combaterea daunatorilor - REVISTA FERMIERULUI
Căutare - Categorii
Căutare - Contacte
Căutare - Conținut
Căutare - Fluxuri știri
Căutare - Etichete
Căutare - articole

Afişez elemetele după tag: combaterea daunatorilor

Modificările climatice din ultima perioadă, tehnologiile minime de lucru ale solului și retragerea substanțelor active insecticide de la utilizare, sunt o temă și o provocare foarte serioasă în orice fermă agricolă din punct de vedere al combaterii dăunătorilor și ținerea sub control a rezervei biologice a acestora.

Mospilan 20 SG Eficacitatea japoneza impotriva daunatorilor

Tinerele plante de rapiță răsărite sunt vulnerabile la numeroși dăunători. În toamnă, un dăunător deosebit de periculos pentru plantele de rapiță este viespea rapiței (Athalia rosae), care în stadiul de larvă atacă frunzele tinerelor plante, distrugând limbul foliar (partea mai moale a frunzei).

Atacul larvelor viespii rapiței

Soluția propusă de Summit Agro România pentru combaterea acestui dăunător este Mospilan 20 SG, un insecticid sistemic cu efect de lungă durată, ce controlează cei mai importanți dăunători din cultura de rapiță, pe toată perioada de vegetație. 

Logo Mospilan MOV

De ce merită să folosiți Mospilan 20 SG 

 

  • Spectru larg de aplicare - combate cei mai periculoși dăunători ai rapiței. Indispensabil în cazul invaziilor mixte de dăunători atât în prima etapă de vegetație - toamna, cât și în primăvară, la reluarea vegetației culturii.

  • Doze mici și economii - 150 g/ha este doza optimă utilizată pentru combaterea dăunătorilor din cultura de rapiță.

  • Acționează sistemic - pătrunde în plantă și este distribuit în țesuturi, contribuind la combaterea eficientă a dăunătorilor inclusiv în zone mai greu accesibile tratamentului de contact.

 

Mod de acțiune

 

Mecanismul de acțiune îndelungată a substanței active a Mospilan 20 SG asigură o eficacitate ridicată în combaterea dăunătorilor din cultura de rapiță datorită perioadei extinse în care dăunătorii intră în contact cu produsul. Acesta acționează prin paralizarea sistemului nervos al dăunătorilor, ceea ce duce la încetarea hrănirii și, în consecință, la moartea lor.

Imediat după aplicarea produsului, dăunătorii încetează să se mai hrănească, iar moartea lor survine în câteva ore. Prin urmare, eficacitatea Mospilan 20 SG trebuie evaluată după trecerea unui anumit timp de la aplicarea sa.

 

Protecție eficientă a rapiței în toate condițiile

 

Tratamentele pot fi aplicate pe tot parcursul sezonului de creștere a rapiței de primăvară. Produsul este eficient indiferent de temperatură. Aceasta înseamnă că produsul controlează nu numai viespea rapiței, ci și gărgărițele tulpinii (Ceutorhynchus napi), la temperaturi scăzute, sau gândacul lucios (Meligethes aeneus), la temperaturi ridicate.

Program tratamente RAPITA

 

Spectru larg de acțiune

 

Spectrul larg de acțiune al insecticidului permite combaterea dăunătorilor din cultura de rapiță. Este soluția ideală în combaterea apariției din ce în ce mai frecvente a infestărilor mixte cu dăunători în cultură.

Mospilan 20 SG daunatori combatuti

 

Bune practici pentru protecția insecticidă, în primăvară, a rapiței

 

Protecția completă a rapiței pe tot parcursul sezonului de creștere ar trebui să ia în considerare anumite aspecte cheie: în primul rând, monitorizarea adecvată și sistematică a culturilor de rapiță, iar în al doilea rând, rotația produselor și selectarea substanței active adecvate pentru a combate dăunătorii. Aplicarea integrată a acestor măsuri contribuie la combaterea eficientă a principalilor dăunători ai rapiței și la protejarea potențialului de producție și a rentabilității culturii.

Compania Summit Agro România, parte a grupului japonez Sumitomo Corporation, pune la dispoziția fermierilor două insecticide japoneze care și-au demonstrat până în prezent eficacitatea în combaterea celor mai importanți dăunători din cultura de rapiță: Mospilan 20 SG și Wizard.

logo Wizard

Insecticid inovator, dezvoltat de Summit Agro, Wizard conține substanța activă esfenvalerat, formulată în emulsie apoasă și combate dăunători din ordinul lepidopterelor, afidelor, coleopterelor și insecte minatoare. Acționează prin contact și ingestie asupra dăunătorilor și are efect repelent. Prezintă activitate reziduală odată ce a fost aplicat, chiar și în condiții de acțiune directă a razelor solare. Este un produs cu stabilitate ridicată în ceea ce privește degradarea foto-termică.

Tratamentele se execută la avertizare sau la apariția primilor dăunători în cultură, în condițiile respectării PED (Pragului economic de dăunare).

 

Articol de: ing. IONUȚ MOCANU, director regional de vânzări Summit Agro România

RGB Sumi Agro imagotype CMYK positive HIGH

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Protecția plantelor

Cu o recoltă de 2,53 milioane de tone în 2025, potrivit datelor raportate de Institutul Național de Statistică¹, România continuă să fie un furnizor important de legume proaspete atât pentru consumatorii interni, cât și pentru piețele europene. Cu toate acestea, transformarea potențialului de producție în calitate constantă și profit necesită o gestionare eficientă a riscurilor care pot afecta culturile pe parcursul sezonului, în special a dăunătorilor care pot afecta rapid sănătatea plantelor.

În solarii, unde temperaturile stabile și condițiile protejate favorizează dezvoltarea rapidă a populațiilor de dăunători, producția de legume poate fi afectată. Pentru a proteja producția, calitatea și continuitatea recoltelor, fermierii se bazează pe soluții de protecție a plantelor care combină eficacitatea dovedită cu flexibilitatea necesară sezonului de recoltă.

Un exemplu despre modul în care producătorii își pot consolida reziliența culturilor în fața presiunii dăunătorilor vine de la ferma de familie administrată de Doru Dinu, împreună cu fratele și tatăl său, în Izbiceni, județul Olt. Aceștia cultivă aproape patru hectare de legume în sistem protejat, concentrându-se în principal pe tomate și ardei și, ocazional, pe cultivarea vinetelor pentru producția de toamnă. În sezon, ferma produce zilnic între 40 și 50 de tone de legume, care sunt livrate către canalele de vânzare en-gros și retail în șapte până la zece camioane.

Timp de mai multe sezoane, cultivatorii s-au confruntat cu o presiune constantă din partea insectelor, care risca să afecteze starea plantelor și calitatea culturilor. În căutarea unei soluții, au aplicat pentru prima dată insecticidul Closer™ încă de la lansarea sa, în urmă cu cinci ani. „La tomate l-am aplicat în principal împotriva Trialeurodes vaporariorum, cât si la ardei. A funcționat foarte bine și, de cele mai multe ori, l-am utilizat când observam primele semne de atac. Dacă aștepți prea mult, insectele se înmulțesc rapid, iar plantele au de suferit: frunzele sunt afectate, calitatea scade și pierzi o parte din recoltă. Intervenția la primele semne menține cultura sănătoasă și previne pierderi mai mari”, a precizat Doru Dinu.

Dezvoltat de compania internațională de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience, Closer™ conține molecula Isoclast™, care și-a demonstrat eficacitatea în condițiile de temperatură ridicată specifice serelor.

Greenhouse Crops Corteva Agriscience 2

După ce a experimentat performanțele sale pe parcursul mai multor sezoane, Doru Dinu consideră acum insecticidul Closer™ un instrument esențial pentru protecția culturilor din solarii. Fie că este utilizat preventiv sau ca răspuns la apariția focarelor de dăunători, produsul a oferit un control fiabil în condiții dificile, contribuind la menținerea calității plantelor și a potențialului de producție. Rezultatele pozitive au determinat includerea sa constantă în programul anual de tratamente al Cooperativei Agricole AgroLegBio, la înființarea căreia a contribuit legumicultorul din Izbiceni - Olt.

În calitate de fermier, Doru Dinu remarcă faptul că dispariția treptată de pe piață a unor substanțe active consacrate creează dificultăți reale pentru sector: „Nu este niciodată un lucru bun atunci când un produs consacrat, pe care oamenii se bazează, este retras de pe piață. Acest lucru creează probleme reale atât la nivelul fermei, cât și pe partea de comercializare. Fără instrumente de încredere, devine mult mai dificil să menții plantele sănătoase și să livrezi constant produse de calitate către piață”.

Pe măsură ce cerințele pieței continuă să crească, un control eficient al dăunătorilor rămâne esențial pentru stabilitatea producției, iar experiența lui Doru Dinu demonstrează modul în care o strategie adecvată de protecție a culturilor contribuie la asigurarea producției, a calității și a continuității aprovizionării.

1 https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/prod_veg_r25.pdf

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Protecția plantelor

În vara anului 2025, pentru prima dată în țara noastră, am găsit în tulpinile de floarea-soarelui larvele unui cerambicid. În literatura de specialitate din România nu este menționat nici un dăunător al tulpinilor la floarea-soarelui. Accidental, putem găsi uneori larve de Ostrinia nubilalis. De aceea, am rămas surprinsă de larvele găsite în tulpini în timp ce făceam observații pentru a stabili incidența și intensitatea atacului de Macrophomina phaseolina. Primele larve le-am găsit într-o cultură de floarea-soarelui din Slobozia, atacată masiv de fungul Macrophomina phaseolina. Plantele erau frânte în procent mare din cauza putregaiului cărbunos. Pe lângă patogen, în tulpini am găsit larve de Mordellistena parvula și Agapanthia dahli, care au ajutat și ele la frângerea tulpinilor. După Slobozia, am găsit larve de Agapanthia dahli și la Constanța. Desigur că, ulterior am verificat și culturile de floarea-soarelui de pe teritoriul Stațiunii Didactice a USV Timișoara și am constatat prezența larvelor în tulpini.

Agapanthia dahli pe floarea-soarelui la 5 iunie 2026

Agapanthia dahli pe floarea soarelui la data de 05.06.2026

După recoltat, plantele cu larve se observă ușor, deoarece în tulpinile tăiate se vede un orificiu destul de mare în măduvă. Dacă secționăm, găsim larva în partea bazală a tulpinii. În timpul observațiilor am găsit câte o singură larvă în tulpină și foarte rar două. Cele mai mari larve aveau între 28 - 30 mm lungime.

La data de 19 mai 2026 am văzut primii adulți de Agapanthia dahli pe plante de Carduus sp. și Cirsium sp. de la marginea unei sole unde anul trecut a fost floarea-soarelui. La 5 iunie 2026 am găsit și primii adulți într-o cultură de floarea-soarelui aflată în vecinătate. În perioada următoare voi urmări evoluția dăunătorului în culturile de floarea-soarelui de pe teritoriul SDT - USVT.

Documentarea pe care am realizat-o cu privire la prezența dăunătorului la floarea-soarelui în România a fost una anevoioasă, deoarece nu am găsit date. Este posibil să existe, dar să nu fie accesibile. Totuși, în căutările mele, am găsit un articol scris în anul 1960 de Romașcu et al. cu titlul „Un dăunător puţin cunoscut - croitorul floarei-soarelui (Agapanthia dahli Richt)”. Se pare că, de atunci și până în prezent a rămas tot necunoscut. Este posibil ca, în viitor, acest dăunător să își facă simțită prezența tot mai mult în culturile de floarea-soarelui din România. În unele țări din Europa este considerat un dăunător important la floarea-soarelui, iar în altele minor.

Larvă de Agapanthia dahli în tulpină de floarea-soarelui. Foto realizată la Slobozia în anul 2025

Larvă de Agapanthia dahli în tulpină de floarea soarelui. Foto realizat la Slobozia în anul 2025

 

Răspândire și plante gazdă

 

Agapanthia dahli este un cerambicid răspândit în estul și sudul Europei și nu numai, în zonele de stepă și silvostepă. După Slama (1998), specia a fost raportată în mai multe țări din Europa, printre care și România. Plantele gazdă preferate sunt în mare parte din familiile botanice Asteraceae și Apiaceae, speciile fiind reduse (Horvath &Hotvoni, 2001; David'yan, 2008; FAO, 2021). Ciclul de viață îl parcurge pe specii de Carduus, Onopordon, Cirsium, Helianthus, Heracleum, Daucus, Ferula (Slama, 1998; FAO, 2021). Dascălu et al. (2006) citează pe Mitroiu (2004) cu Agapanthia dahli la Sambucus ebulus în Iași și pe Romașcu et al. (1960) la floarea-soarelui.

Câteva țări vecine au raportat Agapanthia dahli ca dăunător al florii-soarelui. Amintesc Ungaria (2001), Bulgaria, Ucraina (se află pe lista dăunătorilor de la floarea-soarelui alături de Mordellistena parvula) – Gornovska&Fedorenko, 2014; FAO, 2021. În România, acest cerambicid nu se află pe lista dăunătorilor de la floarea-soarelui.

Agapanthia dahli pe spic de grâu

Agapanthia dahli pe spic de grâu

 

Biologia dăunătorului

 

Agapanthia dahli are o generație la un an sau la doi ani, în funcție de condițiile climatice (Slama, 1998). Larvele iernează în tulpină la înălțimea de 8 până la 80 cm sau în colet. Uneori pot fi găsite și în rădăcina pivotantă. Primăvara se transformă în pupe, iar primii adulți pot fi observați începând cu luna aprilie. După împerechere, femelele rod cavități (fante de ovipoziție) în tulpinile de floarea-soarelui și depun ouăle, unul câte unul. O femelă poate depune până la 50 de ouă (David'yan, 2008; FAO, 2021).

719909058 122259523028088675 868460725455624900 n

Adulții au lungimea corpului cuprinsă între 9,5 - 22 mm. Corpul are culoare inchisă și prezintă pubescență galben - verzuie sau galben - portocalie strălucitoare pe partea dorsală și peri ruginii (Lazarov, 2013). Antenele sunt mai lungi decât corpul și sunt formate din 12 segmente. Primele două segmente sunt negre, iar restul au culoare gălbuie sau gălbuie - roșietică în partea bazală și neagră în cea apicală. Pe pronot are trei benzi longitudinale galbene (David'yan, 2008). Masculul este mai mic decât femela. Femelele au dimensiunea corpului cuprinsă între 12 - 21 mm, iar masculii între 9,5 - 16 mm (Lazarov, 2013). Pot fi observați pe plantele gazdă din aprilie până în iulie. La început îi vedem cel mai adesea pe specii de Carduus și Cirsium, după care în culturile de floarea-soarelui (Bense, 1995; Slama, 1998).

Agapanthia dahli pe Cirsium arvense (plantă gazdă)

Agapanthia dahli pe Cirsium arvense plantă gazdă

Femelele depun ouăle în tulpina gazdei (la înălțimea de 90 cm), în cavități pe care le rod înainte de depunere. Ouăle au formă cilindrică și culoare alb - lăptoasă mată. Larvele pot ajunge la dimensiunea de 20 - 27 mm. Corpul este lung și îngust, de culoare albă – gălbuie, iar capul maroniu - deschis și uneori aproape negru. Nu au picioare și se hrănesc în tulpini (FAO, 2021). Pupele au lungimea de 18 - 20 mm, sunt alungite și localizate în tulpina subterană (FAO, 2021).

 

Daune

 

Stadiul larvar este cel care produce daune. Larvele sapă galerii mari în tulpini, de sus în jos. În urma hrănirii, tulpinile pot crăpa. În consecință, randamentul semințelor va fi scăzut, la fel și conținutul de ulei. Daunele cele mai severe apar de obicei la culturile de floarea-soarelui semănate mai târziu (David'yan, 2008). Plantele atacate sunt predispuse la frângere, mai ales când intervin furtuni puternice sau sunt infectate cu Macrophomina phaseolina (observație personală).

Galerie în măduvă

Galerie în măduvă

 

Managementul integrat

 

Monitorizarea dăunătorului este importantă și se face după recoltare. În fiecare solă se aleg 20 de puncte de sondare. În fiecare punct se verifică tulpinile cu rădăcini de pe un metru pătrat. Se numără larvele din tulpini, apoi se calculează numărul mediu la metrul pătrat.

Măsuri agrotehnice

În cazul acestui cerambicid, măsurile agrotehnice sunt foarte importante. Populațiile pot fi reduse prin:

  • Semănat timpuriu;

  • Respectarea rotației;

  • Distrugerea buruienilor gazdă;

  • Arătură adâncă toamna;

  • Tocarea și îngroparea resturilor vegetale sau îndepărtarea acestora după recoltat (David'yan, 2008).

Orificii în tulpini. Se văd foarte bine după recoltat

Orificii în tulpini. Se văd foarte bine după recoltat

Măsuri chimice

Combaterea chimică se face în perioada de vegetație, doar atunci când se impune, în urma monitorizării apariției adulților în câmpurile de floarea-soarelui. Momentul optim este atunci când adulții sunt în perioada de hrănire și împerechere, înainte ca femelele să depună ouă. Larvele nu pot fi combătute din cauza modului de hrănire ascuns (în tulpini).

În România dăunătorul nu este cunoscut așa că, nici insecticide omologate nu există. În țările vecine (Ucraina, de exemplu) se recomandă stropiri cu lambda-cihalotrin sau clorantraniliprol + lambda - cihalotrin (FAO, 2021).

720011117 122259522356088675 4596408645056053095 n

Bibliografie
Bense U., 1995. Longicorn beetles: Illustrated key to the Cerambycidae and Vesperidae of Europe. Weikersheim: Margraf.
David'yan G. E., 2008. Agapanthia dahli (Richt.) - Long-horned beetle, sunflower long-horned beetle. In Interactive agricultural ecological atlas of Russia and neighboring countries: Economic plants and their diseases, pests and weeds [online], eds. A. N. Afonin, S. L. Greene, N. I. Dzyubenko, and A. N. Frolov. Available at http://www.agroatlas.ru/en/content/pests/Agapanthia_dahli/.
FAO, 2021. Pests of economic importance in Ukraine - Integrated pest management manual. Budapest, 186 pp. [24 - 25], https://doi.org/10.4060/cb3909en.
Gornovska S. V., Fedorenko V. P., 2014. Pests of sunflower crops in north steppe of Ukraine, Protection and quarantine of plants, Issue 60, 554 - 558.
Horvath Z., Hatvani. A., 2001. Uj kartevo a napraforgon: A sargagyurus bogancscincer (Agapanthia dahli Richt.). In 6 Tiszantuli novenyvedelmi forum, 6 - 8 November 2001, Debrecen, Hungary, ed. G. K. Kovics, 118 – 120.
Horvath Z., Bukaki G., 1988. Ujabb adatok a napraforgon karosito Agapanthia dahli Richt. (Coleoptera: Cerambycidae) biologiajahoz. Novenyvedelem 24: 298 – 302.
Lazarev M., 2013. A new subspecies of Agapanthia dahli (C.F.W. Richter, 1820) from North - East Kazakhstan (Coleoptera: Cerambycidae). 9. 10.5281/zenodo.6482515.
Romaşcu E., Ivaşcu V., Gănescu A., 1960. Un dăunător puţin cunoscut - croitorul floarei-soarelui (Agapanthia dahli Richt.) Natura, 6: 85-87.
Sláma M. E. F., 1998. Tesaříkovití - Cerambycidae České republiky a Slovenské republiky/Cerambycidae of the Czech Republic and Slovak Republic. Milan Sláma private printing, Krhanice, 383 pp [pages 350-351].

 

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Cum vă puteți proteja culturile de Fusarium graminearum

 

Gândacul bălos, prezent în culturile de cereale păioase

 

În culturile de cereale apare făinarea

Publicat în Protecția plantelor

Ce înseamnă că un produs de protecție a plantelor este autorizat în România? Potrivit Autorității Naționale Fitosanitare (ANF), autorizarea înseamnă că produsul a fost evaluat și autorizat oficial pentru utilizare în România. Nu este suficient ca un produs să fie eficient. El trebuie analizat și din punctul de vedere al siguranței pentru oameni, pentru mediu, pentru culturi și al modului în care poate fi folosit: la ce culturi, împotriva căror boli, dăunători sau buruieni, în ce doză, de câte ori, în ce perioadă și în ce condiții.

„De aceea, un produs pentru protecția plantelor autorizat, de exemplu, în Italia nu poate fi folosit automat și în România. Chiar dacă este autorizat într-un alt stat membru al Uniunii Europene, folosirea lui la noi este legală doar dacă produsul are și autorizație valabilă în România sau dacă trece printr-o procedură legală de recunoaștere ori autorizare aplicabilă și pentru țara noastră. Regulamentul european spune clar că un produs de protecție a plantelor poate fi pus pe piață și utilizat doar dacă este autorizat în statul respectiv”, arată ANF.

Autorizarea produselor de protecție a plantelor este necesară deoarece de la o țară la alta pot exista diferențe legate de climă, culturi, presiunea dăunătorilor, condițiile agricole și măsurile de protecție a mediului. Din acest motiv, autorizația nu se transferă automat dintr-un stat în altul.

„Cu alte cuvinte, faptul că un produs este autorizat în Italia nu înseamnă automat că este legal și potrivit pentru utilizare în România. Pentru a putea fi folosit aici, el trebuie să fie aprobat și pentru condițiile din România, conform legii”, conchide ANF.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Pentru legumicultori, combaterea dăunătorilor rămâne una dintre cele mai mari provocări, mai ales în perioada de vară, când afidele, tripsul, musculița albă sau omizile pot compromite rapid culturile. În căutarea unor soluții eficiente, dar totodată sigure pentru plante și mediu, fermierii au acum la dispoziție un aliat de încredere: Spruzit®, un insecticid biologic cu spectru larg de combatere a dăunătorilor din culturile horticole, produs de compania germană Neudorff GmbH și distribuit în România de Holland Farming Agro.

Spruzit® combină puterea piretrinelor naturale, extrase din flori de crizantemă, cu ulei de rapiță oferind un efect rapid și sigur împotriva dăunatorilor. Astfel, piretrinele acționează direct asupra sistemului nervos al insectelor, producând efectul de șoc, iar uleiul de rapiță are efect fizic, acoperind corpul dăunătorilor și blocându-le respirația. În plus, conținutul de ulei ajută la reducerea virușilor transmisibili de dăunători. Această combinație îl face eficient, sigur și compatibil cu agricultura ecologică, ideal pentru protecția plantelor.

Totodată, Spruzit® este un partener valoros în gestionarea rezistenței dăunătorilor integrându-se perfect în programele de combatere integrată (IPM). Acționează prin contact, fără să intre în țesutul plantei, și se degradează rapid, astfel, nu lasă reziduuri în fructe și poate fi folosit în perioadele de recoltare.

Spruzit® este omologat în România conform Certificat nr. 657PC/2020 și este aprobat pentru utilizare în agricultura ecologică.

 

Recomandări de aplicare în legumicultură

 

Momentul și doza de utilizare a lui Spruzit® depind de dăunătorii vizați și de înălțimea culturii sau cât de dezvoltat este aparatul foliar al plantei tratate. În general, sunt necesare două aplicări pentru majoritatea culturilor, iar pentru unele până la patru aplicări.

Spruzit® se aplică prin pulverizare fină, folosind un volum mare de apă, astfel încât soluția să acopere uniform întreaga plantă, inclusiv partea inferioară a frunzelor. Pentru eficiență maximă, tratamentele se realizează dimineața devreme sau seara, la temperaturi sub 25°C, evitând lumina directă a soarelui.

  • Controlează eficient mai mulți dăunători cu un singur tratament;

  • Nu lasă reziduuri – perfect pentru legume care merg direct către piață sau supermarket;

  • Partener valoros pentru gestionarea rezistenței în cadrul programului de combatere integrată (IPM);

  • Timp de pauză foarte scurt;

  • Permite introducerea rapidă și sigură a insectelor utile după aplicare;

  • Poate fi folosit și în fermele ecologice.

 

Experiența unui fermier care folosește Spruzit®

 

„Folosesc Spruzit® de două sezoane pe cultura de tomate și ardei, pe care le valorific direct în supermarket. Ceea ce mă bucură cel mai mult este că produsul nu lasă reziduuri în fructe și are un timp de pauză foarte scurt. Pot recolta rapid după tratamente, fără griji legate de analizele de reziduuri. Clienții mei știu că legumele sunt sănătoase și sigure pentru consum. Pentru mine, Spruzit® a devenit un partener de încredere în fermă”, arată Filigeanu Bombonel, legumicultor din județul Olt.

bombonel

 

Spruzit®, partenerul natural al legumicultorilor: siguranță, eficiență și protecție pentru cultură, fermier și consumator

 

Lansat în România în 2024 de Andermatt Biocontrol Romania, Spruzit® aduce know-how și performanță dovedită pentru fermierii din peste 20 de țări. Echipa Holland Farming l-a testat în condițiile locale, integrându-l eficient în programe de combatere integrată sau ecologică și oferind fermierilor sprijin practic pentru recolte sănătoase și protejate.
Spruzit® combină tehnologia germană de vârf cu expertiza echipei Holland Farming, care oferă fermierilor consiliere personalizată și suport tehnic pentru utilizarea optimă a soluțiilor de biocontrol în protecția culturilor.

Pentru mai multe detalii despre produs contactați specialiștii de la Holland Farming Agro.

Vă recomandăm să citiți întotdeauna eticheta înaintea utilizarii produselor de protecția plantelor.

 

Articol de: Elena-Raluca Lupașcu, inginer horticol

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Protecția plantelor

Cerambicidul Chlorophorus varius produce daune semnificative la nucul cultivat pentru lemn pe teritoriul județului Timiș. Cred că este prima raportare de acest fel din România.

Timp de un an de zile am analizat larvele dar nu am putut face identificarea. Pentru a nu greși, am așteptat primăvara și am pornit în căutarea adulților. I-am găsit în prima decadă a lunii iunie 2025 și atunci am fost sigură despre care cerambicid este vorba.

Despre Chlorophorus varius se cunoaște că este saproxilic, adică larvele se dezvoltă în lemnul mort al diferitor specii de foioase din păduri. Iată că, acum îl găsim ca dăunător într-o plantație de nuc. La această dată, nucii sunt compromiși în totalitate, nemaiputând fi exploatați pentru lemn. Vârsta plantației este de 11 ani, timp în care Chlorophorus varius a distrus tulpinile, pătrunzând adânc în lemn. Am găsit larve în lemnul viu, semn că nu se hrănește doar cu lemn mort. Dezvoltarea larvelor atât în lemn mort, cât și viu, face ca populațiile să crească continuu, mai ales atunci când ramurile și tulpinile infestate nu sunt scoase din plantație.

Se observă că nucii sunt stagnați în creștere. Sunt plantați de 11 ani

Se observă că nucii sunt stagnați în creștere. Sunt plantați de 11 ani

Menționez că, plantația ocupă o suprafață mare (peste 100 ha) și trebuia exploatată atunci când nucii ajungeau la vârsta de 20 de ani. Acest lucru nu mai este posibil, calitatea lemnului fiind compromisă total. Suspectez că nucii au fost infestați încă din primii ani de viață deoarece ei nu s-au dezvoltat corespunzător, stagnând în creștere. Diametrul tulpinilor este cuprins între 5 - 14 cm. Pe fondul infestării s-au instalat mai mulți patogeni care produc cancere, debilitând nucii total. Un aspect important este faptul că plantația se află în apropierea unei păduri. De regulă, plantațiile de nuc, dar și cele de pomi fructiferi sunt predispuse la infestare atunci când se află lângă o pădure.

Studiile cu privire la Chlorophorus varius ca dăunător în plantații sunt foarte puține. Vă îndrum să verificați plantațiile de nuc pentru a identifica din timp infestarea. Este important să faceți asta, mai ales dacă aveți vreo pădure prin preajmă.

Documentarea pe care am realizat-o a fost dificilă din cauza lipsei studiilor cu privire la Chlorophorus varius ca dăunător în livezi. Foarte puține studii am găsit.

În cele ce urmează aduc în atenția dumneavoastră câteva aspecte legate de răspândirea, biologia și combaterea dăunătorului Chlorophorus varius.

 

Răspândire, gazde și importanță economică

 

Chlorophorus varius este răspândit în toată lumea, în special în Europa sudică și centrală (sporadic), partea nordică a Iranului, Asia Mică, Siberia vestică, Turkestan (Abd El Moaty et al., 2013). După Fauna Europaea (2013), Chlorophorus varius apare pe lista cerambicidelor din păduri de foioase (uneori și pe conifere) din următoarele țări: Albania, Austria, Belgia, Bosnia și Herțegovina, Croația, Cipru, Cehia, Turcia (partea europeană), Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Liechtenstein, Lituania, Macedonia, Malta, Moldova, Polonia, România, Rusia (centrală, estică și sudică), Slovacia, Slovenia, Spania, Elveția, Norvegia, Ucraina, Serbia.

Adulți de Chlorophorus varius

Adulți de Chlorophorus varius

Chlorophorus varius este menționat cel mai des ca fiind prezent în pădurile de foioase, pe arbuști, la marginea pădurilor, pe câmpuri lăsate pârloagă (Belavista et al., 2008; La Mantia et al., 2010; Maican et al., 2019; Ruchin et al., 2021; Bărbuceanu et al., 2023, Gradinarov & Petrova, 2025).

Speciile gazdă raportate sunt: Quercus, Acer, Juglans, Populus, Vitis, Ficus, Elaegnus, Ulmus, Fraxinus, Salicornia, Prunus, Castanea etc. Adulții preferă pentru hrănire plante din familia Apiaceae.

Mențiuni despre Chlorophorus varius ca dăunător în plantațiile de pomi fructiferi sunt foarte puține. Totuși există câteva studii publicate, cele mai multe făcând referire la daunele produse în livezi de citrice, mango, piersic, cais, migdal, prun, smochin, plantații de viță-de-vie din Egipt. Autorii studiilor au încadrat dăunătorul ca fiind important din punct de vedere economic, în special la mango și citrice unde poate produce daune mari (Kinawy et al., 1993; Tadros, 1994; Tadros et al., 2006; Abd El - Moaty et al., 2013).

În România, un studiu publicat în anul 2025 de către Stoenescu et al. face referire la prezența cerambicidului Chlorophorus varius într-o plantație de jujuba din sudul țării, ca dăunător. Totuși nu se aduc în atenție pagubele produse.

Despre daunele produse la nucul cultivat nu am găsit nici un studiu (deocamdată). Este posibil ca acest articol să fie o premieră pentru România. Sigur că, în curând voi scrie și o lucrare științifică despre prezența acestui cerambicid ca dăunător la nuc în România.

Galerii, larve, pupe, lemn putred

Galerii larve pupe lemn putred

 

Aspecte generale despre biologia cerambicidului Chlorophorus varius

 

Ciclul de viață durează 2 - 3 ani, implicând mai multe etape: ou, larvă, pupă și adult (Hoskovec et al., 2024). Adulții, activi din mai până în septembrie, sunt diurni și antofili (afinitate deosebită pentru florile din familia Apiaceae) - Alexander, 2002; Hůrka, 2005; Hoskovec et al., 2024. Lungimea corpului este cuprinsă între 8 - 15. Corpul adulților este alungit, acoperit cu o pubescență galben - verzuie (uneori poate fi gri sau albicioasă), iar colorația și marcajele pot fi variabile. Pe elitre prezintă marcaje de culoare neagră în forma literei C și două benzi transversale care îi dau aspect de viespe (camuflaj împotriva prădătorilor). De aici și numele de „wasp beetle” folosit de Abd El - Moaty (2013). Picoarele și antenele au culoare maronie - închis. Masculii au antenele mai lungi (ajung la jumătatea elitrelor) decât femelele. Sunt activi din mai până în septembrie (Slama, 1998).

563451757 122234225354088675 4683206757214825738 n

Femelele își depun ouăle pe scoarța sau în interiorul lemnului plantelor gazdă potrivite. Larvele sunt sfredelitori, hrănindu-se în lemn (cambiu, floem, alburn, duramen) unde sapă tuneluri distincte pe măsură ce cresc. În primele etape de dezvoltare se hrănesc în zona subcorticală după care pătrund în alburn. La finalul dezvoltării ajung la 15 mm lungime și se transformă în pupe, în celule pupale care au formă de cârlig. Cei mai mulți autori arată că, dezvoltarea larvară se realizează în lemnul arborilor și arbuștilor de foioase morți, ocazional la conifere (sunt considerate saproxilice), de diferite diametre (de la câțiva centimetri până la zeci de centimetri) - Slama, 1998; Hoskovek et al., 2002; Hürka, 2005; La Mantia et al., 2010; Stefanelli et al., 2014.

Larvă de Chlorophorus varius în lemn de nuc

Larvă de Chlorophorus varius în lemn de nuc

Cu toate acestea, în plantația de nuc din Timiș, nucii atacați vegetau, nefiind uscați. Nucii care s-au uscat au fost scoși. Menționez că este posibil ca dăunătorul să se fi instalat la nucii atacați de patogeni, pe țesuturile moarte, după care au pătruns în lemnul viu (până în mijlocul tulpinilor). Hrănirea în lemnul sănătos este acum o certitudine pentru mine. Această concluzie este în acord și cu cercetătorii din Egipt care au scris mai multe articole științifice despre Chlorophorus varius ca dăunător major la speciile pomicole.

 

Daune și mod de hrănire

 

Studiile realizate la mango de către Hashim (2013) arată că, adulții apar în plantații după jumătatea lunii aprilie. Ei pot fi observați până în luna septembrie. În noiembrie nici un adult nu mai apare. Apariția este influențată foarte mult de temperatură.

Larvă în galerie

Larvă în galerie

Adulții de Chlorophorus varius nu dăunează, ei hrănind-se în principal cu nectar și polen, pe plante din familia Apiaceae. Uneori pot consuma și frunze putând produce excepțional pagube asupra copacilor tineri sau devitalizați din alte cauze, deși nu sunt de obicei considerați dăunători majori. Larvele sunt cele care pot provoca daune semnificative lemnului, pe măsură ce se dezvoltă. Prezența rumegușului la baza trunchiului este semn că larvele sunt acolo. Dacă verificăm zona, observăm că lemnul este putred, iar în interior sunt larve de diferite vârste. Am găsit și câte zece larve într-un trunchi cu diametrul de 7 - 8 mm. În secțiune longitudinală lemnul apare plin de galerii ascendente și descendente. Lemnul atacat este brunificat începând de la margine către interior, aspect care se vede în secțiune transversală. Zonele brunificate pot avea diferite forme (litera V, circulare, neregulate). Se observă clar că, larvele pătrund sub scoarță apoi își sapă galerii direct către inima tulpinii. Când se retrag pentru iernat își construiesc o cameră din rumeguș, fiind dificil de găsit când facem secțiuni în lemn. Cele mai multe le-am găsit la baza trunchiului, semn că acolo iernează. De obicei sunt inactive în timpul iernii, cu toate acestea le-am găsit active în trunchi. Iernile blânde din Banat favorizează acest tip de comportare (observații personale). Adulți și pupe am găsit în prima decadă a lunii iunie 2025, când am făcut și identificarea finală.

Pupă de Chlorophorus varius

Pupă de Chlorophorus varius

În urma hrănirii larvelor, daunele la nuc sunt imense, valoarea lemnului reducându-se, producția fiind complet compromisă.

Principalele daune produse la nuc:

  • În urma sfredelirii lemnului în tulpini și ramuri apar numeroase galerii sau tuneluri care devitalizează arborii și îi predispun la infecții cu patogeni;

  • La infestări masive apar fenomene de defoliere semnificative care afectează capacitatea arborilor de a face fotosinteză;

  • Ruperea ramurilor și trunchiurilor sub acțiunea vântului, vijeliilor, furtunilor;

  • Valoarea redusă a lemnului. Daunele produse reduc drastic calitatea și valoarea lemnului.

Nucul nu este o gazdă principală a acestui cerambicid. Cu toate acestea avem o situație excepțională în Timiș, unde dăunătorul a distrus o plantație de nuc pentru lemn de mobilă. Mențiuni despre Chlorophorus varius ca dăunător în plantații de nuc nu am găsit până în prezent.

Nuc înclinat, tulpina este plină de larve

Nuc înclinat Tulpina este plină de larve

 

Managementul integrat al sfredelitorului lemnului, Chlorophorus varius

 

În strategiile de combatere integrată ale acestui dăunător, foarte importantă este monitorizarea zborului. Din cauza modului de hrănire ascuns, larvele nu pot fi combătute cu succes, de aceea adulții trebuie monitorizați cu foarte mare atenție. Acest lucru nu este deloc ușor deoarece adulții sunt activi 6 luni/an, în alte zone chiar 7 (activitate din aprilie până în noiembrie). Studii despre monitorizarea Chlorophorus varius sunt foarte puține (cele mai multe în Egipt), în prezent. Combaterea integrată depinde de monitorizare, de gradul de infestare din plantație și de factorii climatici (temperatura este cea mai importantă). Recomandări cu privire la combatere găsim în câteva lucrări științifice. Autorii au monitorizat dăunătorul în plantații de mango, piersic, prun, cais, migdal (Addel - Hamid, 2005; Tadros et al., 2006; Hashim, 2009).

Galerii în tulpină

Galerii în tulpină

Monitorizarea dăunătorului la mango și piersic arată că s-au înregistrat trei curbe maxime de zbor:

  • Prima - în a doua jumătate a lunii mai și prima jumătate a lunii iunie;

  • A doua - în a doua jumătate a lunii iunie și prima jumătate a lunii iulie;

  • A treia - în a doua jumătate a lunii august și prima jumătate a lunii septembrie (Tadros, 1994; Hashim, 2013).

Maximum de capturi se înregistrează în timpul verii, după care acestea scad. După autorii citați, controlul se poate realiza printr-o sumă de măsuri: horticole, mecanice, chimice și biologice.

Orificiu de ieșire al adulților în ramură de nuc

Orificiu de ieșire al adulților în ramură de nuc

Măsuri horticole

Acestea se referă la tăierea ramurilor atacate. Atacul se recunoaște după orificiile de ieșire vechi și noi.

Se recomandă:

  • Tăieri în repaus vegetativ în luna decembrie. Se înlătură ramurile și cioturile cu orificii;

  • Tăieri de vară în luna iulie. Se înlătură ramurile nou infestate (El - Moaty et al., 2013).

Măsuri mecanice

Îndepărtarea larvelor poate fi eficientă în cazul infestărilor mai mici. Această metodă se aplică imediat după tăieri, când larvele pot fi observate mai ușor. În galerii se introduce o sârmă flexibilă pentru a distruge larvele și pupele existente. Această măsură este destul de anevoioasă și de neaplicat în plantațiile mari.

Rumeguș la baza tulpinii de nuc. Semn că larvele sunt active

Rumeguș la baza tulpinii de nuc. Semn că larvele sunt active

Măsuri chimice

Combaterea chimică poate da rezultate bune doar în prevenție. Cei mai mulți autori arată că metodele chimice ar fi cele mai eficiente în combatere. Nu există produse de protecția plantelor omologate pentru Chlorophorus varius, acesta nefiind prezent în plantații până acum, ci doar în păduri. Dacă dăunătorul a pătruns deja în lemn este foarte greu să îl mai combatem chimic. Totuși, tratamentele aplicate în lunile mai, iunie, iulie, august, pot reduce populațiile de adulți. Sunt necesare mai multe tratamente deoarece adulții apar eșalonat timp de 6 luni. De asemenea, larvele care se află în primul stadiu și se hrănesc sub scoarță pot fi omorâte de insecticide.

Metodele chimice de control împotriva Chlorophorus varius implică utilizarea insecticidelor, vopsirea și pulverizarea locală a zonelor infestate fiind deosebit de eficiente. În plantațiile din Egipt apar mențiuni de prin anul 2013 despre utilizarea organofosforicelor pentru reducerea populațiilor. Acum știm că acestea au fost retrase.

Trunchi atacat de Chlorophorus varius

Trunchi atacat de Chlorophorus varius

Aplicarea locală prin vopsirea cu pensula a tulpinilor, ramurilor principale și a zonelor infestate trebuie să se facă alternativ, de patru ori, în lunile mai, iunie, iulie și august.

Tratamentele prin pulverizare locală cu insecticide se fac la fel ca și aplicările locale prin vopsire (în lunile mai, iunie, iulie, august) - Abd El - Moaty et al., 2013.

Măsuri biologice

Tratamentele biologice se fac cu preparate pe bază de bacterii și fungi. Cel mai frecvent se utilizează produse pe bază de Bacillus thuringiensis și Beauveria bassiana. Se recomandă patru tratamente prin pulverizare locală pe tulpini, ramuri principale, leziuni rămase după tăieri. Tratamentele se fac ca și cele chimice, în lunile mai, iunie, iulie, august.

Referitor la eficacitatea tratamentelor, studiile publicate până în prezent (foarte puține) arată că:

  • Cel mai bun efect a fost obținut în urma tăierilor de iarnă (46%);

  • Efect foarte scăzut (4%) în cazul măsurilor mecanice de după tăieri;

  • Efect oscilant în cazul măsurilor chimice. Uneori eficacitatea poate fi ridicată (până la 85%), alteori nu;

  • Efect foarte scăzut în cazul tratamentelor biologice cu preparate microbiene (6 - 15%). Acestea nu ajung în galerii și depind foarte mult de factorii climatici.

Cele mai bune rezultate s-au obținut când metodele menționate au fost combinate.

Tulpină cu țesut brunificat în zona unde larvele sapă galerii

Tulpină cu țesut brunificat în zona unde larvele sapă galerii

În concluzie, tăierile de iarnă sunt cele mai importante pentru diminuarea populațiilor de Chlorophorus varius, urmate de cele chimice. După unii autori, preparatele microbiene ar trebui excluse (Abd El - Moaty, 2013).

În opinia mea, toate metodele trebuie combinate pentru un rezultat bun în combatere.

561743648 122234225156088675 4749488546026660835 n

 

Bibliografie
Abdel-Hamid, E.A. 2005. Ecological studies on some fruit tree borers in certain stone fruit orchards and their control. Ph.D. Thesis, Fac. of Science Cairo Univ.
Abd El - Moaty R. M., Hashim S. M., Tadros A. W., 2013. Evaluation of some alternative control methods of wasp beetle, Chlorophorus varius Mull. (Coleoptera: Cerambicidae) in mango orchards in Egypt, J. Plant Prot. and Path., Mansoura Univ., vol. 4 (2): 189 - 198.
Bărbuceanu D., Niculescu L., Prunar F., Tîbîrnac M., Steiu C., Florea E., Niculescu M., 2022. Preliminary data regarding the saproxilic species of Cerambycidae (Insecta: Coleoptera) in ROSCI0045 Coridorul Jiului, România, Annals of the University of Craiova - Agriculture, Montanology, Cadastre Series, vol. 52 (2), 7 - 20.
Bellavista M., Sparacio I., Giardina G. & La Mantia T., 2008. Biodiversita dei Coleotteri Cerambicidi del Bosco della Ficuzza (Monti Sicani, Sicily) in relazione ai caratteri della vegetazione. Poster 37° Congresso Nazionale Italiano di Biogeografia, Catania, 7-10 ottobre 2008.
Gradinarov D., Petrova J., 2025. Longhorn beetles (Coleoptera: Cerambycidae) in Sakar Mountains, Bulgaria. In: Georgiev D. & Jancheva V. (Eds.), Fauna of Sakar Mts., Part 2, Zoonotes, Supplement 17, 2025.
Gonissen E., Drumont A., Keith D., 2025. Nouvelle observation de Chlorophorus varius (O. F. Müller 1766) en Belgique (Coleoptera, Cerambycidae, Cerambycinae Clytini), Entomologie faunistique – Faunistic Entomology 78, 1 - 4.
Hashim, S. M. 2009. Ecological and Control Studies on Mango Tree Borers and Their Natural Enemies in Egypt. Ph D Thesis, Faculty of Science, Cairo University.
Hashim S. M., 2013. Monitoring Chlorophorus varius Mull. in mango orchards in Egypt, Egypt. J. Agric. Res., 91 (4), 1319 - 1326.
Hashim, S. M., Tadros, A. W. and Abdel Hamid, E. A. 2014. The relative susceptibility and monitoring of citrus species/varieties to Chlorophorus varius Mull. In citrus orcahrds in Egypt. Egyptian Journal of Agricultural Research 92: 9-19.
Kinawy, M. M., F. F. Abd-Allah and A.W. Tadros. 1993. Emergence of adults of Chlorophorus varius and its relation to climatic conditions in fig orchards. Communications in Science & Development Res., Alexandria, Egypt. 42 (644): 55-65.
La Mantia T., Bellavista M., Giardina G., Sparacio I., 2010. Longhorn beetles of the Ficuzza wood (W Sicily, Italy)˝and their relationship with plant diversity (Coleoptera, Cerambycidae), Biodiversity Journal, 1 (1 - 4): 15 - 44.
Mifsud D., 2002. Longhorn beetles (Coleoptera, Cerambycidae) of the Maltese Islands (Central Medirranean), The Central Mediterranean Naturalist, 3 (4): 161 - 169.
Maican S., Serafim R., Stan M., 2019. Data on the Coleoptera (Staphylinidae, Cerambycidae and Chrysomelidae) in the Făgăraș Mountains area (Southern Carpathians, Romania), Rom. J. Biol. - Zool., vol. 64, Nos. 1-2, 45 - 46.
Ruchin A. B., Egorov L. V., Polumordvinov O. A., 2021. Coleoptera of the Penza region, Russia based on fermental crown trap, Biodiversitas, vol. 22, Number 4, 1946 - 1940.
Sláma M.E.F., 1998. Tesaříkovití – Cerambycidae České republiky a Slovenské republiky/Cerambycidae of the Czech Republic and Slovak Republic. Milan Sláma private printing, Krhanice, 383 pp, pages 170 - 171.
Stefanelli S., Della Rocca F., Bogliani G., 2014. Saproxylic beetles of the Po plain woodlands, Italy. Biodiversity Data Journal 2: e1106., 95 p.
Stoenescu A. M., Stan C., Stănică F., 2025. Occurence and diversity of insect species in a jujuba orchard in Southern Oltenia, Romania, Notulae Botanicae Horti Agrobotanici Cluj - Napoca, Vol. 53 (2): 14508.
Tadros, A.W. 1994. Monitoring the population of the wasp beetle, Chlorophorus varius Mull. (Coleoptera: Cerambycidae) on peach and its hosts in Egypt. Egypt. J. Agric. Res., 72 (1): 103-115. {5th Professional Fruit Workers Conf., Ashville, North Carolina, USA, Oct. 17-18, 1990, 5 (16)}.
Tadros, A. W., A. M. Abdel-Rahman and E. A. Abdel-Hamid, 2006. Stone Fruit Pests: (5) Monitoring the major apricot tree borers (Ptosima undecimmaculata, Chlorophorus varius, Macrotoma palmata and Scolytus amygdali) in Egypt. Egypt. J. Agric. Res., Egypt, 84 (6): 1789 - 1809.

 

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Protecția plantelor

În ultimii ani, în plantațiile cu viță-de-vie, producătorii de vin din România s-au confruntat cu o presiune tot mai mare din partea dăunătorilor, strâns legată de schimbările climatice, precum temperaturile extreme de vară. Aceste condiții meteorologice au accelerat ciclul de dezvoltare al principalelor insecte dăunătoare și au favorizat răspândirea mai amplă a bolilor, cum este fitoplasmoza, transmisă de vectori precum cicadele sau insectele din familia Cicadellidae.

Pe măsură ce sănătatea viței-de-vie și stabilitatea producției sunt amenințate, viticultorii apelează la soluții eficiente și durabile. „Un astfel de instrument este Laser®, un produs pe bază de Spinosad, dezvoltat de compania internațională de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience, care joacă un rol esențial în strategiile de combatere integrată a dăunătorilor (IPM), oferind control eficient asupra unui spectru larg de dăunători și susținând în același timp protecția mediului”, arată Maria Cîrjă, director de marketing Corteva Agriscience România și Republica Moldova.

interviu 259 maria cirja 7

Spinosad-ul este o substanță activă de origine naturală, produsă prin fermentarea bacteriei din sol S. spinosa. Este aprobat pentru utilizare la peste 200 de culturi în 24 de state membre ale Uniunii Europene și are un rol esențial în strategiile de combatere integrată a dăunătorilor datorită modului său unic de acțiune, potențialului în gestionarea rezistenței și profilului său ecologic favorabil.

Cu un interval scurt de pauză până la recoltare și eficacitate dovedite la nivel global împotriva dăunătorilor precum tripsul, Drosophila suzukii, lepidopterele și cicadele, insecticidul Laser® îi ajută și pe viticultori să facă față presiunilor tot mai mari din partea dăunătorilor.

Domeniile Mitroi Winegrapes Corteva Agriscience 1

 

Laser®, beneficii remarcabile la Domeniile Mitroi

 

Inginerul Dumitru Banea, director tehnic la Domeniile Mitroi, a integrat insecticidul Laser® în strategia sa de combatere a dăunătorilor. Crama Domeniile Mitroi, cu 167 de hectare de viță-de-vie în exploatare și cu planuri de extindere la 210 hectare, se află în apropierea comunei Valu lui Traian (Constanța), podgoria Murfatlar. „Folosim Laser® de câțiva ani, în special vara, mai ales împotriva celei de-a doua generații de molie Lobesia”, spune directorul tehnic Dumitru Banea. Această strategie a devenit și mai importantă pe fondul extinderii fitoplasmozei în plantațiile viticole, cunoscând faptul că produsul Laser® combate dăunători cu diferite moduri de atac. „Deoarece boala a pătruns deja în culturi, utilizarea insecticidului Laser®, care acționează și asupra cicadelor, a devenit necesară. L-am aplicat în trei tratamente și, din ce am observat, are o eficacitate foarte bună”, precizează ing. Dumitru Banea.

dumitru banea

Aplicat pe 160 de hectare de viță-de-vie pentru vin, directorul tehnic de la Domeniile Mitroi susține că beneficiile în urma aplicării Laser® sunt remarcabile: „Presiunea dăunătorilor a scăzut clar. Se poate observa o oprire a răspândirii bolii ca urmare a combaterii dăunătorilor. Iar cum Laser® este eficient și împotriva moliei Lobesia botrana, nu am avut probleme nici din acest punct de vedere. Deși există și alte insecticide pe piață, am avut încredere în acesta, integrându-l cu success în planul de combatere și alternare a substanțelor active”.

Domeniile Mitroi Winegrapes Corteva Agriscience 3

Încrederea inginerului Banea în eficiența produsului se bazează pe rezultatele constante și contribuția la obiectivele mai largi de sustenabilitate ale domeniului administrat. „Cu un plan de tratament bine programat, am reușit să gestionăm eficient populația de dăunători. O astfel de fiabilitate contează atunci când încerci să menții sănătatea viței și calitatea strugurilor.”

Domeniile Mitroi Winegrapes Corteva Agriscience 2

Ca parte a sprijinului oferit viticulturii românești, Corteva Agriscience le oferă cultivatorilor instrumente inovatoare precum Laser®, combinând performanța cu respectarea reglementărilor și grija față de mediu. Originea naturală a Spinosad-ului și activitatea sa selectivă îl fac ideal pentru utilizarea atât în sistemele convenționale, cât și în cele certificate ecologic, asigurând că fermierii pot răspunde cerințelor pieței pentru produse agricole mai sigure și mai durabile, fără a compromite productivitatea. „Pe măsură ce industria vinului din România continuă să se modernizeze și să se extindă, soluții ca Laser® joacă un rol esențial în susținerea rezilienței cultivatorilor, ajutându-i pe producători precum inginerul Dumitru Banea să-și protejeze vița-de-vie, să gestioneze bolile transmise de insecte și să ofere vinuri de înaltă calitate, aliniate așteptărilor globale”, conchide Maria Cîrjă.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Foto: Corteva Agriscience

Publicat în Horticultura

Asociația Națională a Producătorilor de Cereale (NGPA) din Bulgaria, printr-o declarație oficială de sprijin, își exprimă solidaritatea față de fermierii din România în contextul controverselor generate de utilizarea tratamentelor cu neonicotinoide la sămânță, informează Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli (LAPAR). Documentul a fost transmis Alianței pentru Agricultură și Cooperare (AAC).

În ultimele luni, derogările acordate anual de România pentru utilizarea neonicotinoidelor au fost contestate în instanță de către organizații de mediu și apicultori. „În acest context tensionat, NGPA transmite un mesaj clar: deciziile europene în materie de protecție a plantelor trebuie să țină cont de realitățile regionale specifice”, precizează LAPAR.

Reprezentanții NGPA subliniază faptul că România și Bulgaria se confruntă cu presiuni similare din partea dăunătorilor, precum:

  • rățișoara porumbului (Tanymecus dilaticollis);

  • viermii sârmă (Agriotes spp.);

  • buha semănăturilor (Noctuidae);

  • gândacul ghebos (Zabrus tenebrioides);

  • viermele vestic al rădăcinilor de porumb (Diabrotica spp.).

În lipsa tratamentelor la sămânță, fermierii sunt nevoiți să recurgă la mai multe tratamente foliare, crescând costurile, riscul de rezistență și impactul asupra mediului.

„Nu există, în acest moment, alternative eficiente pentru combaterea dăunătorilor specifici regiunii noastre. Negarea accesului la derogări riscă să compromită nu doar producțiile, ci și securitatea alimentară regională”, se arată în comunicatul NGPA.

LAPAR consideră această poziție un gest important de cooperare transfrontalieră între organizațiile fermierilor. „Sprijinul Bulgariei consolidează mesajul României privind necesitatea unor politici agricole flexibile, bazate pe știință și adaptate condițiilor din Europa de Est”, punctează LAPAR.

Descarcă documentul (PDF)

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Când vorbim despre Sulfomax Fluid, ne referim la un produs inovator prin formulare și conținut, marca Summit Agro. Logo Sulfomax Fluid

Asocierea sulfului cu azotul, magneziul, borul și molibdenul reprezintă un concept nou în nutriția plantelor. De asemenea, formularea lichidă a sulfului asigură penetrarea acestuia în plantă și utilizarea în proporție de 100%, comparativ cu formulările anterioare de pe piață, unde doar un procent de aproximativ 10% era absorbit de către plantă, restul rămânând pe suprafața frunzelor.

Compoziția chimică a produsului este următoarea: trioxid de sulf - 1000 g/L, azot - 30 g/L, oxid de magneziu - 30 g/L, bor - 27g/L, molibden - 3g/L. Sulfomax Fluid este omologat în România la culturile de rapiță, floarea-soarelui, cereale și viță-de-vie, la o doză de 3L/ha, recomandate fiind 1-2 tratamente pe sezon.

La cultura rapiței de toamnă, la care ne vom referi în ceea ce urmează, importanța sulfului este majoră, acesta influențând în mod direct producția, prin determinarea mărimii silicvelor, a numărului acestora, precum și a numărului de boabe în silicvă.

Un alt rol deosebit de important al sulfului este în valorificarea azotului de către plantă, în lipsa acestuia înregistrându-se dereglări majore ale absorbției azotului. Raportul sulf-azot este indicat să fie în proporție de 1/7.

Simptomele carenței de sulf la rapiță sunt relativ ușor de observat, plantele devenind deschise la culoare, între nervurile frunzelor apar pete deschise – cloroze; pe tulpină pot apărea crăpături longitudinale - adevărate porți de intrare pentru agenții patogeni. De asemenea, creșterea plantelor încetinește, dezvoltarea acestora fiind neuniformă.

Pentru a împiedica apariția acestor simptome, recomandăm aplicarea produsului Sulfomax Fluid în doză de 3L/ha, în două faze: o dată primăvara devreme, când planta începe să vegeteze, urmând să repetăm tratamentul după 2-3 săptămâni. Nu recomandăm aplicarea produsului în perioada înfloritului.

Pe lângă unele carențe care pot apărea în perioada primăverii timpurii, la cultura rapiței ne confruntăm și cu un dăunător care poate produce mari prejudicii culturii și anume gărgărița tulpinilor (Ceutorhynchus napi).

Acesta iese din hibernare când temperaturile ajung în jurul valorii de 7°C și îl regăsim în stratul superficial de sol - la început masculii, iar după 2-3 săptămâni și femelele, urmând ca la temperaturi de 9-12°C să înceapă împerecherea și depunerea pontei.

Este absolut necesar să combatem adulții, care nu produc pagube importante prin ceea ce consumă, dar pot determina adevărate dezastre în cultură dacă depun ponta în orificiile săpate cu rostrul la nivelul tulpinilor și la baza pețiolului frunzei. Larvele eclozate se hrănesc cu măduva tulpinii, rezultatul fiind afectarea întregii plante și reducerea semnificativă a producției.

Summit Agro vine în sprijinul fermierilor cu două produse omologate pentru combaterea acestui dăunător și cu mod diferit de acțiune: Mospilan 20 SG și Wizard.

MOSPILAN 20 SG - acetamiprid 20% - este un produs sistemic, omologat în doza de 0,2 kg/ha, recomandat a se aplica atunci când se dorește o protecție de mai lungă durată a culturii, de până la 21 zile. Logo Mospilan MOV

WIZARD - esfenvalerat 5% - este un produs de contact, care se aplică la apariția adulților, în doză de 0,25 L/ha. logo Wizard

Este indicat să se facă tratamentele atunci când observăm prezența dăunătorului în capcane – pragul economic de dăunare (P.E.D.) fiind de 2 indivizi/plantă, în cazul acestui dăunător.

Combaterea adulților este imperios necesară în cazul gărgăriței tulpinilor (Ceutorhynchus napi), așa cum am arătat mai sus, deoarece larvele pot fi combătute cu mare greutate.

Faceți tratamentele utilizând doar produse omologate pentru speciile tratate, achiziționate numai de la surse autorizate și preparate conform instrucțiunilor de pe etichetă.

Pentru mai multe informații despre Sulfomax Fluid, Mospilan 20 SG sau Wizard, nu ezitați să contactați reprezentanții Summit Agro din zona dumneavoastră sau vizitați site-ul www.sumi-agro.ro.

 

Articol de: ing. ADRIAN ISOC, director vânzări zona de vest a țării - Summit Agro România

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Protecția plantelor
Vineri, 07 Februarie 2025 18:07

Stropirile de iarnă la pomii fructiferi

Aplicarea corectă a tratamentelor de iarnă ușurează munca pomicultorului, asigurând încă din anotimpul rece o igienă corespunzătoare pomilor. Aceste tratamente se fac cu scopul diminuării rezervei biologice a bolilor și dăunătorilor care iernează sub diferite forme (ouă, larvă sau adult).

Primul tratament se poate începe cu stropirile așa-zise „în albastru”, folosind fungicide cuprice care pot fi formulate ca pulberi umectabile (PU, WP), granule dispersabile (GD, WG), soluție lichidă (SL) și altele. Aceste fungicide au acțiune preventivă și curativă și combat: rapănul, monilioza, focul bacterian la semințoase (măr, păr), precum și ciuruirea frunzelor la cireș și bășicarea frunzelor la piersic.

Pot fi luate în considerare unul din următoarele produse pentru primul tratament: Alcupral 50 PU în concentrație de 0,3% la semințoase și 0,2%la sâmburoase; Champ 77 WG în concentrație de 0,2%; Zeamă Bordeleză TIP MIF (pulbere umectabilă) în concentrație de 0,5%.

Al doilea tratament se face pentru combaterea dăunătorilor care iernează în crăpăturile ramurilor și tulpinilor sau la baza mugurilor, cum ar fi: larvele păduchelui San Jose, păduchele lânos, ouăle de acarieni, afide, păianjeni, larvele moliilor, fluturele cu abdomenul auriu, dar și gărgărița florilor de măr, în stare adultă.

Pentru combaterea dăunătorilor se folosește uleiul horticol combinat cu un insecticid care acționează prin intoxicare și asfixierea larvelor și ouălor. Produsele recomandate sunt: Confidor OIL în concentrație de 1,5%  sau Nuprid OIL - 1,5 %  sau Emerite OIL – 1,5%.

Se poate face și al treilea tratament cu zeamă sulfocalcică sau sulf muiabil contra făinării, cu precădere la măr (soiul Ionatan).

Stropirile trebuie să se facă în zile liniștite, fără vânt, în ferestrele calde din lunile februarie și martie, sau când temperaturile sunt de 4-50C. Stropirea pomilor se face prin îmbăiere, fără curgerea soluției de pe tulpini la sol.

Pomicultorii trebuie să fie atenți la următoarele:

  • Respectarea cu strictețe a concentrațiilor prescrise;

  • Folosirea echipamentului de protecție adecvat (mască, mănuși, ochelari);

  • Respectarea normelor impuse de mediu în ceea ce privește poluarea solului și a apei;

  • Respectarea măsurilor de igienă și de protecția muncii.

 

Articol de: ing. agr. VLADIMIR GONCEARU

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – ianuarie 2025
Abonamente, AICI! 

 

CITEȘTE ȘI: Agricultura rămâne la terapie intensivă

 

Tratamentul de iarnă în pomicultură, cu Yagos și Mospilan OIL

 

Suplimentare de buget pentru investiții în condiționarea, depozitarea și procesarea produselor agricole și pomicole

Publicat în Horticultura
Pagina 1 din 2

Publicitate

ROMANIA AGRIMAX TERIS BENNER 2026

Banner_Revista_ferm_250x300

Banner Andermatt Insecticide 04 300x2050px

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

Banner_Profesional_agromedia_RF_300x250_px 

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

newsletter rf

Revista