controlul daunatorilor - REVISTA FERMIERULUI
Căutare - Categorii
Căutare - Contacte
Căutare - Conținut
Căutare - Fluxuri știri
Căutare - Etichete
Căutare - articole

Afişez elemetele după tag: controlul daunatorilor

Vylor, compania axată pe semințe avansate și genetică avansată rezultată în urma separării de Corteva a prezentat portofoliul de dezvoltare pentru porumb. Foaia de parcurs a inovației pe mai mulți ani va consolida poziția de lider a Vylor pe piața porumbului în principalele sale geografii, va extinde opțiunile și flexibilitatea fermierilor și va genera creștere pe termen lung, avantajată de redevențe. Compania își consolidează poziția de lider pe piață și estimează venituri suplimentare de două miliarde USD până în 2035.

„Porumbul este deja una dintre cele mai cultivate culturi din lume, iar importanța sa va continua doar să crească. Portofoliul nostru schimbă regulile jocului până în 2035 prin cea mai avansată trăsătură genetică din istorie a industriei concepută pentru a îmbunătăți producția și stabilitatea producției. În testele de câmp desfășurate în Americi, noul caracter genetic a adus un spor mediu de producție de aproximativ 0,19 t/ha, cu rezultate care au ajuns până la 0,63 t/ha în cele mai bune condiții”, a declarat Sam Eathington, directorul tehnologic al companiei Vylor.

Se estimează că portofoliul de porumb al Vylor va genera peste două miliarde de dolari venituri suplimentare până în 2035, inclusiv din licențiere. În total, Vylor este pe cale să lanseze șapte noi platforme tehnologice pentru porumb până în 2035, care împreună vor fi comercializate în 90% din afacerea Vylor din domeniul porumbului.

„Portofoliul impresionant de porumb al Vylor va fi rezultatul direct al miliardelor de dolari pe care le-am investit în ultimul deceniu pentru a ajuta fermierii să țină pasul cu piețele în creștere și în schimbare. Construim platforme tehnologice pe termen lung, avantajate din punctul de vedere al redevențelor, care oferă companiei Vylor mai multă libertate de a inova, dezvoltă afacerea noastră de licențiere și poziționează compania pentru o conducere susținută”, a adăugat Sam Eathington.

În 2028, Vylor se așteaptă să lanseze în America Latină strategia de dezvoltare pentru inovație în porumb prin tehnologia Abranvo™, o platformă care oferă control eficient asupra omizii frunzelor prin două noi moduri de acțiune, împreună cu producție și stabilitatea producției, precum și multiple moduri de toleranță la erbicide. Aceasta va fi urmată de lansarea următoarei generații de control al insectelor dezvoltată de Vylor, cu încă două noi moduri de acțiune, extinzând controlul asupra omizii frunzelor.

În 2029, strategia de dezvoltare se va muta în America de Nord, unde Vylor intenționează să furnizeze tehnologia sa de nouă generație pentru controlul insectelor care atacă partea aeriană a plantei, împreună cu caracterul genetic proprietate pentru producție și stabilitatea producției.

Lansările de produse Vylor vor continua până la sfârșitul acestui deceniu, în mai multe regiuni, cu tehnologia transformatoare de porumb editat genetic și rezistent la multiple boli (MDR – Multi-Disease Resistant), o altă premieră în industrie. Porumbul MDR al Vylor combate patru boli distincte ale porumbului: Northern Corn Leaf Blight, Grey Leaf Spot, Southern Rust și Anthracnose Stalk Rot.

Vylor va lansa, de asemenea, porumb cu talie redusă (reduced stature corn), creat pe baza platformelor sale tehnologice de generație următoare și adaptat pentru zonele în care poate oferi cea mai mare valoare fermierilor.

În 2031, tot în America de Nord, Vylor se așteaptă să redefinească controlul insectelor subterane la porumb prin lansarea unui nou produs care oferă două noi moduri de acțiune non-Bt împotriva viermelui rădăcinilor porumbului, inclusiv unul obtinut din  plante, o premieră pentru industrie.

Împreună, aceste inovații vor permite companiei Vylor să ofere fermierilor cel mai cuprinzător portofoliu de produse pentru porumb din industrie, bazat pe produse proprii, inovatoare și eficiente, prin multiple căi de acces pe piață, inclusiv prin licențiere.

În ansamblu, strategia Vylor pentru porumb este ancorată în trei elemente:

  1. Concentrarea asupra fermierilor și capacitatea de a investi în tehnologii care oferă în mod constant valoare pentru aceștia;

  2. Capacitatea de a valorifica germoplasma de elită pentru a extinde puterea mărcilor și a permite acordarea de licențe către terți;

  3. Platforme proprietare de biotehnologie și editare genetică care susțin tranziția companiei de la statutul de licențiat la cel de licențiator.

Poziția de lider pe piață a Vylor în segmentul porumbului este construită pe baza a peste o sută de ani de expertiză în genetică avansată și ameliorare, precum și pe cea mai performantă germoplasmă din industrie. Foaia de parcurs prezentată astăzi poziționează Vylor pentru o continuare a rolului său de lider global în cultura porumbului.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Comunicate

Cu o recoltă de 2,53 milioane de tone în 2025, potrivit datelor raportate de Institutul Național de Statistică¹, România continuă să fie un furnizor important de legume proaspete atât pentru consumatorii interni, cât și pentru piețele europene. Cu toate acestea, transformarea potențialului de producție în calitate constantă și profit necesită o gestionare eficientă a riscurilor care pot afecta culturile pe parcursul sezonului, în special a dăunătorilor care pot afecta rapid sănătatea plantelor.

În solarii, unde temperaturile stabile și condițiile protejate favorizează dezvoltarea rapidă a populațiilor de dăunători, producția de legume poate fi afectată. Pentru a proteja producția, calitatea și continuitatea recoltelor, fermierii se bazează pe soluții de protecție a plantelor care combină eficacitatea dovedită cu flexibilitatea necesară sezonului de recoltă.

Un exemplu despre modul în care producătorii își pot consolida reziliența culturilor în fața presiunii dăunătorilor vine de la ferma de familie administrată de Doru Dinu, împreună cu fratele și tatăl său, în Izbiceni, județul Olt. Aceștia cultivă aproape patru hectare de legume în sistem protejat, concentrându-se în principal pe tomate și ardei și, ocazional, pe cultivarea vinetelor pentru producția de toamnă. În sezon, ferma produce zilnic între 40 și 50 de tone de legume, care sunt livrate către canalele de vânzare en-gros și retail în șapte până la zece camioane.

Timp de mai multe sezoane, cultivatorii s-au confruntat cu o presiune constantă din partea insectelor, care risca să afecteze starea plantelor și calitatea culturilor. În căutarea unei soluții, au aplicat pentru prima dată insecticidul Closer™ încă de la lansarea sa, în urmă cu cinci ani. „La tomate l-am aplicat în principal împotriva Trialeurodes vaporariorum, cât si la ardei. A funcționat foarte bine și, de cele mai multe ori, l-am utilizat când observam primele semne de atac. Dacă aștepți prea mult, insectele se înmulțesc rapid, iar plantele au de suferit: frunzele sunt afectate, calitatea scade și pierzi o parte din recoltă. Intervenția la primele semne menține cultura sănătoasă și previne pierderi mai mari”, a precizat Doru Dinu.

Dezvoltat de compania internațională de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience, Closer™ conține molecula Isoclast™, care și-a demonstrat eficacitatea în condițiile de temperatură ridicată specifice serelor.

Greenhouse Crops Corteva Agriscience 2

După ce a experimentat performanțele sale pe parcursul mai multor sezoane, Doru Dinu consideră acum insecticidul Closer™ un instrument esențial pentru protecția culturilor din solarii. Fie că este utilizat preventiv sau ca răspuns la apariția focarelor de dăunători, produsul a oferit un control fiabil în condiții dificile, contribuind la menținerea calității plantelor și a potențialului de producție. Rezultatele pozitive au determinat includerea sa constantă în programul anual de tratamente al Cooperativei Agricole AgroLegBio, la înființarea căreia a contribuit legumicultorul din Izbiceni - Olt.

În calitate de fermier, Doru Dinu remarcă faptul că dispariția treptată de pe piață a unor substanțe active consacrate creează dificultăți reale pentru sector: „Nu este niciodată un lucru bun atunci când un produs consacrat, pe care oamenii se bazează, este retras de pe piață. Acest lucru creează probleme reale atât la nivelul fermei, cât și pe partea de comercializare. Fără instrumente de încredere, devine mult mai dificil să menții plantele sănătoase și să livrezi constant produse de calitate către piață”.

Pe măsură ce cerințele pieței continuă să crească, un control eficient al dăunătorilor rămâne esențial pentru stabilitatea producției, iar experiența lui Doru Dinu demonstrează modul în care o strategie adecvată de protecție a culturilor contribuie la asigurarea producției, a calității și a continuității aprovizionării.

1 https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/prod_veg_r25.pdf

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Protecția plantelor

Fungul Fusarium graminearum produce boala numită „albirea și înroșirea spicelor”. În zonele din țară unde au căzut precipitații în perioada înfloritului, iar temperaturile au fost favorabile realizării infecțiilor, este posibil să apară fuzarioza. Pierderile produse de F. graminearum la grâu în anii epidemici pot fi uriașe. Pagubele se datorează în mare parte sterilității spicelor, MMB-ului scăzut (masa a o mie de boabe), dar mai ales prezenței micotoxinelor în cariopse.

702800711 122257744550088675 6138051063547147559 n

Fusarium graminearum este un patogen deosebit de periculos al cerealelor deoarece produce micotoxine încadrate în două clase chimice: trichothecene și zearalenon. Dintre trichothecene amintim: vomitoxina (deoxynivalenol sau DON) micotoxina T-2, diacetoxyscirpenol (DAS), monoacetoxyscirpenol (MAS) şi nivalenol.

Aceste micotoxine sunt iritanţi puternici şi au fost asociate (atunci când sunt consumate) cu simptome ca: vomă, refuzul hranei şi posibil ulcer gastric. Cele mai semnificative trichothecene sunt toxina T – 2 şi deoxynivalenolul, care apar în cantităţi destul de mari la cereale. Zearalenonul face parte din a doua clasă chimică de toxine produse de F. graminearum. Când este consumat de animale este asociat cu probleme de reproducere, cum sunt: avorturile, căldurile false, reabsorbţia fetusului şi a mumiilor [Cotuna & Popescu, 2009].

În Regulamentul (UE) 2024/1022 al Comisiei Europene din 8 aprilie 2024, de modificare a Regulamentului (UE) 2023/915 cu privire la nivelurile maxime de deoxynivalenol în produsele alimentare, limita maximă de DON permisă la cerealele neprocesate a scăzut la 1000 ppb. Noile reglementări au intrat în vigoare începând cu data de 1 iulie 2024. Limitele maxime admise de ZON și T - 2 în grâul neprocesat sunt de 100 ppb. Cele trei micotoxine, DON, ZON și T - 2 nu sunt considerate carcinogenice. Zearalenona nu se transmite prin lapte sau alte produse lactate.

Prin intermediul acestui articol venim în sprijinul dumneavoastră cu informații despre tabloul simptomatic al bolii, biologia, epidemiologia și „combaterea” patogenului Fusarium graminearum. Aceste informații vă vor ajuta în viitor să vă protejați din timp culturile.

704407301 122257745018088675 4274972102314115393 n

Este important de știut că, recoltele contaminate cu micotoxine fusariene nu pot fi destinate nici pentru panificaţie, nici pentru hrana animalelor, din cauza intoxicaţiilor grave pe care le produc.

 

Factorii de risc

 

Risc crescut de infecții cu Fusarium graminearum se înregistrează în anii când se întrunesc următorii factori:

  • Temperaturi optime pentru realizarea infecțiilor. După Anderson (1948), temperatura optimă pentru realizarea infecțiilor este de 250C, indiferent de cât timp durează umezeala. După De Wolf et al. (2003), contează durata în ore a temperaturilor cuprinse între 15 - 300C, înainte cu șapte zile de înflorit. În condiții de vreme caldă cu temperaturi cuprinse între 25 - 300C și umiditate continuă, simptomele de Fusarium la spic (albire) pot apărea în 2 - 4 zile de la realizarea infecției [Wegulo, 2012]. Astfel, o cultură aparent sănătoasă, brusc poate să prezinte simptome de boală.

  • Precipitațiile. Precipitațiile continue dinainte de înflorit și în timpul dezvoltării cariopselor favorizează acumularea de cantități mari de DON în cereale. Cantitățile de precipitații din lunile mai și iunie predispun cerealele la infecția cu Fusarium. Perioadele în care grâul poate fi infectat sunt la înflorit sau imediat după înflorit [Hernandez Nopsa et al., 2012; Wegulo, 2012]. De Wolf et al. (2003) arată importanța duratei în ore a precipitațiilor înainte cu șapte zile de înflorit.

  • Umiditatea relativă a aerului (UR%). Cu cât expunerea la umezeală este mai îndelungată, intensitatea atacului la spic crește. Chandelier et al. (2011), într-un studiu efectuat pe o perioadă de șapte ani, arată o corelație puternică între umiditatea relativă medie de peste 80% și cantitatea de DON acumulată în cariopse.

  • Tehnologiile practicate în prezent de către fermieri pot influența pozitiv infecțiile cu Fusarium, cât și acumularea de micotoxine. Sistemele de cultivare „minimum tillage” sau ”no tillage” (utile pentru conservarea solului), densitățile mari practicate, lipsa rotației, au dus la creșterea sursei de inocul în resturile vegetale care rămân la suprafața solului [Unger, 1994; Watkins, 1994; Matei et al., 2010].

  • Soiurile sensibile.

 

Recunoașterea simptomelor

 

Fusarium graminearum poate ataca plantele de cereale păioase pe tot parcursul perioadei de vegetație, dacă condițiile climatice preferate se întrunesc.

702830501 122257744718088675 9056555250167313739 n

Tabloul simptomatic al bolii se prezintă după cum urmează:

  • Plăntuţele care provin din seminţe infectate se îngălbenesc şi în cele din urmă putrezesc;

  • În faza de înfrăţire, rădăcinile şi coletul sunt brunificate datorită infecţiilor realizate de miceliul şi clamidosporii din sol. Plantele atacate continuă să vegeteze slab şi vor forma spice sterile;

  • Forma cea mai gravă de atac este după înspicare. Spicele, iniţial se albesc parţial (câteva spiculeţe) sau total, apoi se înroşesc şi se acoperă cu un înveliş micelian, alb – roz sau alb – rubiniu, uneori portocaliu - somon, pe care se observă sporodochiile ciupercii (forma imperfectă). Pe spicele înroşite (pe palee, ariste sau boabe) se observă puncte negre care sunt periteciile ciupercii (forma perfectă). Cariopsele infectate sau fuzariate rămân mici, zbârcite, cenuşii sau rozii iar germinaţia şi puterea de străbatere va fi slabă [Popescu, 2005].

 

Ciclul de viață

 

Fusarium graminearum este agentul etiologic dominant al fuzariozei spicului la cerealele păioase cultivate în România. Ciuperca rezistă în resturile de plante vegetale, în sol și în semințe. Vremea umedă prelungită în timpul perioadei de vegetație favorizează creșterea și sporularea ciupercii. Sporii ciupercii sunt purtați de vânt și de picăturile de apă pe spicele de grâu. Grâul este susceptibil a fi infectat în perioada înfloritului și când cariopsele încep să se formeze [Popescu, 2005].

Fusarium graminearum rezistă în sol sub formă de miceliu saprofit, clamidospori şi peritecii. O sursă importantă de transmitere este sămânţa infectată din care ies plăntuţe bolnave care mor (infecţie sistemică). Infecţiile primare pot fi realizate de micelii sau clamidosporii din sol dar şi de ascosporii şi conidiile care ajung pe părţile aeriene ale plantelor. După realizarea infecției, miceliul care se dezvoltă intracelular va intra în sporogeneză, formându-se astfel conidiile ce asigură infecţiile secundare (foarte păgubitoare mai ales în perioada înfloritului) – Popescu, 2005. Dezvoltarea acestui patogen este favorizată de vremea umedă (umiditatea aerului peste 90%, prezenţa ploilor) şi de temperaturile moderate (peste 20 0C) şi apoi de factorii agrofitotehnici (monocultura, solurile acide, azotul în exces, semănatul des, sensibilitatea soiurilor). Infecţia continuă şi în depozite. Contaminarea cu micotoxinele produse de F. graminearum este asociată cu amânarea excesivă a recoltatului şi cu depozitarea cerealelor umede. Acumularea de micotoxine este masivă la temperaturi de 21 – 290C şi la o umiditate a boabelor de peste 20%.

 

Managementul integrat

 

Putem combate sau nu fuzarioza la cereale? O întrebare la care este greu de răspuns. Măsurile din cadrul sistemului de combatere integrată pot ține sub control destul de puțin fuzarioza, dar nu întotdeauna ne feresc de infecții. De ce? Pentru că orice măsuri am respecta, condițiile climatice sunt esențiale în realizarea infecțiilor.

702565393 122257744772088675 6836216207768447387 n

Măsuri profilactice

Măsurile de profilaxie sunt foarte importante, dar nu ne feresc de infecții dacă condițiile climatice sunt favorabile patogeniei. Totuși, respectarea lor ne poate ajuta, în sensul că vom avea o rezervă mai mică de inocul în sol.

Este bine ca fermierii să respecte următoarele măsuri:

  • Cultivarea de soiuri adaptate climei locale şi zonei unde vor fi cultivate;

  • Cultivarea unor soiuri care tolerează mai bine patogenul. Despre rezistență totală nu putem discuta. Rezistența soiurilor de grâu la infecția cu Fusarium este foarte importantă și intens studiată astăzi. Sunt descrise până acum cinci tipuri de rezistență: tipul I - rezistența la infecția inițială (reacții de apărare); tipul II - rezistența la răspândirea agentului patogen în țesutul infectat; tipul III - rezistența la infecție a semințelor; tipul IV - toleranța la infecție; tipul V - rezistența la micotoxine [Mesterhazy, 1995; Ma et al., 2009; Kosaka et al., 2015; Zhang et al., 2020]. După Bai & Shaner (2004), crearea unor soiuri cu rezistență la Fusarium poate fi o strategie foarte bună pentru controlul acestei boli. În SUA, preocupări de ameliorare a grâului pentru rezistența la Fusarium sp. există de prin anul 1929. Un studiu din 1963 arată că, după un ciclu de cercetari de nouă ani, toate plantele de grâu pot fi infectate în proporție mai mare sau mai mică [Schroeder & Christensen, 1963];

  • Controlul dăunătorilor în lanurile de cereale nu trebuie neglijat, deoarece se ştie că favorizează infecţiile cu Fusarium graminearum;

  • Densităţile mari trebuie evitate;

  • Fertilizarea cu azot şi alte substanţe nutritive să se facă în mod echilibrat;

  • Rotaţia culturilor trebuie respectată, deoarece s-a constatat că reduce riscul de contaminare cu micotoxine produse de ciuperca Fusarium graminearum;

  • Resturile vegetale să fie îngropate prin intermediul arăturii;

  • Recoltarea la timp, uscarea la 24 de ore de la recoltare şi supravegherea umidităţii boabelor la depozitare [Cotuna & Popescu, 2009].

Dacă aceste măsuri sunt respectate, sursa de inocul va fi diminuată, însă nu şi eliminată.

Măsuri chimice

În funcție de condițiile climatice, tratamentele chimice pot fi eficiente sau nu. Tratarea semințelor înainte de semănat este esențială în prevenirea primelor infecții.

În România sunt omologate următoarele substanțe pentru tratarea semințelor de cereale păioase:Triticonazol; Tebuconazol; Fludioxonil + teflutrin (insecticid); Fludioxonil + protioconazol + tebuconazol; Fludioxonil; Difenoconazol + fludioxonil; Difenoconazol; Fludioxonil+ triticonazol; Fludioxonil + fluxapyroxad + triticonazol; Fluxapyroxad; Fludioxonil + sedaxan; Difenoconazol + fludioxonil + sedaxan [după Aplicația PESTICIDE 2.26.5.3, 2026].

Tratamentele din vegetație

La modul general, în literatura de specialitate se recomandă două tratamente în timpul sezonului de vegetație, respectiv primul tratament la începutul înspicării, iar al doilea tratament la sfârșitul înfloritului.

Studiile făcute pentru stabilirea momentelor optime de efectuare a tratamentelor (când au eficacitate maximă) recomandă următoarea strategie:

  • Tratament la BBCH 59 - când grâul nu este înflorit - eficiență ridicată.

  • Tratament la BBCH 63 - 65 - început înflorit, moment optim pentru bolile spicului în general.

  • Tratament la BBCH 69 - sfârșit înflorit - nu se recomandă (prea târziu pentru tratament) - se poate aplica doar în situații grave cu risc de infecții secundare când sunt ploi continue după înflorit.

Pentru tratamentele în vegetație sunt omologate următoarele substanțe: Azoxistrobin; Tebuconazol; Metconazol; Metconazol + protioconazol; Azoxistrobin + protioconazol; Protioconazol + tebuconazol; Azoxistrobin + tebuconazol; Kresoxim - metil + mefentrifluconazol; Benzovindiflupir + protioconazol; Benzovindiflupir; Protioconazol; Protioconazol + spiroxamină + tebuconazol; Ciprodinil; Fenpropidin; Difenoconazol + tebuconazol; Difenoconazol + protioconazol; Difenoconazol + metconazol; Tebuconazol + trifloxistrobin; Protioconazol + spiroxamină + trifloxistrobin; Protioconazol + trifloxistrobin; Boscalid + protioconazol; Fluxapyroxad + piraclostrobin; Mefentrifluconazol + piraclostrobin; Mefentrifluconazol + protioconazol; Bromuconazol + tebuconazol; Fenpicoxamida + protioconazol; Bixafen + tebuconazol; Proquinazid + protioconazol [după Aplicația PESTICIDE 2.26.5.3, 2026].

Fungicidele omologate trebuie utilizate doar în dozele recomandate de producători. Nu măriți dozele! Mărirea dozelor duce la apariția fenomenului de rezistență, iar rezistența la pesticide este o problemă mare a agriculturii moderne.

Tratamentele trebuie făcute doar în zilele în care nu bate vântul și temperaturile nu sunt ridicate. Dacă după efectuarea tratamentelor intervin ploi, va trebui să repetați. Este foarte important să fie respectați timpii de pauză până la recoltat. Fungicidele utilizate la cereale au timpi de pauză destul de mari, începând de la 35 până la 50 zile.

Măsuri biologice

Combaterea biologică este foarte rar utilizată în combaterea fuzariozei la grâu și nu numai. De interes sunt antibioticele produse de bacterii (Bacillus subtilis) și fungi (Penicillium, Trichoderma, Trichothecium): fitobacteriomicina, nifimicina, fitoflavina, lavendromicina, trichotecina [Popescu, 2005].

În prezent există un produs biologic omologat în România pe bază de Pythium oligandrum (M1 x 106 oospores/g Pythium oligandrum) pentru tratarea fuzariozei în perioada de vegetație. Tratamentele cu agenți biologici trebuie făcute preventiv, nu curativ.

705063358 122257744496088675 1827439660133557906 n

Bibliografie

Andersen, A. L., 1948. The development of Gibberella zeae head blight of wheat. Phytopathology, 38, 599 – 611.
Anon, 1993b. In IARC Monographs on the evaluation of carcinogenic risk to humans, vol. 56, International Agency for Research an Cancer, Lyon, France, pp. 467 - 488.
Anon, 1993c. In IARC Monographs on the evaluation of carcinogenic risk to humans, vol. 56, International Agency for Research an Cancer, Lyon, France, pp. 397 - 444.
Bai, G., Shaner, G., 2004. Management and resistance in wheat and barley to Fusarium head blight. Annu. Rev. Phytopathol. 42: 135 - 161.
Chandelier, A., Nimal, C., André, F., Planchon, V., Oger, R., 2011. Fusarium species and DON contamination associated with head blight in winter wheat over a 7-year period 92003–2009) in Belgium. Eur. J. Plant Pathol., 130, 403 – 414.
Cotuna, O., Sărățeanu, V., Durău, C., Paraschivu, M., Rusalin, G., 2013. Resistance reaction of some winter wheat genotipes to the attack of Fusarium graminearum L. Schw. in the climatic conditions of Banat plain, Research Journal of Agricultural Science, 45 (1), p. 117 - 122.
Cotuna O., Paraschivu M., Sărăţeanu V., Partal E., Durău C. C., 2022. Impact of Fusarium head blight epidemics on the mycotoxins’ accumulation in winter wheat grains, Emirates Journal of Food and Agriculture, 34 (11), 949 - 962.
Cotuna O., Popescu G., 2009. Securitatea și calitatea produselor vegetale, siguranța vieții, Editura Mirton, Timișoara, 327 p..
Cowger, C., Arellano, C., 2013. Fusarium graminearum infection and deoxynivalenol concentrations during development of wheat spikes. Phytopathology 103: 460 - 471.
De Wolf, E. D., Madden, L. V., Lipps, P. E., 2003. Risk assessment models for wheat Fusarium head blight epidemics based on within-season weather data. Phytopathology, 93, 428 – 435.
Hernandez Nopsa, J., Baenziger, P. S., Eskridge, K. M., Peiris, K. H. S., Dowell, F. E., Harris, S. D., Wegulo, S. N., 2012. Differential accumulation of deoxynivalenol in two winter wheat cultivars varying in FHB phenotype response under field conditions. Can. J. Plant Pathol. 34, 380 – 389.
Kosaka, A., Manickavelu, A., Kajihara, D., Nakagawa, H., Ban, T., 2015. Altered gene expression profiles of wheat genotypes against Fusarium head blight. Toxins 72: 604 - 620.
Liddell, C. M., 2003. Systematics of Fusarium species and allies associated with Fusarium head blight. In Fusarium Head Blight of Wheat and Barley; Leonard, K. J., Bushnell, W. R., Eds.; American Phytopathological Society: St. Paul, MN, USA, 2003; pp. 35 – 43.
Ma, H., Ge, H., Zhang, X., Lu, W., Yu, D., Chen, H., Chen, J., 2009. Resistance to Fusarium head blight and deoxynivalenol accumulation in Chinese barley. J. Phytopathology, 157, 166 – 171.
Marasas, W. F. O., 1991. In Mycotoxins and Animal Foods (J. E., Smith, and R. S., Henderson, editors), CRC Press, Inc., pp. 119 - 139.
Matei, G., Păunescu, G., Imbrea, F., Roşculete E., Roşculete, C., 2010. Rotation and fertilization - factors in increasing wheat production and improving the agro productive features of the brown reddish soil from central area of Oltenia, Research Jurnal Of Agricultural Science, Vol. 42 (1). USAMVB Timișoara, pag. 182 - 189.
Mesterhazy, A. I., 1995. Types and components of resistance to Fusarium head blight of wheat. Plant breeding 114 5: 377 - 386.
McMullen, M., Jones, R., Gallenberg, D., 1997. Scab of wheat and barley: A re-emerging disease of devastating impact. Plant Dis. 81:1340 - 1348.
Miller, J. D., Greenhalgh, R., Wang, Y., Lu, M., 1991. Trichothecene chemotypes of three Fusarium species. Mycologia, 83, 121 – 130.
Miller, J. D., 1994. Epidemiology of Fusarium ear diseases of cereals. In Mycotoxins in Grain. Compounds Other than Aflatoxin; Miller, J. D., Trenholm, H. L., Eds.; Eagan Press: St. Paul, MN, USA, 1994; pp. 19 – 36.
Miller, J. D., 2002. Aspects of the ecology of Fusarium toxins in cereals. In Mycotoxins and Food Safety; DeVries, J. W., Trucksess, M. W., Jackson, L. S, Eds.; Kluwer Academic/Plenum Publishers: New York, USA, pp. 19 – 28.
Paraschivu, M., Cotuna O., Paraschivu M., 2014. Integrated disease management of Fusarium head blight, a sustainable option for wheat growers worldwide, Annals of the University of Craiova - Agriculture, Montanology, Cadastre Series, vol. XLIV, p. 183 - 187.
Paul, P. A., Lipps, P. E., Madden, L. V., 2005. Relationship between visual estimates of Fusarium head blight intensity and deoxynivalenol accumulation in harvested wheat grain: a meta-analysis. Phytopathology 95:1225 - 1236.
Popescu G., 2005. Tratat de patologia plantelor, vol. II Agricultură, Editura Eurobit, 341 p..
Snijders, C. H. A., Perkowski, J., 1990. Effects of head blight caused by Fusarium culmorum on toxin content and weight of wheat kernels. Phytopathology, 80, 566 – 570.
Sobrova, P., Adam, V., Vasatkova, A., Beklova, M., Zeman, L., Kizek, R., 2010. Deoxynivalenol and its toxicity. Interdisc. Toxicol., 3, 94 – 99.
Schroeder, H. W., Christensen, J. J., 1963. Factors affecting resistance of wheat to scab caused by Gibberella zeae. Phytopathology 53 7, 1: 831 - 838.
Unger, P. W., 1994. Residue production and uses–an introduction to managing agricultural residues. In Managing Agricultural Residues; Unger, P. W., Ed., Lewis Publishers: Boca Raton, F. L., USA, pp. 1 – 6.
Zhang, W., Boyle K., Brûlé - Babel, A. L., Fedak, G., Gao, P., Robleh Djama, Z., Polley, B., Cuthbert R. D., Randhawa, H. S., Jiang, F., Eudes, F., Fobert, P. R., 2020. Genetic Characterization of Multiple Components Contributing to Fusarium Head Blight Resistance of FL62R1, a Canadian Bread Wheat Developed Using Systemic Breeding. Front. Plant Sci. 11:580833.
Zrcková, M., Svobodová - Leišová, L., Bucur, D., Capouchova, I., Konvalina, P., Pazderu, K., Janovská D., 2019. Occurence of Fusarium spp. In hulls and grains of different wheat species, Romanian Agricultural Research, No. 36, 173 - 185.
Watkins, J. E., Boosalis, M. G., 1994. Plant disease incidence as influenced by conservation tillage systems. In Managing Agricultural Residues; Unger, P. W., Ed. Lewis Publishers: Boca Raton, F. L., USA, 261 – 283.
Wegulo, S. N., 2012. Factors influencing Deoxynivalenol accumulation in small grain cereals, Toxins, 4, 1157 - 1180.
Wang, Y. Z. and Miller, J. D., 1988. Screening techniques and sources of resistance to fusarium head blight. In: A. R., Khlatt, (ed), Wheat production: constraints in tropical environments. CIMMYT, Mexico. 239 - 250.
***. 2006. Commission Regulation (EC) No 1881/2006 of 19 December 2006 setting maximum levels for certain contaminants in foodstuffs.
***. 2013. Commission Recommendation 2013/165/EU of 27 March 2013 on the presence of T-2 and HT-2 toxin in cereals and cereal products.
***. 2024. REGULAMENTUL (UE) 2024/1022 AL COMISIEI din 8 aprilie 2024 de modificare a Regulamentului (UE) 2023/915 în ceea ce privește nivelurile maxime de deoxinivalenol în produse alimentare, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, 9.4.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1022/oj.

 

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Gândacul bălos, prezent în culturile de cereale păioase

În culturile de cereale apare făinarea

Un pericol pentru rapiță, Ceutorhynchus napi

Publicat în Protecția plantelor

În contextul suspendării autorizației temporare de utilizare a produselor neonicotinoide la tratamentul semințelor de porumb și floarea-soarelui, compania ADAMA are în portofoliu produse pentru controlul dăunătorilor de sol și foliari din culturile de porumb și floarea-soarelui. Este vorba de produsele Lebron 0,5 G și Lamdex Extra, despre care specialiștii ADAMA spun că sunt optimizate din punct de vedere tehnic, adaptate contextului actual și nevoilor specifice fermelor din România.

ADAMA Agricultural Solutions pune la dispoziția fermierilor din țara noastră două produse insecticide, respectiv Lamdex Extra, insecticid foliar cu eficacitate dovedită împotriva celor mai importanți dăunători, în special asupra rățișoarei porumbului (Tanymechus dilaticollis), precum și Lebron 0,5 G, un insecticid cu aplicare la sol pentru controlul viermilor sârmă (Agriotes spp.), a buha-semănăturilor (Agrostis spp.) și a viermelui vestic al rădăcinilor (Diabrotica virgifera virgifera).

„Rățișoara porumbului atacă plantele de porumb și floarea-soarelui imediat după răsărirea culturii. Produce pagube însemnate în culturile de porumb prin roaderea frunzelor de la exterior spre interior, în timp ce în cultura de floarea-soarelui plantele sunt retezate de la colet.

Larvele viermelui vestic al rădăcinilor rod rădăcinile plantelor în plină dezvoltare, până la înspicare, putând chiar să le reteze. Plantele atacate stagnează în dezvoltare, iar dacă 50% din rădăcini sunt roase, se frâng căpătând aspectul de gât de lebădă, iar ulterior plantele se usucă. La peste 50% din plantele atacate, producţia este compromisă.

Atacul larvelor viermilor sârmă este deosebit de păgubitor, rozând seminţele în curs de germinaţie, părţile subterane ale plantelor sau la colet. Plantele atacate se îngălbenesc şi se usucă”, explică specialiștii companiei ADAMA.

Lamdex Extra este un insecticid piretroid, eficient, cu o puternică acțiune de contact și ingestie asupra unei game largi de dăunători. După aplicare, substanța activă penetrează rapid cuticula insectei, acționând asupra sistemului nervos, dăunătorii încetează să se hrănească, după care paralizează și mor.

Insecticidul are efect de șoc și repelență activă după aplicare și, totodată, combate un spectru larg de dăunători din culturile de porumb și floarea-soarelui.

Lamdex Extra se aplică în cele două culturi în zilele însorite și lipsite de curenți de aer, astfel:

  • Floarea-soarelui: pentru combaterea rățișoarei porumbului și a muștei suedeze, la doza de 0,3 kg/ha.

  • Porumb: pentru combaterea rățișoarei porumbului și a muștei suedeze, la doza de 0,3 kg/ha.

Lebron 0,5 G este un insecticid care acționează atât prin contact, cât și în stare de vapori asupra unui spectru larg de dăunători care își au activitatea în sol. Produsul se aplică pe rânduri sau pe câmp deschis, cu echipamente bine reglate. După aplicare, produsul poate fi încorporat în sol cu o grapă ușoară la 3-5 cm. Este un insecticid de sol pentru controlul unei game largi de dăunători. Protejează culturile imediat după semănat și are o puternică acțiune repelentă.

În mod normal, Lebron 0,5 G se poate aplica la momentul semănatului cu microgranulatoare dozate în mod adecvat, dar poate fi aplicat prin alte mijloace potrivite și ulterior încorporat în sol prin grăpare ușoară.

„ADAMA monitorizează atent evoluția presiunii de dăunători în culturile agricole și este alături de femieri prin soluții adaptate și o echipă de profesioniști cu acoperire națională, pentru a oferi cele mai bune recomandări tehnologice”, transmite Gabriela Vila, director general ADAMA.

ADAMA KV Lamdex și Lebron 210x297

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Protecția plantelor

Publicitate

ROMANIA AGRIMAX TERIS BENNER 2026

Banner_Revista_ferm_250x300

Banner Andermatt Insecticide 04 300x2050px

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

Banner_Profesional_agromedia_RF_300x250_px 

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

newsletter rf

Revista