Din calculele recente realizate de crescătorul de bovine și deopotrivă fostului liberal, Costel Caraș, reiese că în urma efectuării plăților către fermieri a peste 58,5 milioane euro de APIA pentru vacile cu lapte eligibile (SCZ 7.22) ar rămâne mai bine de 18,4 milioane euro care ar trebui redistribuite rapid fermierilor și, altfel, ar fi evitat riscul unui nou protest.
Socotelile hârtiei arată că nu mai puțin de 200 de euro pe cap de animal eligibil ar urma să primească producătorii români de lapte în urma acestei realocări.
Caraș se teme însă că ministerul de resort și agenția de plăți vor continua să fie „confuze” cu privire la această eventuală redistribuire și se întreabă când anume acești bani vor ajunge în conturile crescătorilor de vaci cu lapte eligibile.
„Din suma totală de 76,99 milioane euro alocată pentru SCZ 7.22 (vaci lapte), APIA a plătit 58,557 milioane euro. Din total vaci eligibile au fost plătite 99,95% până la 30.09.2016. A rămas un rest de plată de 0,05% adica de 0,029 milioane euro. După plata tuturor vacilor eligibile rămâne un rest de 76,99 - 58,557 - 0,029 = 18,404 milioane euro. Acești bani, care provin de la UE, nu pot avea decât o singură destinație: redistribuirea către fermierii cu vaci eligibile. Vorbim de peste 200euro/cap de vacă eligibilă. În MADR și în APIA este o confuzie totală în legătură cu această redistribuire. Vrem un răspuns clar la întrebarea: Când se redistribuie acești bani?”, se întreabă Caraș pe pagina sa de Facebook.
Un alt personaj cunoscut mai mult din zona legumiculturii, dar care deține și vaci cu lapte – Aurel Tănase, precizează că din cauza „interpretărilor și greșelilor” DSVSA-urilor, dar și filialelor APIA din teritoriu, mulți producători de lapte nu au primit sprijinul ANT 7 (este și cazul său).
„Să se verifice corect eligibilitatea. Pe greșeli și interpretări DSVSA și APIA, chiar dacă în ferme există animale, documente, facturi, autoritățile nu le iau în seamă. Al treilea an în care nu primesc sprijinul ANT 7”, se plânge Tănase într-un comentariu la postarea lui Caraș.
Potrivit celor mai recente date APIA date publicității, în cazul schemei de plată SCZ 7.22 (Sprijinul cuplat în sector zootehnic, vaci de lapte), până la data de 30 septembrie 2016 au existat în total 3.859 beneficiari, iar autorizați la plată au fost 4.059 beneficiari.
Din totalul de 944.075 cereri unice de plată aferente Campaniei 2015 au fost emise ordine de plată pentru 98,61% din cereri, reprezentând un număr de 930.985 beneficiari, afirmă vocile autorizate APIA.
Suma totală autorizată la plată a fost de 2.033,9 mil. euro din care efectiv plătită în conturile fermierilor a fost suma de 2.027,52 mil. euro, pe toate tipurile de fonduri (Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) și Buget Național).
Un protest de amploare cu producători agricoli legați cu lanțuri și lacăte de gardul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) ar urma să fie condus de rebelul vicepreședinte PNL, Costel Caraș, miting care ar urma să aibă locîn jurul datei de 20 martie 2016, a declarat acesta într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului.
Mai bine de 1.500 de metri de lanț și „multe” lacăte au fost deja achiziționate pentru protestul care strânge adepți pe Facebook chiar de către președintele Sindicatului Crescătorilor de Taurine (SCT), el însuși deținător al unei ferme integrate (vegetal și zootehnic), Costel Caraș.
„Vrem să ne legăm de porțile Ministerului Agriculturii și să rămânem acolo până plesnim. Plesnim sau nu plesnim. Să vedem, se rezolvă problemele sau nu se rezolvă?”, a afirmat acesta.
Costel Caraș este destul de inventiv atunci când vine vorba de proteste. În 2012, fermierul politician sosea la protestul LAPAR din Piața Victoriei cu un tractor de mare putere și o vacă din plastic spânzurată de partea din față a utilajului. Mesajul era clar – nu omorâți zootehnia!
Un an mai târziu, omul, care deţinea pe atunci o fermă cu 200 de vaci (în prezent, numărul acesta a scăzut la 100), arunca opt tone de lapte direct din cisternă, pe câmp, pentru că nu mai avea cui să îl vândă de la izbucnirea scandalului laptelului contaminat cu aflatoxină.
Tot el este cunoscut pentru faptul că a protestat alături de fermieri, cu mai mulți ani în urmă, într-un coșciug, tot în fața Ministerului Agriculturii. Și lista nu se oprește aici.
Revendicarea numărul unu din lista lui Costel Caraș și a protestatarilor pe care acesta îi va conduce la mitingul din martie 2016 este cea legată de achitarea integrală a subvențiilor pentru cultură mare și zootehnie până la data de 31 martie, altfel ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, ar trebui să-și dea demisia.
„Cea mai importantă revendicare a mea este însă ca până la 31 martie 2016 să se plătească în total toate obligațiile către fermieri. Mă refer la toate subvențiile – și la animale, și la vegetal. Acum am văzut tot felul de îmbârligători din ăștia, prosteală: «Dăm banii pe suprafață, iar crescătorilor de animale din iulie încolo»”, a afirmat penelistul. „Mie îmi dai banii sau imediat îți dai demisia dacă nu ești de acord; te duci și te spânzuri. Ce, te-am pus eu să accepți să fii ministrul Agriculturii sau să fii director la APIA? Ai acceptat? Rezolvă problemele!”.
El îi îndeamnă totodată pe producătorii din sectorul vegetal și pe cei din sectorul zootehnic să-i viziteze pagina de Facebook și să adauge revendicări la lista deja deschisă.
În plus față de toate acestea, despre noul scandal al brânzei și laptelui cu E-coli și despre cum acesta i-au înjumătățit vânzările de lapte crud prin automate, în cele ce urmează.
Revista Fermierului: Am observat că vă pregătiți de proteste serioase pe Facebook.
Costel Caraș: Da, mă rog, încercăm să demarăm o acțiune că nu se mai poate. Este depășită orice limită.
R.F.: Ce aveți în plan mai exact?
C.C.: Avem în plan un protest. Deocamdată suntem în perioada de organizare. N-am putut să stabilim foarte clar totul, știți cum este. Când te organizezi, trebuie să vezi dacă ai masa critică, că altfel nu are rost demersul.
R.F.: Observăm că s-au strâns ceva doritori. Ce spun aceștia?
C.C.: Deocamdată există o teamă, pentru că eu am adoptat sistemul acesta: - am vrut să se vadă clar cine este bărbat, cine este agricultor! Oamenii mă sună și îmi spun: „Bă frate eu vin, dar nu vreau să mă postez că mă întreabă ăștia, mă văd, mă iau la întrebări... ”. Adică statul polițienesc a rămas.
R.F.: Să înțelegem că oamenilor le este teamă...
C.C.: Le este teamă, da. Am primi zeci și zeci de telefoane. Eu cred că, până la urmă, se va mișca treaba, dar oamenii se tem de represalii, pentru că nu este pentru prima dată când organizăm și când înainte de a face protestul, oamenii sunt presați pe diferite căi de instituțiile statului.
R.F.: De către cine?
C.C.: De instituțiile statului! De APIA, de tot felul de instituții cu care fermierii au relații mai mult de SCLAVIE. Sigur, reprezentanții acestora îi cheamă și le spune: „Băi, vezi că nu este bine, băi, vezi că este posibil să fie probleme, lasă-l pe Caraș că el este cu treaba lui... ”.
R.F.: Din câte cunosc, cel puțin unul dintre apropiații premierului a mărturisit într-o discuție privată cu unii membri ai presei că Guvernul susține de principiu protestele bine întemeiate pentru că, în felul acesta, societatea civilă își spune cuvântul.
C.C.: Ce să sprijine ei? Astea sunt date pe trompetă, așa, ca să dea bine. Ei ă susțină protestele? Ei trebuie să dea banii domne! Să dea banii, să lase oamenii să trăiască, să facă treabă, să facă profit, să se dezvolte.
R.F.: Să plătească taxe...
C.C.: Să plătească taxe, bineînțeles. Că dacă faci profit, plătești, dacă ești mort pe masă, pe catafalc, ce să mai plătești? Trebuie să cheltuiască alții cu tine ca să te înmormânteze.
R.F.: Cum mai stă treaba cu partidul agricultorilor?
C.C.: Nu este nicio treabă. Merge prost de tot.
R.F.: Ați încercat să-l refaceți?
C.C.: Eu l-am lăsat cum era (...), am terminat. N-am mai făcut absolut nimic pentru că după alegerile din 2012, toată lumea a fugit. M-au lăsat cu datorii, m-au lăsat cu tot felul de probleme, fiecare și-a văzut de drumul lui.
R.F.: ... iar dumneavoastră ați rămas să trageți ponoasele.
C.C.: Da. Ponoase de sute de milioane de lei vechi și încă mai am de plată pentru că nu te iartă nimeni când ai datorii. Or, eu dacă am fost președintele partidului, normal că eu răspund, nu?
R.F.: Păi partidul dumneavoastră nu a fuzionat cu PNL?
C.C.: Ba da, a fuzionat cu PNL, dar datoriile au rămas.
R.F.: Datoriile nu s-au preluat și ele să înțelegem...
C.C.: Nu s-au preluat. Ideea este că și fuziunea aceasta cu PNL este un fiasco. Eu am venit aici prin fuziune cu PNL, am venit să facem un program pe agricultură, asta a fost înțelegerea și promisiunea PNL-ului: „Vrem neapărat o colaborare cu voi că nu avem segmentul acesta în PNL, că suntem morți, că suntem... ” și acum... nu se întâmplă absolut nimic.
R.F.: Noi știm că promisiunea aceasta v-a fost făcută de Crin Antonescu.
C.C.: A fost promisiunea președintelui partidului, dar el n-a fost singur acolo. Toți cei care sunt acum pe scaune, au fost și acolo. Mă refer la vechiul PNL. Că au mai venit și alții după aia, asta este o altă problemă.
R.F.: În prezent, mai aveți o funcție în Partidul Național Liberal?
C.C.: Da, sunt vicepreședinte la nivel național.
R.F.: Aveți o funcție importantă. Ați putea avea oarece influență pe zona de agricultură în interiorul PNL.
C.C.: Nu, nu pot avea niciun fel de influență. Adică nu am, nu că nu pot să am, nu am. Vă referiți la influență în partid?
R.F.: Da, în partid, la asta ne referim, la a crea politici, la a crea un departament de specialitate...
C.C.: Sunt create astea, ca peste tot, dar sunt create așa, ca să existe pe hârtie.
R.F.: Noi ne-am uitat pe pagina dumneavoastră de Facebook și am văzut acolo sintagma de protest mai dur. Ce ar însemna chestia asta? Am văzut pe Youtube că la cel mai important târg din Franța, fermierii din Hexagon l-au huiduit pe Hollande. Asta înseamnă dur!
C.C.: Nu numai că a fost huiduit, a fost aproape SECHESTRAT de fermieri, cum a fost și domnul Cioloș (n.r. - Dacian Cioloș, premierul tehnocrat al României) SECHESTRAT de mine și de fermieri pe vremea când era ministrul Agriculturii, la IndAgra; cu trei ore înainte de marile vizite pe care le aștepta acolo, mă rog, de la un oficial de la Comisia Europeană, vreo doi miniștri (al Poloniei, mi se pare, era o doamnă ministru atunci) (...) s-au plătit banii! Așa se face treaba. În loc să fim oameni și să respectăm munca, producția și plusvaloarea, noi ne batem joc de oameni, iar dacă oamenii se urcă cu picioarele, începem... „bă stai așa un pic că nu e chiar așa!”. Eu am avut atunci o demonstrație clară, făcută chiar cu domnul Cioloș, mă rog, în condiții grele și pentru dânsul. La acea vreme „cheia și lăcata” erau la Ministerul Finanțelor; s-a rezolvat totul. Acum, cheia nu mai este la Ministerul Finanțelor, ci la Ministerul Agriculturii, dar nu se rezolvă nimic. Prosteli din astea că, Vezi-Doamne, „ne sabotează” nu știu cine; povești.
R.F.: Eu știu că dumneavoastră ați acționat și diplomat, ați fost chiar și inventiv, atunci când ați protestat în coșciug, și uneori chiar dur, când ați aruncat laptele pe câmp sau ați legat o vacă din plastic de tractor și ați venit la Guvern. Adică ați încercat să transmiteți un mesaj. La ce vă gândiți de această dată? Ce mesaj să transmitem fermierilor din țară?
C.C.: Mesajul, acum, este legat de un protest dur! (...) Am un kilometru jumate de lanț și multe lacăte, vrem să ne legăm cu acest lanț o mie de fermieri minimum. Dacă va mai fi nevoie de lanț cumpărăm, că este lanț în țară, importat din Turcia, o grămadă. Vrem să ne legăm de porțile Ministerului Agriculturii și să rămânem acolo până plesnim. Plesnim sau nu plesnim. Să vedem, se rezolvă problemele sau nu se rezolvă?
Lactate Brădet, Fenov Robănești și Ferma Joiana, „terminate” de scandalul E-coli
Revista Fermierului: Că tot vorbiți de Facebook, am rămas consternați de reacția ministrului Agriculturii pe rețeaua de socializare. L-am apreciat ca un profesionist pe probleme europene, dar gurile rele spun că nu s-a orientat deloc cu afirmațiile vizavi firma Brădet. A confirmat numele vehiculat de presă, apoi și-a cerut scuze online. Un procesator și doi producători de lapte ar putea intra în faliment. Lipsa de implicare a Ministerului Sănătății care a pasat pisica ANSVSA-ului i-au pus tehnocratului în brațe „mortul”.
Costel Caraș: Nu numai de patronul Brădet putem vorbi de faliment. Așa cum ați menționat și dumneavoastră, de cei doi fermieri, primul de la Craiova – Viorel Ninulescu (n.r. - Fenov Robănești) și băiatul acesta de la Argeș pe care îl cunosc Romică (Romeo) Mandu (n.r. - ferma Joiana) din Stolnici. Ambii au ferme foarte bune; sunt terminați.
R.F.: Îi vom contacta și pe ei să vedem ce cred ei că s-a întâmplat. Este o nebuloasă, efectiv, situația actuală... Cazul aflatoxina, numai cu reacții diferite.
C.C.: Lucrurile sunt simple, nu este niciun fel de nebuloasă. Nebuloasă este în capul ministrului. O fi fi specialist pe probleme europene, și bine că este, eu n-am nimic cu el. Din câte înțeles, a ajutat agricultura românească pe la Bruxelles, a știut să deschidă uși, ce mi-au spus și mie alții care au lucrat cu el. Dar să vii ca ministru și să faci o astfel de gafă... Mie mi se pare intenționat făcută. Nu poți face așa ceva. Acum am văzut pe Facebook că se scuză și bagă copiii în față. Adică, „Domne, eu nu vreau să îi am pe conștiință!”. Păi băi frate, brânza a fost vândută vrac. Omul când s-a dus să cumpere brânză, a luat din cutie sau de unde au pus-o ăia în vitrina frigorifică, au luat cu o spatulă brânză și au vândut – 500 de grame, 800 de grame; pe pungă nu scria că era de la Brădet. Era brânză proaspătă de la magazinul lui „Popescu”. (...) Este o scuză venită cu ea de ministru. El și-a dat seama sau i-or fi spus alții: „Bă, oprește-te că faci prostii. Mergi pe un drum greșit” și acum o dă la întors. Dar nu-mi bagi mie copiii în față. Eu dacă iubesc ceva pe lumea asta, eu iubesc copiii mai mult ca orice și îmi dau seama ce s-ar fi întâmplat în inima mea și în casa mea dacă exista o astfel de situație.
Însă, de aici, să călcăm așa pe cadavre, este mult. Eu sunt extrem de supărat pe chestia asta. Nu vă mai spun că mie mi-a scăzut vânzarea la jumătate la laptele meu și la toată lumea a scăzut vânzarea, pentru că, deja, sunt procesatori mari care spun așa: „Băi, nu mai luăm lapte de la voi o perioadă că ne distrugeți. Cu scandalul mediatic și cu astea aducem din Polonia, aducem de pe unde aducem, o perioadă, până se liniștesc lucrurile. După aceea mai discutăm”.
R.F.: A scăzut achiziția de lapte la dumneavoastră?
C.C.: Eu comercializez materia primă crudă prin automate; în trei zile mi-a scăzut la jumătate vânzarea. Oamenii sunt precauți. Este și normal: „Eu dau lapte copilului”, spun unii. „Cine știe? N-o avea și laptele ăsta ceva?” Nu este gândirea corectă? Este! „N-am de unde să știu, văd că treaba este confuză. Dacă a ieșit ministrul Agriculturii și a spus că problema este de la lapte... ”. Oficialul guvernamental a făcut afirmația foarte clar, că problema este de la lapte. Ce să fie băi nene de la lapte? Laptele este pasteurizat!
R.F.: Cât lapte crud vindeați prin automate?
C.C.: Circa 500-600 de litri la două zile prin cele 15 aparate autorizate pe care le dețin.
R.F.: Mai reprezentați vreo asociație în prezent?
C.C.: Sindicatul Crescătorilor de Taurine (al cărei președinte sunt) funcționează. Când eram în putere, eram 5.200 în SCT. Acum nu știu ce să vă mai spun. De când a fost cu partidul, n-am mai apăsat pedala. Dintre membri nu a fost dat nimeni afară, n-a depus nimeni vreo cerere că ar dori să plece. N-a mai fost nici cazul de cotizație pentru că SCT nu a mai avut cheltuieli. A fost zero pe zero că n-am mai făcut acțiuni, n-am mai plătit angajați, chirie.
R.F.: Atunci protestul din partea cărei forme asociative va fi?
C.C.: Protestul este pur și simplu o inițiativă de-a mea pe Facebook – chem fermierii la acțiune, la „bătaie”.
R.F.: Când preconizați că va avea loc protestul?
C.C.: Eu mi-aș dori ca până pe 20 martie 2016 să fim cu lanțul de gât.
R.F.: Care sunt revendicările dumneavoastră?
C.C.: Revendicările sunt, în fapt, o listă deschisă în care oamenii sunt liberi să introducă tot felul de propuneri. Cea mai importantă revendicare a mea este însă ca până la 31 martie 2016 să se plătească în total toate obligațiile către fermieri. Mă refer la toate subvențiile – și la animale, și la vegetal. Acum am văzut tot felul de îmbârligători din ăștia, prosteală: „Dăm banii pe suprafață, iar crescătorilor de animale din iulie încolo”.
R.F.: Dar știți de ce se întârzie plata la animale? Nu au fost contractate modulele necesare de soft în APIA. Noi am scris despre acest subiect.
C.C.: N-a fost contractată... de ce? Din cauza fermierilor? Nu mă interesează că ai contractat sau nu modulele. Ce-mi explici mie toate astea? Sunt prosteli! Mie îmi dai banii sau imediat îți dai demisia dacă nu ești de acord; te duci și te spânzuri. Ce, te-am pus eu să accepți să fii ministrul Agriculturii sau să fii director la APIA? Ai acceptat? Rezolvă problemele!