Începând din 22 iulie 2025, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) eliberează adeverințe pentru beneficiarii intervențiilor în sectorul zootehnic, gestionate de Agenție.

Intervențiile pentru care se eliberează adeverințe crescătorilor de animale sunt:

• PD-21 Sprijin cuplat pentru venit – vaci de lapte

• PD-22 Sprijin cuplat pentru venit – carne vită

• PD-23 Sprijin cuplat pentru venit –bivolițe de lapte

• PD-24 Sprijin cuplat pentru venit – ovine-caprine

Adeverințele sunt eliberate în baza convențiilor încheiate de APIA cu instituții bancare și nebancare și cu fondurile de garantare în domeniul agricol. Aceste convenții se adresează fermierilor care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și nebancare care au încheiat convenții cu APIA.

Astfel, potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință care atestă depunerea de către beneficiar, în Campania 2025, a Cererii de plată și prin care se confirmă numărul de animale pentru intervențiile în sectorul zootehnic indicate mai sus. Adeverința se eliberează conform procedurilor aprobate și transmise spre aplicare Centrelor Județene APIA.

Valoarea finanțării va fi de până la 90% din valoarea calculată prin înmulțirea cuantumului unitar minim planificat conform Planului Național Strategic PS 2023-2027, pentru anul de cerere 2025, cu numărul de  animale confirmate prin adeverință pentru fiecare intervenție în sectorul zootehnic, gestionat de APIA și menționate în convenție.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garantează creditele acordate de bănci fermierilor. Dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.

În ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente să analizeze cu atenție soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Carnea de porc este principalul produs importat în România care generează un deficit de balanță comercială alarmant. Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) solicită autorităților adoptarea unui plan de măsuri urgente pentru controlul pestei porcine africane (PPA) și de refacere a industriei simultan cu corectarea efectelor nefaste asupra deficitului de balanță comercială.

Potrivit APCPR, țara noastră scoate din economia națională miliarde de dolari din cauza creșterii exponențiale a importului de carne de porc începând cu anul 2017, anul apariției a nenumărate focare de pesta porcină africană (PPA).

România este dependentă de importurile de carne de porc pentru a satisface cererea internă, gradul de acoperire a consumului din producția internă scăzând de la 70% în perioada 2015 -2016 la 45% în anul 2024 și se menține diferența și pentru primul trimestru al anului 2025. Astfel, carnea de porc este cel mai importat produs agroalimentar în România în ultimii zece ani, cauza fiind reprezentată de evoluția pestei porcine africane (PPA) la porcul domestic și în mediul silvatic la mistreți.

În România, primele focare de PPA la porcul domestic au fost semnalate în data de 31 iulie 2017 și, începând cu data de 11 iunie 2018, a înregistrat o evoluție fulgerătoare la porcul domestic în regiunea de sud-est a țării și ulterior pe tot teritoriul României.

În perioada 2017-2025, România a înregistrat cel mai mare număr de focare de PPA la porcul domestic din Europa (peste 7.000 focare din aproximativ 12.700 focare total UE), acestea apărând cu preponderență în gospodăriile populației, dar au afectat și fermele comerciale, la nivel național fiind uciși în total peste 1,8 milioane porci.

Evoluția importurilor de carne de porc

Importurile de carne de porc au avut o creștere constantă în ultimii zece ani pe fondul scăderii capacității sectorului comercial de a asigura necesarul de consum din cauza evoluției PPA și existenței unei piețe paralele, nefiscalizată, susținută de efectivele de porcine din gospodăriile populației.

Din surse mass-media rezultă că, în 2023, România a importat carne de porc în valoare de 1,13 miliarde de dolari, devenind al zecelea cel mai mare importator de carne de porc (din 219) la nivel mondial. În același an, carnea de porc a fost al 16-lea cel mai importat produs (din 1.213) în România.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS) comunicate către mass-media, în primele 11 luni ale anului 2024, România a importat carne de porc în valoare de 950,5 milioane de euro, cu 28% mai mult decât anul trecut, iar deficitul cu această categorie de produse s-a adâncit la 947,2 milioane de euro, fiind cu 28% mai mare decât cu un an în urmă.

În perioada 2013-2024, cea mai puternică rată de creștere în ceea ce privește achizițiile a fost atinsă de România (printre principalele țări importatoare, rată medie anuală de creștere de 7,7%). În ceea ce privește valoarea importurilor, România a înregistrat cea mai mare rată de creștere din UE (rată medie anuală de creștere de 11,2%).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sector Vegetal – UNCSV anunță sărbătorirea, pe 5 iulie 2025, a celei de-a 103-a ediție a Zilei Internaționale a Cooperativelor, celebrată în fiecare an în prima sâmbătă a lunii iulie, sub egida ONU și a Alianței Cooperatiste Internaționale (ICA). Tema din acest an, „Cooperativele: Promovarea unor soluții incluzive și durabile pentru o lume mai bună”, reflectă misiunea și valorile pe care mișcarea cooperatistă le susține în mod constant: solidaritate, echitate, democrație, sustenabilitate și dezvoltare locală.

„În contextul actual, cooperativele demonstrează că reprezintă singura șansă pentru dezvoltarea agriculturii durabile, sprijinirea fermierilor din România să fie competitivi cu cei din UE și mai ales state NON-UE, conservarea comunităților, tradițiilor și protejarea mediului. Prin colaborare și solidaritate, membrii cooperativelor agricole reușesc să facă față provocărilor economice și climatice, asigurând în același timp securitatea alimentară și sustenabilitate economico-socială”, precizează Florentin Bercu, director executiv UNCSV.

Cooperativele agricole din țara noastră au evoluat considerabil în ultimii ani, ajungând la înființarea de cooperative naționale de grad 3, câte una pe sector, care reunesc peste 500 de fermieri fiecare. Prin mobilizarea UNCSV, BOVICOOP, HORT INTEGRA și COOP RO s-a trecut la o nouă etapă de consolidare, în baza căreia se lucrează pentru a adăuga valoare producției primare agricole. „Această etapă presupune intrarea pe piață a produselor finite obținute începând cu sectorul lactatelor și brânzeturilor. Este nevoie să se treacă de la declarații la fapte din partea rețelelor comerciale, printr-o stimulare a efortului de asociere în cooperative naționale de grad 3 a fermierilor, prin promovarea masivă a brandului și produselor obținute și comercializate local. Cooperativele agricole sunt astăzi adevărate motoare de incluziune, reziliență și inovație. Ele încurajează participarea tinerilor, a femeilor, a micilor fermieri, contribuind totodată la coeziunea rurală, reducerea sărăciei, creșterea rezilienței climatice și tranziția către o agricultură durabilă”, subliniază Florentin Bercu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Cooperativa agricolă BioCarpathia este exemplul că, prin asociere, fermele se pot dezvolta, pot atrage investitori și finanțări europene, având putere de negociere. Iar retehnologizarea agriculturii înseamnă optimizarea costurilor de producție. Timpul de lucru se reduce, risipa scade, iar fermierii devin mai eficienți.

Pentru prima dată în România postdecembristă, o cooperativă agricolă obţine o finanţare nerambursabilă de 90% din partea Uniunii Europene, în valoare de 1.686.000 de euro, pentru dotarea cu utilaje agricole a fermelor membre. Cofinanţarea a fost de doar 10% din partea fermierilor.

Este vorba despre cooperativa agricolă BioCarpathia din județul Brașov. Astfel, 14 fermieri, membri ai cooperativei BioCarpathia, au intrat în posesia unor utilaje agricole de ultimă generație, 31 la număr, respectiv 13 tractoare Valtra de 135 CP, șapte semănători de prășitoare Mascar MAXI, patru tocători de resturi vegetale Berti, patru scarificatoare Alpego CRAKER şi trei grape cu discuri Horsch. Toate achiziționate de la compania MEWI.

„Prin aceste achiziții avem acces la cea mai avansată tehnologie privind utilajele. Cooperativa noastră, fiind profilată pe producție bio de lapte, a primit punctaj suplimentar pe proiecte europene și ne-a făcut finanțabili în fața altora. Ceea ce ne-a permis să contractăm o astfel de finanțare, de peste 1,6 milioane euro. E prima dată când se întâmplă în România ca o cooperativă să primească atât de multe utilaje, să le distribuie membrilor cooperatori și ne bucurăm că am fost primii, dar în egală măsură sperăm să fie încurajator pentru alții. Dacă noi am putut, înseamnă că și alte cooperative pot face treaba asta. Cu 90% nerambursabili, toți vor să facă treaba asta.

Ca mesaj, vreau să transmit formelor asociative din România că fără bani europeni nu ne putem dezvolta și pentru a avea acces la bani europeni trebuie să ne adaptăm obiectivele noastre să fie în concordanță cu obiectivele finanțatorului. Dacă Europa își dorește o agricultură curată și noi trebuie să producem o hrană curată, asta ne permite accesul la finanțare. Însă mesajul cel mai important este că împreună fermierii în forme asociative au acces și la finanțare, dar au și putere de negociere. N-am fi putut face treaba asta fără bani europeni. Vă imaginați vreo bancă să ne dea peste 1.600.000 de euro ca să cumpărăm atâtea utilaje de ultimă generație? Structura de finanțare bancară și veniturile mici din agricultură, vorbim de profitabilitatea sectorului agricol, nu permit cooperativelor să aibă acces la finanțare bancară, care e 100% rambursabilă, nu e nerambursabilă ca la proiectele europene. Adică trebuie să fii profitabil economic ca să poți susține ratele la bancă, ceea ce astăzi este foarte rar în România în domeniul agricol”, a arătat Aurel Blaj, director executiv al Cooperativei Agricole BioCarpathia.

Pe primul loc, fermierul

Membrii cooperativei din județul Brașov își desfășoară activitatea în zona de munte. Prin urmare, pentru dotarea tehnică a fermelor s-a ținut cont de acest aspect. „Avem nevoie de utilaje performante în sectorul nostru de activitate, pe coaste, în râpe. Tehnologia finlandeză a tractoarelor Valtra este robustă, potrivită pentru condițiile grele care sunt în fermele cooperativei. Ne-am orientat către o marcă și un tip de tractor cu niște funcționalități pentru ferma de familie din zona de munte”, a precizat Aurel Blaj.

Brand managerul Valtra în cadrul companiei MEWI, George Tănase a completat: „Fără implicarea producătorului Valtra, ar fi fost probabil greu să finalizăm această tranzacție. A contat foarte mult tot ce înseamnă specificațiile tractorului, în sensul că în afară de caracteristicile minimale care s-ar dori din perspectiva proiectelor pe fonduri europene, fermierul și în special cu domnul Blaj ceea ce am discutat, dotările tractorului trebuia să fie la un anumit standard. Aici noi am venit, acesta a fost unul dintre punctele noastre forte, am venit cu un tractor echipat foarte bine, și la un nivel înalt de echipare, avem un tractor cu o vizibilitate foarte bună, un tractor cu un acces ușor, avem suspensie punte față, avem suspensie cabină, avem suspensie pneumatică pe scaun, avem lumini LED, încărcătoarele sunt cele mai de top, de la producătorul Quicke – Alö Quicke, care este numărul unu mondial. Probabil, toate acestea la un loc au făcut ca noi să fim oferta câștigătoare”.

De altfel, predarea utilajelor către fermierii din Cooperativa BioCarpathia s-a făcut în cadrul unui eveniment festiv care a avut loc la sediul MEWI din Brașov, în luna mai. De remarcat că, anul acesta, în 2025, MEWI a împlinit 30 de ani de activitate. „Cred că cel mai important este să ne ridicăm la nivelul cerințelor și așteptărilor fermierilor. Finlandezii au o vorbă, pe care, eu, cel puțin, încerc să o aplic, ei spun „farmer first”, adică „pe primul loc fermierul”. Și dacă nu încercăm să punem fermierul pe primul loc ca el să poată să-și facă treaba și să aibă încredere în noi ca furnizori, ca parteneri, cred că acesta este lucrul cel mai important, să avem încredere unii în alții. Bineînțeles, calitatea produselor este, de asemenea, foarte importantă. Acest lucru se confirmă și se vede că avem produse competitive. Nu cred că poate cineva să stea pe piață 30 de ani dacă produsele nu sunt conform cerințelor și așteptărilor clienților finali”, a punctat George Tănase.

Constantin Șuhan, fermier: „De când facem parte din cooperativă, ferma a înaintat foarte mult, asocierea este un ajutor foarte mare. Sunt unul dintre fericiții care a primit tractor, iar acest Valtra este diferit față de ce avem noi acasă, este un ajutor, este o oportunitate de a evolua. Utilajele noastre sunt destul de învechite. Cu aceste utilaje de ultimă generație, terenurile sunt mult mai bine lucrate, producția este alta, e clar, evoluăm”.

Mihai Codruț Burcuș, fermier: „Utilajele acestea noi și performante ne sunt de foarte mare folos. Le folosim pentru zootehnie și cultură mare. Pentru mine, Cooperativa BioCarpathia înseamnă responsabilitatea produsului și responsabilitatea culturii, fiind una ecologică, necesită niște investiții foarte mari, datorită calității, fiindcă produsele sunt 100% naturale. Animalele sunt crescute doar cu produse bio de calitate, inclusiv lucernă și plante furajere, și iarbă semănată și din asta vine și calitatea laptelui”.

Octavian Barbu Sofronie, fermier: „Am primit un disc, e un pas în față, sunt foarte mulțumit, mai ales că un astfel de utilaj chiar îmi lipsea din fermă. Eu am un tractor și de-aia n-am primit acum, că am un tractor tot nou, are 4 ani. Și discul era mai important la momentul acesta decât tractorul. Mă bucur că fac parte din Cooperativa BioCarpathia, deoarece sunt foarte multe avantaje. De exemplu, am un preț mai bun și la produsul final, și la inputuri. Am o fermă cu 20 de vaci de lapte și continuăm. Dăm înainte, că trebuie să muncim. Fără muncă nu se poate”.

Finanțarea nerambursabilă europeană, un câștig

O consecință importantă a retehnologizării fermelor este optimizarea costurilor de producție. „Timpul de lucru se reduce, risipa scade, iar fermierii BioCarpathia devin mai eficienți. Astfel, ne putem păstra competitivitatea pe piață fără a compromite calitatea, ceea ce înseamnă prețuri corecte pentru consumatori și venituri sustenabile pentru producători”, menționează directorul executiv Aurel Blaj.

În cooperativa din județul Brașov sunt 42 de fermieri, unii produc lapte și alții au culturi furajere pe care le comercializează în cooperativă. Criteriul de departajare în repartizarea utilajelor cumpărate cu bani europeni a fost cel al performanței agricole.

„Am făcut o listă cu volumele de lapte livrate în cooperativă în ultimul an și în funcție de acel clasament s-au repartizat tractoarele, s-a ținut cont de suprafețele lucrate. Minunea s-a întâmplat că după a doua ședință eram într-un consens, ceea ce rar se întâmplă când ai la masă 40 de fermieri. E drept că cei care au deja utilaje în ferme pe proiectele proprii au avut bunul-simț să nu solicite acum utilaje”, explică Aurel Blaj.

Managerul BioCarpathia a ținut să puncteze că, ori de câte ori va fi nevoie și se va putea, cooperativa va apela la banii europeni. „Ne-am propus să dezvoltăm cooperativa, pentru că aici producem bio și românii au dreptul și au nevoie să mănânce sănătos, iar noi suntem datori să le punem pe masă o hrană sănătoasă. Dar nu putem dezvolta fără bani, dezvoltarea fără bani nu există. Prin urmare, orice oportunitate care ne permite accesul la finanțare pentru a atinge obiectivele noastre, o vom accesa pentru că e un câștig”, a conchis Aurel Blaj.

Miercuri, 16 aprilie 2025, Guvernul a adoptat Hotărârea privind instituirea unei scheme de ajutor de minimis pentru susţinerea crescătorilor de porci de reproducție din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa pentru anul 2025.

Ajutorul de minimis are o valoare de 2.300 lei/scroafă/an, iar suma totală maximă a schemei de ajutor de minimis este de 1.500.000 lei şi se asigură din bugetul aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pe anul 2025.

Valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate unei întreprinderi/întreprinderi unice nu poate depăși suma de 50.000 euro pe durata perioadei de trei ani.

Beneficiarii schemei de ajutor de minimis sunt crescătorii de porci de reproducție din rasele Bazna și/sau Mangalița, respectiv: producătorii agricoli PFA, II și IF; producătorii agricoli societăţi agricole; producătorii agricoli persoane juridice.

Pentru a fi eligibili, beneficiarii trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
a) să deţină exploataţii înregistrate/autorizate sanitar-veterinar;
b) să deţină scroafe de reproducție din rasele Bazna și/sau Mangalița, înscrise în registrul genealogic în secțiunea principală la data depunerii cererii de înscriere identificate și înregistrate în BND;
c) să deţină registrul exploataţiei, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile art. 1 pct. 39 din Norma sanitar-veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr.208/2022;
d) să facă dovada livrării spre comercializare a unui număr de minimum patru produși/an/scroafă, la o greutate de  minimum 8 kg/cap;
e) să identifice și să înregistreze produșii prevăzuţi la lit. d), potrivit Normei sanitar-veterinare aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr.208/2022;
f) să facă testul ADN la fiecare scroafă din rasele Bazna și Mangalița;
g) să mențină numărul de scroafe cu care s-a înscris în Program, inclusiv prin procedura de înlocuire prevăzută la art.8 alin.(13), până la data de 28 noiembrie 2025, inclusiv;
h) să nu depășească în sectorul producției primare de produse agricole, prin acordarea prezentului ajutor de minimis, echivalentul în lei a 50.000 euro/întreprindere/întreprindere unică pe durata ultimilor trei ani.

Documentele care însoțesc cererea de înscriere în program sunt următoarele:
a) certificatul de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului /a actului în baza căruia își desfășoară activitatea, după caz al/a solicitantului, împuternicire și o copie a B.I./C.I. al/a reprezentantului legal, în copie, după caz;
b) document din care rezultă că exploatația figurează înregistrată în BND, cu animalele identificate și înregistrate în Sistemul Național de  Identificare și Înregistrare a Animalelor, eliberat de operatorul Sistemului naţional de identificare;
c) documentul de înregistrare sanitar-veterinară/autorizația sanitar-veterinară, în copie, după caz;
d) adeverintă eliberată de asociația acreditată de Agenția Națională pentru Zootehnie pentru înființarea și menținerea registrului genealogic al rasei, vizată de Oficiul Județean de Zootehnie, prin care se confirmă înscrierea scroafelor/scrofițelor în  registrul genealogic al rasei, în secțiunea principală, detaliată pe crotalii;
e) registrul exploatației completat la zi din care rezultă numărul de scroafe deținute și înscrise în Registrul Genealogic al rasei, în secțiunea principală, deținute, în copie;
f) dovadă cont activ de disponibilități în bancă/trezorerie.

Dovada realizării testului ADN pentru fiecare scroafă din rasa Bazna sau Mangalița înscrisă în Program, se depune până la data de 31 iulie 2025, inclusiv.

Cererile de înscriere se depun la Direcțiile pentru Agricultură Județene începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, până la data 31 iulie 2025, inclusiv.

Documentele care însoțesc cererea de plată vizează:
a) facturile emise conform prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.120/2021 privind administrarea, funcționarea și implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-factura, cu modificările și completările ulterioare / rapoartele fiscale de închidere zilnică din care rezultă datele de identificare ale cumpărătorului și numărul de animale comercializate;
b) avizul de însoțire din care rezultă numărul de produși comercializați, greutatea pe cap  de animal  comercializat și adresa exploatației cumpărătorului;
c) documentul de mișcare animale vii, potrivit prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr.208/2022 pentru aprobarea Normei sanitar-veterinare pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a bovinelor, ovinelor, caprinelor, porcinelor, camelidelor, cervideelor şi renilor;
d) certificatul sanitar - veterinar  pentru produșii comercializați;
e) registrul de monte și fătări din care rezultă produșii livrați spre comercializare.

Cererile de plată şi documentele justificative se depun la Direcțiile pentru Agricultură Județene până cel târziu la data de 28 noiembrie 2025, inclusiv.

„Prin acest program ne propunem să ajutăm crescătorii de porci din rasele autohtone Bazna și Mangalița, contribuind astfel la conservarea și dezvoltarea acestor rase valoroase”, a afirmat ministrul Agriculturii, Florin Barbu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) reamintește că până la data de 21 martie 2025, inclusiv, se depun cererile de acordare a sprijinului financiar de urgență pentru sectorul de creștere a ovinelor/caprinelor, afectat de fenomene climatice nefavorabile.

Cererile se depun la Centrele județene/locale ale APIA, respectiv Centrul APIA din Municipiul București.

Sprijinul financiar de urgență este de 248 lei/cap de animal tineret femel ovin/caprin și se acordă pentru un efectiv de tineret femel ovin/caprin cuprins între 50 capete/exploatație cu cod ANSVSA – 300 capete/beneficiar.

Solicitanții cu un efectiv mai mare de 300 de capete tineret femel ovin/caprin beneficiază de sprijin financiar de urgență calculat la nivelul a maximum 300 de capete tineret femel ovin/caprin per beneficiar, cu condiția să dețină minim 50 capete de tineret femel ovin sau caprin/fiecare exploatație cu cod ANSVSA.

Plata sumelor reprezentând sprijinul de urgență se face până la data de 30 aprilie 2025, cu posibilitatea realizării plății și după această dată, însă numai pentru conturile invalide și nu mai târziu de 30 iunie 2025.

Resursele financiare alocate acestei scheme de sprijin de urgență sunt de 238.795.200 lei (echivalentul sumei de 48.000.000 euro, stabilit la cursul de schimb de 4,9749 lei pentru un euro).

Această schemă de sprijin financiar se aplică pe întreg teritoriul României și are în vedere compensarea producătorilor agricoli din sectorul creșterii ovinelor/caprinelor pentru pierderile economice ca urmare a fenomenului climatic nefavorabil, seceta pedologică din agricultură manifestată în perioada septembrie 2023 și august 2024.

CITEȘTE ȘI: Campania 2025: Monitorizarea parcelelor agricole

Condiționalitatea socială, mecanismul care condiționează plata subvențiilor

Ce trebuie să facă fermierii după încheierea Campaniei 2025 de depunere a cererilor de plată

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Prevenirea cazurilor umane de rabie are ca prim pilon de acțiune reducerea/eliminarea rabiei în populațiile de carnivore care intersectează ecosistemul antropic, alături de tratamentul postexpunere.

Vaccinarea antirabică profilactică a carnivorelor domestice este acțiunea prin care se asigură o barieră activă în calea riscului contaminării omului și a animalelor de rentă.

Vaccinurile antirabice au evoluat de la vaccinurile preparate pe substanță nervoasă la vaccinuri obținute prin tehnici moleculare, ceea ce a crescut gradul de siguranță în utilizarea acestora. Vaccinurile inactivate disponibile și utilizate în prezent sunt puternic imunogene și mulți producători au demonstrat prin studii științifice că titrul anticorpilor postvaccinali indus de vaccinurile pe care le comercializează se mențin la valori mai mari de 0,5 UI timp de minimum doi ani.

Calitățile vaccinului reprezintă numai unul din factorii  care participă la inducerea protecției, cel de al doilea, la fel de important, fiind animalul căruia îi este administrat.

Astfel, durata protecției post-vaccinare (estimată prin menținerea titrului postvaccinal la valori mai mari sau egale cu valoarea acceptată ca fiind corespunzătoare protecției) frecvența rapelurilor și factorii de risc dependenți de animalul vaccinat, fac obiectul a numeroase studii publicate, realizate pe populații canine caracterizate și pe populații random, neuniforme, din diferite zone geografice ale lumii, cu status epidemiologic diferit în ceea ce privește rabia.

Studii asupra dinamicii titrului anticorpilor neutralizanți au fost realizate pe populații de câini cu proprietar în căteva țări. DERBYSHIRE J.B. & MATTHEWS K.A (1984), în Canada, au identificat o diferență evidentă între valorile identificate la câini vaccinați sau revaccinați în urmă cu un an și valorile identificate la câinii revaccinați cu trei săptămâni înainte de testare (Can Vet J. 1984 Oct;25(10):383-5. PMID: 17422460; PMCID: PMC1790664). Rezultate furnizate de testarea unor populații de câini din Thailanda și Java, arată că titrul anticorpilor neutralizanți scade foarte repede, în 2 până la 4 luni, la valori de 5 până la 25 de ori mai mici decât nivelul maxim atins după imunizare (doi: 10.1292/jvms1939.52.1099. ; DOI: 10.1016/0264-410x(91)90186-a).

Sasaki și col.(1983) au constatat că cel mai mare nivel al anticorpilor neutralizanți a fost înregistrat la câinii cu proprietari, vaccinați de mai multe ori. (Hawaii Med J. 1983 Jul;42(7):157-60. PMID: 6414991.).

Variabilitatea individuală este un factor major în menținerea răspunsului imun la nivel protector. La câinii de laborator, întreținuți în acelesși condiții și avînd o stare de sănătate quasiuniformă, titrurile anticorpilor neutralizanți obținute în urma utilizării aceluiași vaccin, administrat în același fel, în mod obișnuit induc valori cuprinse între 0 și 20 de UI/ml. (BLANCOU J., și col, 1986,  Sci. Tech. Anim Lab., 11 (3), 237-242.; PRECAUSTA P. (1972). Symp. Ser. immunobiol. Stand., 21, 162-178,; PRECAUSTA P., și col.(1985). In Rabies in the tropics (E. Kuwert, C . Mérieux, H . Koprowski & K. Bogel, eds). Springer Verlag, Berlin, 227 240.)

Vărsta la prima vaccinare este un factor critic: în cazul cățeilor rezultați din femele imunizate ritmic, anticorpii maternali scad sub pragul de interferență cu antigenul vaccinal după vărsta de 10 săptămîni (LAWSON și col, 1972, Rev. can.Méd. comp., 36, 339-34; PRECAUSTA P., și col.(1985). In Rabies in the tropics (E. Kuwert, C . Mérieux, H . Koprowski & K. Bogel, eds). Springer Verlag, Berlin, 227 240.)

Studii publicate de Blancou și col (BLANCOU J., AUBERT M.F.A., PRAVE M. & HADDAD N. (1986). Sci. Tech. Anim.Lab., 11 (3), 237-242.) arată că starea de sănătate a fiecărui individ și categoria de creștere au o influență majoră asupra nivelului anticorpilor neutralizanți postvaccinali: titrul acestora variază ”considerabil” în funcție de categoria de creștere, respectiv între câinii „de laborator”, câinii  pet și câinii „de semi-stradă”, care trăiesc liber. Titrurile scad la 5,9% în cazul cîinilor de „semi-stradă” față de titrurile înregistrate la câinii „de laborator”. În general, populațiile de câini de stradă, indiferent de arealul geografic dezvoltă titruri mai mici decăt câinii de „laborator”. (CHOMEL B. și col. (1987), Rev. sci. tech. Off. int. Epiz., 6 (1), 97-113).  Această observație, făcută de echipe independente, a condus la incriminarea statusului de sănătate ca factor care influențează negativ dezvoltarea răspunsului imun postvaccinal. TEEPSUMETHANON W și col.,(1991, Vaccine, 9, 627 630) au constatat că titrul anticorpilor antirabici la câinii - pet clinic sănătoși a avut o valoare mai mare față de titrul dezvoltat de câinii - pet cu anemie. Pe o populație de 440 câini pet, menținuți în aceleași condiții, Sasaki și col.  (Rev. sci.tech. Off. int. Epiz.) 1992, 11 (3), 735-760) au demonstrat că cei cu endoparaziți au dezvoltat titruri ale anticorpilor neutralizanți semnificativ mai mici decăt câinii neparazitați.

Foarte interesante și îngrijorătoare sunt rezultatele comunicate de Sikes și col. (SMITH J . S . și col.,  1973, Bull. Wld Hlth Org., 48, 535 54) care au administrat cîteva tipuri de vaccin antirabic la câini și i-au supus după un an și respectiv trei ani de la vaccinare, infecției de control. Comentariul asupra experimentului după trei ani de la vaccinare a fost: „În acest studiu, ca și în multe altele, prezența anticorpilor neutralizanți antirabici la momentul infecției de control nu a indicat protecția tuturor animalelor. De asemenea, absența anticorpilor neutralizanți în ser la momentul infecției de control nu a însemnat că animalele nu erau protejate. Cu toate acestea, s-a înregistrat o semnificație statistică puternică (P 0,1) a faptului că animalele care au prezentat anticorpi neutralizanți la momentul infecției de control au fost mai bine protejate decât cele fără anticorpi neutralizanți detectabili”.

Sunt prezente pe fluxul informațional și date care incriminează ca factori de risc structura populației de câini și managementul acesteia. Un astfel de studiu arată că categoria de vârstă susceptibilă a fi omisă de la campaniile de vaccinare sunt câinii în primul an de viață, iar menținerea câinilor în condiții de semi-libertate sunt breșe în bariera împotriva rabiei.

Acestea sunt elementele științifice disponibile care trebuiesc luate în considerare  în proiectarea programului de control al rabiei.

Performanța vaccinurilor este recunoscută și reprezintă elementul constant în această strategie.

Variabilele sunt reprezentate de:

1. Statusul rabiei în România;

2. Structura și dimanica populației canine în mediul urban și rural;

3. Identificarea și catagrafia populației canine free–roaming în urban și a celei din mediul rural.

Prima breșă majoră în controlul rabiei este reprezentată de ignorarea câinilor neidentificați. Precizarea expresă prin care se vaccinează exclusiv câinii care îndeplinesc cerințele Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 1/2014 pentru aprobarea Normelor privind identificarea şi înregistrarea câinilor cu stăpân, cu modificările şi completările ulterioare, recunoaște și acceptă existența în România a câinilor fără stăpân, pe care îi exclude cu bună știință de la vaccinare, și în felul acesta menține veriga cel mai frecvent implicată în transmiterea rabiei la om, rezervor potențial de rabie.

În aceste condiții, decizia de a se repeta vaccinarea din doi în doi ani la câinii cu stăpân, practic dublează riscul transmiterii rabiei la om.

Pentru câinii din categoria cu stăpân, precizată de Ordinul ANSVSA 1/2014, cu statut de animal de companie, în mediul urban, rapelul la interval de 2 ani după imunizarea din primul an de viață este o decizie realistă și asiguratoare ca efect.

Pentru câinii din categoria cu stăpân, precizată de Ordinul ANSVSA 1/2014, cu statut de animal de pază, care trăiesc liber (free-roaming) și pentru câinii fără stăpân (neidentificați) (a căror existență ordinul ANSVSA o acceptă implicit și este o realitate), din mediul rural, decizia referitoare la frecvența vaccinării antirabice la câinii care au depășit vârsta de un an trebuie să fie stabilită pe baza rezultatelor analizei de risc cantitative, cu precizarea că acuratețea acesteia este dependentă de calitatea datelor incluse în analiză.

Sunt cunoscute date potrivit cărora:

1. În perioada 2019 - 2023, informațiile publice ale IDSA raportează confirmarea rabiei la vulpi, urmare a supravegherii passive, a 3, 5, 5, 28 și 16 cazuri (în ordine cronologică);

2. În RECS sunt înregistrați 5289455 câini și se poate aprecia distribuția lor pe județe. Este de presupus că acești câini sunt din categoria ”pet”, majoritar în mediul urban și, într-o proporție ce variază în limite greu de estimat, câini din mediul rural (de pază pt turme, GP-uri).

Pentru câinii fără stăpân (a căror existență ordinul ANSVSA o acceptă implicit și este o realitate), ne întrebăm dacă sunt oare disponibile date cantitative referitoare la populația de câini care nu este înregistrată în RECS, precum:

• Catagrafia populației canine după fiecare sezon de împerechere;

• Structura de vârstă, sex, capacitate reproductivă (sterilizați?), a populației canine neînregistrate;

• Status sanitar.

Iar cu referire la statusul rabiei în populațiile ce sunt verigă epidemiologică a rabiei  în România care sunt valorile unor parametrii de bază, respectiv:

1. Care este nivelul de protecție antirabică al „turmei”?

2. Care este nivelul de protecție în mediul silvatic, al vulpilor?

3. Care este riscul rabic asociat expansiunii și înmulțirii populației de șacali?

Sunt informațiile bazice cu care ar trebui inițiată analiza cantitativă a riscului rabic în populația de carnivore din România. În absența rezultatului furnizat de analiza cantitativă a riscului rabic, modificarea frecvenței imunizării antirabice a câinilor este hazardată.

O astfel de breșă ne poate aduce în situația epidemiologică a rabiei cu care România s-a confruntat la populația de vulpi, consecutiv perioadei în care vaccinarea vulpilor nu s-a realizat tot din motive financiare. Există dovezi științifice care atestă că reducerea presiunii asupra împiedicării diseminării rabiei în populațiile susceptibile, prin întreruperea cordonului vaccinal pentru un singur an, duce la regresul situației epidemiologice cu 3-4 ani.

Articol de: prof. univ. dr. DUMITRU MILITARU, președinte Secție Medicină Veterinară ASAS

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Sistemul informatic IACS al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), care gestionează cererile de plată, este adaptat în conformitate cu modificările legislative pentru anul în curs. „Importul cererilor din aplicația AGI Online în IACS și realizarea verificărilor specifice se realizează cu scopul de a putea realiza operațiunile de control administrativ cu funcționalitățile specifice implementate în aplicația IACS, în vederea pregătirii cererii de plată pentru fluxurile ulterioare de verificare și control”, transmite APIA. Analiza și actualizarea LPIS în baza anexelor 17b depuse de fermieri în procesul de depunere a cererilor de plată se face în vederea corelării datelor din LPIS cu realitatea din teren, pentru zonele în care fermierii semnalează modificări față de informația disponibilă pe imaginile ortofoto.

După finalizarea termenului de depunere a cererilor de plată, respectiv în perioada iunie - septembrie, toate cererile de plată depuse (precum și toate modificările la cererile de plată operate și verificate în sistemul IACS), sunt supuse mai multor tipuri de controale.

După data-limită de depunere a cererii de plată, 30 mai 2025, fermierii trebuie să notifice în scris APIA cu privire la orice modificare a datelor declarate în cererea de plată și în documentele doveditoare, în termen de 15 zile de la data modificării.

În baza de date IACS se rulează controale administrative încrucișate pentru toate cererile de plată, înaintea efectuării controalelor prin monitorizare, a controalelor pe teren, cât și după introducerea rezultatelor controalelor.

Fermierii care au neconformități (suprapuneri, supradeclarări etc) sunt notificați pentru a aduce clarificări, având obligația de a răspunde solicitării APIA. Înainte de finalizarea controalelor administrative, pentru evitarea sancțiunilor este necesară clarificarea din partea fermierilor a tuturor neconformităților.

Un dosar nu se poate calcula și autoriza la plată, decât după finalizarea tuturor clarificărilor și a controalelor.

Condiții de care fermierii trebuie să țină cont pentru respectarea eligibilității pajiștilor permanente aflate în proprietate:

• Persoanele fizice care dețin animale, dar nu asigură încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha, fermierul prezintă sau transmite la APIA, până la data de 15 octombrie a anului de cerere, declarația privind depozitarea fânului/altor plante erbacee furajere sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol;

• Persoanele fizice care nu dețin animale, iar activitatea agricolă minimă constă în recoltarea vegetației prin cosit, fermierul prezintă sau transmite la APIA, până la data de 15 octombrie a anului de cerere, declarația privind depozitarea fânului/altor plante erbacee furajere sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol.

• Persoanele juridice de drept privat care dețin animale și au obligația să desfășoare cel puțin o activitate agricolă minimă prin pășunat cu asigurarea unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha și/sau recoltarea vegetației prin cel puțin un cosit annual, fermierul prezintă sau transmite la APIA, până la data de 15 octombrie a anului de cerere, documentele contabile de gestiune și/sau facturi;

• Persoanele juridice de drept privat care nu dețin animale, iar activitatea agricolă minimă constă în recoltarea vegetației prin cosit anual, fermierul prezintă sau transmite la APIA, până la data de 15 octombrie a anului de cerere, documentele contabile de gestiune, facturi;

• Formele asociative de proprietate în cazul în care aceste forme de organizare nu respectă încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha asigurată cu animalele membrilor și activitatea agricolă minimă constă inclusiv în recoltarea vegetației prin cel puțin un cosit anual pe pajiștile permanente aflate în proprietate, formele asociative de proprietate prezintă la APIA facturile valorificării fânului și/sau documentele contabile de gestiune privind depozitarea fânului pentru consumul cu animalele deținute și/sau centralizatorul repartizării fânului rezultat către membrii formei asociative de proprietate, pe baza semnăturii membrilor, până la data de 15 octombrie a anului de cerere.

Condiții de care fermierii trebuie să țină cont după depunerea cererii pentru schemele de sprijin compensatoriu de mediu și climă:

• În cazul solicitării sprijinului aferent sM.11.1, precum și intervențiilor DR-04, DR-05, fermierul trebuie să prezinte copia documentului justificativ (Certificat) și anexa la certificat conform Anexei nr.19 din Ordinul MADR nr. 312/2021, cu modificările și completările ulterioare, care se depun la APIA până la data de 15 octombrie 2025 inclusiv. Documentul justificativ și anexa trebuie emise în fiecare an de cerere. Lipsa documentului/depunerea lui după termen conduce la respingerea suprafețelor de la plata M.11 / DR-04 / DR-05 și aplicarea sancțiunilor prevăzute de legislația în vigoare;

• În cazul pachetelor 7 și 10 din cadrul măsurii 10 și pachetelor 1, 2, 3, 4 și 5 din cadrul submăsurii 11.1, pentru evitarea aplicarii sancțiunilor pentru neconformitate, fermierul trebuie să prezinte dovada/documentul justificativ privind deținere a competențelor necesare implementării angajamentelor (ex. Atestat, Diplomă, Certificat etc.) este valabil(ă) la nivel de măsură și trebuie prezentat(ă) la APIA până la 10 octombrie 2025 inclusiv, în funcție de suprafața angajată.

Condiții de care fermierul trebuie să țină cont după depunerea cererii pentru sectorul zootehnic:

• Perioada de reținere pentru vacile de lapte, bivolițele de lapte, taurinele de carne se finalizează la data de 30 septembrie 2025;

• Perioada de reținere pentru ovinele și caprinele pentru care se solicită ANT și/sau SCZ se finalizează la data de 7 septembrie 2025;

• Controlul clasic pe teren se poate face și inopinat, nu este obligatoriu să fie notificat;

• Controlul clasic pe teren poate fi notificat telefonic sau prin poștă cu maxim 48 de ore înainte de efectuarea controlului;

• Refuzul controlului sau împiedicarea realizării controlului clasic pe teren se sancționeză prin excluderea de la plată a cererii;

• În plus față de controalele și supracontroalele făcute de către APIA, ANZ și ANSVSA, se mai pot face controale de către organismele abilitate cum ar fi Autoritatea de Audit a Curții de Conturi, supracontrol APIA/ANSVSA etc;

• Orice caz de circumstanță naturală se notifică la APIA în termen 10 zile lucrătoare de la data producerii și se depun documente justificative;

• Orice caz de forță majoră sau circumstanță excepțională se notifică la APIA în termen de 15 zile lucrătoare de la data producerii și se depun documente justificative;

• Animalele care înlocuiesc animalele cu CN trebuie să îndeplinească condițiile de acordare similar animalului înlocuit;

• Completarea datelor din cerere poate fi făcută prin formularul de modificare M2, care se poate depune până la data de 30 mai 2025, inclusiv;

• Cererea poate fi retrasă oricând până la emiterea deciziei/deciziilor de plată, cu excepția situațiilor în care solicitantul a fost informat cu privire la neconformitățile din cererea sa de plată sau a fost înștiințat cu privire la intenția APIA/ANZ de a face un control clasic pe teren și dacă, în urma controlului, au fost identificate neconformități;

• Orice modificare a datelor declarate în cererea de plată și în documentele doveditoare, survenită în perioada cuprinsă între data depunerii cererii și data acordării plății, trebuie comunicată în termen de 15 zile calendaristice, în scris, la APIA;

• Trebuie respectat termenul de răspuns la notificările privind neconcordanțe/neclarități la nivelul intervențiilor din cererea de plată.

Depunerea deconturilor justificative pentru eco-schemele în sectorul zootehnic se face:

Semestrial, pentru PD-08 – Măsura pentru bunăstarea tineretului bovin la îngrășat (se depun documentele care atestă îndeplinirea condițiilor de acordare așa cum sunt prevăzute la cap. 5.4.2.3.2 din Ghidul solicitantului):

• Pentru activitatea desfășurată în perioada 1 ianuarie 2025 – 30 iunie 2025 decontul se depune în perioada 1 iulie 2025 – 31 iulie 2025;

• Pentru activitatea desfășurată în perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2025 decontul se depune în perioada 1 ianuarie 2026 – 31 ianuarie 2026.

Anual, deconturile se depun în perioada 1 ianuarie 2026 – 31 ianuarie 2026, pentru:

• PD-07 – Creșterea nivelului de bunăstare a vacilor de lapte - decontul justificativ este însoțit de documentele care atestă îndeplinirea condițiilor de acordare așa cum sunt prevăzute la cap. 5.4.2.3.1 din Ghidul solicitantului;

• PD-27 – Creșterea nivelului de bunăstare a bovinelor pentru pășunat extensiv pe pajiști în condiții optime de sustenabilitate - decontul justificativ este însoțit de documentele care atestă îndeplinirea condițiilor de acordare așa cum sunt prevăzute la cap 5.4.2.3.3 din Ghidul solicitantului.

Documentele specifice care însoțesc solicitarea PD-25 viermi de mătase se depun până la data de 2 decembrie 2025.

Extragerea eșantionului de control clasic pe teren

Stabilirea eșantionului de control clasic pe teren reprezintă o activitate care are loc după depunerea cererilor de plată și o primă verificare administrativă a cererilor din campania curentă pentru a determina îndeplinirea sau neîndeplinirea condițiilor de eligibilitate.

Pentru a stabili populația de fermieri pentru fiecare intervenție/măsură în parte din care va fi extras eșantionul de control, cererile sau solicitanții considerați inadmisibili sau neeligibili pentru plată la momentul depunerii cererilor sau după realizarea controalelor administrative nu sunt incluși în populația de control pentru acea intervenție/măsură.

Pentru intervențiile/măsurile de sprijin derulate prin IACS, vor fi efectuate controale clasice pe teren pentru a verifica respectarea de către beneficiari a unor cerințe de bază ce nu pot fi verificate prin monitorizarea suprafețelor (anumite criterii de eligibilitate, angajamente) și a altor obligații care sunt relevante pentru a stabili eligibilitatea sprijinului solicitat.

Controlul clasic

Perioadele de control clasic pe teren sunt:

• Control clasic pe teren conform eșantionului de control (summer): 1 iulie – 15 octombrie 2025;

• Control clasic pe teren conform eșantionului de control (spring): 2 februarie – 14 aprilie 2026;

• Control clasic pe teren privind respectarea normelor de condiționalitate: 1 ianuarie – 31 decembrie 2025;

• Control clasic pe teren privind verificarea suprafețelor solicitate la plată pentru parcelele utilizate în sistem dual și pentru parcelele încadrate în categoria de folosință terenuri piscicole (utilizate temporar în scop agricol): 16 iunie – 15 octombrie 2025.

Realizarea Controlului clasic presupune parcurgerea următoarelor activități principale:

• Transmiterea eșantionului de control clasic pe teren către Centrele județene APIA, în vederea demarării acțiunii de control pe teren;

• Realizarea controalelor la nivel județean și monitorizarea zilnică a controalelor clasice pe teren;

• Introducerea datelor aferente rezultatelor controlului clasic pe teren;

• Importul parcelelor măsurate în anul de campanie 2025, pentru actualizare LPIS.

Controlul prin monitorizare

Perioadele de control prin monitorizare sunt:

• Control prin monitorizare privind respectarea condițiilor de eligibilitate: 01 iulie – 3 octombrie 2025;

• Control prin monitorizare privind respectarea normelor de condiționalitate: 1 ianuarie – 31 decembrie 2025.

Realizarea controlului prin monitorizare presupune parcurgerea următoarelor activități principale:

• Verificarea și rezolvarea inconsistențelor bazelor de date în care sunt înregistrate cererile de sprijin ale fermierilor, baza de date alfanumerică IACS și baza de date vectorială IPA;

• Exportul și transmiterea la prestator a datelor alfanumerice și vectoriale în vederea realizării primei interpretări aferente controlului prin monitorizare;

• Rezolvarea inconsistențelor transmise de prestator și reexportul datelor alfanumerice și vectoriale;

• Importul rezultatelor primei interpretări aferente controlului prin monitorizare în modulul Monitorizare al sistemului IACS;

• Realizarea acțiunilor follow-up de clarificare cu fermierii a parcelelor neconforme (semaforizare roșie) aferente primei interpretări;

• Exportul și transmiterea la prestator a datelor aferente modificărilor ca urmare a acțiunii follow-up în vederea realizării celei de-a doua interpretări;

• Importul rezultatelor celei de a doua interpretări în modulul Monitorizare al sistemului IACS;

• Realizarea acțiunilor follow-up de clarificare cu fermierii a parcelelor neconforme (semaforizare roșie) aferente celei de-a doua interpretări;

• Exportul și transmiterea la prestator a datelor aferente modificărilor ca urmare a acțiunii follow-up în vederea realizării interpretării finale;

• Importul rezultatelor finale ale controlului prin monitorizare în modulul Monitorizare al sistemului IACS.

Controlul la fața locului realizat de Agenția Națională de Zootehnie pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul zootehnic și pentru ajutoare naționale tranzitorii – schema cuplată de producție în sectorul ovine/caprine:

• Fermierul răspunde la notificarea de control, pune la dispoziția inspectorilor efectivele de animale, este prezent la control, verifică rezultatele controlului înscrise în raportul raportul de control și semnează dacă este de acord.

Controlul la fața locului efectuat de către Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor:

• Pentru eco-schemele în sectorul zootehnic se verifică respectarea SMR 9 și SMR 11. Fermierul verifică rezultatele controlului realizat, consemnate în raportul de control pe care îl semnează dacă este de acord.

• Pentru cererile, eșantionate la controlul la fața locului pentru eco-scheme în sectorul zootehnic, se verifică respectarea îndeplinirii condițiilor de acordare. Fermierul prezintă documentele în original, participă la control, verifică rezultatele controlului făcut, consemnate în raportul de control pe care îl semnează dacă este de acord.

CITEȘTE ȘI: Ce înseamnă Aplicația Geospațială AGI Online

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În ședința de Guvern de joi, 16 ianuarie 2025, a fost aprobată Hotărârea pentru modificarea și completarea HG nr.1570/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervențiilor specifice dezvoltării rurale cuprinse în Planul Strategic PS PAC 2023-2027.

Prezenta hotărâre creează cadrul normativ cu caracter general necesar implementării intervențiilor de dezvoltare rurală din PS PAC 2023-2027, pentru care se asigură cofinanțare din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) în cadrul Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene.

Concret, actul normativ vizează:

• Asigurarea corelării cu ultima versiune a PS 2023-2027- versiunea 7.1, aprobată de CE prin Decizia C(2024) 8379 din 29 noiembrie 2024;

• Modificarea normelor cu privire la acordarea avansului în sensul corelării cu dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2023 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile alocate României din FEGA și FEADR, aferente politicii agricole, precum și a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2023-2027 și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul garantării;

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) menționează că, acest act normativ nu aduce atingere contribuției totale a Uniunii Europene aprobată pentru implementarea intervențiilor din PS 2023-2027, potrivit Deciziei de punere în aplicare a Comisiei Europene nr. C (2022) 8.783 din 7 decembrie 2022 de aprobare a planului strategic PAC 2023-2027 al României în vederea unui sprijin din partea UE finanțat de Fondul European de Garantare Agricolă și de Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, cu modificările și completările ulterioare.

CITEȘTE ȘI: Produsele românești la „Săptămâna verde 2025”, expoziția internațională de la Berlin

Premieră în țara noastră, un depozit certificat SEVESO dedicat exclusiv inputurilor agricole

Obiectivele lui Florin Stegariu la preluarea mandatului de președinte al Clubului Fermierilor Români

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită Guvernului României amânarea cu un an a prevederilor din Ordonanța „Trenuleț” care au impact în sectorul agroalimentar, respectiv eliminarea facilităților pentru angajații din agricultură și industria alimentară, precum și aplicarea „taxei pe stâlp” pentru mijloacele fixe care au legătură cu producția agricolă.

În condițiile unui an agricol 2024 extrem de dificil, în care mulți fermieri au evitat, milimetric, insolvența, anul 2025 va însemna lacăt pe majoritatea fermelor din România, dacă aceste măsuri fiscale, care au fost propuse peste noapte, vor fi adoptate. „Taxa pe stâlp” în agricultură va aduce zero încasări la bugetul de stat, susțin reprezentanții fermierilor. „Știți și dumneavoastră asta, doamnelor și domnilor guvernanți! Și atunci de ce vreți să distrugeți agricultura națională?”

Facilitățile pentru angajații din sectorul agroalimentar au fost introduse recent, în comparație cu sectorul IT și construcții. Alianța pentru Agricultură și Cooperare consideră că este o decizie rezonabilă amânarea cu un an a eliminării acestor facilități pentru agricultură și industrie alimentară, pentru a permite și antreprenorilor din acest sector să rămână pe linia de plutire în 2025. „Reamintim că agricultura și industria alimentară reprezintă peste 12% din PIB-ul României, iar o prăbușire a acestor ramuri economice înseamnă garantat recesiune economică majoră în 2025. Vă asumați acest dezastru, doamnelor și domnilor guvernanți?”

Unul dintre subiectele centrale ale campaniei electorale recent încheiate, dar și al campaniei pentru alegerile prezidențiale de anul viitor a fost și va fi dezechilibrul cronic al balanței comerciale cu produse agroalimentare. „Exportăm materii prime agricole, cu valoare adăugată mică, și importăm produse alimentare, finite, cu valoare adăugată mare. Acest dezechilibru are un impact direct asupra consumatorului final, asupra fiecărui român. Îi îmbogățim pe alții în timp ce ai noștri sărăcesc, vă amintiți tema aceasta de campanie, doamnelor și domnilor guvernanți, nu? Știți ce impact a avut în rândul alegătorilor, nu? Pentru întreg mediul de afaceri din agricultura românească este nevoie ca o schimbare guvernamentală să NU aducă același tip de schimbări pompieristice, propuse de pe azi pe mâine. Firmele și-au făcut planurile de afaceri și bugetele cu mult timp înainte, iar astfel de măsuri fiscale vor dezechilibra totul. Deja mediul de agribusiness este bulversat de contextul agroclimatic și regional, astfel că propunem amânarea măsurilor fiscale care vor prăbuși mediul de afaceri din agricultură. FALIMENTE sau revenire în agricultură, ce vă doriți?”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare prin intermediul unui comunicat de presă.

Antreprenorii din agricultură și din industria alimentară avertizează Guvernul și coaliția politică care îl susține că efectele introducerii pârjolului fiscal în sectorul agroalimentar va avea rezultate catastrofale pentru fiecare român, indiferent că activează sau nu în acest sector. „O balanță comercială cu produse agroalimentare și mai strâmbă decât în prezent, subminarea gravă a securității alimentare prin dependența masivă de importuri, falimentele în lanț din agricultură și din procesare, stoparea marilor investiții în sector, toate acestea se vor vedea în cifrele dezastruoase ale execuției bugetare din următoarele luni și, mai grav, îi vor vulnerabiliza și îi vor înfuria și mai tare pe români”, se arată în comunicatul AAC.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare este formată din următoarele organizații profesionale: Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România - LAPAR, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV, Federația PRO AGRO și Asociația Forța Fermierilor – AFF.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!