilor de putere la minimum. La capătul scuturătorilor este montat senzorul de pierderi, care alertează operatorul pentru orice pierderi de boabe care pot apărea.

Curățarea

Pentru urmărirea și reglarea sitelor, casa sitelor este prevăzută cu sistem de iluminare.

Precurățarea: la capătul planului oscilant se află o sită cu cascadă dublă, cu rol de precurățare înaintea sitelor principale. Aceasta reține majoritatea paielor și pleava de pe planul oscilant și lasă boabele să cadă prin site, asigurând o curățare eficientă încă de la planul oscilant. Presita adaugă o capacitate suplimentara de curățare, extrăgând aproximativ o treime din boabe. 

Curățarea propriu-zisă se face pe sita superioară și sita inferioară. Suprafața totală de curățare este de 5,28 mp la C7205, respectiv 6,32 mp la C7206.

Un ventilator tip turbină de mare performanță, cu diametrul de 440 mm și cu 44 de pale aspiră aer pe toată lățimea și sulfă aerul controlat cu ajutorul unor deflectoare sub toată suprafața sitelor, de unde boabele curate sunt transferate în buncăr. Debitul de aer se reglează electric din cabină în funcție de condițiile de lucru. Turația ventilatorului este reglabilă între 480 și 980 rpm.

Sistemul de retur de spice netreierate

O alta caracteristică specifică combinelor Deutz-Fahr este sistemul de retur cu două elevatoare de o parte și de alta a combinei: materialul rămas netreierat este procesat cu ajutorul unor lame de fricțiune pe ambele părți ale mașinii și boabele sunt trimise complet separate pe planul oscilant, evitând supraîncărcarea sistemului de treier. O idee genială care îmbunătățește performanțele combinei și eficiența sistemului de treier și reduce pierderile. Nu doar extrem de productiv, dar și avansat din punct de vedere tehnologic, sistemul este dotat cu senzori care monitorizează activitatea și intervin pentru a asigura siguranța operațiunii și previn apariția unor evenimente neașteptate.

Buncărul de boabe

Volum mare, golire rapidă, verificare rapidă a mostrelor de boabe recoltate, chiar la îndemâna operatorului. Două geamuri în cabina în spatele scaunului operatorului permit verificarea permanentă a calității și a gradului de curățare a boabelor ajunse în buncăr.

Capacitatea buncărului de boabe cu extensie rabatabilă este de 8.500 dm³ la C7205 și  9.500 dm³ la C7206. Capac metalic, rabatabil și indicator vizual și acustic de buncăr 70% și 100% plin.

Tubul de descărcare de 5 m, se rotește hidraulic 110 grade, este suficient de lung pentru a permite descărcarea din mers, fără ca tractorul să se lovească de heder și asigură vizibilitate bună operatorului pentru descărcarea în remorcă; pentru hedere mai mari de 7,2 m este disponibil tub de descărcare de 6 m. Viteza de descărcare 90 l/s.

Tocătorul de paie

Este cu reglare manuală a lățimii de împrăștiere; adaptor pentru tocat porumb (cuțite întărite de 5 mm și placă protecție a scuturătorilor, impotriva proiectării cocenilor pe scuturători). Tocătorul are 48 de cuțite zimțate la modelele cu 5 scuturători și 60 la cele cu 6 scuturători, aranjate pe 4 rânduri, care se rotesc cu o turație de 3.600 rpm la păioase și de 1.800 rpm la porumb. Cuplarea tocătorului se face direct prin acționarea levierului din spate stânga combinei, care poziționează placa din coșul de paie pentru tocare sau lăsarea în brazdă a paielor.

Roțile

Combina este dotata cu roți mari, cu anvelope late: față (de tracțiune): 800/65R32 și spate (de direcție) 500/60R22.5, pentru a reduce compactarea solului. Opțional, există posibilitatea echipării cu șenile din cauciuc, cu amprentă la sol mai mare decat roțile, asigurând o presiune mai redusă pe sol, deci o compactare mai redusă, fiind ideale în special în condiții de umiditate mai mare a solului.

Transmisia hidrostatică, cu pompă hidraulică montată direct pe motor, lucrează în combinație cu o cutie de viteze cu 4 trepte care pot fi selectate cu levierul din cabină. Prin simpla mișcare înainte sau înapoi a manetei multifuncționale se reglează viteza de deplasare pentru a se adapta condițiilor specifice ale culturii sau ale terenului.

Întrețineri zilnice

Toate punctele de gresare sunt vizibil marcate și grupate în locuri ușor accesibile, de o parte și de alta a mașinii. Planul oscilant este realizat din segmente usor demontabile pentru curățare prin fața combinei, fără a fi necesară demontarea elevatorului central. Când se trece de la o cultură la alta, când se lucrează la umiditate mai mare și în orice situații care necesită curățare frecvența, operatorul poate aduce combina în stare de eficiență completă în doar câteva minute.

Placa de acces la elevatorul central este demontabilă, pentru a permite verificarea și întreținerea lanțurilor cu racleți.

Toate cablajele și releele sunt grupate într-un panou pe partea dreaptă a cabinei, făcând mai ușoară intervenția.

Modelul Balance

Pentru operare pe terenuri înclinate și cu contur neregulat a fost realizat sistemul Balance. Acesta reacționează la condițiile de teren și menține sistemele de lucru ale combinei în poziție orizontală. Parametrii de corecție sunt: 20% lateral și 6% față-spate. Avantaje: păstrarea performanțelor combinei și pe terenuri în pantă; Stabilitate optimă; Confort îmbunătățit pentru operator.

Motive pentru care merită să achiziționezi o combină Deutz Fahr:

• Modele și configurații pentru orice tip de fermă și pentru orice tip de cultură;

• Simple și fiabile;

• Raport calitate-preț excelent;

• Garanție extinsă (3 ani sau 1.000 de ore);

• Calitate foarte bună a boabelor;

• Procent foarte mic de pierderi;

• Cel mai bun consum de combustibil din clasa sa;

• Combină confortabilă cu comenzi ergonomice și intuitive;

• Realizare ușoară a regaljelor și gresare centralizată;

• Intervale mari de întreținere tehnică;

• Opțiuni incluse în configurația standard;

• Suportul unei echipe aproape de fermieri;

• Service specializat și piese de shimb disponibile pe stoc la cea mai apropiată filială NHR Agropartners;

• Setări și punere în funcțiune cu specialiști NHR Agropartners și ai producătorului;

• La nevoie și în anumite condiții se oferă combină la schimb;

• Condiții de finanțare atractive și personalizate;

• Eligibile și pentru achiziție pe programe cu fonduri europene;

• Training pentru operatori și înainte de fiecare sezon;

• Valoare bună la revânzare.

DR. ING. FLORIN NEACȘU, NHR AGROPARTNERS

Seceta cu care întreaga țară se confruntă a afectat și comuna Calopăr din județul Dolj, o comunitate cu aproximativ 4.000 de locuitori și unde în anii trecuți găseam doar culturi frumoase și sănătoase. Anul acesta, lucrurile stau diferit, orzul este calamitat în proporție de 100% pe anumite parcele, iar grâul, de până la 90%. Fermierii sunt disperați și cer ajutorul autorităților.

Sorin Epure, fermier: „Grâul a răsărit frumos, în martie arăta extraordinar de bine, dar nu mai este niciun fel de frate, a murit tot! În situația asta am 500 ha. Orzul e și mai grav.”

În comuna doljeană Calopăr, terenul agricol reprezintă cam 6.000 de hectare, marile suprafețe fiind exploatate de cinci fermieri mari. Sorin Epure, inginer agronom de meserie, lucrează peste o mie de hectare. Fermierul ne-a dus într-o tarla de grâu sârbesc, soiul Renesansa, care la ora respectivă (spre jumătatea lunii mai) trebuia să aibă deja 1-1,20 m, dar ajungea doar la 30 cm. Cine e de vină? Lipsa apei, desigur. „Eu am pluviometru și măsor peste tot. Și anul trecut a fost secetă în zona asta. Nu știu ce se întâmplă, a fost cod roșu, cod portocaliu, avertizări, dar nu ploua. Iar anul ăsta, în afară de faptul că în martie a venit cât a venit o ploicică, toamna a fost secetoasă. Grâul a răsărit frumos, în martie arăta extraordinar de bine, dar, dacă observați, nu mai este niciun fel de frate, a murit tot! Și spicul e mic. Poate să vină Dunărea peste grâu și nu se mai poate întâmpla nimic... Și în situația asta am 500 de hectare de grâu. Orzul e și mai grav, pentru că are o perioadă mai scurtă de vegetație și avea și el nevoie de apă mai multă”, arată Sorin Epure, care nu a semănat deloc rapiță toamna trecută, după ce anul trecut a întors 250 de hectare. „Din cauza secetei, insectele nu au nici ele apă și atacă ce prind verde. Degeaba am intrat la stropit, chiar de două ori, spicul nu mai are aparat foliar, nu mai are nimic”, a adăugat fermierul.

Primarul comunei Calopăr ne-a confirmat că 80-90 % din suprafețele cultivate arată prost sau foarte prost, cu excepția terenurilor de la Cervina, unde a plouat. „Fermierii au făcut sesizare, noi am făcut demersurile la Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) și la Prefectură și așteptăm să vină comisia de constatare a calamităților”, a precizat primarul Marin Catalina. Din comisie trebuie să facă parte, cu convocarea prefectului, reprezentanți ai Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și ai Direcțiilor Agricole Județene.

Potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii publicat în Monitorul Oficial la data de 16 aprilie a.c., proprietarii de terenuri agricole ale căror suprafețe cu culturi agricole vegetale au fost afectate în procent de peste 30% depun înștiințări scrise la unitatea administrativ-teritorială pe a căror rază teritorială se află terenul, în format fizic sau prin mijloace electronice, în termen de trei zile de la momentul distrugerii.

Fermierii doresc o accelerare a procesului de constatare a calamitării din partea organelor abilitate, dar se tem că li se va reproșa că nu au aplicat corect tehnologiile și că poate acesta e motivul pentru care culturile arată astfel. „Întotdeauna, asigurătorii, împreună cu autoritățile statului, găsesc motive să nu ne despăgubească, astfel că noi, agricultorii, niciodată nu câștigăm”, e de părere Sorin Epure.

Despăgubirile trebuie să ajungă rapid la fermieri, care au în continuare cheltuieli cu întoarcerea culturilor, input-urile etc.

Pierderile sunt foarte mari, agricultorii spun că la orz sunt de 100%, la grâu cam 90% și deja nu cred că vor mai intra la recoltat, pentru că nu merită.

Floarea-soarelui e singura cultură care arată mai bine în prezent, chiar dacă a început să apară costreiul. În zona în care ne-am deplasat, mai bine arătau culturile dinspre Segarcea, acolo unde sunt perdele forestiere. „Au avut un aport de apă mai mare de anul trecut. Deci efectiv acolo plouă, mă uitam și aici nimic”, ne-a spus fermierul doljean.

Agricultorii se tem că nu vor rămâne cu nimic

Fermierilor le e teamă că nu vor rămâne cu nimic, mai ales că majoritatea a semnat contracte futures, în speranța unor prețuri mai bune. În trecut, seceta i-a mai făcut probleme fermierului Sorin Epure, care niciodată nu a primit despăgubiri pentru culturile distruse. „E o forțare aiurea cu asigurările. Se zice asigurare în caz de secetă. E fals! Că îți dă o perioadă, să zicem 15 aprilie – 31 mai, să te încadrezi în 27-30 de litri. Și unde sunt stațiile meteo? De obicei, unde plouă: pe Craiova, unde-s pietre și diferență de temperatură, de la clădiri, și nori și imediat acolo plouă, față de noi. Să-mi spună un fermier că a luat bani despăgubire de secetă sau, dacă a luat, reprezintă 1%, ca la Caritas. Practic, legea e făcută pentru asigurători și nu primești nimic. Dacă, de exemplu, dă 20 de litri, care înseamnă nimic, asigurătorii fac diferența: între 20 și 27 e 7%! După care taie ei cu franciza și practic nu mai iei nimic, și te lipsești, până la urmă”, susține Sorin Epure, care anul acesta și-a făcut asigurare pe producție. Conform măsurătorilor sale, la Calopăr au fost 13 l/m², iar la Craiova, 30 l/m².

Anul acesta e unic în peisajul ultimilor 70-80 de ani. Dacă anul trecut fermierii au crezut că nu se face niciun bob de grâu, pentru că abia spre primăvară a răsărit, anul acesta a fost invers, grâul, frumos în toamnă, a cunoscut un trend descendent din cauza lipsei zăpezii și a ploilor. „Eu pot să vă arăt pluviometre, că le am montate peste tot și fac o sumă. În toamnă am avut vreo 60 de litri de apă adunați, dar pe fondul secetei din urmă, de neimaginat, a răsărit, a înfrățit o frumusețe, așa că în iarnă am zis Doamne-ajută! Dar n-a venit cu niciun fel de precipitație. Am fost invitat la un simpozion, prin februarie, și ningea la București într-o veselie! Și sunam în zona mea: „Cât e?”. Când am revenit, am pus după ce s-a terminat cu zăpada să se topească din pluviometre: 7 litri – 9 litri, în funcție de zonă. În total până acum în luna mai, cred că am avut parte de vreo 130 l/m²”, ne-a povestit fermierul Sorin Epure.

Orzul de pe cele 200 de hectare pe care le-a însămânțat doljeanul la finalul lunii septembrie 2019 are spicul la un sfert, cu toate că a avut o pornire bună în vegetație. Ca la grâu, înființarea unui hectar de orz costă tot în jur de 3.000 de lei. Bani posibil pierduți.

Cultura de floarea-soarelui este singura care arăta mai bine, la momentul vizitei noastre, dar și ea avea nevoie de apă, deoarece pământul era crăpat. Aici, fermierul a folosit doar utilaje care să îl ajute să păstreze apa în sol. „Am băgat combinatorul, să nu scot apa. Am cultivat floarea-soarelui în perioada 1-3 aprilie 2020, am erbicidat-o și preemergent… cam degeaba, că produsul, scump, nu și-a făcut datoria, încă vezi costreiul în cultură. Am erbicidat-o a treia oară și sper să se usuce buruiana, că floarea are posibilități de regenerare mai mari”, a menționat fermierul.

O legislație care să-i protejeze, asta-și doresc fermierii

Problema mare o reprezintă ratele la bănci și fermierii vor doar să nu se trezească fără producție, dar și fără utilajele cumpărate pe credite.

Ce-și doresc fermierii? O legislație care să îi protejeze și care să le dea șansa să-și lucreze în continuare terenul, mai ales în condițiile în care au rate mari, deoarece tendința este de a achiziționa utilaje tot mai mari, pentru a compensa lipsa forței de lucru.

Din cei aproximativ 4.000 de locuitori ai comunei Calopăr, mulți sunt plecați în afară, lucrează în agricultură sau la Craiova, datorită proximității. Din cauza noului coronavirus, mulți s-au întors acasă, 160 au stat în izolare, fără cazuri confirmate de COVID-19, dar acum așteaptă să plece iar. S-a implementat și în mintea cetățeanului ideea de «tractorist». „Dar tractoristul nu mai e cu U650, să stea toată ziua murdar. Ai acolo un calculator, bagi pe GPS, aer condiționat”, crede primarul Marin Catalina. De aceeași părere este și fermierul Sorin Epure: „Din cei care au revenit din străinătate, 90% nu au de gând să rămână. Deci chiar nu au gând să stea”

Nici măsuri de sprijin pentru angajarea lor nu au fost luate de autorități și vina aceasta pentru fuga din agricultura românească pare a avea mai mulți factori.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print. Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Folosirea neonicotinoidelor sapă tranșee între apicultori și cultivatorii de cereale. Insecticidele utilizate la tratarea semințelor au devenit un adevărat măr al discordiei. Crescătorii, pe de o parte, acuză că mor albinele din cauza neonicotinoidelor, iar de cealaltă parte, fermierii susțin că tratarea semințelor cu neonicotinoide nu are remanență, deci nu aceasta este cauza mortalității la albine.

Cosmin Micu, un tânăr fermier de la Mănăștur, județul Arad, consideră că problemele cele mai mari le va întâmpina la cultura de floarea-soarelui: „Tanymecus-ul poate să distrugă până la 50% sau chiar 60% din cultura de floarea-soarelui. Cred că decizia de a scoate neonicotinoidele din piață a fost una pripită, fără a ne oferi alternative de tratament. Nu cred că aveau cum să găsească în miere substanțe din grupa neonicotinoidelor. Noi tratăm semințele de porumb și floarea-soarelui cu o cantitate foarte mică de substanță. Nu cred că albinele se pot contamina în faza de răsărire a culturii, așa cum susțin oficialii de la Bruxelles. De când fac agricultură, nu am văzut primăvara albine pe cultura de porumb sau floarea-soarelui care să se alimenteze cu apă din roua căzută pe plante”.

Punctul de vedere al tânărului agricultor arădean este susținut și de un alt fermier important din județul Arad, Dan Herțeg de la Semlac, care se gândește chiar să scoată floarea-soarelui din cultură. „Vom vedea cum va fi. Dacă nu vom reuși cu floarea-soarelui pentru că va fi mai rară, probabil că o să renunțăm la această cultură. Nu vom mai folosi neonicotinoide și vor înțelege și apicultorii ceva, dacă noi nu o să mai avem floarea-soarelui în cultură, nici ei nu vor mai avea albine”, afirmă Dan Herțeg.

Nici marile firme de inputuri nu au soluții la fel de eficiente pentru înlocuirea neonicotinoidelor la tratarea semințelor. Daniel Grosz, reprezentant al companiei Bayer pentru zona de vest a țării, consideră că este o provocare dificilă pentru mulți fermieri care vor fi nevoiți să regândească tehnologia de cultură. „Sunt probleme care apar din cauza ieșirii din piață a unor verigi de tratament pe care nu ai cum să le substitui în acest moment. Soluțiile cu substanțe de contact nu sunt eficiente. În aceste condiții, trebuie să ne așezăm la masă și să reanalizăm planul de tratamente și modul de lucru. Trebuie să luăm în calcul mai mult rotația, să luăm în calcul mai mult arăturile, pe care unii fermieri le-au scos de mult din modul de lucru. Trebuie gândite foarte bine aceste lucruri, pentru că în contextul schimbărilor climatice, riscăm să pierdem foarte ușor apa din sol. Lucrurile sunt cu atât mai provocatoare cu cât ele trebuie să stea într-o balanță foarte sensibilă, dar este clar că acest management integrat al acestor provocări va fi viitorul în agricultura românească”, precizează specialistul.

Riscăm să dispărem ca specie

De partea cealaltă a baricadei se situează apicultorii, cei care reclamă mortalități ridicate în rândul familiilor de albine.

Cornel Ciobănaș, președintele Asociației Apis-Banatica, este de părere că dacă vom continua să consumăm insecticide și pesticide, în cele din urmă vom dispărea ca specie. „România va trebui să se alinieze tuturor țărilor europene în ceea ce privește utilizarea neonicotinoidelor, care nu numai că ne omoară albinele, dar încet și sigur ne omoară și pe noi. Disputa este doar la noi în țară. În Uniunea Europeană nu se mai folosesc neonicotinoide. România tot cere și cere derogare. Și agricultorii trebuie să înțeleagă că sunt și ei oameni, sunt și ei consumatori a ceea ce produc, deci și organismul lor este supus acestor substanțe. Nu sunt extratereștri. Sunt foarte multe studii făcute în acest sens. Credeți că dacă nu erau relevante nu se lua decizia de stopare a folosirii neonicotinoidelor? Eu am pierdut o întreagă stupină la un cules de floarea-soarelui, în urmă cu trei ani. Mi-au murit o sută de familii. La televiziunea BBC am văzut un documentar extrem de interesant și relevant. Cercetătorii britanici și germani au hrănit familii de albine cu diluții de neonicotinoide, apoi au atașat pe albine ministații GPS și au urmărit traseul albinelor. Au constatat că albinele nu mai știu să se întoarcă în stup. Ele zboară până la epuizare și mor, pentru că tot ghidajul lor este afectat”, ne-a spus apicultorul.

2020 este ultimul an în care fermierii români beneficiază de derogare pentru utilizarea neonicotinoidelor. Marian Irinei, consilier al ministrului Agriculturii Adrian Oros, a specificat că instituțiile abilitate vor urmări cu strictețe respectarea acestei decizii. „Există un avertisment foarte clar transmis prin Agenția Națională Fitosanitară și vor urma controale drastice. Apicultorii care au informații că sunt fermieri care tratează în continuare semințele cu neonicotinoide, la betonieră sau în orice alt fel, trebuie să ne informeze, pentru că fermierii care vor fi prinși riscă pierderea subvenției. Este un «nu» hotărât din partea ministerului, în ciuda presiunii făcute de fermieri, astfel că nu vom mai vorbi despre folosirea neonicotinoidelor”, avertizează consilierul ministrului.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – mai 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Criza generată de COVID-19 determină o scădere a predictibilității în afaceri pentru fermieri și, în același timp, schimbările climatice și fenomenele extreme accentuează această situație, seceta pedologică sau înghețul târziu afectează culturile agricole și necesită măsuri de asigurare a accesului cât mai extins al fermierilor la instrumentele de gestionare a riscurilor. Un astfel de instrument îl oferă Programul Național de Dezvoltare Rurală prin Submăsura 17.1. – Prime de asigurare a culturilor, animalelor și plantelor. Numai că fermierii ne transmit că se confruntă cu probleme în accesarea fondurilor alocate acestei măsuri, fiind nevoie de modificări pentru a putea fi accesată de cât mai mulți agricultori. O procedură simplificată, care să țină cont de realitățile din ferme, ar crește numărul fermierilor care ar putea accesa măsura derulată de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și, totodată, ar duce la creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene ale Submăsurii 17.1.

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă a făcut câteva propuneri privind modificarea Ghidului Solicitantului pentru Submăsura 17.1, pe care le-a transmis către AFIR, AMPNDR, MADR și spre informare către Guvern și Președinție (propunerile pot fi consultate mai jos, așa cum au fost ele transmise autorităților).

„În condițiile în care nu există un Fond Mutual în agricultură, prin care România ar putea beneficia de finanțare de la Comisia Europeană, iar asigurările în agricultură acoperă în proporție de 28-30% suprafața arabilă a țării (conform datelor disponibile la nivelul anului 2019), considerăm deosebit de importantă facilitarea accesului fermierilor la sprijinul oferit de Submăsura 17.1. – Prime de asigurare a culturilor, animalelor și plantelor, prin subvenționarea de către AFIR a primelor de asigurare pentru fiecare cultură/poliță de asigurare. Evidențiem faptul că agricultura este domeniul cu cel mai mare grad de risc în ceea ce privește realizarea obiectivelor economice. Planurile de afaceri ale fermierilor sunt multianuale, performanțele realizate depind în egală măsură de capacitățile de organizare și acțiune puse în joc, dar și de factorii impredictibili de mediu și climă, care pot să afecteze major atingerea obiectivelor”, a precizat Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă.

Fermierii solicită Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale să pună la dispoziția Clubului Ghidul Solicitantului actualizat pentru Submăsura 17.1 înainte de a fi publicat. „Cerem acest lucru pentru a avea posibilitatea să ne consultăm cu fermierii în grupurile noastre operative de lucru și să transmitem către AFIR poziția avizată a fermierilor, care până la urmă sunt beneficiarii acestei măsuri”, a punctat Florian Ciolacu.

Probleme și soluții

(1) Documente

Se alocă mult timp în elaborarea dosarului cererii de finanțare, precum și a celui de plată, deoarece sunt solicitate foarte multe documente care nu sunt necesare.

Opis dosar:

• Cererea de finanțare simplificată (suprafața totală pe cultură și localitate, nu fiecare bloc fizic în parte), extras de cont, declarația APIA, poliță de asigurare cu anexă, dovadă plată poliță și cererea de plată ar fi suficiente pentru dosarul de finanțare.
• Se solicită documente aferente ultimului an fiscal – acestea sunt depuse la administrația fiscală, instituție a statului;

• Solicitarea ca dosarul de finanțare să fie depus online ca apoi după aprobarea cererii de finanțare să fie depus și fizic și pe suport electronic reprezintă o pierdere de timp și resurse;

• Atâta timp cât cultura este declarată la APIA și s-a plătit o poliță de asigurare, nu ar mai trebui depuse și documente din contabilitate (deviz, facturi, bilanț etc.) ca să dovedească că se fac cheltuieli cu această cultură;

• Se solicită mai multe documente cu aceeași informație: extras bancar pentru a confirma plata, confirmare din partea asigurătorilor cu data intrării banilor, confirmare suprafețe și din partea APIA și din partea Registrului Agricol;

• Depunerea dosarului de plată în format electronic și fizic se face la Agențiile regionale AFIR. De exemplu, fermierii din Buzău depun online la OJFIR Buzău și fizic la Constanța unde este sediul regional AFIR.

Propuneri:

• Depunerea dosarului să se realizeze doar online, în platforma AFIR, iar documentele să fie semnate electronic de către fermier astfel încât să nu se mai solicite depunerea fizică a originalelor pentru efectuarea conformității acestora.

• Comunicarea între AFIR și asigurători, AFIR și ANAF să se facă printr-un sistem gestionat electronic care să valideze toate documentele solicitate, care fac parte din polița de asigurare (fermierul nu ar trebui să depună atâtea documente). Semnarea unor acorduri de colaborare între AFIR si asigurători, respectiv AFIR și ANAF pentru accesul la bazele de date, astfel încât AFIR să poate face verificarea informațiilor direct în bazele de date ale asigurătorilor, respectiv ANAF, pentru a simplifica conținutul dosarelor cererii de finanțare și a cererii de plată. Din momentul în care fermierul înregistrează cererea în sistem, să se declanșeze automat comunicarea între AFIR, APIA, ANAF, asigurători pentru colectarea documentelor necesare întocmirii dosarului.

(2) Diferențe Registrul Agricol/APIA, Registrul Agricol/producția validată în poliță de către asigurători

Registrul Agricol/APIA:

Acesta generează diferențe între suprafețele din APIA și cele din Registrul Agricol din mai multe motive, dintre care menționăm:

• Hărțile de la primării sunt de tip vechi, nu digitale și nu sunt mereu actualizate, generând diferență față de APIA.

• Dacă un bloc fizic are două parcele pe două primării, atunci la APIA este trecut totalul pe o singură localitate, în timp ce în Registrul Agricol fiecare parcelă este pe primăria respectivă și deci suprafețele vor fi diferite.

• Faptul că există diferențe la măsurătorile APIA și măsurătorile din Registrul Agricol nu ar trebui să fie motiv de neeligibilitate. Fiecare entitate funcționează în alt mod, cu alt tip de măsurători (diferențe de 0,1 până la 1, 2 ha ar fi acceptabile). O soluție ar fi ca Registrul Agricol să nu mai fie solicitat atât timp cât se solicită APIA pentru suprafețe.

• Valabilitatea adeverinței emisă de Registrul Agricol este de 30 de zile și sunt fermieri care trebuie să meargă la foarte multe primării pentru ridicarea lor. Adeverința ar trebui să aibă valabilitate un an agricol, nu doar 30 zile.

Registrul Agricol/producții realizate:

• Producțiile medii de la Registrul Agricol sunt diferite față de realitate și în cazul unei daune se face diferența între producția constatată după ce a avut loc fenomenul asigurat și producția asigurată. Producțiile din polițe se pot suplimenta dar nu sunt eligibile.

• Media producțiilor pe ultimii 5 ani/3 ani din contabilitate: sunt fermieri care nu au acte contabile din anii anteriori pentru cultura respectivă pentru că nu au mai înființat-o până acum și trebuie adeverință de la Registrul Agricol care nu coincide cu realitatea/zonă.

Producția la Registrul Agricol este media pe județ, calculată pe baza producțiilor unor fermieri performanți și cele ale unor fermieri care fac agricultură de subzistență, astfel că producția declarată este foarte mică în comparație cu producția obținută în realitate de fermier.

Propuneri:

• Renunțarea la Registrul Agricol, să se aprobe doar utilizarea Declarației APIA.

• Producția eligibilă să fie cea validată și acoperită de către asigurători și conform cu realitatea din teren. Creșterea de producție pe poliță să fie eligibilă (la o producție mare, înseamnă că fermierul face tehnologie, deci este performant).

(3) Repartizare dosare

Dosarele sunt repartizate aleatoriu și ajung la experți AFIR diferiți pentru același fermier dacă acesta are cel puțin două culturi pentru care aplică. Acest fapt poate genera unele disfuncționalități/probleme deoarece fermierul este nevoit să reia aceeași discuție cu persoane diferite, cu interpretări diferite ale situației.

Propuneri:

• Alocarea unui fermier la același expert AFIR.

• Limitarea pe cât posibil a interacțiunii fermierilor cu angajații AFIR (dosarele să fie depuse doar online).

(4) Funcționarea sistemului IT

• Funcționarea sistemului este foarte greoaie și unii funcționari din agențiile OJFIR nu stăpânesc foarte bine sistemul electronic și Ghidul Submăsurii, fiecare solicitând fermierului documente în plus față de procedură și nu pot sau nu știu să-i ghideze pe fermieri în depunerea online.

• Din discuțiile cu fermierii, ei invocă, pe lângă faptul că se lovesc de „latura umană” în anumite județe (de ex: Neamț, Galați, Argeș), că întâlnesc și angajați AFIR care sunt dezinformați (de ex: au afirmat că nu mai sunt bani pentru Submăsura 17.1).

Propunere:

Training al angajaților AFIR pentru o mai bună cunoaștere / înțelegere a Submăsurii, având în vedere că este interpretată diferit.

(5) Termene răspuns

Termene scurte de răspuns solicitate la notificările AFIR, maximum 5 zile, termen în care fermierul poate fi în imposibilitatea de a întocmi documentele care îi sunt solicitate.

Propunere:

Termenul de răspuns să fie extins la maximum 10 zile lucrătoare pentru ca fermierul să revină cu documentele solicitate de AFIR.

(6) Practica în alte state UE

• În țările UE în care există această subvenție, fermierul plătește către asigurător doar partea neeligibilă și diferența de procent eligibil nesubvenționat.

• În alte state UE în care există această subvenție, agențiile echivalente AFIR comunică direct cu asigurătorii (sisteme informatice conectate).

Propuneri:

• Identificarea diferențelor și alinierea practicilor din România și alte state UE în care există această subvenție, dacă acestea asigură simplificarea procedurilor, comunicarea directă, rapidă și eficientă între instituții, în beneficiul fermierilor.

• Valoarea subvenției nerambursabile să fie plătită de către AFIR direct în conturile asigurătorilor. Pentru ca această solicitare să fie implementată, este necesar ca asigurătorii să fie trecuți în fișa Submăsurii 17.1 ca beneficiari eligibili.

• Comunicare directă între AFIR și asigurători (baze de date conectate).

Pentru abonamente, Revista Fermierului - ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) îi cere ministrului Agriculturii, Adrian Oros, consultarea urgentă a tuturor actorilor de pe filiera cerealelor și oleaginoaselor pentru elaborarea unor măsuri de redresare a neajunsurilor provocate de măsura de interzicere a exporturilor de cereale și a altor produse agroalimentare, luată prin ordonanță militară, astfel încât să se evite situații care pot avea costuri foarte mari pe termen mediu și lung pentru producătorii agricoli autohtoni.

„Considerăm că această măsură nu a fost suficient fundamentată și discutată cu actorii de pe filieră și va avea drept consecințe, pe de o parte, scăderea accentuată a prețurilor la poarta fermei într-un an deosebit de greu pentru producători, și, pe de altă parte, va produce perturbări importante în fluxurile internaționale de aprovizionare, afectând pe termen lung credibilitatea României de furnizor intra și extracomunitar de produse agricole, rol pe care începuse să și-l consolideze”, precizează Nicolae Sitaru – președinte APPR.

N-a trecut o săptămână de la Ordonanța Militară nr. 8/10 aprilie 2020 și prețurile la cereale au scăzut deja cu circa 10-15%, înregistrându-se o tendință accentuată de depreciere pentru următoarea perioadă, susțin producătorii. La grâu, pentru care consumul anual total, în țara noastră, este de 4,2 – 4,5 milioane de tone, analiza ar trebui să plece de la cantitățile disponibile la acest moment pentru consum intern și de la producția estimată a se obține din următoarea recoltă. „Dacă se consideră că este necesară intervenția în sensul acoperirii consumului intern, guvernul ar putea avea în vedere măsuri de achiziționare a cantităților determinate ca necesare. În acest caz, ar trebui să ofere prețuri adecvate, echivalente cu cele pe care fermierii le-ar obține în cazul în care producția ar fi exportată, mai exact echivalente cu prețul de pe piața internațională ajustat până la poarta fermei sau a vânzătorului. Totodată, cumpărătorul trebuie să-și asume implicit costurile de transport, depozitare, manipulare și compensarea, dacă este cazul, a penalităților suportate de agenții economici de pe filieră din cauza nerespectării contractelor în derulare. În vederea achiziționării acestor cantități, statul ar putea organiza licitații, la care pot participa producătorii agricoli membri APPR (și, evident, orice alte structuri și societăți interesate)”, transmit fermierii membri APPR, prin vocea președintelui Nicolae Sitaru.

În cazul porumbului, fermierii din țara noastră depind în mare măsură de piețele de export, deoarece nu există capacitate internă de procesare, iar consumul intern a fost redus în ultimii ani și pe fondul micșorării efectivelor de animale. De pildă, în sectorul de creștere a porcului au fost sacrificate peste 600.000 de animale din cauza pestei porcine africane. Din producția de vreo 16 milioane tone de porumb a anului de piață 2019/2020, se consumă intern aproximativ șapte milioane tone, iar din anul precedent există deja stocuri de aproximativ două milioane de tone. Așadar, disponibilul pentru export este substanțial.

Anual, România exportă între cinci și șapte milioane tone de porumb boabe, din care 50% în UE și 50% către țările din Orientul Mijlociu și Africa, cu care relațiile comerciale au fost construite în decenii. „Orice măsură nejustificată și disproporționată va afecta grav credibilitatea României, care, având un excedent considerabil de producție, recurge la măsuri de natură să afecteze aprovizionarea cu porumb a unor parteneri comerciali care trec, și ei, prin perioada de criză sanitară și economică de o severitate fără precedent. Aceștia vor recurge la importuri din alte regiuni ale lumii, dar își vor pierde încrederea în partenerii comerciali de la noi”, punctează Nicolae Sitaru.

La producția de semințe, țara noastră ocupă o poziție de top în Uniunea Europeană. Producerea de sămânță este o activitate deosebit de importantă pentru agricultura națională, deoarece asigură o valoare adăugată mare pe hectar, având în vedere că, în funcție de cultură, fermierii multiplicatori pot obține venituri de circa trei ori mai mari în cazul loturilor semincere față de cultura comercială. În consecință, comerțul României cu semințe a înregistrat un trend ascendent în ultimul deceniu. La porumb și floarea-soarelui, cea mai mare parte a piețelor de destinație sunt extracomunitare, de aceea interzicerea exporturilor de semințe va crea un excedent care va depăși mult nevoile fermierilor autohtoni și va împiedica realizarea unor venituri importante pe filieră, inclusiv încasarea de către România a veniturilor din taxele aferente.

Anul acesta, situația agricolă este și va deveni din ce în ce mai complicată din multe puncte de vedere. Pe lângă pandemia creată de COVID-19, în această primăvară avem în sudul și estul țării ceva mult peste pandemie, avem culturi agricole de câmp aflate în „comă”. De la zi la zi, pierdem și vom pierde suprafețe importante de grâu, orz și rapiță.

Seceta este motivul acestei stări grave a culturilor, lipsa apei nu este ceva atât de surprinzător, ne-am mai confruntat și în trecut cu lipsa precipitațiilor, acesta este și motivul pentru care acum 30 de ani în zonele menționate erau cele mai mari suprafețe irigate. Însă, se pare că uităm repede, sistemul de irigat aproape a dispărut din varii motive și nu cred că vom putea să revenim vreodată la irigații pe suprafețe însemnate.

Dar ce este diferit, ce s-a schimbat?  Cum am mai precizat, secetă am mai văzut, iar în Dobrogea este deja o normalitate, nu mai surprinde pe nimeni. Diferența majoră o face lipsa precipitațiilor din iarnă și chiar lipsa iernii, în adevăratul sens al cuvântului. Anul acesta, nu putem spune că am avut iarnă, fapt pentru care acum observăm efectul pe câmp. Culturile au vegetat aproape continuu, iar precipitațiile aproape că au lipsit. Dacă punem cap la cap cele două situații: culturi ce consumă continuu de la semănat și lipsa de precipitații, vom înțelege mai bine situația din câmp.

O altă diferență este gradul redus de aprovizionare cu apă a solului în adâncime, ce diferă total de anii trecuți. Este invers față de trecut, când venea seceta și rădăcinile se dezvoltau și explorau zone mai adânci în căutarea apei, iar culturile rezistau mai bine. Acum ele trăiesc din umiditatea de suprafață care se termină de la zi la zi. Odată cu terminarea apei, putem spune că și cultura va fi terminată. Mai grav este faptul că în mare parte din aceste zone seceta de anul acesta este o prelungire a secetei de anul trecut, lucru ce va avea repercusiuni și în dezvoltarea culturilor de primăvară.

Nu vreau să dezamăgesc pe nimeni, dar situația este critică, mai grav este faptul că în prognozele meteo nu apar șanse de precipitații până la sfârșitul lunii mai, pierderile vor fi mai mari decât putem estima/aproxima acum.

Ce putem face?

În primul rând, nu întoarcem nimic, este anul în care „a întoarce“ trebuie folosit doar ipotetic. Nu realizăm nimic dacă arăm sau lucrăm cumva solul, este contraindicat să încorporăm în sol această cantitate de resturi vegetale, pentru că va crea numai probleme atunci când vor ajunge rădăcinile noilor plante la adâncimea de încorporare.

În al doilea rând, nu semănăm peste grâu, orz sau rapiță nimic acum, nici floarea-soarelui, nici porumb. Recomandarea este să așteptăm prima ploaie de peste 25 l/mp și apoi să semănăm direct. Riscul este să răsară cultura cu puțina apă rămasă în sol, apoi să fie distrusă la scurt timp. Sau să răsară și să fie compromisă până la venirea precipitațiilor.

Am putea să vă recomandăm hibrizi rezistenți la secetă, pentru că avem cel mai puternic portofoliu în această direcție, cine nu a auzit de hibrizii Pioneer® de floarea-soarelui LE25, LE99 sau, mai nou, de LE137, un etalon la secetă, iar la porumb, de P9903, care face istorie.

Dar acum vă sfătuiesc să nu semănați, așteptați ploile, avem suficient timp să semănam în iunie, dacă sunt condiții, și să recoltăm în octombrie/noiembrie. Știm lucrul acesta, avem în aceste zone toamne lungi, este timp să crească și să se dezvolte culturile semănate în iunie.

În al treilea rând, pentru cei ce au aplicat erbicide la culturile în speță, verificați cu producătorul ce puteți semăna și după cât timp. Sunt diferențe considerabile în timpul de pauză obligatoriu până la reînsămânțare, unele produse au timp îndelungat de pauză, chiar și  șase-nouă luni de la aplicare. Nu luați nicio decizie până nu verificați acest aspect!

Cel mai nepotrivit lucru ar fi să luăm decizii emoționale, să intrăm în panică și să facem  mari greșeli. Mai bine este să gândim totul cât mai complex și să vedem imaginea de ansamblu, apoi să decidem cu calm și în cunoștință de cauză.

Mi-aș dori ca tot ce am scris să nu fie adevărat și să înceapă de mâine să plouă, iar fermierii să nu piardă suprafețele însămânțate în toamnă.

ANDREI CIOCOIU, CATEGORY MARKETING MANAGER CULTURI OLEAGINOASE CORTEVA AGRISCIENCE ROMÂNIA & MOLDOVA

Protecția mediului înconjurător și grija pentru consumator sunt aspecte ce nu mai pot fi neglijate în agricultura de astăzi. Horsch, unul dintre producătorii de renume din Europa, care a încercat în permanență să fie cu un pas înaintea celorlalți atunci când este vorba de inovație, este un promotor al atitudinii responsabile. Constantin Curcă, reprezentantul Horsch în România, ne-a povestit despre soluțiile propuse de producătorul german, despre modul în care fermierii români percep această nouă tendință mondială și despre modul în care aceștia se adaptează la noile reglementări și la cerințele crescânde ale cumpărătorului final.

„Piața românească este un paradox. Este piața în care vindem produsele foarte ieftine și produsele foarte scumpe. Nu prea există clasa de mijloc.”

Reporter: Discuțiile sunt tot mai des îndreptate înspre modalități de protecție a mediului înconjurător, eficiența mașinilor și utilajelor agricole, grație căreia se reduc semnificativ resursele utilizate, iar producțiile sunt mai mari. Care este abordarea fermierilor români? 

Constantin Curcă: Foarte mulți fermieri care își desfășoară activitatea în România pun deja foarte mare accent pe dezvoltarea durabilă, pe creșterea calității solului, pe reducerea cantităților de substanțe chimice folosite. În momentul de față, în domeniul agriculturii, tema centrală este digitalizarea. Această digitalizare, care este o tendință vizibilă de peste zece ani în toate fermele mari, a început odată cu sistemele de GPS. Lucrurile merg mai departe și cam toate acțiunile pe care un fermier le desfășoară astăzi pot fi controlate de un sistem care adună informații. Sunt fermieri responsabili, care țin cont de protecția mediului, au o anumită strategie de a proteja solul, de a se proteja pe ei și respectă diverse proceduri interne cu strictețe. Din păcate, sunt și fermieri cărora nu le pasă de aceste lucruri și care fac totul, în continuare, după cum îi taie capul. Sunt mulți care încă își anulează filtrul de particule de la tractoare, doar pentru că au auzit că se mai înfundă din cauza AdBlue-ului sau din diverse alte motive.

Revenind la digitalizare, ea va pune în contact producătorul cu cumpărătorul. Un aspect căruia tot mai multă lume îi acordă atenție este legătura dintre alimentație și starea de sănătate, motivele pentru care ne îngrășăm, pentru care există anumite dezechilibre. Consumatorii cer ca aceia care produc mâncarea să o producă într-un mod cât mai sănătos. Sigur, cine spune că trebuie să se interzică toate substanțele chimice nu știe prea multe despre agricultură. Dar, cu ajutorul digitalizării, se pot furniza date în timp real, care nu vor putea fi ascunse față de cumpărătorul final. Marile companii au înțeles lucrul acesta și digitalizează absolut toate activitățile, pentru că la un moment dat cel care va cumpăra marfa va putea supraveghea întregul proces. Există un flux al informațiilor, al facturilor, achizițiilor, al numărului de treceri pe câmp, al amestecurilor de substanțe chimice. Și atunci, să nu fie de mirare că un fermier face și producții foarte bune și reușește să le comercializeze la un preț mai mare, comparativ cu un altul care nu acordă importanță acestor noi sisteme. Responsabilitatea și transparența, care se construiesc încet, dar sigur, vor diferenția fermierii, deoarece consumatorii vor plăti bani în plus pentru produse de calitate, cu mai puține reziduuri de pesticide.

Reporter: Care sunt soluțiile propuse de Horsch?

Constantin Curcă: Ca să înveți ceva, trebuie să faci tu. Principiul de transparență a deciziilor, a tuturor activităților desfășurate în cadrul unei exploatații agricole, a fost implementat cu multă vreme în urmă de Michael Horsch. Probabil, este un pionier în acest sens în Europa. Pentru a putea vorbi despre un lucru, trebuie să îl cunoști în detaliu și trebuie să te afecteze într-un fel sau altul, pozitiv sau negativ. În momentul de față, absolut toate utilajele produse de firma Horsch înglobează respectul pentru mediul înconjurător și pentru populație. Cel mai interesant exemplu pe care Michael Horsch l-a dat la un moment dat este legat de cum alegem să ne raportăm la situație. De exemplu, să ne imaginăm două scenarii. Primul, în care un fermier încasează subvenții și practică agricultura pentru a câștiga bani, dar nu acordă atenție sănătății consumatorilor și mediului. Iar cel de-al doilea, în care un fermier acordă grijă și atenție felului în care practică agricultura, fiind conștient de urmările muncii sale asupra consumatorilor. Și atunci sigur că și atitudinea consumatorilor se schimbă și fac alegeri în funcțiile de aceste informații.

Indiferent că vorbim despre utilaje sau, mai ales, de mașinile de erbicidat marca Horsch, toate urmează acest principiu al responsabilității.

Mașinile și utilajele de erbicidat sunt absolut necesare, pentru că fără ele nu se mai prea poate face agricultură, deoarece productivitatea ar fi una scăzută și recoltele insuficiente pentru populația actuală. Dar dacă tot e necesară protecția plantelor, să fie făcută în cel mai bun mod posibil. De exemplu, cu o tehnologie care permite apropierea cât mai mare de sol, astfel încât deriva sau pierderile să fie aproape inexistente, cu funcții de aplicare variabilă, selectivă, cu o capacitate mare a bazinelor, care va crește eficiența.

ProfiBio, o nouă gamă de utilaje

Reporter: Vizitatorii târgului de la Hanovra, Agritechnica 2019, au putut vedea noua gamă de produse lansată de Horsch, ProfiBio. Ce cuprinde aceasta?

Constantin Curcă: Horsch a lansat această nouă generație de produse, ProfiBio, respectiv utilaje de prelucrare mecanică a solului și combatere mecanică a buruienilor, în perspectiva în care, la un moment dat, presiunea publică va fi din ce în ce mai mare, iar factorii de decizie politică vor ceda. Cel mai probabil, se va interzice, parțial sau chiar total, folosirea unor substandigitalizarețe chimice.

Gama începe de la greble, utilaje foarte simple, care distrug buruienile din stadiile incipiente de creștere, la utilaje cu lățimi mari de lucru, cu gheare, care nu fac altceva decât să întrețină terenul, să pregătească solul înaintea semănatului, utilaje pentru prășit complet automatizate, cu Section Control, care se adaptează absolut oricăror condiții de lucru (de exemplu, Horsch Transformer – cu lățimi de lucru de 6 și 13 metri). Un alt utilaj foarte interesant, pe care îl vom avea anul acesta în România, în demonstrații, este Horsch Cultro, o tocătoare de resturi vegetale aș spune chiar genială, din punct de vedere tehnic. Este un utilaj simplu, pregătit pentru absolut orice situație, care poate fi folosit atât pentru distrugerea resturilor vegetale de la cultura precedentă, cât și pentru distrugerea mecanică a unei culturi verzi. În plus, este un sistem atât de adaptabil, încât ar putea fi folosit la întreținerea solului înaintea semănatului, chiar pentru distrugerea bolovanilor.

Reporter: Cum au fost primite de fermieri aceste produse?

Constantin Curcă: Ca tehnologie, pe foarte mulți i-am câștigat de partea noastră. Chiar dacă produsele din această gamă, pe care le-am prezentat la Agritechnica, nu au fost disponibile imediat pe piață, pentru că sunt primele serii după prototipuri, foarte mulți au fost interesați. Anul acesta, vom avea deja trei utilaje în probe în România. Printre ele se numără Horsch Transformer, acea prășitoare complet automatizată, care va lucra în premieră în județul Arad, pe terenurile unui fermier de top, care face agricultură bio. De asemenea, vom avea în demonstrații un Horsch Cultro și o greblă, prin toamnă, în județul Constanța.

Piața românească, un paradox

Reporter: Horsch investește permanent în tehnologie și în dezvoltarea de noi sisteme și produse, ceea ce, fără îndoială, crește nevoia de specialiști foarte bine pregătiți în comercializarea lor, care pot identifica cu precizie nevoile fermierilor. Care sunt inițiativele și demersurile Horsch care vin în sprijinul lor?

Constantin Curcă: În momentul de față, producem un număr foarte mare de utilaje și mașini agricole. Indiferent de ce produs al concurenței am numi, cel puțin din Europa, Horsch are ceva echivalent. Paleta de produse s-a diversificat foarte mult și putem spune că Horsch are cel mai mare spectru de utilaje dintre toți producătorii europeni, sau chiar mondiali, și lucrurile nu se opresc aici. Acțiunile noastre se vor concentra, în anii următori, pe specializarea și transmiterea tuturor informațiilor necesare departamentului de vânzări Mewi. Lucrurile se schimbă de la zi la zi și ne preocupă constant atât nivelul de pregătire al colegilor noștri de la Mewi, dealerul nostru din România, cât și al echipei de service și al celor implicați în aprovizionarea cu piese de schimb. Ne implicăm permanent, pe toate palierele.

Reporter: Care sunt realizările Horsch din ultima perioadă, în România?

Constantin Curcă: Dacă ne raportăm la anul trecut, chiar în condițiile în care în acest domeniu tendința a fost una de scădere, Horsch și-a menținut poziția. Am rămas constanți, reușind să menținem nivelul pe partea de prelucrarea solului și semănători, și observăm o creștere accentuată în cazul mașinilor și utilajelor de protecție a plantelor.

Piața românească este un paradox. Este piața în care vindem produsele foarte ieftine și produsele foarte scumpe. Nu prea există clasa de mijloc. Asta, pentru că există fermieri responsabili și fermieri care nu se gândesc încă la ce va urma, la viitor. O gândire strategică presupune investirea în tehnologii care vor face față cerințelor și peste un deceniu. Tehnologiile pe care noi le punem la dispoziție acum reprezintă de multe ori o noutate, dar în câțiva ani vor deveni o realitate, vor fi absolut necesare.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – aprilie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) solicită, din nou, Ministerului Agriculturii să vină cu soluții care să rezolve problemele cu care se confruntă în această perioadă sectorul vegetal. „Suntem conștienți de efortul pe care trebuie să-l facă întreg guvernul și în special Ministerul Agriculturii în a asigura funcționarea întregului lanț agroalimentar, ca și a celorlalte sectoare economice, dar orice întârziere în remedierea problemelor poate afecta decisiv posibilitatea producătorilor agricoli de a relua ciclul de producție, cu consecințe grave asupra aprovizionării populației”, precizează Nicolae Sitaru, președintele asociației.

Nu este prima oară în acest an, din care n-au trecut decât trei luni, când APPR, fermierii se adresează guvernului, ministrului Agriculturii, secretarilor de stat din MADR, cerând punctual sprijinul statului. Fără ecou, însă.

Acum, APPR reiterează solicitarea pentru constituirea comisiilor județene care să constate și să evalueze pagubele suferite de culturile agricole afectate de fenomenele meteorologice nefavorabile din iarnă și primăvară, adică seceta pedologică prelungită și înghețul din a doua jumătate a lunii martie.  „Procesele- verbale de constatare și evaluare a pagubelor sunt necesare fermierilor pentru a fi prezentate autorităților fiscale de control, prin care se justifică efectuarea de cheltuieli cu înființarea și întreținerea culturilor agricole, care fie nu vor avea recoltă, necesitând a fi întoarse, fie vor fi reportate în cheltuielile noilor culturi care se pot înființa. De asemenea, intervenția la nivel legislativ este imperios necesară, având în vedere că, la acest moment, fermierii sunt expuși riscului de neîndeplinire a obligațiilor din contractele futures, inclusiv riscului de acaparare a suprafețelor de teren de către furnizorii de inputuri. Reiterăm ideea că este necesar ca aceste comisii să constate fenomenul de secetă pe suprafețe agricole extinse, nu la nivel de fermă. Fiind impactate zone extinse, solicităm declararea zonelor calamitate și a certificatelor de forță majoră valabile la nivel de UAT-uri”, se arată în ultima adresă (din 7 aprilie 2020) a APPR către conducerea MADR. HG 557/2016 (Sistemul Național al Managentului Situațiilor de Urgență), art 8, alin. 4 coroborat cu Anexa 1 pct. 2.5 – seceta pedologică – dă dreptul autorităţilor responsabile cu rol secundar în gestionarea riscului (în acest caz, seceta pedologică) să elaboreze regulamente, proceduri sau instrucţiuni proprii, prin care se detaliază modul de îndeplinire a activităţilor prevăzute. „În același context, Ministerul Agriculturii trebuie să aibă în vedere continuarea și îmbunătățirea/flexibilizarea măsurilor de subvenționare a asigurărilor agricole din PNDR”, subliniază Nicolae Sitaru.

Mari suprafețe cu culturi de toamnă vor trebui întoarse, existând riscul diminuării sau chiar pierderii producției de pe suprafețele ce vor fi însămânțate cu culturi de primăvară, mai ales porumb și floarea-soarelui. „În condițiile restricțiilor impuse de actuala stare de urgență, care generează implicit întârzieri în furnizarea de inputuri pentru fermieri, în special pentru zonele în care se utilizează tratamentul cu substanțe din familia neonicotinoidelor, solicităm găsirea de soluții în fermă pentru tratamentul semințelor. Lipsa protecției pentru semințele de floarea-soarelui ar trebui, de asemenea, analizată în privința oportunității ca autorizarea de urgență să fie extinsă și pentru această cultură strategică”, menționează scrisoarea trimisă către MADR.

O altă prioritate a sectorului vegetal este legată de pesta porcină africană și de principalul vector de propagare, mistreții. „Apreciem că, în conformitate cu modificările la Legea vânătorii, paza culturilor agricole față de mistreți nu mai e în sarcina fermierilor. Totuși, HG nr. 1679/2008 privind modalitațile de punere în aplicare a despăgubirilor nu s-a modificat. De aceea, solicităm să ne precizeze conducerea Ministerul Agriculturii care este procedura care se aplică în acest an cu privire la paza și la valoarea despăgubirii, adică, dacă despăgubirea se face în funcție de investiții sau de valoarea de piață a culturii”, explică președintele APPR.

Având în vedere multitudinea de probleme care s-au abătut asupra producătorilor agricoli, aceștia consideră că este crucială acordarea avansului din plățile directe aferente anului 2020 cât mai curând cu putință. „Aproape în întreaga țară, culturile de toamnă au fost grav afectate de seceta instalată încă din toamna anului 2019 și veniturile realizate din valorificarea acestei producții vor fi insuficiente pentru acoperirea datoriilor la furnizori și reluarea ciclului de producție. Lipsa instrumentelor minime de finanțare într-un sector vulnerabil, dar în același timp strategic, va duce la incapacitatea continuării activității de producție agricolă și va avea un impact major asupra securității alimentare”, conchide Nicolae Sitaru.

Corteva Agriscience a anunțat că a primit înregistrarea europeană a primului produs din  gama de produse Inatreq™ active. Questar™ cu Inatreq™ active, aprobat pentru comercializare în Franța, este un fungicid inovator, de origine naturală, care oferă un control curativ și eradicativ pentru toate tulpinile de Septoria, oferind astfel o strategie de combatere pe termen lung pentru fermierii europeni.

Produsul va fi disponibil la vânzare în Franța începând cu finalul anului 2020, pentru anul agricol 2021. Următoarele omologări a produselor pe bază de Inatreq se vor face anul viitor și vor oferi fermierilor care cultivă cereale noi soluții pentru controlul bolilor în Regatul Unit al Marii Britanii, Danemarca, iar ulterior pe toate piețele europene importante. „Această soluție inovatoare pentru controlul și combaterea Septoriozei, cea mai păgubitoare boală care afectează cultura de grâu, va răspunde cerințelor fermierilor în România,” a afirmat Jean Ionescu, Country Leader România și Republica Moldova.

Rezultat al muncii asidue a cercetătorilor Corteva Agriscience, acest nou fungicid - Questar™ cu Inatreq™ active va răspunde provocărilor unui management durabil și va satisface dorința fermierilor pentru produse inovative care să asigure protecția și siguranța culturilor.

Inatreq prezintă performanțe biologice excepționale, oferă fermierilor un nou instrument care să ajute la gestionarea bolilor deoarece nu prezintă rezistență încrucișată la fungicidele chimice deja existente pentru combaterea bolilor din culturile de cereale. De asemenea, fermieri vor beneficia și de flexibilitatea în aplicare a produsului, precum și de performanțele sale consistente și de spectrul larg de acțiune. „Inatreq reprezintă cea mai recentă soluție, rezultat al inovațiilor tehnologice dezvoltate de compania noastră. Suntem încântați și vom continua să ne dezvoltăm portofoliul cu produse naturale. Datorită originii naturale a produsului Inatreq, îndeplinim cerințele consumatorilor europeni pentru produse mai durabile”, a precizat Susanne Wasson, președinte Platforma Crop Protection - Corteva Agriscience.

Substanța activă Inatreq protejează, totodată, și plantațiile de bananieri de boala numită Black Sigatoka. Câteva țări, printre care Belize, Columbia, Ecuador, Guatemala, Honduras, Coasta de Fildeș și Panama, au omologat fungicidul Kyventiq™ pe bază de Inatreq™ active pentru utilizarea în culturile de bananieri.