crame romania - REVISTA FERMIERULUI

Pe 2 decembrie 2021 s-a tăiat panglica noului concept de la Pivniţele Rhein & CIE Azuga 1892, deținute de The Iconic Estate, parte din Alexandrion Group. Conceptul va ilustra spiritul regal, farmecul şi rafinamentul pe care acest complex îl avea la finalul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. The Iconic Estate este furnizor oficial al Casei Rgale a României pentru vinurile spumante și liniștite.

263554495 4144061315698599 3994677834180025376 n

Istoria, moștenirea culturală, longevitatea, distincția sunt daruri prețioase care trebuie păstrate cu grijă și înțelepciune. Pivniţele Rhein & CIE Azuga 1892 reprezintă locul în care toate aceste elemente se îmbină armonios într-o frumoasă poveste țesută cu măiestrie de-a lungul a aproape 130 de ani, în care se produce fără întrerupere vin spumant prin metoda tradiţională, aceeași prin care se produce șampania.

20211202 114318

Evenimentul organizat imediat după Ziua Națională a României a marcat debutul unui proiect amplu și complex, prin care Alexandrion Group va reda farmecul și eleganţa pe care acest loc îl avea în urmă cu mai bine de un secol. Oaspeţii au degustat noul meniu regal pregătit de Chef Ecaterina Paraschiv, un master chef proprietar al unui restaurant în vogă din Paris, Ibrik. Meniul este o reinterpretare a preparatelor rafinate savurate de Familia Regală a României. Cunoscutul somelier Julia Scavo, noul Brand Ambassador RHEIN EXTRA, a coordonat degustarea, realizând asocieri ȋntre felurile de mâncare și vinurile spumante Rhein Extra. Înainte de a ne așeza la masă am vizitat pivnițele în care se produc vestitele spumante Rhein și micul muzeu în care sunt expuse vechi echipamente de vinificație. Ghid ne-a fost oenologul The Iconic Estate, Lorena Deaconu-Stoian.

263552889 4144062895698441 5869554217328582123 n

263463183 4144059962365401 1171525312775199301 n

263498248 10227473962012826 7379975463900327224 n

263219773 4144064055698325 8166242907867705991 n

 

Regina Margareta, spumantul omagiu în ediţie limitată

 

„Vom face o călătorie în trecut şi vom reînvia imaginea şi spiritul, eleganţa şi distincţia pe care acest loc le avea în urmă cu aproape 130 de ani. Pivniţele Rhein & CIE Azuga 1892 sunt, poate, unicul loc din Europa în care se produce fară întrerupere vin spumant prin metoda tradițională, de mai bine de un secol. Ne dorim să onorăm memoria fondatorilor Pivnițelor Rhein: Regele Carol I, care a solicitat și încurajat ridicarea acestui loc pe terenul său de la Azuga și frații Rhein, oameni de afaceri de succes la finalul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea, care au construit, dezvoltat și au început producția de vin spumant la Pivnițele Rhein. Totodată, ne dorim să le aducem un omagiu și să le mulțumim tuturor celor care au depus eforturi deosebite și au făcut posibil ca Pivnițele Rhein să rămână deschise și producția să continue fară întrerupere după Primul Război Mondial. În tot acest proces ne bucurăm de susţinerea Casei Regale a României, descendenţii Regelui Carol I, reprezentaţi de Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei”, a spus Nawaf Salameh, președintele și fondatorul Alexandrion Group.

20211202 123847

Nawaf Salameh a punctat că Pivniţele Rhein & CIE Azuga 1892 nu vor mai fi doar un obiectiv turistic, ci un concept unic în România, cu cel mai înalt nivel de calitate. „Vor deveni un obiectiv istoric, pe care oamenii îl vor vizita pentru tradiţia sa în producţia de vinuri spumante, prin metoda tradiţională, cu fermentaţie secundară în sticlă, un proces foarte meticulos şi complex, foarte bine controlat, în care vinul care constituie baza, timpul şi temperatura de fermentare sunt factori esenţiali. Vor face un tur al cramei şi li se va explica cum se produce acest spumant, vor vizita muzeul şi vor savura noul meniu regal, care este o reintrepretare a preparatelor pe care le savura Familia Regală a României. Nu vom mai avea un simplu restaurant aici, ci un concept unic în România, cu cel mai înalt nivel de calitate. În tot acest proces, ne bucurăm de susţinerea Casei Regale a României, descendenţii Regelui Carol I, reprezentaţi de Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, cărora le mulţumim pentru întregul suport oferit.”

263577095 4144062169031847 7159693360711323146 n

În curând, în semn de preţuire pentru relaţia îndelungată şi solidă pe care producătorul și distribuitorul de băuturi spirtoase și vinuri o are cu Casa Regală a României, va fi lansat spumantul Regina Margareta, care va fi produs la Pivniţele Rhein & CIE Azuga 1892. „Va fi un spumant produs în ediţie limitată. Eu însumi voi coordona comercializarea sa şi voi selecţiona cu mare atenţie locaţiile în care va fi listat şi toate achiziţiile”, a precizat Nawaf Salameh.

 

Vinul românesc promovat în celebra piață Times Square din New York

 

261815998 4136175486487182 5679832479448863103 n

Corneliu Vîlsan, Chief Marketing Officer Alexandrion Group, a ținut să amintească inițiativa Carrefour România care prin vinul românesc i-a adus pe românii care locuiesc ȋn New York împreună în pragul Zilei Naționale a României. Pe 30 noiembrie s-a desfășurat un eveniment de degustare la unul dintre cele mai apreciate restaurante din New York - Avra Madison Estiatorio. Printre vinurile românești din portofoliul The Iconic Estate, degustate la New York, se numără vinul spumant Rhein Extra Magnifique Brut (disponibil exclusiv la Carrefour) și vinurile liniștite Hyperion Fetească Neagră și Hyperion Rosé.

Inițiativa face parte din programul Deschidem Vinul Românesc și are scopul de a celebra Ziua Națională a României ȋncurajându-i pe români să vorbească despre vinul și produsele românești, cu mândrie și bucurie, oriunde s-ar afla. În perioada 24 noiembrie – 4 decembrie, în emblematica piață Times Square vor rula mesaje de promovare a vinului românesc. „Alexandrion Group, cel mai mare producător și exportator de băuturi spirtoase și vinuri din România, cu o rețea de distribuție extinsă în peste 50 de ţări, aflată în continuă expansiune, susține, alături de partenerul său Carrefour, promovarea vinurilor românești premium, în întreaga lume. Ne dorim ca aceste vinuri să fie degustate de cât mai mulți consumatori, care să se bucure de atributele și de calitatea lor excepțională. Vinurile din portofoliul The Iconic Estate, parte a Alexandrion Group, se bucură de aprecierea experților reputați în domeniu, care le evaluează și le plasează pe cele mai înalte poziții la competiții internaţionale prestigioase. Doar anul acesta, Hyperion Fetească Neagră 2016 și Neptunus Shyraz 2016 au obținut Marea Medalie de Aur, cea mai înaltă distincție acordată unui producător, la Concours Mondial de Bruxelles”, a arătat Corneliu Vîlsan.

263673018 4144060345698696 3086866000437597319 n

 

Pivnițele Rhein, încă din 1904 furnizorul oficial al Casei Regale a României

 

20211202 114710

Pivniţele Rhein & CIE Azuga au fost construite în 1892 de Wilhelm Rhein care, la solicitarea Regelui Carol I, a contribuit la dezvoltarea zonei. Calitățile remarcabile ale spumantului Rhein Extra au fost recunoscute încă din 1906, fiind apreciate și astăzi în cele mai prestigioase competiții internaționale. Din punct de vedere istoric, în aceeași perioadă sunt înființate și dezvoltate multe case de șampanie în Franța, Italia și Germania. Puțină lume știe că România este a patra țară din lume în care s-a făcut vin spumant prin fermentare naturală în sticlă (după Franța, Germania, Rusia).

Pivnițele au fost construite la suprafață. Pereții dubli și groși de circa 1,50 metri, cu pernă de aer și climatul specific zonei facilitează crearea condițiilor favorabile pentru producerea vinului spumant fermentat natural în sticlă. Temperatura se menține în mod natural, în perioada de vară nu crește peste 14° C, iar iarna nu scade sub 5° C.

Istoria Pivnițelor Rhein & CIE Azuga 1892 este legată de Casa Regală a României încă din 1904 când a devenit furnizorul oficial, până în acest moment.

Spumantul Rhein Extra a fost prezent în meniul realizat cu ocazia ceremoniei de încoronare a Regelui Ferdinand, la Alba Iulia - 15 octombrie 1922.

20211202 121416

20211202 121424

20211202 121433

20211202 121439

 

Peste 60% din producția anuală de vin merge la export

 

The Iconic Estate este unul dintre cei mai mari producători și exportatori români de vin îmbuteliat, având peste 60% din producția anuală vândută în străinătate. Deține peste 250 de hectare de viță-de-vie în Dealu Mare și alte regiuni viticole. O parte din plantație este irigată prin picurare și este certificată ca organică.

Dealu Mare, situat în regiunea viticolă Dealurile Munteniei, are rădăcini adânci în istoria regiunii, numită „țara vinurilor roșii”. Microclimatul tipic cald, uscat, și toamnele destul de lungi favorizează o coacere lentă și temeinică a strugurilor. Perioada de vegetație este lungă, de 210-240 de zile, cu o umiditate maximă de 55-80%. Solul de aici este presărat cu fosile marine, iar strugurii se bucură de combinația perfectă de zile calde și nopți reci. „Fiecare picătură din vinurile noastre ascunde o poveste nespusă. O poveste plină de eforturi, pasiune și răbdare. O călătorie magnifică de supraviețuire de-a lungul zilelor fierbinți și nopţilor reci dar și procesul parcurs pentru a livra în mâinile tale un vin unic, aşa cum sunt plăcerile simple ale vieții. Povestea noastră este surprinsă în fiecare sticlă, căci continuă de fiecare dată când o deschideți și împărtășiți un pahar de vin cu familia și prietenii”, afirmă Lorena Deaconu-Stoian, oenologul The Iconic Estate.

263574330 4144063815698349 7242086384847524624 n

Producătorul de vin, care face parte din grupul Alexandrion, deține facilități de producție și depozitare, trei linii de îmbuteliere, depozit cu temperatură controlată și beciuri subterane.

Cele trei crame ale The Iconic Estate sunt la: Tohani, în Dealu Mare, cu o capacitate de procesare de 5.000 de tone și o capacitate de depozitare de 37.900 hl, 500 de baricuri de stejar; Ploiești, unde găsim facilități de producție cu depozitare subterană, o linie de îmbuteliere pentru vinuri liniștite, una pentru vinuri spumante, o linie pentru Bag-in-Box și un depozit de produse finite cu temperatură controlată, cu o capacitate de peste un milion de sticle; și Pivnițele Rhein & CIE Azuga 1892, unde se produc vinurile spumante.

20211202 114635

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în România Viticolă
Miercuri, 03 Noiembrie 2021 14:22

Nepoliticos

Câți români au somnul liniștit? Câți zâmbesc măcar o dată la câteva ore și câți râd zilnic cu poftă? Câți dintre noi privim cu încredere în viitor?... Și câți suntem mulțumiți privind la ce s-a realizat în țară, în ultimii 30 de ani? Iată întrebări pentru un studiu...

Înainte de acest studiu însă, ar mai trebui făcut un altul. Tăios ca o lamă de oțel, rece ca gheața: cât timp și câtă energie din „bugetul” personal am acordat solidarizării cu ideile valoroase? Cât am penalizat oamenii incapabili (sau corupți) din Administrație? Ce preț am pus pe educația reală și, mai ales, unde ne situăm - fiecare dintre noi - pe scara cunoașterii de tip secol XXI și cât am cochetat - iarăși, fiecare dintre noi - cu „nu mă-nvață nimeni cum e mai bine”?!

Pentru sus-puși, semnalarea neajunsurilor a ajuns o banalitate. Greșelile, lipsa de viziune, proasta și reaua-credință - locuri comune.

Din partea societății este o inflație de cereri, de reclamații, de înjurături. Inflația este sâcâitoare și moneda pusă în circulație nu mai are valoare.

Oamenii politici știu asta și nu se mai simt obligați nici măcar să mai răspundă la critici. Ba, mai mult, se folosesc de numărul mare de nemulțumiți. Adică, vezi Doamne, spun ei, „comentatorii” sunt mai mulți decât „făcătorii”. Doar că judecata politicianului nu se intersectează niciodată cu judecata făcătorului. Și de ce ar ține cont de ideile unei categorii care, deși mică, este extrem de divizată?

Chiar angrenați în mecanismul realizărilor de bun augur, confrații noștri care nu au viziune, sunt oportuniști în relația cu oamenii de la putere, care nu suportă concurența, cei care aleg să facă lucrul cel mai ușor, cei care nu acceptă polemica constructiv, cei care nu empatizează cu cercetarea, inovația, cu lucrul prin metode vizionare sunt suficient de mulți. Și ei diminuează forța care ar putea  modula reușit economia și viața socială din România.

Am devenit cu toții niște „politicoși”. Cei cu viziune sunt condescendenți cu cei „fără”, cei „fără” sunt iertători cu oportuniștii și (aproape) cu toții am abandonat atitudinea intransigentă pentru a nu deranja aleșii/numiții/„unșii”.

Personal, nu mă calific pentru a da răspunsuri de ce agricultura românească – în general – se exprimă în atât de puține produse finite cu origine stabilită, trebuind să-i las pe alții mai pregătiți în domeniu, dar pentru felul în care Administrația se îngrijește de vin (cu toate extensiile cunoscute), îmi asum dreptul de a pune și întrebări, de a formula și verdicte.

pan.jidvei

Oenoturismul, sursă de venit pentru regiuni întinse din Europa

Fără a mă plasa în centrul acțiunii, îmi clasific poziția ca observator obiectiv, cu experiență, folosindu-mă doar de două axe: timp și spațiu. Practic, să compar ce au realizat alții (axa spațiu - ne deplasăm în spațiu geografic, în ce direcție dorim) în ultimii 30 de ani (axa timp) și ce am realizat noi.

Această observație nu privește, sub nicio formă, ceea ce construiesc - cu destul succes (mai ales în condițiile date) - proprietarii de crame.

Analiza se referă exclusiv la ceea ce s-ar putea obține dacă vinul, oenoturismul, produsele derivate, cercetarea ar putea fi privite de Guvern ca resursă pentru întreaga societate. Așa cum se întâmplă în multe alte țări.

Sunt convins că ideea de mai sus nu poate fi receptată și agreată în mod automat. Dumneavoastră, în calitate de cititori, nici nu vi se poate reproșa eventuala neîmbrățișare a acestei idei. Ministerelor responsabile însă, da.

Auzi că în Croația, în trei mari orașe, există un festival de vin care se desfășoară în parcurile centrale publice, seară de seară, pe parcursul întregii veri. Spații puse la dispoziție gratuit.

Te uimești că țara vecină, Moldova, își face brandul național prin vin și că „atacă”, cu curaj, cele mai noi tehnologii (AR, VR, video mapping. À propos, felicitări Chateau Vartely!).

Strângi din dinți când vezi țări cu potențial viticol mai mic decât al nostru care sprijină desfășurarea unor concursuri internaționale de import, pentru că știu că le face bine și pentru că ei nu au astfel de competiții autohtone. (Dar noi avem!)

Oenoturismul este sursă de venit pentru regiuni întinse din Europa. Rezultatul obținut vine în urma unui sprijin masiv al guvernelor, măcar prin programe de promovare (lăsăm problema infrastructurii pentru altă dată; ce șansă au cramele din Moldova fără nicio autostradă?!)

Cercetarea este plătită bine. Nu la noi, ci la cei care și-au dorit să transforme, cu mintea câtorva și bunăstarea generală.

Guverne centrale, regionale, municipalități (din țări de pe întreg mapamondul) includ, în programele lor, investiții alături de ONG și structuri private, pentru realizarea de muzee ale vinului, pentru conceperea unor programe educaționale, pentru producții TV, pentru restaurarea unor situri istorice și pentru crearea unor atracții noi, inclusiv în mediul virtual.

La noi, redeschiderea șantierului arheologic Cucuteni ar echivala, pe lângă capitalul adus științelor, un nucleu solid pentru o nouă destinație turistică. (Re)certificarea prezenței vitis vinifera pe acest teritoriu, încă de acum 7.000-8.000 de ani, ar spori brandul vinului românesc către valori inestimabile, iar brandul de țară ar avea, în sfârșit, un postament.

Din păcate, statul român, deși a inventat o grămadă de instituții, nu le-a creat pe cele care ar putea inventaria, prelucra și valorifica astfel de informații.

Nu știu dacă „politicos” vine de la „politică”, dar, pentru lipsa de viziune și pentru dorința evidentă de nonacțiune, statul român mai poate număra, de azi înainte, încă un „nepoliticos”.

Articol scris de: CĂTĂLIN PĂDURARU - WINE AMBASSADOR, CEO VINARIUM-IWCB

Publicat în Revista Fermierului, ediția print - august 2021
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Paharul cu... visuri
Luni, 25 Octombrie 2021 19:26

Viticultura de pe Colinele Dobrogei

Lui Panait Trantu, mai toată lumea îi zice Iota Trantu. E un fel de brand, asociat cu regiunea viticolă Murfatlar. E un specialist apreciat și respectat, dovadă că este și președintele Asociației Profesionale Vitivinicole „Colinele Dobrogei”. Am stat de vorbă despre o grămadă de lucruri foarte interesante, despre irigații, despre conversie, despre eforturile pe care cineva trebuie să le facă dacă merge pe acest drum, despre banii care nu prea sunt, sau sunt, dar nu unde ar trebui, despre lipsa forței de muncă, despre poziția vinului românesc pe piața internațională și câte și mai câte. 

0V5A8624

Iota Trantu este din zonă, dobrogean, din comuna Stejaru, județul Tulcea. Când era copil, nu voia să facă agricultură, a urmat un liceu teoretic cu profil real și apoi s-a pregătit în domeniul industriei alimentare, fiind absolvent de chimie alimentară, la Galați. Doar că, pe vremea aceea, nu prea alegeai ce vrei tu, ți se dădea o repartiție unde aveau ei nevoie. Iar posturile pe care le primeau cei care absolveau domeniul amintit erau în locurile unde se valorificau produsele de origine animală sau vegetală. Așa a ajuns într-o unitate în care se producea vin, care avea în spate și o însemnată suprafață de vie, vreo 2.300 de hectare. Acolo a făcut ceea ce era pregătit să facă, același lucru pe care îl face și acum. Și nu doar că face același lucru, dar și în același loc, la Cernavodă. O dovadă de consecvență, statornicie și optimism. Ultima calitate răzbate din tot ce face și zice. Nu cred că riscăm prea mult să spunem că această regiune vitivinicolă îi datorează parcursul bun de care se bucură în ultima perioadă, pentru că a crezut în potențialul zonei și i-a încurajat și pe alții să treacă peste problemele care apar mereu.

Deschizător de drumuri

Crama sa, care-i și poartă numele, se află pe locul fostei crame a IAS-ului Cernavodă, al cărei director a și fost, o perioadă. Pentru că IAS-ul rămăsese fără nicio suprafață de vie, toate fuseseră retrocedate foștilor proprietari, în 1999 a hotărât să se privatizeze, înființând compania Vinex Murfatlar. A luat în arendă 300 de hectare de vie, devenind unul dintre primii producători privați de vinuri din țară.

Recunoaște că nu și-a dat seama cât urma să fie de greu, dar a mers înainte. „Cea mai grea perioadă a fost prin anii '98-'99, când la toate unitățile mari au dispărut suprafețele, societatea a intrat în lichidare, dar am avut noroc că îi cunoșteam pe foștii și noii proprietari, care au fost de acord să le iau eu să le lucrez. Am fost nevoit, ca urmare a situației create, nu era nimeni care să dorească să facă lucrul ăsta. Eu eram încrezător, dar a fost partea cea mai grea, nu aveam bani. Nu am avut bani să plătesc prima lună de salarii. Noroc că erau niște firme de inputuri, care îmi ofereau și motorina, îmi dădeau și avansuri, cei la care vindeam vinul, aveam și o relație pe export, și cu ajutorul lor am  reușit să depășesc problemele, ba chiar am putut să cumpăr la un moment dat o parte din suprafețele de vie, clădirile...” Acum lucrează doar 200 de hectare de vie, toate, în proprietatea sa, pe care le-a replantat, între 2005 și 2012, prin programele de reconversie, pe care le consideră foarte reușite. „Programul de reconversie a fost un mare ajutor, în sensul că a venit când trebuia. Suprafețele vechi aveau cel puțin 20-30 de ani, iar un ciclu la vie este de 30-35 de ani, maximum 40 de ani, dacă îl exploatezi foarte bine. Cred că s-au replantat undeva la 34.000-35.000 de hectare, asta începând din 2007 până în prezent.”

În ultima vreme nu se prea mai accesează banii ăștia, din cei 48 de milioane de euro pe an, de vreo 5-6 ani nu se mai accesează decât vreo 15-18 milioane pe an, deși loc pentru replantare mai este destul, dar s-au cam epuizat cei care doresc să își înființeze o suprafață de vie. „Noi în România avem comunicate la Comisia europeană 185.000 de hectare de vie. Până acum. Aceste suprafețe care au fost cu vie, ele există în continuare – ce vedeți dumneavoastră pe terase, acolo unde nu se poate cultiva altceva, cereale –, au rămas. Acum sunt împădurite, neîngrijite. Vă spun că aici, în zona Constanței, avem undeva la 6.000 de hectare care nu sunt plantate. Este teren disponibil, numai că trebuie făcute investiții acolo și trebuie dat ceva, stimulați beneficiarii care accesează aceste programe: ajutor și de la primărie, e vorba de drum de acces, de faptul că te-ncurci de niște proprietari care nu se găsesc, și ca să-ți faci o exploatație viticolă trebuie să ai cel puțin 20-25 de hectare parcele de titluri, nu poți să mergi sacadat cu aceste fâșii, trebuie să lucrezi în sistem intensiv. Și găsești proprietari care nu sunt depistați, terenuri care nu sunt atribuite, iar cei câțiva care vor să planteze se încurcă de anumite suprafețe, de intabulări, de cadastre, de tot ce înseamnă...”

Tehnica lucrărilor din vie este învechită

Din păcate, banii ăștia se pierd, iar viticultorii au nevoie de bani pentru tehnologizarea procesului de producție din vie. Ei, organizațiile de producători, chiar au cerut trecerea acestor bani la investițiile din vie. „Nu știu de ce, ni se tot spune că nu prevăd regulamentele, dar nu prea am găsit în regulamente unde să ne interzică să folosim. Noi, până acum, puteam accesa pentru fermele viticole doar pe AFIR, dar acum, după cum bine știți, nu aveam punctaj, deci în ultimii 7-8 ani, cei cu exploatații viticole n-au putut să-și facă investiții în zona fermelor, începând de la tractoare, combine de recoltat și utilaje de lucrare a solului, nu au avut acces. Pur și simplu. Nu știu cum vor fi, acum, noile Ghiduri ale solicitantului pe AFIR pe măsura 4.1 – 4.2, cum vor arăta și ce punctaj va fi acordat, că, vă dați seama, noi am modernizat unitățile de vinificație, dar avem un handicap la plantațiile de vie, pentru că nu avem automatizare, care ne-ar reduce foarte mult forța manuală de lucru, începând de la mașini de tăiat și mașini de recoltat și de stropit. Toți cei care au accesat și-au cumpărat la nivelul anilor 2000 majoritatea utilajelor, sunt deja 10-11 ani, uzate moral, iar atunci mai exista forță de muncă în România, acum suferim la acest capitol.”

trantu

Capitolul forță de muncă este unul destul de grav în toate domeniile de activitate. Nu avea cum să fie altfel în agricultură, iar în horticultură, în mod special, unde rolul acesteia este foarte mare. „Nu prea găsim oameni să vină la recoltat, forța de muncă pe care o folosim este formată din femei între 60 și 65 de ani, doar ele au mai rămas aici, care mai lucrează în câmp, care sunt și foarte ordonate. În rest, nu mai găsim tineret, pentru că pleacă afară, iar cei care rămân nu vor să vină la muncă. Iar ca să lucrezi cum trebuie, îți trebuie cam o persoană pe hectar, începând cu tot fluxul, de la vița-de-vie până la vin, cam acolo ajungem.”

Producem mai scump, vindem mai ieftin

Lipsa forței de muncă, lipsa utilajelor care să suplinească oamenii duc prețul de producție a vinului în sus. Iar acest aspect se pare ca este unul foarte important în decalajul pe care viticultura noastră îl are față de puterile mari din domeniu. Pentru că degeaba ai o calitate competitivă, dacă cheltuiești mai mult ca să o obții. „S-a început această afacere cu vinuri, în zona privată, cam după anul 2000, și pentru că suntem într-o piață concurențială, față de țările cu tradiții noi am fost dezavantajați, pentru că nu am avut terenuri, nu am avut tehnologie, nu am avut bani. Noi suntem, în acești 20 de ani, la scara investițiilor în viticultură, într-o perioadă de început. Cramele din România sunt foarte bine dotate, noi producem vinuri de calitate, dar față de concurență nu avem piață. Piața din România nu este la un nivel la care să poată să absoarbă ce producem noi și atunci e nevoie să ne adresăm și către piețele de afară, iar  pe acestea noi nu avem un nume. Pe piața europeană și americană România nu a fost cunoscută, poate doar cu vinuri foarte ieftine. Or, un produs ca să fie și foarte bun, și ieftin nu prea se poate. Noi avem costurile de producție mai mari decât ei, pentru că ei s-au tehnologizat mult mai rapid decât noi, au acces la fonduri, la împrumuturi cu dobânzi foarte mici.”

Nu se pune doar problema că nu avem acces pe piețele europene, așa-zise consacrate, nouă ne e greu să pătrundem pe orice fel de piață. „Peste tot există o piață, ea trebuie exploatată. Ca să ajungi pe această piață, trebuie să ai turnee de promovare. Noi nu suntem în stare să facem asta, nu avem bugete, nici nu suntem ajutați de instituțiile din țară. Ca să penetrezi într-o țară, nu te duci o singură dată, cu un stand, și gata. Trebuie să lucrezi 3-4 ani, să fie ceva consistent. Trebuie să investești cam 50000 de euro într-o țară pe an. Iar dacă țara respectivă nu mai este atractivă după ce ai investit? Sau te răzgândești între timp. Iar banii europeni pe care i-am putea accesa pentru asta se obțin foarte greu. Am colegi care au încercat și au renunțat. Se derulează foarte greu. Este foarte multă birocrație.”

Pe lângă aceste probleme pe care le ridică potențialul redus de care dispun viticultorii noștri pentru a pătrunde pe alte piețe, se adaugă o discrepanță între proporția cererii de vinuri albe comparativ cu cele roșii. În România piața solicită 70% vinuri albe, în timp ce în vest proporția este inversată. Cum să îți coordonezi producția? Dacă produci pentru piața locală, insiști pe producerea vinurilor albe, dar aceasta nefiind capabilă să absoarbă cantitatea produsă, reorientarea către export se lovește de lipsa cererii de vinuri albe în acea zonă. Cum o dai tot nu e bine. Tradiția consumului este, în opinia lui Iota Trantu, legată de nivelul de trai, de unele cutume. „Nu am avut un cult al vinurilor roșii. Asta este de înțeles, românul încă nu consumă vinuri la restaurant, pentru un vin roșu trebuie să ai un așezământ, trebuie să consumi carne roșie, să stai undeva să fie pregătită, carne condimentată, la noi cel mai mare consum se face la evenimente, sâmbăta, duminica, la o nuntă, la un botez, plus că e obișnuința asta a șprițului, mai ușor de băut.”

Soiurile românești, cele mai cerute

Consideră că este foarte bine pentru România că s-au plantat foarte multe soiuri românești. „La un moment dat se cam pierduseră, acum vreo 20 de ani. Feteasca neagră, la noi a fost pus în plantație prin anii ’85-’86, până atunci erau suprafețe mici, dar după acești ani s-au plantat suprafețe întinse în podgoria Murfatlar. Acum sunt foarte multe suprafețe cu Fetească albă, Fetească regală, Tămâioasă românească, Fetească neagră, Băbească neagră. Soiuri de care chiar și noi am fost surprinși de ce calitate au. Bineînțeles că au apărut și metode noi de vinificație, utilaje, și le-am scos în valoare, nu că n-ar fi fost ele bune.”

Știm cu toții că sunt regiuni viticole în care predomină ori soiurile albe, ori cele roșii. Iota Trantu ne-a explicat că asta nu vine ca urmare a impunerii din partea vreunei autorități. „Sunt stabilite niște soiuri care sunt potrivite cu zona, foarte multe variante, din care fiecare, după istoricul zonei, cu experiența sa, în baza cunoștințelor pe care le are, își plantează ce soi dorește, în proporția, de alb, de roșu, pe care o consideră potrivită.”

L-am rugat să comenteze acest trend, care se manifestă de vreo 10-15 ani pe piața mondială, de a consuma vinuri tinere, în special albe și roze. A zis că pe de o parte sunt puse în valoare prospețimea, cu aromele de flori proaspete de câmp, dar că ar putea să fie și raționamentul producătorului, care zice „de ce să mai ținem la învechit, atâția ani, și vinul alb, și să nu-l vindem mai repede?”. Despre vinurile roșii zice că se pretează la învechire, „ele trebuie să mai stea, cel puțin un an, prin butoi, apoi să mai stea și prin vinotecă și la sticlă, putând fi consumate mai târziu, peste  doi, trei, cinci ani. Dar asta înseamnă o blocare a unor valori în sticlă și trebuie să și suporți. De aceea e binevenit acest mix prin care consumăm vinurile albe și roze proaspete, ușoare, savuroase, pe care să le bei de plăcere, și vinurile albe care trebuie «împrietenite», să rămână la învechit”. 

Viticultura, cea mai afectată de pandemie

Evident că și pandemia și-a pus amprenta. Mai mult decât asupra altor agricultori. Și nu în zona de producție, ci în cea a vânzărilor, care au fost undeva la 20-30%, față de anul trecut, cel puțin așa susține gazda noastră, care vede și un aspect pozitiv, creșterea vânzărilor pe online, dar asta în condițiile în care acestea erau aproape inexistente. „În România, 90% din consumatori consuma doar la evenimente. A crescut pe piața de online, dar până acum doi ani noi nu prea vindeam mai nimic pe online. E un lucru bun acesta că a crescut, dar nu se acoperă pierderile, pentru că românul nu consumă vin acasă, foarte mult, era obișnuit la petreceri, la evenimente, nu s-a mai ieșit la restaurant, de exemplu, anul trecut, vă spun sincer, pentru cei care lucrează pentru HoReCa, pe produsele premium, vânzările au fost la 50-60% față de 2019. Se vorbește despre un ajutor de 500 de euro pe hectar, o sumă care, zicem noi, nu este suficientă, având în vedere că lucrările pe hectar ajung undeva la 3000-3500 de euro pe fiecare an, 500 de euro însemnând undeva la 15%, foarte puțin.”

trantu roze

O soluție ar fi distilarea vinului care, nefiind vândut, se deteriorează. Dar nu prea sunt distilerii în România. „Producătorii nu vor să se autorizeze pentru distilerie pentru că e birocrația foarte mare. În România nu sunt decât doi-trei producători de țuică autorizați. Restul sunt producători de produse tradiționale și sunt mici care nu apar pe piață, nu se văd sau sunt pe piața nefiscalizată. În celelalte țări, Spania, Italia, Franța, chiar și vecinii noștri bulgari, cam toți producătorii de vin au și distilerie pentru vinars.”

Irigațiile, eterna poveste

O temă extrem de importantă, care și-a pus, și asupra viticultorilor, amprenta foarte puternic, a fost seceta, chiar extremă în Dobrogea. Cultura viței-de-vie, în ciuda prejudecății că seceta ar favoriza o calitate înaltă a vinului obținut, nu este posibilă fără apă. Relația dintre calitate și precipitații este legată de cantitatea acestora, care nu este de dorit a fi prea mare. „Trebuie apă la vie, altfel mor plantele, ca să o înlocuiești îți mai trebuie trei, patru ani, dacă la cultura mare pierzi producția pe anul respectiv, aici pierzi o perioadă de patru, cinci ani, cu cheltuieli foarte mari.”

Iar dacă vorbim despre secetă, vorbim despre irigații. Care nu prea sunt. Iota Trantu s-a îngrijit și de asta, chiar dacă a fost nevoit să plătească mai mult decât face. „Eu sunt primul care a făcut irigații prin picurare în 2008, în vie, în România. Și nu am luat apă nici din canal, nici din Dunăre, am luat apă de la uzina de apă a orașului, la un preț mai mare, dar aveam nevoie. Deși aveam la îndemână aceste surse, nu am putut la vremea respectivă să iau de acolo. Plătesc cu un leu metrul cub, pentru vie nu e chiar scump pentru că nu e nevoie de foarte multă apă, fiind și sistemul de picurare... am nevoie undeva la 70-80 de litri pe metrul pătrat pe an, împărțite pe trei, patru luni, totuși e scumpă apa, în condițiile în care stăm între Dunăre și Canal la câteva sute de metri.”

Alături de el sunt toți cei din zonă. „Noi suntem un caz fericit la Cernavodă, această organizație de udători irigăm toată suprafața de vie pe teritoriul administrativ al localității Cernavodă și sunt undeva la vreo 700 de hectare. Noi irigăm aici cam de 12 ani, față de ceilalți colegi ai noștri din Dobrogea care, cu toate că sunt riverani Dunării sau Canalului, nu au reușit.”

Nu au reușit pentru că nici nu este foarte ușor, chiar dacă sunt fonduri ce pot fi accesate. Fonduri sunt, dar sunt și piedici, uneori de netrecut. Cea mai complicată situație provine din situația de fapt din România, unde pământul este foarte fărâmițat, sunt foarte mulți proprietari, pe mulți nu-i mai știe nimeni, sunt succesiuni nefăcute, iar unii dintre proprietari sunt și de rea-credință. „În lege scrie că trebuie să ai acordul proprietarului, acord notarial, or, unii proprietari nici nu sunt cunoscuți, pe alții nu-i găsești, nu au terenurile intabulate, chiar dacă-l găsești pe proprietar, trebuie să fie terenul intabulat, or, noi știm că în România nici jumătate din terenuri nu sunt intabulate, și te lovești de un proprietar care are o fâșie de 50 m și nu poți să treci conducta. Atunci te lovești pe o organizație mare, cu 5000-6000 de hectare, de un singur proprietar unde nu poți să traversezi și nu se asigură aceste irigații.”

Iota Trantu zice că ar fi și soluții care ar putea fi luate în considerare: „Irigațiile se fac primăvara-vara, nu se fac iarna, și s-ar putea folosi conducte care se pot pune suprateran, deci să nu intri pe proprietatea aceluia sau, chiar dacă ai intra, cu acordul primăriei poți să treci aerian o fâșie de pământ, după aceea s-o muți de acolo, să fie flexibilă”.

O altă problemă de care s-au lovit cei din zona lor este faptul că ANIF-ul nu pompează apă la stațiile de bază. Trebuie să ai o sursă de apă independentă, adică o sursă de apă curgătoare, un lac sau foraje independente. „Cred că ar trebui să regândească guvernanții noștri modul de atribuire a acestor proiecte, și acolo unde nu se poate face prin ANIF, ar trebui să lase producătorii sau cumva să gândească împreună cu autoritățile locale, cu primăriile, pentru că toate localitățile care sunt riverane Dunării și Canalului, până la distanțe de 5-6-7 km, se pot alimenta direct de acolo, ba se poate lua apă și din niște lacuri, Tașaul, Razelm. Acum sunt tehnologii, sunt stații de pompare plutitoare, care nu afectează integritatea malului sau a digului din zona respectivă, și se pot amenaja într-un timp foarte scurt, fără a fi nevoie să refaci această structură mare a ANIF-ului, care durează foarte mult. De 30 de ani, n-au reușit mai nimic și tot ce era s-a distrus. Cred că ar trebui să lase puțin mână liberă sau să acceseze împreună, într-o asociere cu autoritățile locale, cu primăriile, aceste fonduri.”

Consideră că dacă n-ar fi foarte multă birocrație cu mulțimea de aprobări și autorizații, programele de finanțare ar fi foarte bune. „Pentru vie sunt alocați 4000 de euro pe hectar, asta însemnând 75% din investiția necesară în realizarea unui hectar de vie. Nu știu anul ăsta, că am înțeles că s-au scumpit foarte mult toate pompele și conductele pe bază de plastic și inox, este o situație pe plan mondial, s-au dublat prețurile, aud că se și triplează.”

El a implementat recent un program de irigare prin picurare, de altfel foarte dificil și costisitor. „Ca să faci un sistem de irigații prin picurare sunt necesari cam 6000 de euro pe hectar, din care 4000 de euro îi poți lua prin programul de reconversie. Eu aici, pentru 35 de hectare, am îngropat 7 km de conductă principală și vreo 150 km de tub de picurare. Numai să-l întinzi, vă dați seama ce înseamnă.”

Spune că programele pentru susținerea irigațiilor prin picurare, prin APIA, sunt greoaie. „Sunt bani, dar foarte mulți renunță din cauza birocrației, accesează, dar renunță pe parcurs. Ar trebui avute discuții la nivel de minister, să se facă mai accesibil. Această măsură e de vreo doi ani, s-a amânat vreun an și jumătate pentru cei care voiau să pună conducta îngropată, s-a stat pentru ca să schimbe ordinul. Acum sunt mai mulți solicitanți, în cadrul asociației noastre, Colinele Dobrogei, sunt șase care au depus dosare.”

Nici mare, nici mic

Din păcate unitățile mai mici, de câteva hectare, nu sunt prea eficiente economic. Pe de o parte, nu au posibilitatea să construiască o cramă, numai autorizațiile și i-ar copleși, pe de altă parte, dacă reușesc să obțină vinul, vinificat într-o cramă din apropiere, cantitatea obținută nu e nici mică, să o consume singur, dar nici mare să o poată vinde eficient. Marketingul presupune cheltuieli care sunt la fel de mari ca și în cazul în care ai vinde mai mult. Doar un preț foarte mare obținut ar face eficientă o astfel de plantație. Dar cine poate vinde la prețuri foarte mari în România? Gazda noastră a observat că există în asociația pe care o conduce o dilemă printre cei aflați într-o astfel de situație. „Pentru a face un business din treaba asta trebuie să îți mărești suprafața, să treci de 15-20 de hectare, sau lucrezi doar ca hobby, sub un hectar, pentru consumul propriu, iar cei cu patru, cinci, șase hectare, sunt într-o dilemă în momentul acesta dacă să își mărească suprafața sau să o micșoreze.” 

De altfel, în sectorul vitivinicol nu este sprijinită producția în vreun fel, „la noi subvenția este foarte mică, raportată la costurile de producție, adică undeva la 3-5% din costuri pe un an, e doar subvenția pe suprafață, 140 sau 150 de euro pe hectar, în condițiile în care costurile la vie sunt undeva la 2500, 3000 de euro pe hectar, într-un an”.

Specialistul face diferența

Cheltuielile pe care le faci pentru a produce un vin de calitate nu sunt doar în direcția unei tehnologii înalte, ci și în specialiști. „Toți cei care au investit în tehnologie a trebuit să își ia și un specialist care să se priceapă, pentru că vinurile nu se fac singure. Noi am avut o școală bună de oenologi, venită din producție, de la marile unități care s-au desființat între timp, sau școliți afară, iar pe lângă aceștia sunt oenologi veniți de afară, de la care am învățat să fim în trendul actual. Sunt și niște oenologi, Flying Winemakers se numesc, care vinifică în primăvară în emisfera sudică și vin în toamnă în emisfera nordică, care au acumulat experiență și se pricep foarte bine la treaba asta. A trebuit să facem și noi aceste angajări de personal, pentru că e bine să vezi ce este nou, fiecare vine dintr-o altă parte, aduce ceva nou, un lucru pe care nu l-ai știut. Apar de la an la an noi metode de vinificație de fermentare, de păstrare de arome, o altă calitate și trebuie să fii în același trend cu lumea nouă din industria vinului. Vinificatorii de la noi s-au specializat și ei și trebuie să caute cea mai potrivită metodă pentru materialul din zona lor. O metodă de vinificație poate fi bună într-un loc, iar în altă zonă, cu un strugure cu alte caracteristici, nu este potrivită.”

Arta culinară, o atracție turistică

Fire optimistă, vede o posibilă creștere a turismului oenologic, „mai ales după această perioadă de pandemie, când lumea a văzut ce înseamnă să stai închis în casă, să vedem în asta o parte bună a acestei pandemii”.

0V5A8684

Crede în potențialul turistic al zonei dobrogene, mai ales din perspectiva unor atracții culinare. „Dobrogea este o zonă bogată în ceea ce privește arta culinară, avem o diversitate mare de etnii și toți au un aport la această bogăție, sunt aici 18 etnii, rar poți găsi undeva acest amalgam. Sunt în lucru foarte multe crame, câteva finalizate, pe partea de turism, și în zona aceasta a Dobrogei peste doi, trei ani vor fi probabil 15 unități de vinificație care pot primi turiști și să le prezinte și partea culinară, asortată cu vinurile pe care le producem.” Există și un of: „Problema este partea de infrastructură, șoselele. Autostrada trece pe aici, dar dacă cobori din ea, s-a terminat.”

Iota Trantu este și președintele Asociației Profesionale Vitivinicole „Colinele Dobrogei”, în care sunt înscriși 68 de cultivatori de viță-de-vie, mici și mari – cel mai mare are 700 de hectare, cei mai mici au câte 3-4 hectare –, acoperind împreună o suprafață de 3.800 de hectare. 90% din suprafață este ocupată cu vii tinere, de maximum 12 ani. Toți cei care activează în asociație produc și vinuri, chiar dacă nu au toți capacități de vinificație, doar vreo 20 au așa ceva, dar acelea sunt noi și dotate, fapt care îi face să aibă o calitate constant bună. „Vinurile din Dobrogea au fost un reviriment pe piața din România. Peste tot în țară, pe unde mergem, toți sunt interesați de vinurile dobrogene. Mergem cu conceptul de «vinuri dobrogene» oriunde, pe la toate degustările, pe la toate festivalurile de vin. Suntem asociați, mergem împreună și e mai bine, că suntem mai mulți, pentru că lumea vede. Noi nu ne considerăm concurenți unul cu celălalt, pentru că suntem din aceeași zonă și trebuie ca toți să avem vinuri de calitate și toți să mergem cu aceeași politică. Am observat că de vreo doi, trei ani și consumatorul a început să perceapă această calitate a vinurilor dobrogene, mai ales că aici avem litoralul și Delta Dunării și vin turiști din toată țara, și când ajung aici sunt interesați să consume vinuri dobrogene.”

Așa cum vă spuneam în deschiderea articolului de față, Iota Trantu este un lider de opinie, credem că nu doar pentru cei din regiune sau din asociația pe care o conduce, ci și pentru oricine îl cunoaște. Conștient de greutăți sau nu, are puterea de a se lupta cu ele și de a le învinge. Sperăm ca și pentru cititorii noștri să fie un model de urmat.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - iulie 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Foto: Crama Trantu

Publicat în România Viticolă

The Iconic Estate, parte din Alexandrion Group, cel mai mare producător şi distribuitor de băuturi spirtoase şi vinuri din România, a dezvăluit noua identitate vizuală a spumantului Rhein Extra, ȋn cadrul unui eveniment elegant, organizat la Palatul Elisabeta, ȋn prezenţa Majestății Sale Margareta Custodele Coroanei şi a Alteţei Sale Regale Principele Radu. De notat că spumantul Rhein este produs fără ȋntrerupere din 1892.

RHEIN EXTRA la Palatul Elisabeta 2

Seara Palatului Elisabeta dedicată valorilor româneşti a fost un prilej de a onora valorile, cultura, tradiţia şi istoria poporului român şi de a celebra 101 ani de când spumantul Rhein, produs la Pivniţele Rhein & CIE Azuga 1892 a fost pentru prima oară Furnizor Oficial al Casei Regale a României.

RHEIN EXTRA la Palatul Elisabeta 1

Noua identitate vizuală a spumantului Rhein Extra, realizată la Paris de un designer celebru, reflectă adaptarea la contextul actual al pieţei şi poziţionarea mai clară ȋn portofoliul de băuturi premium pe care Alexandrion Group le comercializează. Designul recreează stilul «art nouveau» specific finalului secolului al XIX-lea şi ȋnceputului secolului XX, perioadă cunoscută drept «Belle Epoque». Logoul Rhein Extra, care include simboluri regale, ghirlandele delicate de crini ȋn culori pastelate şi accentele de auriu prezente pe etichetă, conturează o imagine rafinată şi actuală, armonizată perfect cu povestea brandului, dar și cu prospețimea, perlajul fin şi notele florale discrete ale acestui vin spumant. Pentru a le oferi consumatorilor oportunitatea de a se conecta mai uşor cu brandul şi de a savura vinurile din gama Rhein Extra pe deplin, istoria lor și a Pivniţelor Rhein & CIE Azuga 1892 este expusă pe etichetă.

RHEIN EXTRA Noua identitate vizuala 3

„În calitate de furnizor al Casei Regale, sunt onorat să fiu alături de Majestatea Sa Margareta Custodele Coroanei şi de Alteţa Sa Regală Principele Radu, pentru a susţine, ȋncă o dată, valorile României şi tradiţia. Astăzi, sărbătorim o etapă nouă ȋn colaborarea dintre Casa Regală a României și Alexandrion Group. Încă de la ȋncoronarea Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria, la Alba Iulia, ȋn 1922, spumantul Rhein a fost prezent la toate evenimentele majore pe care Casa Regală a României le-a sărbătorit şi este, poate, singurul spumant din ȋntreaga lume produs fără ȋntrerupere din 1892. Este un lucru extraordinar faptul că, după atâţia ani, spumantul Rhein este apreciat din ce ȋn ce mai mult ȋn fiecare an, deşi reţeta nu a fost schimbată niciodată. Ceea ce am schimbat, ȋn timp, a fost designul produsului, pentru a ne adapta la cerinţele pieţei. Iar astăzi vă prezentăm aici, ȋn premieră ȋn România şi la nivel global, spumantul Rhein”, a spus Nawaf Salameh, fondator și proprietar al Alexandrion Group.

Nawaf Salameh Fondator Alexandrion Group

Tematica serii Palatului Elisabeta a ilustrat apropierea faţă de valorile şi tradiţiile româneşti şi susţinerea acordată acestora, de-a lungul timpului, atât de Casa Regală a României, cât şi de Alexandrion Group, prin intermediul Fundaţiei Alexandrion.

„Casa Regală a României a sprijinit ȋntotdeauna românii de care suntem mândri. Le-a recunoscut valoarea, i-a promovat şi i-a ajutat să urce şi mai sus. Aceasta este şi misiunea Fundaţiei Alexandrion. Prin Galele Constantin Brâncoveanu, Matei Brâncoveanu şi Trofeele Alexandrion, ȋi onorăm şi le mulţumim oamenilor care construiesc o Românie mai bună, o ţară ȋn care românii plecaţi ȋn străinătate să se poată ȋntoarce, iar generaţiile tinere să poată avea un viitor mai bun”, a adaugat Nawaf Salameh.

Rhein Extra, cea mai veche marcă de vin spumant românesc

Pivnițele Rhein & CIE Azuga 1892 reprezintă cea mai veche locaţie unde se produce, fără întrerupere - de la înființare și până în prezent - vinul spumant Rhein Extra, după metoda tradițională – Champenoise. Povestea lor a ȋnceput în 1892, atunci cand Wilhelm Rhein, descendentul unei familii germane stabilite de peste 500 de ani în Braşov, s-a alăturat celor câtorva familii germane care, la solicitarea Regelui Carol I, proprietarul moşiei Azuga - Predeal, au contribuit la dezvoltarea industrială a zonei.

Calitățile remarcabile ale spumantului Rhein Extra au fost recunoscute încă din 1906, când vinul a obținut cea mai înaltă distincție la „Expoziția Generală Română”. O dovadă ȋn plus a rafinamentului acestui vin este faptul că spumantul Rhein Extra era servit ȋn faimosul tren de lux Orient Express, care traversa România ȋn drumul său de la Paris spre Constantinopole.

An de an, Rhein Extra continuă să câştige distincţii importante la competiţii internaţionale prestigioase. Anul acesta, Rhein Extra a obţinut două medalii de aur la International Wine Contest Bucharest Vinarium (România), ȋn 2019 a câştigat o medalie de argint la ProdExpo International Wine Competition (Rusia), iar ȋn 2017 a fost premiat cu o medalie de argint la International Wine & Spirits Competition (Marea Britanie), iar acestea sunt doar câteva dintre medaliile din palmaresul său.

RHEIN EXTRA Noua identitate vizuala 1

Rhein Extra este disponibil ȋn marile lanţuri de magazine, magazinele de proximitate, locaţiile HoReCa, online shop-urile partenerilor Alexandrion Group şi pe www.iconicdrinks.shop, parte a Alexandrion Group.

*****

THE ICONIC ESTATE, parte din Alexandrion Group, este producător, exportator și importator selectiv de vinuri spumante și liniștite. Compania deține instalații de producție și depozitare, trei linii de îmbuteliere, depozit cu temperatură controlată și pivnițe subterane. Vinăria din Tohani, de la Gura Vadului, are una dintre cele mai mari pivnițe din regiunea Dealu Mare și o capacitate de procesare de 5.000 tone de struguri pe an, fiind produse aproximativ 3,6 milioane de litri de vin anual, reprezentând  aproximativ 5 milioane de sticle. An de an, vinurile produse au fost premiate în diverse competiții internaționale. THE ICONIC ESTATE vinde vinurile sale în mai mult de 40 de țări din întreaga lume și a devenit al doilea cel mai mare exportator de vinuri îmbuteliate din România.
Pivnițele Rhein & CIE Azuga, parte din THE ICONIC ESTATE sunt cea mai veche locaţie unde se produce, fără întrerupere de la înființare (1892) și până în prezent vinul spumant după metoda tradițională din Franța. Casa Regală a României apreciază vinurile pentru calitatea lor superioară, numind THE ICONIC ESTATE furnizor oficial pentru vinurile liniștite și spumante.
THE ICONIC ESTATE deține peste 255 de hectare de viță-de-vie, cea mai mare parte dintre ele într-una dintre cele mai fertile regiuni viticole din România, Dealu Mare - o regiune care asigură o parte semnificativă a strugurilor folosiți pentru obținerea vinurilor.
Calitatea vinurilor, valoarea, rafinamentul și distincția lor fac din THE ICONIC ESTATE unul dintre cei mai buni producători români de vin care au valorificat potențialul și diversitatea viticolă a țării prin vinurile producție proprie: Rhein Extra, Millennium, Hyperion, Neptunus, Kronos, Rhea, Theia, Colina Piatra Albă, Byzantium, Prahova Valley , La Crama și altele.

RHEIN EXTRA Noua identitate vizuala 4

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Iubitorii și vinul premium își dau întâlnire pe Calea Victoriei din București, timp de două zile, pe 9 și 10 octombrie, la salonul de vinuri și turism viticol ReVino Bucharest Wine Show 2021. Evenimentul este găzduit de Hotel Novotel.

„ReVino Bucharest Wine Show 2021 este dedicat celor care apreciază vinurile de calitate și caută excelență în produsele și serviciile oferite de crame. Expozanții vor prezenta vinuri premium pentru publicul larg și specializat. Indiferent care sunt preferințele, suntem siguri că avem un vin potrivit pentru toate gusturile”, ne-a spus organizatorul salonului de vinuri și turism viticol, Alina Iancu, fondator și director general CrameRomania.ro și Revino.ro.

Iubitorii de vinuri și profesioniștii au posibilitatea să deguste vinuri de la crame locale și nu numai, să descopere zonele viticole ale țării noastre, dar și să-și plănuiască vizite la crame.

La ReVino Bucharest Wine Show 2021 participă 33 de expozanți care vor prezenta vinuri premium pentru publicul larg și specializat.

Programul de vizitare în cele două zile de weekend, sâmbătă 9 octombrie și duminică 10 octombrie, este în intervalul 11.00 - 20.00.

Accesul va fi permis tuturor deținătorilor de bilete care pot oferi dovada imunității (certificat de vaccinare, test PCR sau rapid, dovada vindecării de COVID-19 în ultimele 180 de zile).

Biletele se pot achiziționa online https://wineshow.revino.ro/tickets/ sau la intrarea la eveniment (bilet online: 60 lei/zi, bilet la intrare: 70 lei/zi).

Alina Iancu

Conceptul Revino a fost creat de Alina Iancu, care descoperă vinurile românești de mai bine de 11 ani. Această pasiune a purtat-o în toate regiunile viticole ale României. A vizitat peste o sută de crame autohtone, dar și altele din țări cu tradiție în domeniu. A realizat o hartă viticolă bilingvă, un film de promovare despre vin și gastronomie și s-a specializat în turism viticol la noi în țară și în organizarea de evenimente cu brânzeturi și vinuri. Realizează proiecte complete de promovare a vinului românesc, de la evenimente de profil, comunicare și până la producție foto.

Pentru mai multe detalii, accesați pagina de internet a evenimentului: https://wineshow.revino.ro/

Publicat în România Viticolă

Pe 10 august 2021 a fost publicat în Monitorul Oficial Partea I, Ordinul nr. 178/2021 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condițiile de punere în aplicare a măsurii de distilare a vinului în situații de criză, eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului Național de Sprijin în Sectorul Vitivinicol 2019-2023. Măsura de acordare a sprijinului financiar va fi aplicată la nivel național de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Până la data de 1 septembrie 2021, solicitanții trebuie să depună cererile de solicitare a sprijinului financiar aferent măsurii de distilare a vinului în situații de criză, la sediul APIA – Aparat Central. Cererea însoțită de documentele prevăzute în OMADR 178/2021 poate fi transmisă și prin mijloace electronice și/sau poștă/curierat. Documentele transmise prin mijloace electronice trebuie să fie semnate și datate, iar copiile trebuie să fie certificate „conform cu originalul” de către solicitant.

Valoarea sprijinului este stabilită la 4,52 lei/litrul de vin cu DOC, IG și 2,66 lei/litrul de vin varietal care va fi distilat. Costurile eligibile pentru sprijin cuprind costul vinului, costul transportului vinului către distilerie și costul distilării vinului în cauză. Din valoarea sprijinului menționat, distilatorul plătește producătorului care a furnizat vinul către distilerie 3,88 lei/litrul de vin cu DOC, IG și 2,02 lei/litrul de vin varietal.

În situația în care sumele aferente cererilor de plată selectate depășesc resursele financiare alocate măsurii de distilare a vinului în situații de criză, valoarea sprijinului se reduce proporțional conform prevederilor OMADR 178/2021.

Volumul minim de vin ce poate face obiectul cererii de plată este de 10 hl.

Sprijinul financiar pentru măsura de distilare a vinului în situații de criză se acordă:

  • în avans (valoarea avansului este de maximum 100% din valoarea corespunzătoare volumului estimat conform art. 5 alin. (2) lit. d), în condițiile constituirii unei garanții bancare de 110% din valoarea avansului solicitat);

sau

  • după finalizarea operațiunilor de distilare și denaturare.

Produsul rezultat în urma distilării vinului pentru care se acordă sprijinul financiar va fi supus procedurii de denaturare pentru a se asigura utilizarea acestuia exclusiv în scopuri industriale, inclusiv în scopuri de dezinfectare sau farmaceutice, sau în scopuri energetice, astfel încât să se evite denaturarea concurenței, precizează APIA.

Plata sprijinului se face până la data de 15 octombrie 2021, integral din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

Condiții de eligibilitate pentru aprobarea sprijinului financiar

  • Distileria să fie localizată pe teritoriul României;

  • Să dețină autorizație valabilă la data începerii procesului de distilare a vinului și să obțină în urma acestuia un produs cu o concentrație alcoolică de minimum 92% din volum;

  • Cantitatea de vin pentru care se solicită ajutor pentru distilare în situații de criză să fie certificată de către Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole (ONVPV) cu privire la dreptul de comercializare a vinurilor cu denumire de origine controlată (DOC), vinurilor cu indicație geografică (IG) și vinurilor varietale.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în România Viticolă

În condițiile accentuării lipsei forței de muncă manuale și din motive de costuri și de logistică, inclusiv ținând cont de restricțiile legate de pandemie, se impune din ce în ce mai mult găsirea unor soluții alternative pentru recoltarea strugurilor la momentul optim. Recoltarea mecanizată a strugurilor este o soluție viabilă, însă aceasta se poate aplica cu rezultate bune doar în plantațiile modernizate și preferabil care nu au butuc lângă spalier, pentru a avea eficiență maximă. Sunt preferați spalierii de lemn, compozit sau metal celor de beton. Spalierii din beton sunt mai agresivi față de scuturători și de elementele benzilor colectoare „cu solzi”, care se uzează mult mai rapid. Totodată, spalierii din beton prezintă un risc crescut de deterioare, ceea ce poate influența buna funcționare a mașinii de recoltat. Totuși, cu mai multă grijă, mașinile pot lucra și în podgorii cu spalieri de beton.

2

Sunt voci care consideră că la recoltarea mecanizată nu se poate obține aceeași calitate a strugurilor, ceea ce este departe de realitate, deoarece cu mașina se poate recolta atât ziua, cât și noaptea, eliminând nevoia desciorchinării la cramă și timpul pierdut pentru aceasta, se face sortarea boabelor de struguri recoltând prin reglarea corectă a frecvenței și amplitudinii scuturării doar boabele coapte și sănătoase, ajunse la maturitate, iar cele verzi sau bolnave rămânând pe ciorchine pe butucii din vie. De asemenea, pierderile sunt foarte mici.

Gregoire vine în ajutorul viticultorilor cu o ofertă largă de combine de recoltat struguri

După demonstrațiile efectuate cu combinele Gregoire pentru recoltat struguri, concretizate prin achiziția de combine Gregoire de către unii dintre cei mai mari și mai exigenți viticultori din România, în ultimii ani am extins oferta, introducând, pe lângă mașinile existente autopropulsate și tractate, încă trei modele noi de combine autopropulsate pentru recoltat struguri Gregoire, GL6.4, GL7.4 și GL8.6, care se bucură de recunoaștere internațională, materializată printr-o serie de premii obținute la târgurile de specialitate.

Mașinile păstrează elementele cunoscute și care deja și-au arătat eficiența și fiabilitatea la celelalte combine autopropulsate realizate de Gregoire în cei aproape 50 de ani de experiență, însă vin cu îmbunătățiri: un nou motor Deutz cu poluare redusă (TIER V) și cu putere mărită, bene din inox cu capacitate mărită la 2.000 litri fiecare (la GL6.4 standard 1.800 litri și opțional 2.000 litri), gresare centralizată, platformă și sistem pentru spălare, reglare automată a distanței între scuturători în funcție de grosimea stratului vegetal, orizontalizarea automată pe teren înclinat, sistem de ghidare și monitorizare, sistem de cartare a recoltei, noul echipament pentru curățarea suplimentară a recoltei, EasyClean, mai simplu și cu eficiență de peste 99,8% boabe curate etc.

Avantajele față de alte mărci de combine de struguri fac din mașinile Gregoire preferatele celor mai mulți viticultori.

Principalele avantaje sunt:

  • cabina montată central deasupra rândului de viță-de-vie, care dă posibilitatea urmăririi perfecte a rândului;

  • cabina presurizată, spațioasă, confortabilă, cu suprafața vitrată mare, aer condiționat, computer de bord, joystick, cameră de monitorizare etc;

  • capul de recoltare cu pendul dublu, cu silentblocuri și cu așezare automată pe verticală;

  • senzori pentru menținerea corectă pe rând a mașinii;

  • sistemul de montare/demontare rapidă a scuturătorilor și forma specială a acestora, care asigură o scuturare perfectă a boabelor, chiar și în zona spalierilor;

  • sistemul cu reglare pneumatică a rigidității benzii „cu solzi” de colectare a boabelor, care permite reglarea forței cu care aceștia ating butucii de viță, aceasta fiind cel mai puțin agresivă față de butucii de viță-de-vie din industrie;

  • două benzi transportoare pentru boabele de struguri, cu posibilitatea reglării turației în funcție de viteza de lucru și de recoltă;

  • două extractoare verticale de coarde în partea de jos a benzilor colectoare (cu solzi), în apropierea celor două ventilatoare inferioare;

  • traseul în formă de „O” al benzilor transportoare ale boabelor de struguri, care asigură respect față de struguri, fără mișcare relativă între boabe și benzi (care ar favoriza producerea unei cantități de suc) și forma paletelor benzii care permite trecerea aerului pe sub struguri și curățarea foarte bună a boabelor de struguri de resturi vegetale;

  • antrenarea benzilor transportoare cu curea, care, în comparație cu acționarea cu lanț, permite o anumită alunecare în caz de blocare a benzii, evitând ruperea acesteia. Este prevăzută o alarmă pentru turație redusă și posibilitatea de reversare a sensului de rotație;

  • sistemul simplu de curățare suplimentară Easy Clean (brevet Gregoire), cu foarte puține organe în mișcare, eficient, fiabil și ușor de întreținut;

  • platforma pentru curățare, spălare și întreținere;

  • sistemul de monitorizare și reglare a parametrilor de lucru, camera video pentru urmărirea proceselor în capul de recoltare și în bene;

  • sistemul flex speed, de reducere a frecvenței și amplitudinii scuturătorilor în dreptul spalierilor;

  • opțional, magneți pentru extragerea resturilor metalice care ar putea ajunge în bene;

  • sistemul automat de urmărire a configurației terenului;

  • gresare centralizată.

3

Motorul Deutz, prietenos cu mediul, turbo cu intercooler și cu catalizator SCR,  respectă norma de poluare Stage V, este răcit cu lichid, beneficiază de adaptarea automată a regimului de lucru în funcție de sarcină. În modul ECO, mai puțin gurmand cu combustibilul, motorul rulează în regim optim în funcție de sarcină, mașina beneficiind de un regulator de viteză de lucru și de o transmisie hidrostatică pe toate cele patru roți motrice, cu motoreductoare. Viteza maximă de transport de 25 km/h se obține la numai 1650 rpm. Rezervorul de motorină are capacitatea de 260 l, iar cel de AdBlue, de 20 l.

Mașina de recoltat struguri Gregoire GL8.6 este dotată cu un motor în 6 cilindri de 190 CP, modelele GL8.4 și GL7.4 în 4 cilindri de 156 CP și modelul GL6.4 cu un motor în 4 cilindri de 143 CP, care și-au arătat eficiența și în podgoriile din România. Acestea au benele cu descărcare în spate.

Aceleași motoare sunt folosite și pe cele două modele cu benă centrală cu descărcare laterală, GX8.4 și GX 8.6, cu capacitatea benei de 3200 l la versiunea cu Easyclean și 3500 l la versiunea cu ventilatoare superioare și pe un model mai mare GX9.6 cu două bene laterale de 2200 l, cu distanța între benzi de 750 mm, lungimea benzilor de colectare (a tunelului) 3300 mm, cu 10 perechi de scuturători standard și cu tub cu înălțimea de descărcare 3100 mm.

Distanța minimă între rânduri este de 1,6 m la GL6.4 și 1,7 m la celelalte.

Important este că raza de întoarcere este foarte redusă, sub 4 m (la GL6.4 chiar sub 3,8 m), asigurând o manevrabilitate foarte bună și în podgoriile cu spații reduse la capăt de rând.

Pentru plantații mai mici, rămân în continuare disponibile modelele tractate G320 și G Prima. În acest fel, Gregoire poate oferi mașina potrivită pentru orice tip și dimensiune de fermă viticolă. 

Recoltarea mecanizată este nu doar o soluție de moment, ci este una necesară și de viitor, putând asigura un flux continuu de struguri la cramă, productivitate mare, înlocuind 100-150 de oameni.

Cabina

Cabina, montată central ca și la celelalte mașini Gregoire, are dimensiunea și caracteristicile identice la întreaga gamă GL, asigurând o vizibilitate excelentă asupra rândului de recoltat, a fiecărui butuc de viță-de-vie și pentru urmărirea întregului proces de recoltare.

Comenzile și reglajele mașinii se fac din cabină prin intermediul unui computer de bord foarte prietenos. Acesta, ca și un monitor pentru camerele de supraveghere a funcționării montate în capul de recoltare și în benele de colectare a strugurilor, face parte din dotările standard. Cu ajutorul calculatorului se pot regla și urmări înclinarea mașinii, viteza de croazieră și parametrii de lucru: distanța între scuturători, frecvența și amplitudinea scuturătorilor, viteza benzilor de transport a boabelor de struguri în bene, regimurile de funcționare a motorului etc. Funcțiile de deplasare în trei moduri, manual, semiautomat și automat, se gestionează cu ajutorul unui joystick.

4

Capul de recoltare

În ceea ce privește funcționarea în modul de recoltare, Gregoire a aplicat tehnologiile deja verificate, cum ar fi capul de recoltare pendular care se așază automat după verticala locului și este suspendat pe 8 silentblocuri, prevăzut standard cu 7 perechi de scuturători tip ARC 2 cu fixare rapidă și reglare pe înălțime. Mașina are posibilitatea de a recolta și strugurii aflați la mai puțin de 15 cm deasupra solului, dar și în vii înalte, garda la sol ajungând până la 2,55 m.

Lățimea tunelului de recoltare de 650 mm permite intrarea operatorului la nevoie și asigură un flux optim al boabelor de struguri către cele două benzi de 320 mm care transportă boabele în bene. Acestea sunt montate pe niște fulii de 35 cm diametru, cu turație redusă, care asigură protecția benzilor și respect față de boabele de struguri. Colectarea și dirijarea boabelor spre benzile transportoare se face cu ajutorul a două benzi înclinate, „cu solzi”, care creează un tunel cu lungimea de 2,4 m la GL6 si 2,6 m la celelalte modele. Ele sunt prevăzute cu un sistem pneumatic de reglare a agresivității, asigurând o protecție deosebită a butucilor de viță-de-vie, fiind soluția tehnică cea mai puțin agresivă față de plante dintre toate mașinile existente pe piață. Curățarea preliminară a boabelor de frunze și resturi de coarde se face cu două ventilatoare montate în partea de jos a mașinii (opțional se pot folosi și două în partea superioară) și cu două extractoare verticale de coarde. Pentru o curățare perfectă a boabelor, mașina are, ca și la celelalte modele, opțiunea Easy Clean, cu mișcare de oscilație, obținându-se un grad de curățare de 99,8% a boabelor de struguri.

Doi senzori montați la intrarea în sistemul de recoltare propriu-zis dau informații operatorului dacă mașina este bine centrată pe rând în raport cu vegetația, prin afișare pe o bară cu LED-uri.

Corecția poziției mașinii pe pantă se face semiautomat (opțional, complet automat) și este, ca și la celelalte mașini autopropulsate Gregoire, de 600 mm (28%) pe direcția stânga/dreapta.

Întreținerea mașinii

Curățarea mașinii și spălarea zilnică se fac cu ușurință de pe o platformă funcțională, iar punctele de gresare sunt grupate în locuri ușor accesibile. La fel, accesul la toate punctele de verificare zilnică și pentru schimburile de ulei și filtre este foarte ușor.

Lumini

Combina este adaptată și pentru lucrul noaptea. Luminile cu LED de 18000 lumeni asigură vizibilitate excelentă. Astfel, se pot recolta în condiții optime și soiurile sensibile la temperatură.

5

Extinderea perioadei de utilizare

Pentru a mări perioada de utilizare a combinelor pentru recoltat struguri Gregoire sunt disponibile trei echipamente de stropit: Multiflow Progress și Multiflow Quatro pe 4 rânduri și Ecoprotect L3 pe 3 rânduri.

Ecoprotect este o mașină de stropit cu recuperarea surplusului de soluție, care asigură o lucrare de calitate, chiar când bate vântul, cu evitarea derivei, protejând mediul și realizând o economie substanțială de chimicale și de lichid. Două panouri montate de o parte și de alta a fiecărui rând de viță-de-vie asigură o incintă etanșă în care se pulverizează soluția, acoperind foarte bine vița-de-vie, iar surplusul de soluție se prelinge pe pereții panourilor și se transferă în rezervor. Economia de lichid și chimicale este substanțială, pentru că toată soluția este pulverizată acolo unde trebuie, iar restul se recuperează.

Principalele avantaje ale acestui echipament sunt:

  • realizarea unui tratament de foarte bună calitate și la momentul optim, fără a ține cont de condițiile de vreme;
  • eliminarea derivei prin crearea unei incinte etanșe (lateral, în spate, în partea de jos și de sus a panourilor), care nu permite pierderea soluției în atmosferă;
  • economii importante de substanța activă în raport cu tratamentul convențional, în funcție de faza vegetativă în care se află cultura în momentul tratamentului, aplicarea unei cantități optime de substanță activă și recuperarea excesului de soluție și reducerea impactului pesticidelor asupra mediului, creșterea autonomiei mașinii de stropit prin reducerea cantității de lichid aplicat la hectar etc.;
  • suplețea panourilor de pulverizare, de doar 20 kg pe rând și flexibilitatea lor, elimină riscul de deteriorare la lovirea cu un corp solid, dur, oferind siguranță atât în transport, cât și în lucru;
  • reglarea automată a poziției de lucru prin setare pe computer a distanței între rânduri și a grosimii stratului vegetal al viței-de-vie; prin apăsarea unui singur buton de pe maneta multifuncțională panourile se așază singure în poziția de lucru corespunzătoare;
  • urmărirea topografiei terenului și păstrarea poziției față de sol, prin utilizarea unor senzori cu ultrasunete care măsoară distanța de la rampă până la sol;
  • ușurința exploatării: pregătirea soluției se face de la sol datorită unei cuve speciale prevăzute și cu posibilitatea de spălare a recipientelor cu soluție; gresare centralizată pentru ușurința întreținerilor; acces ușor la filtre;
  • posibilitatea de reglare a debitului de aer pe fiecare rând;
  • protecția tijelor cilindrilor hidraulici pentru creșterea duratei de viață a acestora etc.

Pe lângă alte modele, combinele de recoltare struguri Gregoire GL7 și GL8, care lucrează deja și în ferme din România, sunt apreciate pentru cabina centrală, grija față de butucii de viță-de-vie, fiabilitate, calitatea boabelor, gradul de curățare, productivitate, consum de combustibil, ușurința în exploatare, costurile totale ale lucrării și fac din combinele de recoltat struguri Gregoire utilaje indispensabile, cu avantaje incomparabile cu recoltarea manuală.

Pentru a asigura funcționarea sigură, reducerea timpilor morți, service și piese de schimb originale, consultanță și vânzări, NHR Agropartners, importatorul oficial Gregoire în România, are specialiști pregătiți și piese de schimb în toate filialele sale din țară si vă poate oferi toate detaliile de care aveți nevoie.

Articol scris de: DR. ING. FLORIN NEACȘU, DIRECTOR GENERAL ADJUNCT NHR AGROPARTNERS

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în România Viticolă

AB Biotek în parteneriat cu Wine Australia și The Australian Wine Research Institute au identificat noi tulpini de drojdie pentru a ajuta vinificatorii să îmbunătățească aroma vinurilor Sparkling Chardonnay, Rose, Grenache și Pinot Gris.

Tulpinile AWRI 2965 și AWRI 2940 comercializate de AB Biotek sub numele de Maurivin AWRI Rosa și respectiv Maurivin AWRI Rosa Intense fac parte din gama de drojdii de vin Maurivin „Next Generation”.

Această gamă a fost creată special pentru a oferi producătorilor de vinuri soluții pentru abordarea problemelor cheie în producția de stiluri de vin populare la nivel mondial „Noua Lume”. AWRI Rosa și AWRI Rosa Intense s-au dovedit a deschide în mod eficient noi oportunități de aromă pentru producătorii unora dintre cele mai populare soiuri de vin la nivel mondial.

Tendința globală a consumatorilor de a căuta noi experiențe gustative în vinuri continuă și având în vedere acest lucru, oamenii de știință, oenologii și experții noștri de la drojdia AB Biotek au lucrat intens pentru a identifica tulpini de drojdie care pot oferi soluții noi pentru a permite vinificatorilor să creeze vinuri care reflectă cu adevărat unicitatea vieții lor.

Gama completă de levuri de vin AB Biotek Maurivin de nouă generație, aici .

AWRI Rosa Intense Pack Mock Up

AB Biotek este o divizie de afaceri a AB Mauri, producătorul global de drojdie și ingrediente. AB Biotek operează în industria vinului de peste 25 de ani dezvoltând și comercializând ingrediente pentru vin la nivel global. Maurivin este o gamă de drojdii și ingrediente de vin. Pentru mai multe informații, accesați www.ABBiotek.com
 
Wine Australia este o autoritate legală a Guvernului australian înființată pentru a coordona sau finanța cercetarea și dezvoltarea strugurilor și vinului și pentru a facilita diseminarea, adoptarea și comercializarea rezultatelor. Wine Australia a finanțat cercetarea cu Australian Wine Research Institute, care a dus la produsele Maurivin AWRI Rosa și AWRI Rosa Intense. Pentru mai multe informații, accesați www.wineaustralia.com
 
Institutul Australian de Cercetare a Vinului (AWRI) este propria organizație de cercetare a industriei australiene a strugurilor și a vinului. AWRI sprijină o industrie durabilă și de succes a strugurilor și a vinului prin cercetări de talie mondială, soluții practice și transfer de cunoștințe. Înființat în 1955, AWRI este guvernat de un consiliu bazat pe competențe, condus de industrie și este membru al Wine Innovation Cluster situat la sediul Waite Research Precinct din Adelaide. Pentru mai multe informații, accesați www.awri.com.au
 
Puteți achiziționa tulpinile menționate mai sus, precum și gama completă de produse AB Biotek prin intermediul companiei:
Ravago Chemicals ROM SRL, Șoseaua Odăii, 283-285, 013604 București, România
M +40 (0) 749 980 981
E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
www.ravagochemicals.com

Material furnizat de AB Biotek

Publicat în România Viticolă
Duminică, 20 Iunie 2021 14:37

Vinuri albe pentru seri de vară

Vara este cel mai așteptat anotimp, fiind sinonim cu vacanța, cu zilele lungi, însorite și călduroase, cu starea de bine. Serile de vară sunt asociate cu un pahar de vin rece. Producătorul Domeniile Ostrov propune pentru anotimpul estival trei vinuri albe din gama Naiada: Chardonnay, Pinot Grigio și Sauvignon Blanc, vinurile din această gamă având, de la recolta 2020, noi etichete.  

Vin alb

„Pentru noi, vinul este mai mult decât o băutură, este legătura cu terroir-ul binecuvântat de care dispunem la Ostrov. Vrem ca iubitorii de vin să simtă Dobrogea în fiecare pahar, cu zilele ei calde și adierea vântului fix la momentul potrivit, soarele perfect și apusurile speciale de pe malul Dunării. De aceea am creat gama de vinuri Naiada, care cuprinde vinuri seducătoare, asemenea Naiadelor ce ademeneau pescarii de pe malul râurilor. Fiecare, mai tentantă și mai atrăgătoare. Așa și vinurile din această gamă, te ademenesc să le descoperi frumusețea. Și pentru că serile de vară pot fi mai răcoroase la un pahar cu vin rece, ne-am gândit să propunem iubitorilor trei vinuri deosebite: Naiada Chardonnay, Naiada Pinot Grigio și Naiada Sauvignon Blanc”, spune Oana Belu, administrator Domeniile Ostrov.

Naiada Chardonnay este vinul care transformă orice ocazie într-un festin regesc, susțin creatorii lui. De ce? „Pentru că Chardonnay este un soi de struguri cultivat în toată lumea, prin urmare este și cel mai cunoscut vin alb și pe placul multora. Este și versatil în asocierea cu multe preparate, așadar, indiferent de meniu, știi că nu ai cum să dai greș”, explică Oana Belu, care adaugă că vinul surprinde prin culoarea aurie strălucitoare, iar de la prima picătură vei resimți experiența unui vin sec, elegant și intens. „Este generos olfactiv și vei regăsi arome dominante de citrice, ananas, dar și note fine de lemn, deoarece licoarea este maturată în butoaie de stejar. Gustul te va transpune într-o experiență tropicală, unică, are și structură complexă, un postgust persistent, dar prietenos.”

Naiada Pinot Grigio este numit de producător vinul experiențelor cosmopolite. „Este un produs creat conform tendințelor actuale, este proaspăt și vibrant. Are culoarea galben cu accente verzui, este dominat de arome de mere și citrice, lămâie, papaya, ananas, și străpuns de note de flori de câmp. Are o aromă intensă, asemenea unui seri petrecute în cele mai îndrăznețe orașe din lume și un postgust mediu, plăcut. Știm că și mâncarea este importantă, așa că un asemenea vin poate fi asociat cu brânzeturi, pește, fructe de mare, sushi, preparate din carne albă, paste, risotto și salate ori cu deserturi ce cuprind fructe galbene”, arată Oana Belu.

Naiada Sauvignon Blanc, un vin care te ademenește prin frumusețe, aromă și culoare. „Dacă alegi să consumi o masă ușoară, cu aperitive, sau poate chiar cu un fel principal complex, ori vrei doar o felie de plăcintă, dobrogeană de ce nu, atunci trebuie să pui la rece un Sauvignon Blanc. De la primul pahar vei resimți un vin sec fermecător, care te va uimi cu arome intense de flori de câmp, fructe exotice, citrice și miere. Așadar, gusturile îți vor fi răsfățate cu o experiență extraordinară”, a prezentat Oana Belu vinul din soiul de struguri care este între preferatele românilor.

119667417 3464885540244566 5767310023672290135 n

Compania Ostrovit deține Domeniile Ostrov, exploatație situată în sud-vestul județului Constanța, de-a lungul malului drept al Dunării, cu o lungime de 30 de kilometri, în imediata apropiere a graniței cu Bulgaria. Suprafața agricolă de la Domeniile Ostrov este de aproximativ 2.000 de hectare, cu un areal viticol de 1.200 de hectare (struguri pentru vin – 1.000 ha și struguri pentru masă – 200 ha), 400 de hectare de livadă (cais, piersic, măr, prun, cireș, vișin, nuc), 150 de hectare de teren arabil care urmează a fi plantate, precum și 200 de hectare cu sere.
Vinurile de la Domeniile Ostrov respectă cerințele Uniunii Europene, susțin reprezentanții cramei, iar clienții pot verifica autenticitatea acestora, deoarece vinurile dețin denumire de origine controlată - DOC și indicație de origine geografică - IG.
97332010 3119765654756558 8649673189040848896 n

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în România Viticolă

Joi – 27 mai 2021, guvernul a aprobat o hotărâre care completează Hotărârea Guvernului nr. 868/2018 privind stabilirea modului de acordare a sprijinului financiar din partea Uniunii Europene pentru producătorii din sectorul vitivinicol în perioada 2019-2023.

Prin prezentul act normativ se stabilește cadrul juridic de instituire a trei măsuri temporare pentru exercițiul financiar 2021, respectiv distilarea vinului în situații de criză, ajutor pentru depozitarea vinului în situații de criză și recoltarea înainte de coacere, în vederea atenuării situației de criză din sectorul vitivinicol provocată de pandemia generată de COVID-19.

„Adoptarea acestor măsuri permite reducerea stocurilor de vin în exces pe piața națională, reducerea producției de struguri și acordarea unui ajutor pentru depozitarea unei părți din cantitățile de vin care nu sunt comercializate. Totodată, aceste măsuri vin în sprijinul producătorilor vitivinicoli care se confruntă cu dificultăți financiare și cu probleme de flux de numerar, ca urmare a unor măsuri instituite pentru limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2”, precizează un comunicat de presă al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Măsurile temporare se finanțează din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) în cadrul Programului Național de Sprijin în Sectorul Vitivinicol 2019 - 2023 și se încadrează în cuantumul de 45,844 milioane euro alocat în anul 2021 țării noastre.

Totodată, susține MADR, prin aceste măsuri de sprijin se urmărește accelerarea gradului de absorbție a fondurilor europene nerambursabile acordate sectorului vitivinicol din FEGA, în cadrul Programului Național de Sprijin în Sectorul Vitivinicol 2019-2023, pentru exercițiul financiar 2021.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în România Viticolă
Pagina 1 din 2

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

TPV RF 300x250 2

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista