clubul fermierilor romani pentru agricultura performanta - REVISTA FERMIERULUI

Agricultura europeană și cea românească sunt acum într-un proces profund de transformare sub influența unor programe majore de reformă a Politicii Agricole Comune și aplicarea noului Pact Ecologic European, provocări care se adaugă celor determinate de efectele schimbărilor climatice, criza forței de muncă, volatilitatea prețurilor, scăderea performanței capitalurilor și inputurilor în agricultură, adâncirea inegalităților în ponderea veniturilor fermierilor pe lanțul comercial de valorificare a produselor agroalimentare. Fermierii performanți din România trebuie să gestioneze o impredictibilitate crescută în ceea privește asigurarea resurselor și a proceselor în fermă, precum și pentru valorificarea producției.

Anul 2020 a fost unul foarte dificil pentru agribusiness-ul românesc, în condițiile secetei pedologice prelungite și a crizei sanitare mondiale determinată de pandemia de COVID-19. A rezultat astfel o creștere neobișnuită a numărului incidentelor contractuale în relațiile dintre participanții la circuitul economic specific, cum ar fi executarea necorespunzătoare sau chiar neexecutarea la termen și/sau în condițiile convenite a obligațiilor contractuale asumate.

„Cu această ocazie au revenit în discuție problemele sistemice care au definit relațiile dintre fermieri, intermediari, traderi și industria prelucrătoare de produse agricole în ultimii 30 de ani, marcate adesea de lipsă de încredere, pe fondul căreia, profitând de capacitatea financiară disponibilă, comercianții din avalul circuitului economic au impus fermierilor, nu de puține ori, clauze contractuale fără precedent sau chiar abuzive, menite să le protejeze interesele economice, inclusiv cele ale unor pierderi disproporționate și nelegitime suferite de fermierii de bună-credință”, consideră Cezar Iulian Gheorghe, expert analist pentru Comerțul cu Cereale, Clubul Fermierilor Români.

Lipsa de încredere este amplificată de absența informațiilor permanent actualizate despre părțile contractuale, despre oamenii implicați și despre istoricul și comportamentul în afaceri al acestora.

Practici contractuale actuale: Riscuri pentru fermieri

Clubul Fermierilor Români evidențiază o serie de practici comerciale devenite uzuale în relația fermieri – traderi, care au contribuit la stabilirea unor poziții contractuale inegale pentru fermieri și au generat riscuri majore concretizare în contextul secetei pedologice din 2020:

  • Clauze prin care se declară și/sau se recunoaște, în mod nerealist, o negociere inexistentă a contractului;

  • Constituirea de garanții personale de către administratorul/directorul fermei, pentru executarea obligațiilor contractuale asumate de societatea cu răspundere limitată/societatea pe acțiuni, după caz, eludându-se, astfel, răspunderea limitată a acestor participanți la circuitul economic;

  • Drepturi de apreciere și decizie unilaterală în beneficiul exclusiv al cumpărătorilor /traderilor, fără vreo posibilitate de control de către fermier sau de mediere/arbitraj de către un terț independent, inclusiv asupra cantității și calității mărfii livrate și, astfel, a prețului sau chiar a datei de plată;

  • Obligația de a plăti penalități, despăgubiri sau daune-interese, în cuantumuri arbitrare și cu desconsiderarea atât a principiilor reparării integrale a prejudiciului și bunei-credințe, cât și a cauzelor exoneratoare de răspundere civilă universal recunoscute.

„În acest context, Clubul Fermierilor Români lansează Proiectul CONCORDE adresat fermierilor din România, prin care urmărește stabilirea unui sistem de încredere și de bune practici comerciale care să permită consolidarea relațiilor contractuale în piața de agribusiness”, anunță Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români. Florian Ciolacu adaugă:Din cauza acestor provocări cu care se confruntă fermierii, Clubul Fermierilor Români consideră necesară stabilirea unui dialog coerent pentru regândirea parteneriatului și refacerea încrederii fermieri – cumpărători/traderi, pentru asigurarea executării corespunzătoare a obligațiilor contractuale.”

Obiectivele Proiectului CONCORDE

Susținerea fermierilor pentru Proiectul CONCORDE va contribui la realizarea următoarelor obiective, care vor fi puse în practică de Clubul Fermierilor Români:

  • Înființarea unui grup de lucru care să preia și să prelucreze inițiativele, ideile, opiniile și sugestiile transmise de fermieri;

  • Elaborarea unui ghid de bune practici;

  • Crearea unei proceduri de raportare și verificare a incidentelor în relațiile contractuale;

  • Elaborarea unui sistem de asigurare a suportului pentru soluționarea alternativă a disputelor;

  • Afilierea Clubului Fermierilor Români la organizații internaționale relevante în domeniul agribusiness;

  • Colaborarea Clubului cu autoritățile și instituțiile publice europene și naționale în scopul dezvoltării unor politici coerente și relevante pentru dezvoltarea agribusiness-ului din România.

Clubul Fermierilor Români, membru GAFTA

Clubul Fermierilor Români a devenit membru GAFTA, The Grain and Feed Trade Association, organizația internațională reprezentativă pentru sprijinirea contractării și arbitrării comerciale în domeniul cerealelor la nivel mondial.   

Acesta este un prim pas în efortul Clubului de a sprijini asigurarea cadrului pentru consolidarea încrederii fermieri-traderi și asigurarea condițiilor pentru respectarea clauzelor contractuale deplin echitabile în relația dintre parteneri, susține Florian Ciolacu.

Beneficiile participării la Proiectul CONCORDE

„Adresăm tuturor fermierilor interesați invitația de a fi alături de Clubul Fermierilor Români în lansarea și punerea în aplicare a acțiunilor propuse prin Proiectul CONCORDE, pentru a asigura astfel baza pentru un parteneriat echitabil și pe termen lung fermieri – traderi – autorități”, spune Dan Hurduc, membru în Consiliul Director și primul președinte care va asigura Președinția rotativă a Clubului Fermierilor Români începând cu 1 iulie 2021.

Prin dezvoltarea Proiectului CONCORDE fermierii vor avea acces la:

  • Expertiză concretă și practică validată în procesul de contractare;

  • Facilitarea sprijinului specializat în soluționarea alternativă a disputelor comerciale;

  • Promovarea și reprezentarea intereselor în relația cu instituții relevante în comerțul cu cereale.

„Proiectul CONCORDE va avea succes în măsura participării concrete, directe a fermierilor la acțiunile propuse, precum și prin asigurarea unei cooperări eficiente cu ceilalți factori implicați în agribusiness, în particular prin consolidarea relației dintre fermieri și comercianții de produse agricole”, consideră Dan Hurduc.

Fermierii interesați se pot implica în Proiectul CONCORDE prin completarea formularului de înscriere disponibil pe site-ul Clubului: https://cfro.ro/proiect-concorde-pentru-bune-practici-in-comertul-cu-cereale/. Pentru informații suplimentare, fermierii pot intra în legătură cu Cezar Iulian Gheorghe pe e-mail la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau la telefon 0749.777.711.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Clubul Fermierilor Români anunță că va continua, pentru al treilea an consecutiv, Programul „Tineri Lideri pentru Agricultură”, care pregătește generațiile viitoare de tineri fermieri și răspunde astfel unei nevoi majore existente nu doar în România, ci și la nivel european, dezvoltarea competențelor antreprenoriale și de leadership în domeniul agricol, cu scopul asigurării succesiunii afacerilor familiale din agricultură.

Clubul Fermierilor Români lansează înscrierile pentru seria a treia a programului de pregătire „Tineri Lideri pentru Agricultură”, care va debuta în toamnă, iar toți cei interesați pot completa formularul de înscriere pe site-ul Clubului. În perioada iunie – august, se vor desfășura întâlnirile cu tinerii care aplică pentru program, iar la sfârșitul lunii august vor fi selectați cei care vor urma cursurile.

În Programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” se pot înscrie tineri cu vârsta până la 35 ani, absolvenți de facultate, copii ai fermierilor membri în Clubul Fermierilor Români sau tineri proveniți din familii de fermieri (exploatația să fie înregistrată la APIA), dornici să-și dezvolte competențele în managementul afacerii, să crească afacerea familiei și să se implice în comunitate. Cursurile se desfășoară în perioada septembrie 2021 - mai 2022, la București, câte o săptămână pe lună.

Programul cuprinde cursuri de 1-3 zile, de pregătire în următoarele domenii: administrarea afacerii; management strategic; leadership; comunicare și vorbire în public; diplomație și protocol; vânzare și tehnici de negociere; marketing în agribusiness; resurse umane; simulare de business; legislativ-juridic; fiscal-audit; tehnologie. Cursurile sunt interactive, cu activități practice și studii de caz, iar transferul de cunoștințe, metode și concepte se face prin ancorarea lor în afacerea de familie.

În funcție de interes, participanții la program se pot înscrie la stagiile de internship la Bruxelles (Reprezentanța României la Comisia Europeană; Comisia de Agricultură din Parlamentul European, asociații europene ale fermierilor), în România la instituțiile responsabile din agricultură (MADR, APIA, AFIR, Comisiile de Agricultură din Parlamentul României) sau la companii private mari de tehnologie și inputuri agricole sau utilaje agricole. Stagiile se derulează pe tot parcursul programului și sunt facilitate de Clubul Fermierilor Români în cadrul dialogului cu aceste instituții.

Mai mulți participanți, 60 de fermieri din toate regiunile României

Lansat în 2019, Programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” este un proiect care și-a propus să pregătească copiii de fermieri pentru a continua afacerile familiei, pentru asumarea rolului de lider în propriile afaceri și în comunitate, dar și pentru a participa activ la mai buna reprezentare profesională a fermierilor în structurile administrației publice din România și de la Bruxelles. 

„Tinerii antreprenori pe care îi formăm în Programul vor fi motorul schimbării în agricultură. Ne dorim ca ei să inspire și alți tineri să-și dezvolte afaceri agricole și să se implice în reprezentarea fermierilor, alături de Clubul Fermierilor Români, în relația cu autoritățile din România și de la Bruxelles. Acesta este scopul nostru, al Clubului, de a transfera responsabilitatea către acești tineri, care reprezintă viitorul agriculturii românești, și de a-i pregăti la cele mai înalte standarde pentru această responsabilitate”, precizează Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

În luna mai a.c., 30 de tineri fermieri au finalizat cursurile. „Ne bucură energia și entuziasmul lor privind punerea în aplicare a ideilor pe care le au, de a dezvolta afacerile agricole de familie. Pentru seria a treia, urmărim să antrenăm mai mulți participanți, respectiv 60 de fermieri din toate regiunile României, care se vor alătura comunității de tineri lideri pe care o dezvoltăm în jurul Clubului Fermierilor Români”, a adăugat Florian Ciolacu.

Anul trecut, partenerul Clubului Fermierilor Români, Grupul Agricover a lansat Programul de Burse de Studiu pentru tinerii din familii de fermieri din România și a acordat zece burse pentru seria 2020-2021. Grupul Agricover continuă sprijinul financiar și pentru seria a treia a Programului „Tineri Lideri pentru Agricultură”, care va începe în toamnă, acoperind integral cheltuielile de școlarizare pentru toți cei 60 de participanți.

„Agricover înțelege să susțină agricultura românească nu doar prin misiunea de zi cu zi, ci și prin investițiile în viitor. O companie-lider nu doar inspiră, ci creează cadrul pentru dezvoltarea liderilor de mâine. Generațiile următoare înseamnă inovație, modernizare, pasiune. Pe parcursul următorilor ani, ne propunem să facilităm formarea profesională a unui număr de 1.000 de tineri, considerând în acest fel că putem asigura o bază solidă a schimbului de generații de care agricultura românească are nevoie. Viitorul va fi pe mâini bune”, a arătat Liviu Dobre, CEO Agricover Holding SA.

Programul Tineri Lideri pentru Agricultură este dezvoltat împreună cu Fundația Leaders și are ca parteneri educaționali companii mari de training din România, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring. Programul pregătește noua generație de antreprenori în agricultură, cu o viziune integrată de business, pentru a crește competitivitatea în acest domeniu și pentru asigurarea succesiunii afacerilor fermierilor.

Foto: Absolvenții seriei a doua din Programul „Tineri Lideri pentru Agricultură”

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Agroserv Măriuța, compania care deține brandul de produse lactate Lăptăria cu Caimac, a debutat vineri, 21 mai 2021, pe piața AeRO a Bursei de Valori București (BVB). Acțiunile sunt tranzacționate sub simbolul MILK. Listarea companiei vine în urma unui plasament privat încheiat pe 26 aprilie 2021 prin care Agroserv Măriuța a atras 19,4 milioane de lei de la investitorii din piața de capital, cea mai mare sumă atrasă printr-un plasament privat de acțiuni pe piața AeRO. Listarea acțiunilor a avut loc la 15 zile lucrătoare de la data închiderii plasamentului, reprezentând cea mai rapidă listare de acțiuni pe piața AeRO.

Clopotel BVB MILK

„Ultima jumătate de an a reprezentat o perioadă efervescentă și plină de realizări pentru Lăptăria cu Caimac. Dacă la finalul lui 2020 am intrat pentru prima dată la Bursă cu emisiunea de obligațiuni, astăzi completăm oferta adresată investitorilor cu listarea acțiunilor. Sunt două momente importante pentru noi, iar răspunsul primit ne arată că în acești trei ani de activitate am reușit să ne poziționăm cu succes pe segmentul de piață pe care îl ținteam, cel premium, și să devenim o companie de interes și din punctul de vedere al participării la capital, nu doar al produselor de calitate. Iar planurile noastre sunt ambițioase și în ceea ce privește viitorul. Fondurile atrase acum ne permit să mergem mai departe cu dezvoltarea stației de spălare sticle și borcane, prin care ne propunem să reciclăm și să reutilizăm ambalajele produselor noastre. În felul acesta ne putem atinge obiectivul principal, ca în 2030 să fim o companie carbon neutral”, a arătat Adrian Cocan, manager de proiect al Lăptăriei cu Caimac.

Adrian Cocan CEO Agroserv Mariuta

Lăptăria cu Caimac are propria fermă de vaci cu lapte în localitatea Drăgoești, județul Ialomița. Fabrica de procesare de ultimă generație, în care s-au investit peste cinci milioane de euro, are o capacitate tehnică de procesare de aproximativ 75 de tone de lapte pe zi, iar tehnicile de procesare moderne permit pasteurizarea laptelui la o temperatură mai joasă decât media obișnuită, pentru a păstra gustul adevărat al laptelui de la vacă și o parte cât mai mare din substanțele nutritive.

Agroserv Măriuța (județul Călărași) a fost înființată în anul 1994 de cunoscutul agricultor Nicușor Șerban, cel care este astăzi președintele Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă. Până în 2018, când a început procesarea laptelui, societatea administrată de Nicușor Șerban a avut exclusiv activități agricole, cultură mare (grâu, orz, rapiță, triticale, porumb, lucernă și altele, pe o suprafață de 3.000 ha) și fermă de vaci de lapte (cu peste 2.700 de animale). Începând cu anul 2018, a pus în funcțiune o fabrică modernă de lactate și a lansat brandul Lăptăria cu Caimac, un brand care a înregistrat o creștere rapidă în preferințele consumatorilor datorită produselor de înaltă calitate.

Agroserv Măriuța, prima companie din domeniul lactatelor care a listat obligațiuni pe SMT-ul bursei

În aprilie 2021, compania Agroserv Măriuța a derulat un plasament privat prin care a vândut un număr de 431.020 acțiuni la un preț de 45 lei/acțiune. Plasamentul a fost suprasubscris de 3,6 ori, în total fiind înregistrate subscrieri de aproximativ 70 de milioane de lei, în condițiile în care subscrierea maximă pe investitor a fost limitată la un milion de lei. „Agroserv Măriuța este una dintre poveștile de succes ale antreprenoriatului românesc. În mai puțin de patru ani de la reorientarea businessului și crearea produselor Lăptăria cu Caimac, compania reușește să convingă investitorii din piața de capital de soliditatea afacerii și a strategiei de dezvoltare. Echipa Agroserv Măriuța începe astăzi o nouă etapă în dezvoltarea companiei și ne bucurăm că antreprenorii din spatele brandului Lăptăria cu Caimac au ales bursa și investitorii din piața de capital pentru a-și finanța planurile de creștere. Traseul accelerat al companiei la bursă, de la primul pas făcut în decembrie anul trecut cu obligațiuni, la listarea companiei pe piața AeRO din această zi, demonstrează capacitatea pieței de a susține antreprenorii români”, a declarat Radu Hanga, președintele BVB.

Plasamentul privat de acțiuni și listarea au fost intermediate de BT Capital Partners, divizia de investment banking și piețe de capital a Grupului Financiar Banca Transilvania, în calitate de Intermediar și Consultant Autorizat. „Ne bucură să fim parte la povestea de succes a companiei din spatele brandului Lăptăria cu Caimac și suntem onorați că le putem fi alături pe drumul finanțării pe piața de capital. Colaborarea strânsă cu echipa Lăptăriei și autoritățile pieței de capital a făcut posibilă listarea acțiunilor în doar trei săptămâni de la închiderea plasamentului privat, confirmând încă o dată succesul proiectului și misiunea noastră de a asigura liantul între companii, investitori și piață de capital”, a spus Daniela Secară, director general BT Capital Partners.

Agroserv Măriuța a fost asistată în procesul de listare de Schoenherr, una dintre firmele internaționale de avocatură ce activează pe piața din România încă din 1996, oferind consultanță în domenii precum servicii financiare, energie, construcții, retail sau IT&C.

Procesatorul de lactate a făcut primul pas pe piața de capital în noiembrie 2020, când a derulat un plasament privat prin care a vândut obligațiuni denominate în euro, în valoare de trei milioane euro, tranzacționate din decembrie 2020 pe Sistemul Multilateral de Tranzacționare (SMT), sub simbolul MILK25E. Agroserv Măriuța este prima companie cu activitate în domeniul lactatelor care a listat obligațiuni pe SMT-ul bursei.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Asigurările agricole sunt esențiale pentru bunul mers al afacerilor fermierilor. Cu toate acestea, piața asigurărilor pentru agricultură încă pare la început de drum la noi în țară, fiind departe de ceea ce se întâmplă în acest domeniu în restul țărilor din Uniunea Europeană, din care facem parte deja de ani buni. Prea puțini agricultori își asigură culturile, plantele, animalele sau utilajele și prea mulți, constatăm, nu prea știu ce trebuie să asigure, cum trebuie să asigure, ce înseamnă, de fapt, asigurarea ori cum să ajungă la banii europeni destinați asigurărilor agricole.

„Anul trecut, s-au asigurat în jur de 2.260.000 de hectare, mai puţin faţă de 2019, când s-au asigurat cam 2.300.000 ha. Avem aproape opt milioane de hectare arabile.”

georgiana rusu 1

Anul trecut, în luna mai, a apărut primul broker de asigurare din România gestionat de fermieri, prin transformarea Agricover Broker de Asigurare SRL în Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare SRL. Pentru prima dată, o asociație a fermierilor intră ca acționar într-un broker de asigurare. Pentru a înțelege mai bine ce înseamnă asigurarea agricolă, și noi, și dvs., agricultorii, am stat de vorbă cu Georgiana Rusu, director executiv al Clubului Fermierilor Români Broker de Asigurare. Punctez că acest broker lucrează cu toți fermierii, indiferent că sunt sau nu membri ai Clubului. Și, așa cum veți vedea în interviul de față, informația și sprijinul în tot ceea ce presupune o asigurare agricolă sunt lucruri extrem de importante, care fac diferența.

Georgiana Rusu: Principala cauză a deteriorării suprafeţelor agricole sunt fenomenele meteo, cum spunem noi, riscuri asigurate. În 2020 principala cauză a fost seceta. Am avut în primăvara trecută 1,2 milioane de hectare afectate de secetă, iar pe culturi de toamnă la fel, 1,2 milioane de hectare, comparativ cu 2019 în care am avut în jur de 100.000 de hectare la nivel de ţară afectate cu grindină şi cu inundaţii. Suprafeţe întregi afectate de secetă, judeţe întregi, cum ar fi Călăraşi, Iaşi, Ialomiţa, Constanţa, Buzău, Brăila, în care seceta a afectat foarte, foarte mult culturile agricole. La fel, Comisia Europeană a declarat că am avut o producţie medie foarte afectată, adică în loc de 30 de milioane de tone, cum producea România, am produs puţin peste 25 de milioane de tone. La fel, am avut judeţe afectate de grindină: Vasluiul a fost afectat şi de grindină, şi de secetă. Producţia medie pe hectar la grâu a scăzut drastic, însemnând undeva la 40%, producţia la orz la fel, 47%, floarea-soarelui, porumb, rapiţă – 18%. Asigurătorii au venit pentru fermieri cu produse noi, am avut societăţi de asigurări care au asigurat producţia de porumb şi de floare cu un produs de secetă, am avut asigurători în 2020 care au venit în toamna lui 2020 şi au asigurat seceta pedologică, un pachet foarte frumos în care puteai să-ţi asiguri seceta...

Reporter: Interesant. Seceta pedologică, la care nu se bagă nimeni.

Georgiana Rusu: Exact. Seceta în faza de răsărire a culturii, crusta, acoperirea plantelor cu particule de pământ, gerul, la fel, care a fost asigurat în acest pachet. Deci produse noi au fost în piaţă în 2020, fermierii au putut să-şi asigure recolta nu numai pe riscurile standard, cum ştim noi: furtună, grindină, ploi torenţiale sau incendiu din orice cauză, au putut să-şi asigure şi seceta pentru culturi de primăvară, şi pentru culturi de toamnă la fel. Au fost două produse: un asigurător care a venit cu secetă pedologică, un asigurător care a venit efectiv pe culturile de toamnă, rapiţă, grâu, cu produsul de secetă. Să discutăm şi la nivel de ţară cam ce suprafaţă s-a asigurat.

Reporter: Aveţi datele?

Georgiana Rusu: Da. Din informaţiile din piaţă, noi ne facem o cotă de piaţă, este normal, suntem un broker care lucrează pentru fermieri, în avantajul fermierilor, şi atunci clar vrem să ştim cu cât putem să-i ajutăm mai mult. Anul trecut, s-au asigurat în jur de 2.260.000 de hectare, mai puţin faţă de 2019. Avem aproape opt milioane de hectare arabile. În 2019 s-au asigurat cam 2.300.000 de hectare. Dar acum vorbim şi de criza sanitară, vorbim şi de această secetă, vorbim şi de foarte multe culturi care au fost întoarse, culturile de toamnă înfiinţate în 2019 care au fost întoarse în 2020.

Reporter: Prin urmare, sunt peste cinci milioane de hectare neasigurate. De ce nu se asigură agricultorii?

Georgiana Rusu: Eu vreau să cred că fermierii nu se asigură din cauza faptului că nu sunt informați. Cred că fermierii care nu apelează la asigurări nu ştiu ce înseamnă o asigurare sau nu au foarte multă încredere în sistemul de despăgubire. Pentru asta suntem noi aici şi de asta spunem că de fapt 49% din Clubul Fermierilor Români – Broker de Asigurare este gestionat de către fermieri, de către Clubul Fermierilor Români, care înseamnă fermieri, care înseamnă o siguranţă, care înseamnă o supraveghere a brokerului. Lucrăm pentru a aduce informația fermierului, pentru a-l face pe fermier să înțeleagă, a-l sprijini de fapt şi a înţelege ce înseamnă să-şi gestioneze aceste riscuri.

interviu 213 georgiana rusu 1

„Lucrăm pentru a aduce informația fermierului, pentru a-l face pe fermier să înțeleagă, a-l sprijini de fapt şi a înţelege ce înseamnă să-şi gestioneze riscurile.”

Submăsura 17.1 a extins sfera de acoperire a riscurilor

Reporter: Există și fonduri europene pentru asigurările în agricultură. S-au utilizat banii europeni? Apelează fermierii la măsura AFIR?

Georgiana Rusu: Prima sesiune a submăsurii 17.1 – „Prime de asigurare a culturilor, animalelor și a plantelor” a fost lansată de către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale în 2019. Prin submăsura 17.1 se dorește să se sprijine fermierii să aibă încredere în sistemul de asigurări private. Să ştiţi că sprijină fermierii pentru a accesa acest sistem de asigurări private şi în acelaşi timp determină societăţile de asigurări să vină şi cu alte riscuri şi să-şi extindă sfera de acoperire. Cum vă spuneam, în 2020 s-a venit cu acest produs de secetă care nu era, seceta pedologică şi seceta-secetă şi arşiţă. Am lucrat cu fermierii, am colaborat cu Clubul Fermierilor, care la rândul lui a adus măsurii îmbunătățiri, împreună cu responsabilii din Ministerul Agriculturii și AFIR. În 2019, submăsura a avut alocată o sumă destul de mare, dar s-au consumat doar 1,8 – 1,9 milioane de euro. În 2020 s-au consumat aproape 13 milioane de euro. A fost o creştere foarte mare la care zicem noi că am contribuit. În parteneriat cu Clubul Fermierilor Români am lucrat cu fermierii, am mers către minister şi împreună cu AFIR am avut o deschidere foarte mare şi am reuşit în 2020 să propunem îmbunătățiri, bineînţeles totul argumentat, arătând de ce le-a fost foarte greu fermierilor să acceseze submăsura 17.1.

Reporter: De pildă, dacă eu sunt fermier, am un cod de exploataţie, îmi depun cererea de plată la APIA, deci mă cunoaşte instituţia, poate am mai avut şi un proiect de finanţare, dar din moment ce am un cod de exploataţie mi se ştie suprafaţa, eu am cerere, ei ştiu din cerere care este suprafaţa alocată pentru fiecare cultură în parte sau pentru animale, şi atunci eu trebuie să vin cu ce? Cu contractul pe care-l am cu asiguratorul, cât i-am plătit şi cât să mi se deconteze?

Georgiana Rusu: Exact. Asta s-a întâmplat. Asta s-a întâmplat în 2020. Printr-o cerere de finanţare online fermierul a trebuit să depună doar poliţa de asigurare şi bineînţeles poliţa de asigurare să fie în acele condiţii de eligibilitate, deci să aibă toată structura asigurată pe o specie, să aibă o producţie medie asigurată conform ghidului, ultimii cinci ani sau ultimii trei ani, să aibă riscurile şi atunci toate astea au ajutat foarte mult fermierii în 2020 şi vedem şi creşterea, de la 1,9 milioane în 2019 la aproape 13 milioane de euro consumați anul trecut. Pentru că trebuie lansată sesiunea pe 2021, suntem în discuții cu autoritățile competente, s-a lansat o consultare în care pentru submăsura 17.1 există doar un fond de 10 milioane de euro, puțini bani pentru acest an în opinia noastră.

Suntem în discuţii pentru a propune, la fel de argumentat, mărirea acestui fond şi să vedem ce putem să aducem, pentru că am propus şi alte schimbări pentru sesiunea din 2021. Avem deschidere și din partea AFIR și din partea MADR şi sperăm noi să reuşim la fel ca în 2020.

interviu 213 georgiana rusu 5

„Fermierii care nu apelează la asigurări nu ştiu ce înseamnă o asigurare sau nu au foarte multă încredere în sistemul de despăgubire. Pentru asta suntem noi aici. 49% din Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare este gestionat de către fermieri, de către Clubul Fermierilor Români, care înseamnă fermieri, care înseamnă o siguranţă, care înseamnă o supraveghere a brokerului.”

Cost versus lipsa asigurării

Reporter: Ce îi sfătuiţi pe fermieri în ce privește de modul de asigurare? Pentru că există posibilitatea de asigurare la hectar sau la producţie. Aici este până la urmă, cred eu, diferenţa. Modul de asigurare face diferenţa?

Georgiana Rusu: Da. Avem peste 3.400 de clienţi activi...

Reporter: Lucrați cu toţi asigurătorii din piață?

Georgiana Rusu: Lucrăm cu toţi asigurătorii, cu toţi membrii Clubului, lucrăm cu toţi fermierii, şi avem nişte sesiuni online în fiecare săptămână în care, dacă fermierii au întrebări către noi, le răspundem. Le explicăm tot ce înseamnă asigurările agricole. Asigurarea agricolă este de trei feluri. Dvs. aţi spus la producţie şi la suma asigurată. O asigurare agricolă poate fi la cheltuială tehnologică, adică să-mi asigur cheltuiala tehnologică, pot să-mi asigur valoarea producţiei, la cheltuială tehnologică suma pe care mi-o asigur pe hectar este cheltuiala mea tehnologică, la valoarea producţiei este valoarea producţiei pe care o obţin, la fel care este o medie în general, asigurătorii fac o medie pe ultimii trei sau cinci ani. Valoarea producţiei este producţia medie înmulţită cu un cost pe hectar, sau la suma asigurată. Sunt cele trei produse care există la noi. Fiecare fermier trebuie, exact cum vă spuneam, să fie informat şi să ştie care este necesitatea lui. Asta facem noi în broker, avem peste 23 de oameni care lucrează zilnic şi informează rapid şi răspund la orice solicitare a fermierului. El trebuie să vadă costul versus ce ar însemna dacă nu ar avea această asigurare agricolă. Ce ar însemna să nu îşi asigure cultura. Fiecare fermier trebuie să decidă foarte, foarte informat pe necesitatea lui. Sunt fermieri care-şi asigură doar cheltuiala tehnologică, sunt fermieri care vin la valoarea producţiei, sunt fermieri care merg la o sumă asigurată pe hectar. Aici numai fermierul este cel care decidă.

Reporter: Şi cine dă suma asigurată pe hectar?

Georgiana Rusu: Suma asigurată pe hectar este dată de către fermier. Pe fiecare cultură în parte şi este diferită. Acea sumă asigurată pe hectar poate fi considerată valoarea producţiei, depinde cum îşi doreşte fermierul, sau poate fi o sumă mai mare.

Reporter: Şi cheltuiala tehnologică?

Georgiana Rusu: Cheltuiala tehnologică este la fel, dată de fermier din tot ce înseamnă cheltuiala pe care o face el, cu un deviz tehnologic în spate. Așadar, numai fermierul este cel care decide.

Reporter: Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare funcționează în această formulă de doar un an. Însă, brokerul Agricover există de mai mult timp.

Georgiana Rusu: Brokerul este înfiinţat din 2011. În 2020 am devenit Clubul Fermierilor Români – Broker de Asigurare, dar avem expertiză de aproape 10 ani în piaţă, o cotă de piaţă în 2020 care a urcat de la 2019 de la 13% la 15%, iar anul aceasta este un an foarte provocator pentru noi, vrem să ajungem la o cotă de 25%. În cazul în care şi asigurătorul faţă de anul 2020 îşi doreşte, majoritatea asigurătorilor îşi doresc o creştere de 10%, noi dorim o creştere mai mare, pentru asta am lucrat în 2020, ne-am extins, avem o expertiză mult mai mare, colegi mult mai mulţi şi atunci ne dorim o creştere la 25% cotă de piaţă.

Reporter: Ce suprafață acoperiți?

Georgiana Rusu: Suprafaţa pe care o vom acoperi anul acesta ajunge undeva la 600.000 de hectare. În 2020 am avut 350.000 de hectare suprafaţa pe care am intermediat-o, o creştere în 2020 cu aproape 20%, undeva la 300.000 de hectare în 2019, 350.000 de hectare în 2020, iar acum vrem să creştem undeva la 600.000 de hectare, poate chiar puţin mai mult.

Noi produse de asigurare, în 2021

Reporter: Să discutăm şi despre parteneriatul pe care-l aveţi cu fermierii, pentru care sunteţi şi reprezentanţi ca brokeri în cadrul Clubului Fermierilor Români. Care sunt avantajele pe care le au fermierii din colaborarea cu brokerul Clubului?

Georgiana Rusu: Brokerul Clubul Fermierilor Români are două misiuni. În primul rând, misiunea de a sprijini fermierii şi de a-i ajuta mai ales în momentul în care au daună, că aici este foarte important pentru fermieri. În al doilea rând, brokerul este cel care ajută la tot ce înseamnă proiectele Clubului şi sprijină, din punct de vedere financiar, proiectele Clubului Fermierilor Români. Parteneriatul cu Clubul este foarte bun, ţinând cont că asociația vine către noi cu nevoia fermierului, facem întâlniri, inclusiv anul trecut, cu toate că a fost criza sanitară, am avut întâlniri cu fermierii. Și anul aceasta avem întâlniri regionale în care facem chestionare cu fermierii, vedem ce-şi doresc fermierii, cum îşi doresc, ce riscuri îşi doresc să asigure, la ce asigurător sau ce produse şi-ar dori, mergem împreună şi lucrăm ţinând cont de submăsura 17.1 şi de expertiza pe care o avem în asigurări, mergem împreună cu clubul la minister şi la AFIR. Tot ce am făcut pentru fermieri cu submăsura 17.1 cred că e un exemplu elocvent de ceea ce putem să facem şi ce am făcut împreună cu Clubul Fermierilor Români.

Reporter: Sumele alocate din fondurile europene sunt mici şi poate că şi asta dezarmează fermierii în a lua o decizie dacă să-şi asigure sau nu culturile, plantele, animalele. Sunt și fermieri care se asigură, însă nu depun actele pentru acel procent de 50-60%.

Georgiana Rusu: Să ştiţi că avem şi fermieri care se asigură şi care nu-şi depun dosarul pentru a beneficia de fondurile europene, încercăm să-i convingem să-şi depună dosarul de eligibilitate, încercăm să-i convingem că AFIR a plătit sumele care sunt pentru submăsura 17.1. Sunt şi fermieri care nu accesează submăsura, dar sunt şi fermieri care accesează.

Reporter: Aş vrea să facem un mic calcul şi să apelez la experienţa dvs. Din 100 de lei, să zicem, cât costă asigurarea, cât se întoarce din suma respectivă dată de fermier către asigurător, cât se întoarce înapoi?

Georgiana Rusu: Dacă dvs. daţi 100 de lei pe o asigurare... sau haideţi să mergem pe hectar. Poliţa de asigurare are două părţi. O parte eligibilă şi o parte neeligibilă. Aş începe cu ce înseamnă neeligibil că este mai puţin şi înseamnă un 20% din acea sută de lei. Este riscul de incendiu în orice cauză, care nu este risc eligibil, şi este o răscumpărare franşiză de la ce înseamnă franşiza eligibilă, care este de fapt de 20% atinsă pe producţie, la un 10% o franşiză deductibilă. Adică, în caz de daună, fermierul suportă 10% din suma pe care el şi-a asigurat-o, că tocmai discutasem de suma asigurată pe hectar, 10% suportă fermierul. Doar atât. Acest risc de incendiu din orice cauză sau alunecare de teren şi această răscumpărare de franşiză înseamnă o primă neeligibilă. Prima eligibilă înseamnă toate celelalte riscuri pe care fermierul şi le cumpără: grindină, secetă, ploi torenţiale, furtună, vijelie, şi din această primă 70% vin înapoi către fermier prin această submăsură de contribuţie la asigurări. Asta, dacă vreţi, pe un total de 100 de lei înseamnă în funcţie de asigurător 50 de lei, 60 de lei. Adică fermierul pune doar 40 de lei din suma totală pe care o plăteşte.

Reporter: Există şi asigurare fără franşiză?

Georgiana Rusu: Sunt asigurători care pot merge cu un produs fără franşiză, dar pe anumite regiuni, pentru că orice franşiză sau orice cost este influenţat de mai mulţi factori. Înseamnă zona în care am culturile, câtă suprafaţă exploatez, ce riscuri vreau – dacă vreau şi ger, vreau şi îngheţ timpuriu, vreau şi îngheţ târziu – şi atunci toţi aceşti factori influenţează şi acea franşiză.

Reporter: Există nemulțumiri ale fermierilor legate de franşiză, legate de riscurile care sunt asigurate, pentru că de multe ori asigurătorii vin şi spun: „Noi nu avem decât pachetul ăsta, dacă vreţi bine, dacă nu, duceţi-vă la alt asigurător”. Nu întotdeauna asigurătorul are toată paleta de riscuri pe care să şi le asigure fermierul.

Georgiana Rusu: Da, pentru că orice sistem al asigurărilor este un sistem piramidal. De acord, plătesc foarte mult şi primesc cei care au daună. Sunt riscuri pe care asigurătorul sau reasigurătorul, pentru că orice societate de asigurări este reasigurată la rândul ei, şi le poate asuma, sunt riscuri pe care nu şi le poate asuma. Cotele noastre pe care le avem, cotele Clubului Fermierilor Români, care sunt nişte cote speciale pentru fermieri, sunt destul de mici. Şi atunci sunt asigurători care nu pot să susţină, în cazul în care este o daună, sumele de despăgubire. După cum ştiţi, la noi în ţară au fost asigurători care au avut această linie de business şi care nu o mai au. Sunt asigurători care vor să menţină această linie de business şi ca atare pot să acopere numai anumite riscuri cu anumite franşize. Sunt produse, şi noi o să le avem şi le vom aduce pentru fermieri anul acesta, în care sunt franşize sau nu sunt franşize, dar cotele sunt pe măsură. Vorbim de nişte produse parametrice pentru secetă, adică, în alte țări, dacă mă întrebaţi, fermierul îşi face o asigurare poate pe 4-5 ani, doar se reînnoieşte contractul, tot ajutorul care este, cum este la noi prin submăsura 17.1  sunt ţări în care este ajutor dar la nivel de – cum ar fi la noi nivel de APIA pe o diferenţă, iar fermierul vine şi plăteşte doar acea diferenţă. E un sistem altfel, dar şi cotaţiile sunt pe măsură. Anul acesta vom aduce fermierilor români şi alte produse de asigurare.

Reporter: Dacă măsura AFIR 17.1 se lansează în primăvară, practic doar culturile de primăvară intră sau intră şi cele din toamnă?

Georgiana Rusu: Sesiunea pentru 2021 este pentru recolta 2021. Aceasta înseamnă culturile însămânţate în toamna lui 2020 şi culturile de primăvară însămânţate în 2021. Deci înseamnă recoltă 2021. Prin urmare, sesiunea care apare acum este pentru recolta 2021.

Reporter: Practic, în toamnă de fiecare dată fermierul trebuie să ştie că trebuie să se asigure, iar în primăvară la lansarea măsurii să aplice.

Georgiana Rusu: Da, să aplice, dar la fel, în momentul în care aplică trebuie să aplice în condiţiile care sunt de eligibilitate. Pentru că au fost foarte mulţi fermieri care au aplicat eligibilitatea, au dorit această valoare nerambursată, dar nu în condiţiile ghidului. Să am toată specia asigurată, toată structura, conform declaraţiei APIA, şi atunci fermierul poate aplica, după ce iese declaraţia APIA, pentru că şi acolo sunt nişte diferenţe.

„Consiliem tot ce înseamnă avizarea de daună, pregătim documentele fermierului, le înaintăm societăţii de asigurări, suntem alături de el la constatarea de daună, suntem alături de el când monitorizăm tot ce înseamnă dosar de daună, suntem alături de el până când îşi primeşte despăgubirea în termenul în care l-am stabilit cu asigurătorul.”

Alături și la bine, dar mai ales la rău

Reporter: Ați pomenit faptul că 2021 va fi un an provocator. Cum anticipaţi acest an?

Georgiana Rusu: Considerăm că cel mai important pentru fermier este să-l îndrumăm şi să-l sprijinim. Ceea ce facem în 2021 facem la fel cum am făcut în 2020, să venim să lucrăm cu fermierii, să-i sprijinim, să-i consultăm. Ca piaţă, v-am spus, cred că creşterea va fi cam de minim 10%, sunt asigurători care vor ieşi şi ei cu produse, asigurătorii de la noi din ţară, lucrăm împreună cu asigurătorii, lucrăm nu numai la a aduce produse noi, lucrăm la a modifica condiţiile care sunt, şi am lucrat cu asigurătorii inclusiv la tot ce înseamnă eligibilitate, sunt asigurători cu care am lucrat la eligibilitate pentru a fi în avantajul fermierului. Vom aduce produse noi, vom sprijini în continuare, vom consilia fermierul. Țin să punctez că a încheia o poliţă de asigurare nu este uşor, dar se poate vinde; o poliţă de asigurare, indiferent de ce natură e. Pe cultura agricolă poliţa trebuie vândută, trebuie încheiată foarte informat. Fermierul trebuie să ştie ce a încheiat. Trebuie să ştie ce există în piaţă ca şi competiţie, trebuie să ştie la fiecare asigurător care sunt condiţiile de asigurare. Dar o încheie. Un lucru foarte important pentru fermier este să fii alături de el când are daune. Este ca atunci când ţi se îmbolnăveşte copilul şi nu mai ştii ce să faci. Este în situaţia în care i se pare că toată munca lui se duce de râpă. Dacă vine o grindină, chit că este o grindină pe rafală sau pe 100 de hectare din 500 de hectare câte are, sau pe 30 de hectare, este foarte important ca noi să fim lângă fermier, trebuie să fim lângă agricultor atunci când este în caz de daună.

Reporter: Ce face brokerul atunci?

Georgiana Rusu: Brokerul atunci este alături de fermier. În afară de faptul că noi consiliem tot ce înseamnă avizarea de daună, pregătim documentele fermierului, le înaintăm societăţii de asigurări, suntem alături de el la constatarea de daună, suntem alături de el când monitorizăm tot ce înseamnă dosar de daună, suntem alături de el până când îşi primeşte despăgubirea în termenul în care l-am stabilit cu asigurătorul. Pentru că în toate convenţiile noastre cu asigurătorul avem un termen pentru a satisface nevoia clientului, a fermierului.

Reporter: Haideţi să vedem: câţi din cei care anul trecut, şi din punctul ăsta de vedere putem considera că anul 2020 a fost unul dintre cei mai păguboşi, a fost un an cu pagube mari, cu fermieri care s-au asigurat. Cei cu care aţi lucrat în anul trecut şi-au primit până acum banii, au fost despăgubiți pentru pagubele suferite?

Georgiana Rusu: Sunt fermieri care şi-au primit despăgubirea, noi am avut peste 500 de daune pe culturi agricole, pe lângă asta am mai avut, pentru că în afară de cultura agricolă mai asigurăm şi alte bunuri ale fermierului, utilaje, şi acolo am mai avut daune, dar aproape toţi fermierii şi-au primit despăgubirea. Bineînţeles, sunt fermieri care s-au încadrat, sunt fermieri care au fost de exemplu în toamnă, în perioada de însămânţare şi pregătire a terenului şi nu au fost dispuşi să vină repede cu toate documentele, dar îi ţinem din scurt şi tot timpul îi sunăm şi avem contact cu ei ca să nu uite de ceea ce trebuie să facă pentru dosarul de daune. De asta vă spun, suntem alături de ei şi la bine, dar şi la rău și asta este cel mai important. Facem o asigurare pentru ce? Să fim acoperiţi în cazul în care ni se întâmplă ceva, facem o asigurare de viaţă în cazul în care ni se întâmplă ceva, să avem familia acoperită; facem o asigurare la maşină în cazul în care ni se întâmplă ceva. La fel, la cultură trebuie să o facem pentru că e vorba de nişte fenomene pe care nu putem să le ţinem în frâu, şi atunci trebuie să facem asigurare.

georgiana rusu 2

Fostul profesor de matematică se ocupă azi de siguranța fermierului

Reporter: La finalul discuției noastre vreau să vă cunoască cititorii noștri nu doar ca specialist, ci și ca om. Vă pricepeți la cifre, care-i meseria dvs.?

Georgiana Rusu: Sunt un fost profesor de matematică, care e foarte bun la calcule, și care a decis în 2002, fiind în concediu creştere copil, după primul copil, am doi copii, o fată şi un băiat, să intre în acest sistem al asigurărilor. Am pornit consultant financiar la Allianz Ţiriac, treptat, prinzând experienţă, am devenit manager, apoi am lucrat pe pensii, am plecat apoi la Groupama, fosta BT Asigurări, şi în ianuarie 2013 am decis să vin în fostul Agricover Broker ca director regional. În 2014 am trecut director executiv şi de atunci mă ocup de asigurări de culturi şi lucrez pentru fermieri.

Reporter: Cum vi se pare lucrul cu fermierii? Când aţi avut primul contact cu agricultura, cum vi s-a părut?

Georgiana Rusu: Primul contact l-am avut la Groupama, pentru că Groupama este specializată pe partea de culturi agricole. Mi se pare foarte provocator, pentru că există o piaţă foarte mare, exact ce spuneaţi, din opt milioane de hectare sunt asigurate doar puţine, zi de zi trebuie să lucrăm şi să venim cu ceva nou pentru fermieri. Nu simt responsabilităţile de zi de zi, o fac că-mi place, o fac că trăiesc, când vorbesc de daune mi se ridică părul... şi atunci consider că-i ajut.

Reporter: Vorbim de ceva care afectează vieţi.

Georgiana Rusu: Exact, şi este o satisfacţie foarte mare în momentul în care ştii că are o problemă şi că te sună şi-ţi mulţumeşte şi că ştii că eşti în sprijinul lui oricând, indiferent că este sâmbătă, că este duminică, colegii mei sunt tot timpul deschişi şi foarte rapizi la toate solicitările pe care le avem.

Reporter: Care sunt obiectivele pentru anul acesta?

Georgiana Rusu: Obiectivele noastre sunt măreţe. Avem colegi care au venit cu experienţă, o să mergem şi pe partea de tot ce înseamnă suport către fermieri, pe partea de AFIR şi de daune, pentru că pe lângă faptul că ajutăm fermierul la daune, îl ajutăm şi la partea de tot ce înseamnă accesare a submăsurii 17.1 şi va fi un an în care vrem să aducem ceva nou în piaţă, vom aduce produse, după cum vă spuneam, vom face în continuare aceste sesiuni online cu fermierii în fiecare săptămână în care discutăm toate problemele pe care le au despre asigurări, despre măsurile de sprijin, dacă au probleme pe daune. Ajutăm şi am ajutat fermieri şi dacă nu sunt clienţii noştri, deci pentru noi este important să-i ajutăm.

Reporter: Nu este obligatoriu să facă parte din Clubul Fermierilor Români ca să lucreze cu brokerul de asigurare al Clubului?

Georgiana Rusu: Nu. Am ajutat fermierii pentru că au fost în situaţia în care poate aveau un dosar de daune, nu aveau acces către asigurător şi atunci clar i-am ajutat şi, într-adevăr, au devenit clienții noștri şi lucrăm în continuare cu foarte mulți fermieri pe care i-am ajutat. Eu un an în care avem treabă şi vrem ca fermierul să fie în siguranţă.

Interviu publicat în Revista Fermierului, ediția print - aprilie 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Interviu

În cadrul parteneriatului de colaborare nou-lansat, Clubul Fermierilor Români și Federația Națională „Cartoful” din România au avut o primă întâlnire cu ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, pentru a prezenta propunerea pentru implementarea unui Plan Național Strategic al Cartofului, pentru salvarea unui sector economic în mare dificultate și echilibrarea balanței comerciale pentru cultura de cartof, care acum înregistrează un deficit de 60%.

DSC 0008

Principalii factori limitativi în cultura cartofului din România sunt fărâmiţarea excesivă a suprafeţelor, nivelul tehnic adesea scăzut, mărimea redusă a exploataţiilor agricole, calitatea slabă a materialului săditor și, mai ales, lipsa unor spații adecvate pentru depozitare. „România ar trebui să dețină locul doi la nivel european în ceea ce privește suprafața arabilă pentru cultivarea de cartof, însă randamentul scăzut și lipsa unor depozite individuale ale fermierilor români nu ne poate oferi această poziție prestigioasă în clasamentul continental. Din păcate, producătorii români de cartofi sunt nevoiți să-și vândă producția imediat după recoltare la prețuri reduse, fapt datorat lipsei spațiilor de depozitare în condiții optime pe tot parcursul anului. În acest fel, în fiecare an, în ţara noastră au loc importuri masive de cartof”, susține Laszlo Becsek, vicepreședinte Clubul Fermierilor Români.

La întâlnirea cu ministrul și reprezentați din conducerea MADR, cele două organizații au susținut necesitatea reanalizării de către minister a redistribuirii parțiale din sumele alocate sprijinului cuplat la măsura aferentă cartofului timpuriu pentru industrializare și a cartofului pentru sămânță. Clubul și Federația au realizat o analiză în acest sens și au pus la dispoziția ministerului date economice și tehnice detaliate. „Considerăm că redistribuirea în mod repetat, în fiecare an, din sumele alocate acestei culturi către alte măsuri aduce prejudicii serioase cultivatorilor de cartofi, foarte puțini de altfel, cultivatori care au suferit deja pierderi importante la cultura de cartof pentru consum, vândut în 2020 sub prețul de cost. Prețul scăzut al cartofului pentru consum se va reflecta direct și asupra puținilor producători de cartof pentru sămânță rămași în România, care, practic, rămân fără clienți și sunt în pericol să reducă drastic suprafețele prognozate pentru anul curent”, precizează Romulus Oprea, președintele Federației Naționale „Cartoful” din România.

Cele două organizații solicită ministerului să analizeze impactul major previzibil pe termen foarte scurt asupra acestui aliment de bază, aflat deja într-un pronunțat declin, suprafețele cultivate cu cartof în ultimii opt ani aflându-se într-o continuă scădere, conform datelor Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). În aceste condiții, cultivarea cartofului fiind nerentabilă, România va deveni și mai dependentă de importuri (pondere la nivel actual: aproximativ 50%), cu urmări vizibile în cadrul balanței comerciale la nivel național. În ce privește cartoful pentru sămânță din categorii biologice superioare (Elită și Super Elită), importul reprezintă deja o pondere de peste 95%.

Datele referitoare la industrializarea cartofului, oricum limitată cantitativ la nivel național (doar 80.000 de tone/an) indică folosirea cu preponderență a producției interne (peste 90%), acest aspect pozitiv datorându-se sprijinului cuplat care nu trebuie redus, dimpotrivă, trebuie mărit conform cheltuielilor actualizate ale fermierilor și adaptat nevoilor consumatorilor români și nu numai.

DSC 0032

Mii de euro pierderi la hectar, în 2020

Reprezentanții Clubului și Federației au prezentat în cadrul reuniunii devize care indică pierderi la nivel de hectar, în anul 2020, de peste 1.800 euro la cartoful timpuriu pentru industrializare și aproximativ 3.000 euro la cartoful pentru sămânță.

În acest sens, Clubul și Federația propun menținerea sumei de 5.028.750 euro pentru sprijinul cuplat aferent cartofului timpuriu pentru industrializare și o creștere în ceea ce privește măsura aferentă cartofului pentru sămânță la valoarea de 1.200.000 euro, sumă care să fie distribuită celor circa 600 hectare estimate a fi eligibile, evitând astfel reducerea drastică a suprafețelor care vor fi înființate.

„Demersul la nivelul ministerului este primul dintr-o serie de acțiuni comune pe care cele două organizații le-au planificat pentru a susține și promova implementarea unui Plan Național Strategic pentru relansarea sectorului cartofului. Măsurile propuse în acest plan vizează patru aspecte fundamentale, de interes național: asigurarea cantității de cartofi necesară consumului la nivel național, asigurarea livrării pe toată perioada anului a cartofului românesc, îmbunătățirea calității printr-o depozitare profesională și reducerea importurilor la cartofi”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Producătorii români sunt singurii capabili să lucreze pentru echilibrarea balanței comerciale pentru această cultură, având totodată posibilitatea să obțină venituri cu caracter comercial mai mari, aspect foarte important care vizează contribuția la bugetul de stat.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Clubul Fermierilor Români își exprimă sprijinul privind repartizarea alocării financiare prognozate în propunerea transmisă de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în luna aprilie către autoritățile de la Bruxelles pentru realizarea de îmbunătățiri funciare la nivel național, ca măsură obligatorie pentru redresarea economiei naționale post COVID-19, se arată într-un comunicat de presă transmis vineri 23 aprilie 2021.

Finanțarea prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a proiectului complex de modernizare și extindere a sistemului pentru o mai bună gestiune a apei la nivel național (inclusiv irigații, desecare) reprezintă o activitate care se încadrează deplin în condițiile stabilite de Comisia Europeană pentru asigurarea și creșterea rezilienței în agricultură, susține Clubul Fermierilor Români. Fapt care este confirmat prin analiza tuturor comunicărilor și clarificărilor făcute de reprezentanți din Direcțiile Generale ale Comisiei Europene și ai unor organizații europene reprezentând interesele fermierilor cu care Clubul cooperează direct, și conform cu scrisoarea comisarului pentru agricultură Janusz Wojciechowski privind rolul major al României în cadrul Uniunii Europene în ceea ce privește aprovizionarea cu materie primă brută.

„În contextul discuțiilor recente privind neeligibilitatea finanțării irigațiilor prin PNRR, reprezentanții de la Bruxelles ai asociațiilor europene cu care suntem în contact au confirmat că solicitările Comisiei Europene sunt pentru transmiterea în procesul de negociere a unor prezentări tehnico-financiare clare privind proiectul de gestiune a apei, dar nu de respingere a unui astfel de proiect, cu impact atȃt de mare asupra rezilienței și relansării economice. Pe baza consultărilor cu fermierii și experții Clubului, am formulat sintetic argumente pentru a justifica necesitatea finanțării prin PNRR a programului privind sistemele de gestiune a apei de importanță strategică pentru agricultură și mediu, precum și elemente de susținere în ceea ce privește contribuția acestui program la creșterea rezilienței fermelor din România și relansarea economică a activității în sectorul agricol și nu numai”, declară Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

În urma scrisorii transmise la începutul lunii februarie de DG Agricultură din cadrul Comisiei Europene către doamna Céline Gauer (coordonator Program de Redresare și Reziliență) și domnul Maarten Verwey (director general al DG Afaceri Economice și Financiare), se evidențiază clar direcțiile care trebuie urmărite în propunerile privind reformele vizate în agricultură: reducerea costurilor de producție pentru fermieri, îmbunătățirea gestionării solului și a calității apei, reducerea utilizării îngrășămintelor, pesticidelor și emisiilor de Gaze cu efect de seră (GES), îmbunătățirea biodiversității și crearea unui mediu mai sănătos.

Îmbunătățirea calității solului, reducerea costurilor de producție pentru fermieri, diminuarea substanțelor chimice utilizate în agricultură și dezvoltarea biodiversității sunt acțiuni care se pot maximiza printr-o reformă care să vizeze gestionarea eficientă a apei prin sisteme de irigații performante, adaptate nevoilor secolului XXI și prin investiții ȋn amenajări hidroameliorative cu rol important în zona de desecare și drenaj.

„În acest sens, considerăm că schimbările climatice tot mai evidente din ultima decadă, lipsa infrastructurii la nivelul îmbunătățirilor funciare și mai ales, criza COVID-19 conduc treptat către o criză alimentară care poate fi combătută prin intermediul unor investiții adecvate în agricultura românească. Agricultorii se confruntă cu provocări specifice mai ales în ceea ce privește infrastructura și dezvoltarea economică a zonelor rurale”, subliniază Florian Ciolacu.

Conform Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului de Instituire a Mecanismului de Redresare și Reziliență, există o definire clară privind recomandările unor investiții care să vizeze sprijinul acordat obiectivelor privind schimbările climatice și a celor de mediu. „În acest sens, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale urmărește prin investiția în infrastructura la nivel național a principalelor canale de irigații oferirea către fermier a posibilității extinderii în cadrul propriei exploatații a unui sistem de alimentare cu apă, imperios necesar pentru îmbunătățirea calității solului, reducerea costurilor de producție pentru fermieri, diminuarea substanțelor chimice utilizate în agricultură și dezvoltarea biodiversității. Acțiunea acestor sisteme de irigații la nivel de fermier va fi condiționată de existența unor senzori care să monitorizeze nivelul de umiditate din sol, astfel încât această practică agricolă să poată fi încadrată în zona de agricultură de precizie, sector intens dezvoltat în restul țărilor membre ale Uniunii Europene”, precizează directorul executiv al Clubului Fermierilor Români.

Cum arată PNRR în alte țări UE

Spania a propus în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență o reformă la nivelul unor direcții strategice, precum: (I) agenda urbană și rurală, lupta împotriva depopulării rurale și dezvoltarea agricolă; (II) infrastructuri și ecosisteme rezistente; etc. Printre cele mai importante ponderi ale acestor investiții se numără infrastructura și ecosisteme rezistente – 12,2 % și agenda urbană și rurală, lupta împotriva depopulării rurale și dezvoltarea agricolă – 16%. Practic, Spania urmărește dezvoltarea economică a țării pornind de la progresul infrastructurii la nivelul spațiului rural pentru a putea oferi materii prime zonei antreprenoriale, cu scopul alinierii economiei la standardele dinaintea crizei COVID-19.

În ceea ce privește Grecia, această țară sudică a Europei vizează în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență cinci piloni importanți, după cum urmează: (I) digitalizare; (II) practici prietenoase cu mediul și zona agricolă și neagricolă; (III) extroversiune; (IV) fuziuni și achiziții pentru scalarea afacerilor; (V) inovație și cercetare. Practic, se urmărește dezvoltarea zonei agricole utilizând practici prietenoase cu mediul, care, prin intermediul digitalizării, să poată dezvolta și afaceri cu caracter neagricol la nivelul spațiului rural. Acest aspect va implica atât zona de cercetare și inovație, cât și scalarea mai multor afaceri din sectorul de procesare a materiei prime și a turismului.

În Germania, una dintre țările cele mai dezvoltate la nivelul spațiului comunitar, situația schimbărilor climatice, a investiției în infrastructură și a tranziției verde au fost considerate de o importanță strategică la nivel național, aspect care se regăsește și în structurarea pilonilor Programului Național de Redresare și Reziliență, după cum urmează: (I) politica climatică și tranziția energetică; (II) digitalizarea economiei și a infrastructurii; (III) digitalizarea educației; (IV) consolidarea incluziunii sociale; (V) consolidarea unui sistem de sănătate rezistent la pandemii; (VI) administrația publică modernă și reducerea barierelor în calea investițiilor. Practic, direcția acestei țări vizează investiții în infrastructura mai multor domenii concomitent, astfel încât depășirea crizei COVID-19 să nu lase urmări economice la nivelul vreunui sector de activitate.

Franța, un alt stat important la nivel european, a structurat Programul Național de Redresare și Reziliență în trei mari direcții: (I) ecologie – 30 miliarde euro; (II) competitivitate – 34 miliarde euro și (III) coeziune – 36 miliarde euro. Se observă că deși deține o infrastructură dezvoltată și adaptată nevoilor secolului XXI la nivelul agriculturii, această țară alocă aproximativ 2/3 din bugetul total al României aferent acestui program de finanțare către sectoare precum infrastructură și mobilitate verde, tehnologie verde, tranziția agricolă către zona ecologică, economie circulară și biodiversitate. „Toate acestea se pot realiza având la bază o infrastructură de îmbunătățiri funciare adecvată, aspect important către care România tinde în viitorul apropiat, prin intermediul acestor finanțări europene”, punctează Florian Ciolacu.

Florian Ciolacu director executiv Clubul Fermierilor Romani

Clubul Fermierilor Români a pus la dispoziția autorităților elemente de analiză a riscului și argumente privind importanța creșterii competitivității agriculturii românești prin modernizarea și extinderea amenajărilor hidroameliorative, care susțin necesitatea, oportunitatea și beneficiile asigurării finanțării în cadrul PNRR a îmbunătățirilor funciare privind sistemele de gestionare a apei din România, pentru a susține agricultura performantă din România: https://cfro.ro/wp-content/uploads/2021/04/2021-04-23-Pozitie-Clubul-Fermierilor-Romani_alocare-financiara-imbunatatiri-funciare-in-PNRR_SENT.pdf.

Publicat în Comunicate

Clubul Fermierilor Români și Federația Națională „Cartoful” din România au semnat joi, 15 aprilie 2021, un protocol privind susținerea temelor de interes major pentru fermierii producători de cartof din România și pentru lansarea unor proiecte care să sprijine dezvoltarea și extinderea unui Plan Național Strategic al Cartofului, cu elemente specifice naționale, care să contribuie la susținerea sectorului. Semnatarii protocolului, din partea Clubului Fermierilor Români: Nicușor Șerban - președinte, Laszlo Becsek - vicepreședinte, Florian Ciolacu - director exectiv, iar din partea Federației Naționale „Cartoful” din România: Romulus Oprea - președinte, Cleonic Sucaciu - vicepreședinte, Ioan Moroianu - director executiv.

Cele două organizații urmăresc promovarea în comun a unor obiective, programe, proiecte și acțiuni către autoritățile guvernamentale și legislative din România și structurile specializate ale Comisiei Europene și Parlamentului European cu responsabilități în domeniile de interes (agricultură, mediu, cercetare, inovație și tehnologie).

Scopul acestei alianțe îl reprezintă promovarea și determinarea unor programe de alocare financiară de fonduri nerambursabile în domenii eligibile și de interes comun, mai ales din perspectiva Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Noua Politică Agricolă Comună (PAC), susținerea alocării în continuare către cartof a măsurilor de sprijin cuplat în noul exercițiu financiar european 2023-2027 și promovarea acordării unui ajutor de minimis pentru producătorii fiscalizați de cartof pentru consum din România, în scopul creșterii competitivității acestora cu ceilalți fermieri din Uniunea Europeană sau din afara acesteia.

Pentru realizarea obiectivelor propuse în cadrul acordului de colaborare se va constitui un grup de lucru format din reprezentanții Clubului și a Federației, care va acționa pentru identificarea și elaborarea propunerilor privind dezvoltarea sectorului cartofului la nivel național prin măsuri de finanțare și proiecte în cadrul Planului Național Strategic. Propunerile stabilite de comun acord în cadrul grupului de lucru vor fi transmise și promovate către autorități în cadrul reuniunilor oficiale ale Grupurilor de lucru pentru elaborarea Planului Național Strategic.

Cele două organizații vor face demersuri comune pentru susținerea sprijinului cuplat în cuantumul notificat către fermierii producători de cartofi pentru sămânță și timpuriu pentru industrializare pe baza cererilor actuale și viitoare, construcția mai multor depozite specializate, care să ajute fermierii să-și poată depozita producția de cartofi, implementarea Planului Strategic al Cartofului, crearea de branduri locale și naționale în sector‚ precum și implementarea unor eco-scheme aplicabile cartofului (cum ar fi refacerea humusului din sol).

Nicușor Șerban, președinte Clubul Fermierilor Români: „Alianța Clubului Fermierilor Români cu Federația Națională „Cartoful” din România este una strategică pentru dezvoltarea sectorului de cartof. Semnarea protocolului cu Federația reprezintă pentru Club prima relație de colaborare cu o asociație a fermierilor din România. Urmărim ca împreună cu Federația Națională „Cartoful” să susținem și să promovăm cât mai bine interesele fermierilor producători de cartof în fața autorităților, pentru ca acestea să înțeleagă cât mai bine ce se întâmplă în acest domeniu, cum se desfășoară activitatea și ce nevoi are acest sector pentru a se dezvolta. Scopul nostru este să sprijinim fermierii să le meargă mai bine, iar poporul român să mănânce cât mai multă hrană sănătoasă produsă în România. Mulțumim Federației pentru încrederea acordată, suntem conștienți că semnarea acestui protocol reprezintă hotărârea celor două organizații de a colabora și acționa împreună pentru a reprezenta fermierii care produc cartof, a doua pâine a țării”.

Romulus Oprea, președinte Federația Națională „Cartoful” din România: „Suntem onorați să colaborăm cu Clubul Fermierilor Români și apreciem susținerea acordată Federației de către Club în cadrul consultărilor care au avut loc până acum și a demersurilor comune la minister. Acest parteneriat este important pentru ambele organizații pentru că ne va oferi forță și vizibilitate care, sperăm, va genera rezultate pentru producătorii de cartof. Avem în față provocări și consider că le putem face față, apreciez eficiența Clubului în a organiza aceste întâlniri cu factorul politic și susținerea punctelor de vedere ale fermierilor. Este momentul să avem o voce unitară și văd în semnarea acestui protocol un prim pas pozitiv, care vine în sprijinul fermierilor pe care îi reprezentăm”.

Laszlo Becsek, vicepreședinte Clubul Fermierilor Români: „Mă bucur foarte mult că am ajuns în acest moment, ca oficial, cele două asociații să aibă un document pe baza căruia să lucreze împreună. Consider că este important ca această cultură să fie reprezentantă în cadrul Clubului, iar parteneriatul lansat cu Federația Națională „Cartoful”, care reprezintă toți producătorii de cartof din țară, va acționa în interesul acestor fermieri, indiferent de suprafața pe care o lucrează. Împreună cu Federația, care are experiență și expertiză în acest domeniu, urmărim să rezolvăm problemele specifice, să propunem și să facem demersurile necesare pentru adoptarea și implementarea unei strategii naționale de dezvoltare a sectorului cartofului, care are un potențial foarte mare să susțină consumul intern al României”.

Cleonic Sucaciu, vicepreședinte Federația Națională „Cartoful” din România: „Este un moment important pentru noi, producătorii, care ne menținem în continuare ca o forță prin Federația Națională „Cartoful” din România. Participăm la o acțiune necesară pentru a putea ieși în evidență în fața factorului politic (Ministerul Agriculturii, Guvern) și dorim să fim ascultați în continuare, inclusiv de Uniunea Europeană, care trebuie să afle care sunt problemele punctuale ale României în domeniul cartofului. Trebuie să eliminăm deficiențele cu care se confruntă acest sector în țara noastră. Apreciem sprijinul deosebit și implicarea Clubului, căruia îi mulțumim pe această cale. Ne bucurăm că avem acest protocol în baza căruia vom acționa împreună, pentru rezolvarea problemelor specifice sectorului, în beneficiul producătorilor de cartof”.

Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români: „Clubul Fermierilor Români are membri în toate asociațiile și federațiile agricole și vrea să aducă împreună cât mai mulți fermieri pentru a colabora și acționa în interesul lor, fără ca acest lucru să afecteze sau să interfereze cu statutul fermierilor în cadrul acestor asociații. Apreciem alianța cu Federația Națională «Cartoful» și avem încredere că, împreună, cele două organizații vor avea un parteneriat care va asigura dialogul cu reprezentanții autorităților responsabile pentru agricultură, va pune la dispoziția acestora argumente, studii de caz și analize de impact privind probleme specifice sectorului cartofului, în scopul promovării și  susținerii unor programe sau măsuri de finanțare prin fonduri naționale sau europene. Avem în vedere elaborarea, promovarea și desfășurarea de proiecte și programe care susțin dezvoltarea sectorului cartofului, prin adresarea unor teme conexe precum: creșterea capacității antreprenoriale, întărirea capacității de management, creșterea rezilienței și a capacității de management a riscului în fermele producătoare de cartofi, adaptarea continuă a prevederilor legale și fiscale, precum și creșterea capacității tehnologice de Agricultură 4.0”.

Ioan Moroianu, director executiv Federația Națională „Cartoful” din România: „Apreciem parteneriatul cu Clubul Fermierilor Români, pe care îl formalizăm astăzi prin semnarea acestui protocol de colaborare. Considerăm că această alianță va contribui la continuarea demersurilor făcute de Federație pentru susținerea intereselor fermierilor producători de cartof din țara noastră. Avem în vedere susținerea reciprocă a acțiunilor de interes comun cu impact pozitiv asupra dezvoltării sectorului cartofului în ceea ce privește cercetarea, producția și valorificarea acesteia. Elaborarea și implementarea unei strategii naționale va crește nivelul de atractivitate a sectorului cartofului pentru potențiali investitori naționali și străini”.

Despre Clubul Fermierilor Români

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă este o asociație non-profit și neguvernamentală a fermierilor din România. Membrii asociației sunt fermieri performanți care au modele de afaceri bazate pe inovație, tehnologie și bunele practici în agricultură, pentru creșterea competitivității și a valorii adăugate create în acest domeniu.

Obiectivul principal al Clubului Fermierilor Români este să asigure implicarea activă a membrilor săi în procesul de consultare și elaborare a reglementărilor europene și naționale în domeniul agricol, cu scopul de a crește performanța fermierilor din România.

Clubul Fermierilor Români lansează și derulează programe și proiecte concrete pe patru direcții strategice de acțiune: reprezentare, consiliere și consultanță, formare și leadership, informare și comunicare.

www.cfro.ro

Despre Federația Națională „Cartoful” din România

Federația Națională „Cartoful” din România este prima Federație din țară, înființată în anul 1991 de către fermieri și cercetători de la INCDCSZ Brașov cu stațiunile de cercetare aferente. Membrii federației sunt fermieri producători de cartof din toată țara, atât din zona tradițională de producere a cartofului, cât și din zonele de producere a cartofului extratimpuriu, timpuriu și de vară, procesatori de cartof și comercianți.

Federația Națională „Cartoful” din România reprezintă procentual 100% din producătorii de cartof pentru sămânță, 90% din producătorii de cartof pentru industrializare și 55% din producătorii de cartof pentru consum înregistrați la APIA. De asemenea, 60% din furnizorii de cartof către rețelele de magazine sunt membri ai Federației.

Federația Națională „Cartoful” reprezintă interesele membrilor săi, fiind un partener activ al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în elaborarea strategiilor și politicilor dedicate sectorului cartofului.

Obiectivul principal al Federației îl reprezintă salvarea cartofului în România, cultură aflată în evident declin în ultimii ani, prin creșterea competitivității, eficienței și profitabilității sectorului și contribuția la securitatea alimentară a țării, pentru a asigura din producția proprie necesarul de consum intern al acestui aliment de bază.

https://potato.ro/fncr

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment
Miercuri, 03 Februarie 2021 18:07

Cereale: Fermierii așteaptă prețuri mai bune

Piața cerealelor (grâu, porumb, rapiță și floarea-soarelui) la data de 1 februarie 2021, un raport realizat de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe – consultant senior și analist.

GRÂU

Prețurile grâului românesc în paritatea CPT Constanța au gravitat în jurul valorilor de 225-228 euro/tonă. Echivalentul pentru paritatea FOB Constanța este de 232-235 euro/tonă (282-285 USD/tonă). „Prețurile pot varia în mod pozitiv sau negativ cu 2-3 unități”, precizează Cezar Gheorghe.

În piața internă, interesul procesatorilor rămâne constant, cu niveluri de 1.070-1.080 lei/tonă (echivalent 221,5 euro/tonă sau 269 USD/tonă), în paritatea FCA ferme/siloz/bază. „Pe lanțul de vânzare, intermediarii oferă pentru loturile mici identificate în diverse locații circa 1.000 lei/tonă (echivalent 205 euro/tonă sau 250 USD/tonă). Pentru loturi mai mici, prețul poate coborî sub acest nivel. Se înregistrează tranzacții în aceste zile. Micii deținători, dar și cei care dețin loturi mai mari au început să tranzacționeze mărfuri, alimentați de căderea abruptă a prețurilor înregistrate în urmă cu câteva zile. Momentele de neliniște sunt firești, mai ales dacă sunt alimentate de scadențele la credite, ceea ce face ca piața să se miște, un lucru care nu s-a întâmplat des în ultimii ani”, punctează analistul.

Pentru noua recoltă, prețurile oferite de comercianți și procesatori sunt mai scăzute față de zilele trecute. „Dacă săptămână trecută observam cotații de 187 euro/tonă, minus 4-7 euro/tonă în cazul în care grâul este declasat, în săptămână aceasta, notăm medii de 180-182 euro/tonă, minus 5-7 euro/tonă cotații pentru grâul din recolta nouă. Toate prețurile reflectă nivelul de paritate CPT Constanța. Pentru o imagine completă, adăugați la prețul CPT 5-5,5 euro/tonă și veți regăsi prețul în FOB Constanța”, arată Cezar Gheorghe.

Procesatorii interni manifestă, la rândul lor, un interes deosebit pentru recolta nouă. Cotațiile lor pentru marfă cu livrare în unitățile de procesare sunt în jurul a 164-166 euro/tonă. Însă, în planul tranzacțiilor de grâu, activitatea a stagnat după căderea prețului pentru această marfă. Actorii din piață sunt încă ancorați în prețul precedent, iar piața este deosebit de calmă. Nu se înregistrează tranzacții notabile, fermierii așteptând revenirea la cotațiile anterioare.

În toamna lui 2020, în România, suprafața de grâu însămânțată este de 2.150.000-2.170.000 hectare. Este o suprafață în creștere față de anul trecut cu 100.000-120.000 de hectare. „Creșterea s-a făcut prin deplasarea asolamentului din cauza condițiilor secetoase din 2020”, explică analistul, care adaugă că, la acest moment, câmpurile din țara noastră arată bine spre foarte bine. „Încrederea în noua recoltă și în potențialul său este la cote înalte. Conform productivității cu care suntem creditați, și anume 4,73 tone/hectar, producția României ar depăși bariera celor 10.000.000 tone cu circa 300.000 tone. Acest aspect ne poziționează drept un jucător extrem de activ în bazinul Marii Negre. Ultimele licitații din Iordania pentru recolta nouă au dat acest semnal clar și puternic. Poziția geografică a României, cu un avantaj logistic față de vecinele ei, Rusia și Ucraina, potențialul de producție al acestui an agricol (din care extragem necesarul intern), ne duc la un potențial de export de peste 6.000.000 tone.”

În Rusia, lucrurile sunt departe de a se fi temperat. Fermierii sunt într-un moment în care vor să vândă către piața de export cât mai mult, astfel încât să scape de efectele taxei care va intra în vigoare din 15 februarie 2021, cu o dublare a ei începând cu 1 martie.

În ianuarie 2021, volumul de export al Rusiei a atins 3.300.000 tone, înregistrând o creștere de la an la an de 57% și un volum al vânzărilor de grâu în ianuarie care nu fost atins niciodată. „Încercăm să legăm lucrurile și constatăm că, după zvonul că taxa s-ar suspenda, coroborat cu data de 20-21 ianuarie 2021, când fondurile speculative au început să-și lichideze pozițiile, grâul a coborât abrupt cu circa 17 euro/tonă.”

Bazinul Mării Negre se învârte în jurul valorii de 228 euro/tonă MATIF, livrare martie 2021.

Diferența dintre prețul recoltei vechi și prețul recoltei noi se situează în mod normal la un nivel de 20 euro/tonă, însă, în ultima perioadă de timp, a depășit bariera de 35 euro/tonă. „Calmul zilei de vineri, 29 ianuarie 2021, ne-a indicat o diferență de aproape 30 euro/tonă”, a specificat consultantul Casei de Trading a Fermierilor.

PORUMB

Prețul porumbului românesc crește după reculul încasat în 20-21 ianuarie 2021. Dacă la acea dată cumpărătorii ofereau un maxim de 200-202 euro/tonă în paritatea CPT Constanța, vineri – 29 ianuarie, oferta se ridicase în jur de 212-214 euro/tonă. Cu o paritate de euro-dolar de 1,2137, prețul în USD/tonă este de 260.

„În piața internă, fermierii cu stocuri au interes de vânzare la un nivel de 960-980 lei/tonă, după ce, inițial, ridicaseră așteptările la 1.000 lei/tonă. Porumbul are încă potențial de dezvoltare la nivelul prețului, având în vedere cererea existentă și timpul rămas până la noua recoltă”, arată Cezar Gheorghe.

Prețul vecinilor ucraineni este aliniat cu cel al porumbului românesc, 260 USD/tonă CPT. Identic cu situația din România, și în rândul fermierilor ucraineni, așteptările sunt puțin mai mari, cu toate că un acord al guvernului cu exportatorii limitează potențialul de export la 24.000.000 tone.

Prețurile pentru recolta nouă rămân la nivelul de 160 euro/tonă în paritatea CPT Constanța, deși nivelul ar trebui să se situeze la 164 euro/tonă, susține analistul.

RAPIȚĂ

Cotațiile semințelor de rapiță gravitează în jurul valorii de 400 euro/tonă. Cumpărătorii oferă prețul echivalent MATIF august 2021, minus 2-4 euro/tonă, în paritatea CPT fabrica de procesare.

În vestul României, indicațiile pentru rapiță în paritatea FOR (Free on Rail), adică încărcată în tren liber de sarcini, se cotează la valori echivalente MATIF august 2021, minus 15 euro/tonă. „Tranzacții se înregistrează în toată România. Remarcăm și notăm existența unei prudențe în contractare – nu mai mult de o tonă la hectar”, precizează Cezar Gheorghe.

Suprafața însămânțată cu rapiță în România, în toamna 2020, este estimată la 380.000 de hectare. „Principalul factor generator de preț în cazul rapiței rămâne în continuare prețul energiei și consumul generat de industria de transport. Prețul barilului de petrol în Brent este unul destul de pozitiv, circa 56 USD, deci motivele de stabilitate sunt la locul lor. Odată cu demararea campaniei de vaccinare la nivel european, transporturile de marfă și persoane vor cunoaște valori mai ridicate decât cele din prezent și, astfel, al doilea factor de piață al rapiței vă influența pozitiv prețul acesteia”, susține analistul.

FLOAREA-SOARELUI

În România, recolta veche se tranzacționează la nivelul de 665 USD/tonă CPT procesator.

Recolta nouă se indică la nivelul de 470 USD/tonă CPT Constanța și 460 USD/tonă CPT procesator. „Nivelul este o indicație de intenție. Contractele nu se semnează, cu excepția unui intermediar care a pariat deja pe presiunea de recoltă sau pe recuperarea vânzărilor de inputuri. Însă, drumul semințelor de floarea-soarelui este lung. Mai avem cel puțin 45-50 de zile până la începerea semănatului, că să nu mai aducem în discuție elementul vreme în perioada martie-mai și căldurile din iulie-august. Bonusul pentru floarea-soarelui cu conținut ridicat de acid oleic, este unul timid, de circa 30 USD/tonă, semn că HoReCa nu va avea încă un potențial ridicat prin cerere în această vară, din motivele pandemiei care a lovit extrem această industrie”, a încheiat Cezar Gheorghe.

Pentru raportul complet privind piața cerealelor, din data de 1 februarie 2021, accesați link-ul: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-1-februarie-2021/

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment
Marți, 12 Ianuarie 2021 15:47

Prețurile cerealelor la început de an

Piața cerealelor (grâu, porumb, rapiță, floarea-soarelui și soia), la data de 12 ianuarie 2021, un raport realizat de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe – consultant senior și analist.

GRÂU

Grâul românesc se tranzacționează în aceste zile la nivel de 1.000 lei/tonă FCA ferme. Poziția geografică pe harta României a acestor tranzacții este variată, astfel că, în funcție de costurile logistice, acestea au parități în condiția CPT Constanța la nivel de 215-218 euro/tonă, echivalent cu 1.050-1.070 lei/tonă. „Fermierii care au putut stoca și aștepta văd roadele așteptării. Desigur, această decizie a presupus și costuri financiare suplimentare pentru depozitare și operațiunile de fumigare, aerare, precum și asumarea perisabilităților aferente”, spune Cezar Gheorghe.

Analistul adaugă că prețurile pentru recolta nouă se situează la nivelul de 177-178 euro/tonă, cu livrare iulie 2021, echivalent 867–870 lei/tonă. „După cum puteți observa, avem o diferență de recolte de circa 40 euro/tonă și un nivel de referință față de Euronext Septembrie 2021 de 17 euro/tonă”, punctează Cezar Gheorghe.

Ucraina tranzacționează grâul cu proteină 11,5% la nivelul de 273 USD/tonă în FOB. Convertit în euro, acesta conduce la nivelul de 223 euro/tonă în FOB, baza CPT fiind deci 216-218 euro/tonă, similar cu Portul Constanța. „Echivalentul de vânzare calculat cu tot cu taxă din fermele rusești atinge un nivel de 285-290 USD/tonă, deci sunt efectiv necompetitive”, menționează consultantul Casei de Trading a Fermierilor.

PORUMB

Porumbul românesc s-a potențat în ultimele două-trei zile din punct de vedere al prețului, plecând de la un nivel al tranzacțiilor de 185 euro/tonă, în perioada dintre Crăciun și Anul Nou și atingând nivelul de 198-199 euro/tonă în paritatea CPT Constanța. „Acest aspect se datorează în principal factorului Argentina, care a sistat fluxul de export până la data de 1 martie 2021, cumpărătorii revenind astfel în bazinul Mării Negre, forțați și de cererea iminentă a UE de import porumb. Turcia, de asemenea, este jucător pe piața importurilor și acum două zile organizase licitație pentru cantitatea de 155.000 de tone. Fermierii americani au intenția clară de a mări suprafețele care vor fi însămânțate cu porumb în 2021, efect al prețului susținut de cererea Chinei. Pe baza indicațiilor bursiere de astăzi, estimăm un preț al recoltei noi în jurul valorilor de 167-169 euro/tonă CPT Constanța. Bazinul Mării Negre este un rezervor de porumb în aprovizionarea țărilor din UE, Turcia, precum și a destinațiilor îndepărtate precum China”, arată Cezar Gheorghe.

RAPIȚĂ

Rapița gravitează în jurul valorii de 400 euro/tonă, conform Euronext Paris. Cotațiile actuale pentru recolta nouă de rapiță (august 2021) sunt în jurul valorilor de minus 8 euro/tonă, identice cu cele ale exportatorilor din portul Constanța. Deși nivelul prețului este unul ridicat, așteptările sunt și mai ridicate, în jurul valorilor de 400 euro/tonă FCA ferme, adică 2.000 lei/tonă.

FLOAREA-SOARELUI

Tranzacțiile sunt foarte mici, însă nivelul uleiului brut de 1.290-1.300 USD/tonă reflectă prețul potențial de 635 USD/tona de marfă în paritatea CPT Constanța, explică Cezar Gheorghe. „Comparat cu prețul uleiului brut din septembrie 2020, adică 880 USD/tonă, creșterea cu 48% este foarte mare. Factorul principal a fost tot seceta din 2020, care a diminuat dramatic recolta de floarea-soarelui din România, Ucraina și Rusia. Prețul uleiului de palmieri și al uleiului de soia, precum și cererea susținută din țări ca India au făcut ca prețul uleiului brut să evolueze până la acest nivel”, a continuat analistul.

SOIA

Problemele din Argentina, diminuarea recoltei din America de Sud, faptul că recolta a două de soia din Argentina este incertă, coroborat cu cererea constantă de proteină a Chinei, fac ca acest produs să aibă o tendință ascendentă în preț încă din debutul lui 2021. „Evoluția însă a început la nivelul lunii mai 2020, plecând de la 311,5 USD/tonă, și atingând astăzi un nivel de 503,4 USD/tonă la CBOT”, a precizat Cezar Gheorghe.

Pentru raportul complet al Casei de Trading a Fermierilor, din data de 12 ianuarie 2021, privind piața cerealelor, accesați link-ul: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-12-ianuarie-2021/

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment
Duminică, 27 Decembrie 2020 17:51

Prețul grâului românesc din recolta 2021

Într-o comunicare transmisă membrilor de către Clubul Fermierilor Români, pe 24 decembrie 2020, este analizat ritmul de ieșire a mărfurilor din portul Constanța, precum și prețul pentru recolta nouă de grâu, din 2021.

Acum, spre finalul anului, ritmul de ieșire a mărfurilor din portul Constanța s-a intensificat. „Astfel, dacă în prima parte a lunii decembrie notam un cumul de circa 400.000 tone porumb recoltă 2020 și grâu circa 150.000 tone, ultimele zece zile din decembrie ne arată volume sporite ale exportului aducând în plus față de ceea ce notasem deja 500.000 tone de porumb și 200.000 tone grâu. Cumulând cu finalul lunii noiembrie putem spune că 1.000.000 tone de porumb au fost executate ca și expediere în circa 30 de zile, împreună cu circa 350.000 tone de grâu”, precizează Cezar Gheorghe, consultant senior și analist, care realizează săptămânal rapoartele Casei de Trading a Fermierilor privind piața cerealelor.

Analistul susține că avem indicații fizice asupra prețului grâului recoltei 2021. În seara zilei de 23 decembrie 2020 au fost anunțate rezultatele licitației de grâu Iordania MIT, cu livrare 15-30 iulie 2021. Au fost trei oferte de grâu românesc din care doar una a fost acceptată, fiind foarte competitivă în raport cu celelalte două, respectiv Agrochirnogi 286.75 USD/CIF AQABA – respins; Cerealcom Dolj 284 USD/CIF AQABA – respins; Ameropa 254 USD/CIF AQABA – acceptat 60.000 tone.

În acest context, susține Cezar Gheorghe, se poate calcula, la data de 24 decembrie 2020, prețul CPT Constanța pentru grâul românesc din recolta 2021, după cum urmează: se extrag costurile de transport (19 USD/tonă), se extrag costurile de participare la licitație, garanții și altele (5 USD/tonă) și rezultă un preț în FOB Constanța de 230 USD/tonă.

„Convertim în moneda euro, la paritatea din acest moment, 1.2195 USD-EURO și ne rezultă 188,6 euro/tonă în FOB, adică încărcat în navă în Constanța. Pentru a exprima prețul în CPT Constanța, deducem 9-10 euro, reprezentând costul fobbing-ului și marja de trading a exportatorului și avem cifra de 178,6-179 euro/tonă, adică la cursul din 24 decembrie - 870 lei/tonă. Cu toate acestea, avem aici o variabilă, și anume paritatea euro-dolar. În cazul în care dolarul se întărește în fața euro, vom avea un preț mai mare, iar reversul ne va aduce un preț mai mic. Prețul de 230 USD/tonă este identic cu cel al Bursei Marii Negre la Grâu, ceea ce ne relevează că vânzarea a fost dublată de HEDGE, pentru eliminarea riscului. Avem o diferență deci de 40 USD/tonă între recolta veche și recolta nouă. Cu siguranță, acest lucru se va subția din ambele capete din următoarele motive, anume recolta veche va coborî la preț începând cu luna aprilie, moment în care cumpărătorii încep să vadă la orizont recolta nouă și sunt acoperiți, referindu-ne aici la utilizatorii finali; recolta nouă va suferi o scădere a prețului după ieșirea din luna februarie și începutul lunii martie, când recoltele viitoare se pot evalua mult mai bine, datorită sfârșitului de iarnă”, explică Cezar Gheorghe.

https://cfro.ro/notificare-importanta-pentru-membrii-clubului-fermierilor-romani/

 Abonamente Revista Fermierului – ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment
Pagina 1 din 3

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

grundfos iunie2021

TPV RF 300x250 2

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista