crescatori de animale - REVISTA FERMIERULUI

Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în primele nouă luni ale anului trecut, deficitul comercial cu produse agroalimentare al României s-a cifrat la un miliard de euro, în contextul unor importuri în valoare de șase miliarde de euro. Practic, alimentele de bază ale românilor - carne, fructe, lapte şi legume - generează cele mai mari importuri. În acest context, deficitul de carne de porc din România a fost în valoare de 648,1 milioane de euro.

„Analiza acestor date arată riscul major în care se află țara noastră privind securitatea alimentară”, punctează Mary Pană, președintele Asociației Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine (ACEBOP). Larisa Ene, președintele Asociației Fermierilor cu Investiții în Sectorul Suin (AFISS), completează: „În sectorul suin producem astăzi mai puțin de 30% din necesarul de consum, iar porcul rămâne în continuare pe primul loc în preferințele consumatorilor români, cu aproximativ 42 kg carne/cap locuitor consum pe an, conform statisticii INS pentru anul 2019. De aceea, Guvernul României trebuie să conștientizeze acest risc și să sprijine prin toate mijloacele programul de susţinere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducţie, prin alocarea resurselor bugetare necesare derulării acestui program. Nealocarea resurselor bugetare va afecta grav filiera porcului din România prin imposibilitatea accesării schemei pentru  investiţii de către fermieri, creând chiar și premisele iniţierii unor acţiuni în instanţă invocând nepunerea în aplicare a Deciziei Comisiei Europene. Întrucât toate aceste aspecte vizează interesul public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare, care afectează interesele economice din sectorul de creştere a suinelor, pe termen mediu și pe termen lung, a căror reglementare nu poate fi amânată, se impune adoptarea de măsuri urgente”.

Legea nr. 195 din 20 iulie 2018 privind aprobarea Programului de susţinere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducţie, publicată în Monitorul Oficial pe 27 iulie 2018, are ca obiectiv instituirea unei scheme de ajutor de stat cu scopul implementării Programului de susţinere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducţie, în vederea îmbunătăţirii nivelului de performanţă şi sustenabilitate al fermelor de reproducţie sau de creştere ori de îngrăşare a suinelor, în contextul scăderii drastice a efectivului României de suine, cauzată de pesta porcină africană, care evoluează din iulie 2017. „Programul a fost avizat de Comisia Europeană prin Decizia C (2018) 6.928 final din data de 25 octombrie 2018 pentru autorizarea schemei de ajutoare instituită de Legea nr.195/2018  privind aprobarea Programului de susţinere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducţie, ţinând cont de necesitatea punerii în acord a dispoziţiilor prevăzute de Legea nr.195/2018 cu observaţiile Comisiei Europene, potrivit prevederilor art. 21 alin. (2)din lege. Deoarece Decizia Comisiei Europene din data de 25 octombrie 2018 are aplicabilitate până la data de 31 decembrie 2020, neimplementarea programului până la această dată ar necesita o prelungire și o nouă notificare, proces ce ar reprezenta o piedică majoră în calea finalizării programului”, precizează președintele ACEBOP – Mary Pană.

În prezent, în program sunt înscrise 35 de proiecte, de unde rezultă un efectiv de 60.000 de scroafe. „Necesarul de finanțare pentru anul 2020 este de 60 milioane euro – credit bugetar 25%, sumă care reprezintă prima tranșă pentru toat eproiectele înscrise în program. Suma necesară pentru finalizarea proiectului ajunge la 230 milioane euro – credit de angajament pentru 2021”, explică Larisa Ene, președinte AFISS și, totodată, crescător de porci. Larisa Ene accentuează că „este absolut necesar să se bugeteze programul de urgență, astfel încât să fie posibile contractarea și derularea proiectelor, situație ce nu poate fi amânată.

Realizarea acestor proiecte de investiții va aduce beneficii nu doar sectorului creșterii porcilor, ci și statului român, precum și altor sectoare de activitate, deoarece circa 5% din totalul unui proiect îl reprezintă taxe și autorizații care merg către bugetele locale, iar aproximativ 50% reprezintă cheltuieli cu construcțiile, din care 15% sunt cheltuieli indirecte reprezentate de salarii și alte taxe care merg către bugetul național.

De asemenea, Legea 195/2018 permite refacerea efectivului național de reproducție suine, care în acest moment este cu 20% mai mic față de 2017 și contribuie la nivel local la creare de locuri de muncă, în special în spațiul rural.

„Sectorul suin este grav afectat de pesta porcină africană, de pandemia de COVID-19 (care închide parțial abatoare și sectorul de tranșare), de scăderea îngrijorătoare a prețului la carnea de porc și, nu în ultimul rând, de dependența inacceptabilă pe care am dobândit-o față de alte state membre atât în achizițiile de carne, cât și de purcei pentru creștere. Prin urmare, se impune relansarea economică, bugetarea programului de susținere a reproducției și creșterii porcului românesc”, a concluzionat Mary Pană.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Foto: Larisa Ene

Publicat în Zootehnie

Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) și Uniunea Crescătorilor de Păsări din România (UCPR) solicită, printr-o scrisoare adresată Executivului de la București, alocarea fondurilor bugetare pentru implementarea tuturor actelor normative menite să sprijine sectoarele de creștere a porcinelor și a păsărilor. „Criza privind sănătatea publică prin care trece și România afectează aceste sectoare într-o măsură ridicată, punând în pericol funcționarea și chiar existența acestora pe termen scurt și pe termen mediu. Suntem într-o situație extrem de dificilă din punct de vedere financiar și epidemiologic și un sprijin real din partea guvernului este reprezentat doar de alocarea sumelor prevăzute de cadrul legislativ în vigoare”, se arată în scrisoarea trimisă de cele două organizații profesionale inclusiv ministrului Agriculturii, Adrian Oros.

Crescătorii de porci se confruntă cu probleme legate de preț, răspândirea continuă a pestei porcine africane, mulți dintre ei fiind în pragul falimentului sau chiar în faliment. Până în prezent, pierderile totale ajung la un miliard de euro. „În ultimii trei ani au fost sacrificați/eutanasiați 600.000 de porci, urmare a infectării cu pestă porcină africană, iar 86% dintre aceștia au fost sacrificați de fermele comerciale, principalii furnizori de carne de porc în comerțul intern. Totodată, au fost ucise circa 47.000 de scroafe din fermele comerciale, ceea ce reprezintă un deficit suplimentar de două milioane de purcei pentru îngrășare, pe care va fi necesar să îi importăm. Sectorul are nevoie de investiții pentru a putea asigura aprovizionarea cu purcei pentru fermele de îngrășare și pentru a produce carne de porc pentru consum”, precizează Ioan Ladoși, președintele APCPR. În condițiile actuale, producătorii locali de carne de porc pot asigura doar 30% din necesarul pentru consumul intern, România fiind în situația de a importa restul de 70% pentru a asigura securitatea alimentară a populației.

Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România solicită alocarea fondurilor pentru aplicarea Legii nr. 195/2018 privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție care să acopere toate cererile depuse până în acest moment și aprobarea modificărilor propuse pentru a putea fi implementate; asigurarea unui ajutor de stat fermelor de creștere și îngrășare pentru a putea produce la capacitate maximă și pentru despăgubirea pierderilor de venit datorate crizei COVID, precum și sprijinirea asociațiilor profesionale prin crearea unui cadru legislativ corect și predictibil (norme de aplicare la Legea nr. 123/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului emisă de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ordin pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condițiile de biosecuritate în exploatațiile de porcine emis de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Legea 204/2008 privind protejarea exploatațiilor agricole emisă de Ministerul Agriculturii).

Referitor la sectorul avicol, producția este încă insuficientă, valoarea importurilor este uriașă, iar producția de ouă pentru consum este subdezvoltată. „În timp ce fermierii vând la poarta fermei cu cele mai mici prețuri din UE, sub valoarea costurilor de producție, și acumulează stocuri mari, comerțul intracomunitar cu carne de pasăre și ouă de consum, de calitate îndoielnică și la prețuri de dumping, continuă, accentuând situația grea a sectorului avicol. În timp ce prețurile la poarta fermei s-au redus continuu din decembrie 2019 până în iunie 2020, conform Observatorului Prețurilor UE, Indicele Prețului de Consum (prețul la consumator), conform INS, a crescut continuu, la sfârșitul lunii iunie 2020 acesta a înregistrat o creștere cu 2,5% la consumator. Deși prețul la poarta fermei la ouă de consum s-a redus cu 26% prețul la consumator a scăzut doar cu 4%. Atragem atenția că pe fondul pandemiei de COVID-19, efectivele de păsări din România s-au redus cu circa 20% până la jumătatea anului 2020 și, dacă circulația materialului biologic avicol va fi din nou restricționată în UE, producția poate scădea chiar și cu 40%”, arată Ilie Van, președintele UCPR.

Uniunea Crescătorilor de Păsări din România solicită acordarea de sprijin imediat în conformitate cu legislația UE pentru: subvenționarea depozitării produselor avicole; ajutor pentru fermierii care nu pot popula din cauza reducerii pieței produselor avicole și ajutor pentru dezvoltarea fermelor de reproducție – incubație – creștere, conform legislației în vigoare.

Lipsa sprijinului autorităților va duce în mod cert la falimentul acestor sectoare cu efecte dezastruoase atât economice, cât și în asigurarea necesarului pentru consumul intern, susțin reprezentanții APCPR și UCPR.

Publicat în Zootehnie

Asociația Aberdeen Angus România anunță că, pentru a putea beneficia de adeverință pentru SCZ (Sprijinul Cuplat în Zootehnie), înscrierea în asociație se poate face până în data de 15 aprilie 2020.

De asemenea, Asociația Aberdeen Angus le reamintește crescătorilor care dețin animale provenite din Ungaria și care vor să se înscrie în asociație că toate animalele venite de pe teritoriul Ungariei trebuie să aibă făcute teste ADN care să confirme atât originea pe linie maternă, cât și pe linie paternă a animalului. „În trecut, au fost aduse pe teritoriul țării noastre animale din Ungaria care nu respectau caracteristicile rasei Aberdeen Angus (prezența petelor și a coarnelor), aveau nereguli. În noiembrie 2017, la ședința Consiliului director, s-a luat și decizia ca, pentru toate taurinele provenite din părinți cu origine din Ungaria, să se efectueze teste ADN pentru confirmarea originii. Animalele înscrise în asociație trebuie să aibă performanțe”, a precizat Ioan Gociman, director tehnic executiv al Asociației Aberdeen Angus România.
Testele ADN trebuie făcute la laboratorul partener al asociației, din Germania.

Publicat în Zootehnie
Vineri, 17 Ianuarie 2020 22:19

Monta în harem

La Călan, în județul Hunedoara, în prezența specialiștilor din domeniu, într-o fermă de ovine s-a arătat practic cum are loc monta dirijată sau monta în harem. Prezent, profesorul Ioan Pădeanu de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara a stat de vorbă cu noi despre beneficiile montei în harem (în adăpost sau pe pășune), cum reproducția este urmărită în Scoția utilizând cipuri și cum se pot îmbunătăți performanțele.

Monta în harem se folosește în vestul Europei pe pășuni, cu un berbec la 40-50 de oi, iar în Noua Zeelandă și Australia cu un berbec la 80-100 de oi sau chiar mai mult, dar aici oile au ca perioadă de reproducere tot anul, favorizată de climă și de selecția extinsă realizată. La noi însă, lucrurile stau cu totul altfel. Având în vedere că la oile din rasa Țurcană, Merinos și Țigaie, reproducerea este sezonieră, monta se poate face doar primăvara și cei mai mulți crescători o fac nu pe pășune, ci în adăposturi.

De ce e nevoie ca monta să se facă dirijat, ne explică profesorul Ioan Pădeanu: „Societatea de Ameliorare a Asociației Dacia de la Hunedoara deține un Registru genealogic. În regulamentul european 1012, care se referă la ameliorarea și reproducerea animalelor, există obligația să se cunoască originea produșilor, adică originea mieilor: tata, adică berbecul, și oaia-mamă. Și atunci trebuie aplicate niște sisteme de montă care ne pot da aceste date. Cel mai simplu și mai des utilizat sistem de montă este cel în harem”.

Având în vedere sezonalitatea reproducerii la rasele de oi din România, până în 1990, la IAS-uri sau CAP-uri se făcea montă dirijată. „Adică erau berbeci cu șorț, sau cu penisul deviat, se depistau oile în călduri, se duceau și se montau cu berbecii respectivi. Treaba asta se face și acum, în special la rasa Caracul, unde trebuie să faci monta la mână, pentru că e coada mai grea, mai groasă și trebuie ajutat berbecul respectiv. În vestul Europei, în harem, se face pe pășune”, arată Ioan Pădeanu, care a participat recent  la un astfel de studiu alături de specialiști din Scoția, Anglia, Irlanda, Spania, Franța, Italia, România și Turcia. „Am mers prin rotație în fiecare țară și am văzut care sunt soluțiile inovative ca să putem să ușurăm munca fermierilor, să fie mai eficienți. Or, acolo am văzut că ei fac monta în harem pe pășune (îngrădită cu gard electric, n.r.), cu un berbec la 40-50 de oi”, a completat profesorul universitar.

Preț crescut pentru monta în adăpost

O variantă a montei în harem este cea realizată în adăpost sau în șoproane, deoarece la noi pășunile nu sunt parcelate. Cauza o reprezintă faptul că primarii, care conform Ordonanței 34 ar fi trebuit să concesioneze până la cinci ani, au concesionat pășunile doar pe unu sau doi ani și crescătorii nu au găsit eficient să facă investiții.

Problema, în acest tip de montă, este prețul ridicat. „Dacă dincolo mă costă mai puțin, pentru că iarba e 4 bani/kg, și 4 x 8 kg, adică 30-40 de bani, aici mă costă 1,50 bani, poate 2 lei”, a explicat Ioan Pădeanu.

Mai mult, mulți crescători asigură și fân, și concentrate din ovăz, cu efect stimulativ asupra funcției de reproducere la oi, și porumb, ce asigură necesarul de energie.

Cum se poate realiza acest tip de reproducere? Ne-a explicat tot domnul profesor: „În primul rând, crescătorul trebuie să facă o potrivire a perechilor, ținând cont de nivelul producțiilor, de conformația și constituția animalului și așa mai departe. Dar înainte de a organiza monta asta în harem, trebuie să se facă o recondiționare a oilor, o perioadă de pregătire care la oi este între 2-3-4 săptămâni, la berbeci de 4-6 săptămâni – perioada de formare a spermei fertile, dar totul depinde și de rasă. Deci, după ce se înțarcă, oile trec la o furajare foarte abundentă dintr-odată, pentru ca animalul respectiv să fie în condiție de reproducere. Și apoi facem, cum am spus, potrivirea perechilor. Norma după Ordinul 619 spune un berbec la 35 de oi, dar asta nu este o cifră bătută în cuie. Dacă sunt miori la prima montă, ar trebui să fie 20-25 de oi; dacă sunt berbeci viguroși, care sunt la a treia montă, se poate merge până la 40-50 de oi”.

În șopron, limita pentru un berbec este de 35 de oi, conform normei Ministerului Agriculturii. Durata în care stă alături de oi este de 35 până la 40 de zile și înseamnă două cicluri, deoarece la oaie estrul este de 16-17 zile.

Berbecul feromon crește nivelul reproducerii și scade timpul ei

În vestul Europei, se aplică sistemul cu berbecul feromon. Adică berbecii sunt duși timp de o lună, la distanță de oi, ca să nu-i vadă sau audă. Când începe campania de montă, din ziua 1 până în ziua 3, se lasă berbecii încercători, care au niște feromoni produși de glandele sublacrimale, ce stimulează funcția sexuală la oi. Se țin doar 3 zile, ca oile să devină active, și din ziua a 11-a se introduc berbecii. „După 3-4 zile, am văzut acum când am fost în Irlanda un vârf de oi intrate în călduri... partea bună e că aplicând acest sistem cu berbecul feromon, stimulent cu feromon, în 2 săptămâni au fătat 70%, în 3 săptămâni au fătat 90% din oi. Vrem să încercăm acest sistem și la Stațiunea de la Caransebeș, să vedem dacă merge și la Țurcană, pentru că acolo era rasa Berk Clair, pentru că este ușor de aplicat și ar fi mult în avantajul crescătorilor de oi. N-ar trebui să mai ai 40 de zile, iar oile consumă 0,8, poate 1 kg de concentrate pe zi, plus fânul”, a detaliat Ioan Pădeanu.

Astfel, costurile pot ajunge la 1,5 lei pe oaie și, dacă durează mult perioada de montă în harem, în adăpost, devine nerentabil pentru crescător.

Testarea după descendenți

Agenția Națională pentru Zootehnie cere cunoașterea exactă a datei la care animalele au fost montate. Dar în harem acest lucru poate reprezenta o problemă.

La nivel european, s-a pus la punct acest lucru și dacă oaia a fătat, spre exemplu, la data de 1 martie, monta s-a produs cu plus-minus două zile în data X, toate datele fiind trecute într-un tabel. „Deci putem ști orientativ. Este foarte importantă data fătării, pentru că de data fătării sunt legați mai mulți parametri de performanță, adică: sporul mediu zilnic la miei să spunem până la o lună, până la înțărcare, până la 5 luni, care sunt parametri trecuți în programe de ameliorare, și capacitatea lactogenă, adică sporul transformat în lapte de la 0 la 28 de zile. Deci trebuie neapărat să cunoaștem data fătării, când trebuie să cântărim mieii, ca să putem avea ulterior datele care ne interesează. Și putem reconstitui după aceea, din spate, așa fac toți din vestul Europei, conform unui tabel”, a explicat profesorul Pădeanu.

Produșii sunt înscriși în tabel, așa cum este tot ceea ce se află în testare: mioare, strămiori și oi care se află în secțiunea principală din Registru. Secțiunea principală presupune două generații: părinții și bunicii, conform normelor europene în vigoare.

Important este că pentru prima dată în țara noastră are loc o selecție riguroasă, după descendenți, perioadă care se va încheia în vara anului 2022.

Caracteristicile urmărite țin de producții crescute la lapte, carne și lână. „La carne, perioada este mai scurtă, pentru că pe descendenții de la un berbec pot să-i am anul viitor, când oile fată. Și atunci am o perioadă de testare după descendenți – trebuie să am minimum zece descendenți pentru carne. Ar fi mai bine să fie mai mulți, dar acesta este minimul”, a arătat Ioan Pădeanu.

Testarea după descendenți este cea mai sigură metodă deoarece urmărește ca un reproducător să transmită caracterele în populația cu care se lucrează.

În vestul Europei se face și testarea în câmp, dar la noi ar fi bine să existe o stațiune de testare unde toți produșii de la mai mulți berbeci, de la mai mulți crescători să fie în aceeași locație. Cum se face? Există o perioadă de pregătire de 25 de zile, pentru ca toate cele 50 de animale să se obișnuiască cu furajul, cu mediul, între ele. „Acolo se înregistrează în fiecare zi cantitatea de furaje, de concentrate și fân. Testarea durează exact 60 de zile. Deci în ziua 0 și în ziua 61 dimineața la 8:00 se cântăresc și apoi se fac diferențe. Este o formulă acolo între toți descendenții de la alți berbeci în contemporan și descendenții de la un berbec se testează față de acest contemporan. Se stabilește o valoare de ameliorare, se consideră că este ameliorator berbecul, miorul, să spunem ca atare, care are peste 101% valoarea de ameliorare. În jur de 99-100% ar fi cam indiferent și ce e sub 98% trebuie eliminați pentru că nu transmit”, ne-a explicat Ioan Pădeanu.

Ca o concluzie legată de reproducere, monta în harem, pe pășune, așa cum se întâmplă deja în Australia și Noua Zeelandă, reprezintă viitorul, deoarece are costuri mult mai mici. Dar pentru asta sunt necesare gardurile și sistemele electronice pe berbec și pe oaie.

Există cerere de lapte

Astăzi, din punct de vedere economic, lâna reprezintă între 2% și 5% din veniturile anuale, carnea și laptele fiind caracteristicile urmărite, de exemplu, la rasa Țurcană. Pentru valorificarea cărnii, crescătorii au nevoie de un certificat zootehnic, care atestă că animalul are performanțe.

Pentru unii crescători de ovine, laptele are valoare doar în măsura în care se hrănește mieluțul de la fătare până la înțărcare. Dar laptele a avut cele mai mici fluctuații de preț în ultimii zece ani și există cerere pentru el. „Lactitalia de lângă Timișoara, care preia în jur de opt milioane de litri de lapte anual, a oferit chiar 3 lei pe litru, în perioada de vară prețul e mai mic. În perioada de toamnă, prețul crește, dar depinde acum și de calitate, de câți ani livrează un crescător la această unitate. Cerință este, iar această unitate ar prelua oricât ar produce crescătorii. Am văzut că și în vestul Europei brânzeturile de oaie sunt foarte, foarte căutate. Aș spune că, din păcate, efectivele au scăzut, în condițiile în care este o cerere foarte mare, o cerere mult mai stabilă decât la producția de carne”, explică profesorul de la universitatea bănățeană.

Dacă în urmă cu 4-5 ani, la mieii îngrășați toamna prețul era de 9-10 lei/kg, acum fluctuează în jur de 8 lei /kg, ceea ce nu s-a întâmplat la lapte.

Se impun subvenții pentru instalații de muls și îngrădire

Prin urmare, e nevoie de lapte, dar există un impediment: nu există forță de muncă pentru mulsul manual și foarte puțini crescători de oi au instalații de muls.

O soluție este susținerea crescătorilor prin două măsuri excepționale: subvenționarea instalațiilor de muls și sprijinirea crescătorilor de ovine pentru îngrădirea parcelelor pe care stau animalele (cu garduri). „Avem în județul Timiș situații în care lucrează două persoane la 500 de oi și le mulg mecanic: un lapte de foarte bună calitate. Apoi, vând de acasă produsele, deoarece consumatorii au încredere că sunt produse de foarte bună calitate. Dar aceste instalații nu se mai produc în România și sunt destul de scumpe”, a arătat Ioan Pădeanu.

Informațiile cercetărilor din Vest sunt folosite în România

Recent, profesorul Pădeanu a vizitat Institutul de Cercetări din Edinburgh, Scoţia, acolo unde a fost creată oaia Dolly dintr-o celulă din glanda mamară. Acolo a văzut un experiment de urmărire a montei printr-un sistem electronic, ce include un cip pe burtă la berbec și un cip în jurul cozii la oaie. „În momentul când berbecul face saltul pe oaie, imediat se transmit ora și data într-o bază de date, dintr-un laptop sau computer, dar și ce berbec și ce oaie a fost montată. Sistemul ăsta este deocamdată un pic mai scump, dar este mai scump să ținem oile să spunem în adăpost cu furaje pentru iarnă, conservate, care ar putea fi folosite iarna. Încă este într-o fază experimentală, dar cred că ăsta va fi viitorul.”

Mai mult, scoțienii au creat un sistem prin care urmăresc atent greutatea animalelor: oile au un cip și sunt trecute printr-un culoar, unde se citesc informațiile. Acest sistem a fost achiziționat deja la Stațiunea de la Caransebeș, unde e folosit pentru miei, dar poate fi de ajutor și asociațiilor de profil.

Se poate selecta mai ușor, prin această metodă, și lâna, în funcție de culoare.

Mai mult, Ioan Pădeanu susține că lâna are și alte caracteristici ce trebuie avute în vedere și care îi vor crește valoarea: „Lâna este compusă dintr-o keratină specială formată din aminoacizi foarte stabili. Acești aminoacizi sunt jumătate esențiali pentru animale, vorbim de meteonină, lizină și așa mai departe. Noi importăm pentru porci și pentru păsări, ca să echilibrăm reacțiile astea cu aminoacizi. Încercăm cu un institut de textile de la București să vedem dacă problema se pune: este eficient să scindăm, să hidrolizăm lâna în acești aminoacizi? Eu zic că ar fi eficient, pentru că materia primă este foarte ieftină și atunci, dacă cererea este mare, va crește și prețul la lână și putem folosi până când industria textilă se va pune la punct. Încă n-am testat-o, nu știu cât este de fezabilă, dar este ca idee în viitor să producem din lână aminoacizi.”

Lâna de la oaia Țurcană merge mai mult la export (Turcia, Cehia, Polonia), deoarece mai sunt foarte puține fabrici care o prelucrează, cum este cea de la Alba Iulia. Rămâne extrem de căutată lâna Merinos, care este exploatată la Buhuși sau la export cu 1-1,2 dolari/kg.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția 15-30 decembrie 2019

Publicat în Zootehnie

În vederea facilitării accesului la finanţare pentru producătorii şi crescătorii de animale din zona montană, în valoare totală de 1 miliard de euro, sumă care se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Camera Deputaților a adoptat, pe articole, marți, 20 noiembrie 2018, și prin vot final, miercuri, 21 noiembrie 2018, cu 212 voturi pentru, 2 împotrivă și 51 de abțineri, Proiectul de Lege pentru aprobarea Programului de încurajare a investiţiilor din zona montană (PL-x 134/2018), lege ordinară.

Programul de încurajare a investiţiilor din zona montană vizează realizarea de investiţii în centre de colectare-prelucrare lână şi piei, centre de colectare, spălare şi prelucrare primară a lânii, centre de colectare şi/sau prelucrare a laptelui, centre de sacrificare a animalelor şi/sau unităţi de procesare a cărnii de capacitate mică, centre de colectare şi prelucrare primară a fructelor de pădure, a ciupercilor şi/sau a plantelor medicinale şi aromatice, din flora spontană şi/sau cultură în zona montană, înfiinţarea de stâne montane în localităţile din judeţele care au incidenţă asupra zonei montane, precum şi alte investiţii care duc la menţinerea şi dezvoltarea activităţilor din zona montană.

Investiţiile din Program se realizează în conformitate cu proiectele-tip puse la dispoziţie în mod gratuit de Agenţia Zonei Montane (AZM) şi de direcţiile pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

În zona montană din România trăiesc 3.354.041 de locuitori, reprezentând 15,08 la sută din populația țării. Zona montană este marcată de dezavantaje naturale – altitudine, climă, pantă, fertilitate scăzută a solului, perioade mai scurte de vegetație etc. – și de dezavantaje structurale – scăderea populației tinere, distanțele mari față de centrele decizionale și administrative, izolarea față de căile de comunicație și de piețele de desfacere.

Valoarea în sine a produselor agricole primare obținute în zona montană se deosebește prin calitate, acestea fiind alimente cu o valoare nutritivă foarte mare, gustoase, sănătoase (chiar sanogene), nepoluate și necontaminate.

De aceea, spun inițiatorii, este necesară încurajarea investițiilor pentru înființarea de centre de colectare și procesare a laptelui, cărnii, fructelor și plantelor medicinale, precum și de stâne montane, în vederea valorificării integrale a producției, evitării pierderilor și creșterii veniturilor producătorilor agricoli, precum și pentru o bună aprovizionare a consumatorilor.

Inițiatorii proiectului de lege au fost patru parlamentari PSD, alături de alți peste 100 de colegi ai acestora, alături de un deputat ALDE.

La finele lunii august a.c., ministrul Agriculturii, Petre Daea preciza că statul va acorda un miliard de euro prin noua Lege a muntelui pentru asigurarea, valorificarea durabilă a resurselor muntelui, conservarea peisajului şi a biodiversităţii, dar şi pentru dezvoltarea activităţilor economice specifice zonei.

Publicat în Știri

Publicitate

revista fermierului 300x250

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista