Compania NHR Agropartners a încheiat un parteneriat exclusiv cu Claydon, producător britanic renumit pe plan mondial pentru semănătorile directe strip-till, precum și pentru utilajele de prelucrat solul.

Claydon a revoluționat agricultura prin introducerea conceptului de strip-till, o metodă de cultivare conservativă care maximizează producția și minimizează impactul asupra mediului. Devenind liderul pieței europene pe segmentul semănătorilor directe strip-till din 2003, Claydon își extinde constant aria de influență, operând astăzi în peste 30 de țări din întreaga lume.

Parteneriatul cu NHR Agropartners marchează o etapă importantă pentru Claydon în consolidarea prezenței pe piața din România. NHR Agropartners, cu experiența sa vastă și rețeaua de distribuție bine dezvoltată, va înlesni accesul fermierilor români la gama completă de utilaje Claydon, incluzând:

• Semănători directe purtate Evolution M, tehnologie strip-till;

• Semănători directe tractate Hybrid T, tehnologie strip-till;

• Grape cu dinți pentru dezmiriștire;

• Cultivatoare pentru dezmiriștire Light Rotary TERRASTAR;

• Cultivatoare prășitoare între rânduri TERRABLADE.

„Suntem onorați să fim partenerii exclusivi ai Claydon în România. Suntem convinși că utilajele Claydon vor aduce o contribuție semnificativă la modernizarea agriculturii românești, oferind fermierilor soluții eficiente și durabile pentru creșterea producției și a profitabilității. NHR Agropartners este dedicată promovării agriculturii durabile și va oferi fermierilor români consultanță de specialitate și suport tehnic pentru a facilita adoptarea cu succes a metodelor de cultivare conservativă cu utilajele Claydon”, a declarat Anamaria Damian, director general NHR Agropartners.

Proiectul CLAYDON OPTI-TILL^® din cadrul NHR Agropartners este condus de Gheorghe Bălăceanu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

„Nu este deloc ușor să fii fermier”, ne-a spus Adrian Alexa, acesta având o experiență vastă, de peste 50 de ani, în agricultură. Nemțean autentic, născut și crescut la poalele Carpaților Orientali, Adrian Alexa și-a dedicat întreaga viață profesională slujind pământul din această zonă. În urmă cu aproape 30 de ani a înființat împreună cu prietenul său, inginerul agronom Ioan Apetrei, o fermă vegetală, pe care au condus-o împreună spre cele mai înalte culmi ale succesului, pornind de la vreo 20 de hectare, astăzi lucrând circa 1.500 de hectare.

„În agricultură ai băgat banii în pământ și este posibil să nu scoți nimic.”

Calm, calculat și deosebit de ambițios, Adrian Alexa ne-a primit în ferma sa, Tehnoind SRL din localitatea Ștefan Cel Mare, județul Neamț, împărtășindu-ne o serie de amintiri, dar și planuri ale fermei pe care o administrează cu atâta pasiune.

Reporter: Care este povestea dumneavoastră, a fermei Tehnoind? Sunteți un fermier cu foarte multă experiență aici, în zonă. Când ați început să faceți agricultură? Este o tradiție din familie sau o pasiune care s-a născut în timp?

Adrian Alexa: Această pasiune a început în școala tehnică din municipiul Roman, pe care am terminat-o în 1968 cu specializarea contabilitate. Atunci am început această pasiune pentru agricultură. Pe vremurile acelea, la școlile tehnice se studiau foarte multe discipline cu specific tehnic, respectiv cultura plantelor, cultura horticolă, culturi furajere, mașini agricole, tractoare, semănători și toată gama de utilaje agricole. Toate aceste discipline erau în programa săptămânală de studiu, iar acest ciclu de instruire a durat patru ani, cu examene de absolvire în fiecare an. Drept urmare, erau niște școli foarte apreciate în acea perioadă. În familie nu am avut tangențe cu agricultura mare. Familia mea cultiva strict pentru nevoile gospodăriei: porumb, cartofi și aveam câteva animale domestice, dar cam atât.

Am început să lucrez în agricultură la 1 august 1968, iar astăzi am ajuns să am 54 de ani de experiență. Am lucrat la CAP-ul din Piatra-Neamț având funcția de contabil-șef, apoi am intrat conform repartizării Partidului Comunist la Direcția Agricolă Neamț, contrar dorinței mele. Apoi am ajuns director Plan Economic, iar acolo m-a prins și Revoluția.

Reporter: Cum au evoluat lucrurile pentru dumneavoastră după Revoluție?

Adrian Alexa: În 1994, pe când aveam 26 de ani de experiență în agricultură, am înființat împreună cu prietenul meu, inginerul agronom Ioan Apetrei, această unitate agricolă. Am luat un vechi CAP de aici din zonă, care nu avea nimic, decât niște grajduri dărăpănate, și am început de la prima lopată, apoi primul tractor, urmat de prima semănătoare, prima combină, am început cu cultura mare și am continuat până astăzi. De atunci, ne-am modernizat constant.

Am început cu câteva hectare, apoi am tot adunat teren în arendă în jurul fermei. Am avut la început 15-20 de hectare, de la care ne-am extins până la 1.500 de hectare. Am rotit mai multe tipuri de culturi, iar în momentul de față avem porumb 600 ha (din care 180 de hectare reprezintă lot semincer), grâu 450 ha (din care 150 reprezintă lot semincer), floarea-soarelui, sfeclă, cartofi, orz, rapiță, pe restul de suprafață exploatată. Încărcăm întreaga suprafață astfel încât să putem face o rotație corespunzătoare pentru a putea avea câtuși de puțin o garanție că dacă nu ai rezultate la una, ai mai multe șanse la cealaltă.

Reporter: Cu ce tip de semințe înființați fiecare cultură și cum descrieți producția de grâu din acest an?

Adrian Alexa: Lucrăm la grâu atât cu cu soiuri românești, cât și cu soiuri din import și pot să spun că suntem mulțumiți. La porumb, lucrăm cu firmele consacrate de pe piața de semințe și am avut rezultate bune. De aceea am decis să producem și sămânță pentru acestea.

Producția de grâu nu a fost la nivelul cheltuielilor din acest sezon 2021-2022. Îngrășămintele și celelalte inputuri au costat enorm. La grâu nu am avut mai mult de patru tone la hectar, dar costurile de producție au fost foarte mari.

La fel și la celelalte culturi. În acest moment, cultura de porumb este deficitară, nu are apă. Dacă facem 5-6 tone, suntem în pierdere.

Reporter: Culturile sunt asigurate?

Adrian Alexa: Noi asigurăm culturile, numai seceta nu o putem asigura, pentru că asigurătorii nu permit acest lucru, dar la celelalte calamități culturile sunt asigurate. Nici banca nu-ți dă voie să iei credite, dacă nu ai asigurate culturile.

La ora actuală, am luat un credit pentru producție, un credit pentru investiție, facem totul prin credite. Fără doar și poate, am beneficiat de anumite fonduri europene pentru proiecte care s-au desfășurat pe SAPARD și ulterior FEADR și AFIR, am construit niște spații de depozitare de circa 6.000 de tone pe un proiect european, am mai cumpărat și niște utilaje, dar cele mai multe utilaje agricole le-am achiziționat cu fonduri proprii. Anul acesta, am cumpărat utilaje prin credite de aproximativ 540.000 de euro.

Investiția fermierului, supusă hazardului

Reporter: Credeți că, în România, agricultura este o afacere riscantă?

Adrian Alexa: Noi suntem sectorul din economie care bagă banii în pământ, îi bagi efectiv în pământ și stai, stai și te întrebi dacă îi vei putea scoate pentru a-ți plăti datoriile la bancă sau nu îi vei mai scoate. Dacă cumpăr orice materie primă pentru a o procesa și a o vinde ulterior, am asigurată recuperarea efortului financiar. Pe când în agricultură, ai băgat banii în pământ și este posibil să nu scoți nimic. Pe lângă investițiile în lucrările efectuate, utilaje ș.a.m.d., mai este motorina scumpă, sunt semințele scumpe, fertilizant, îngrășăminte, erbicide, fungicide, manoperă etc.

Pe de altă parte, toți furnizorii de materiale necesare culturilor agricole, dar și statul au investiția asigurată. Însă fermierul este singurul cu recuperarea investiției supusă hazardului. Toată lumea spune că agricultura este un business din care poți câștiga bani, însă aceasta reprezintă asigurarea alimentației și trebuie să fie primordială în tot ceea ce se întreprinde în lume.

Reporter: Cum a fost vremea, care au fost condițiile pedoclimatice în această zonă în ultimii cinci ani? Beneficiați de irigații?

Adrian Alexa: Ultimii cinci ani au fost în medie deficitari în ceea ce privește apa. Dar anul acesta a fost cel mai rău din punctul de vedere al secetei pedologice și arșiței. A fost și acum doi-trei ani o secetă, dar nu ca în acest an, avem parte de o secetă cumplită. Dispunem de sisteme de irigații la suprafețele cu lot semincer, dar pentru asta am forat la peste o sută de metri adâncime, pentru că nu avem altă sursă de apă. Acest lucru l-am reușit cu niște eforturi financiare foarte mari, pentru că energia electrică nu este în zonă și este nevoie de consum de motorină și este extrem de costisitor. Însă altfel nu se poate face irigare, iar pentru hibridare este nevoie neapărat de apă.

„Producțiile bune nu se pot obține fără utilaje performante, dar și efortul este pe măsură, foarte mare.”

Reporter: Ce părere aveți de ce se întâmplă pe piața cerealelor, având în vedere contextul geopolitic de la Marea Neagră?

Adrian Alexa: Eu sunt deosebit de empatic cu poporul ucrainean care suferă. Războiul e un lucru care nu ar mai trebui să se întâmple niciodată, nici măcar prin minte nu ar trebui să-i mai treacă cuiva să mai facă război astăzi. Sunt alături de ei cu sufletul, dar nu știu dacă de aceeași empatie și ajutor am fi avut parte și noi, dacă am fi fost în locul lor. Fără doar și poate sunt de acord să-i ajutăm, dar acest ajutor nu trebuie să fie în direcția de a ne distruge pe noi. Vedeți, prețurile acestea pe care le impun, toată infrastructura de transport din Ucraina concentrată către porturile de la Galați și Constanța sunt lucruri care pe de-o parte ne afectează la capacitatea de livrare a producției obținute de noi și, pe de altă parte, ei le oferă și la niște prețuri care nouă ne creează o concurență fantastică.

Spre deosebire de costurile pe care le avem noi la producție, la ei cheltuielile sunt mult mai mici. Este binecunoscut faptul că ucrainenii au fost și sunt mari furnizori de îngrășăminte chimice, erbicide, pesticide etc. La ei motorina este la un cu totul alt preț, mult mai jos comparativ cu noi, apoi partea de utilaje la fel, mai ales că ei au foarte multe utilaje rezistente, bune, iar la ei nu se pune problema consumului de combustibil. În Ucraina, utilajele sunt mult mai ieftine, dar și mult mai fiabile, pentru că nu au făcut niciun rabat de la materialele din care sunt construite aceste utilaje. La noi, dacă ai lucrat 30 de hectare, nu mai rămâne același fier de plug. Din toate aceste cauze, ei au niște costuri de producție mult mai mici față de noi și își permit să vândă producția mai ieftin, creându-ne o concurență total neloială.

Producții bune cu investiții optimizate, evitând risipa de bani

Reporter: Cu ce fel de utilaje ați început afacerea agricolă?

Adrian Alexa: Primele utilaje au fost tractoarele românești U 650. Am făcut atunci un credit și am luat șapte astfel de tractoare cu pluguri românești, semănători etc. Ulterior, au pătruns pe piață firmele străine mari. Nu știu cât de bine este acest lucru, însă un tractor U 650 îl trăgeai pe marginea tarlalei și îl repara orice fel de mecanizator cu ceea ce avea el la îndemână. Acum, dacă s-a stricat tractorul trebuie să vină componenta din Germania sau din Austria, Franța etc. Deci sunt și părți bune, și părți mai puțin bune. 

Costurile sunt foarte mari, și te gândești de mai multe ori înainte să cumperi o combină de 400.000 de euro, de pildă. Te gândești în cât timp o amortizezi și ce producție ar trebui să faci în acest timp. Diferența este foarte mare. Producțiile bune nu se pot obține fără utilaje performante, dar și efortul este pe măsură, foarte mare. Și dai peste un an ca acesta, cu secetă, un an distrugător și pentru sănătate, și pentru agricultură.

Reporter: Când ați început colaborarea cu Titan Machinery? În ce an și cum a evoluat această colaborare?

Adrian Alexa: Am început de mulți ani colaborarea. Am achiziționat foarte multe utilaje de la Titan Machinery. Îl cunosc pe domnul Manfred (n.r. Manfred Spendier, Managing Director Titan Machinery România), pe doamna Melania (n.r. Melania Ungureanu, Director Titan Machinery România), am o relație foarte bună cu ei. Am colaborat foarte bine, avem o varietate de utilaje Case IH: Magnum 280, Farmall 105 A. Am achiziționat, de asemenea, semănătorile Väderstad Tempo F8 și Väderstad Rapid 400 C, cu care semănăm toate culturile, am achiziționat un fertilizator Sulky X 40+, cu ECONOV. Dar primul utilaj a fost un tractor Case IH Maxxum 140.

„Suntem oameni muncitori. Nu ne-am făcut vile și palate, nu am făcut vacanțe scumpe, nu trăim în lux.”

Reporter: Aplicați tehnologia de fertilizare cu rată variabilă ECONOV?

Adrian Alexa: Fertilizatorul Sulky X40+ ECONOV este o investiție pe care am făcut-o în special pentru a economisi cantitatea de îngrășăminte chimice pe care le aplicăm la hectar. Mașina asta poate aplica cu rată variabilă, adică exact cât are nevoie solul, dar mai ales unde are nevoie. Noi facem cartare agrochimică, studiul solului cu mostre de sol luate din câmp, facem hărți cu structură, textură și nevoile de îngrășământ pentru întreaga suprafață, în funcție de culturile pe care le înființăm. Aplicăm întreaga tehnologie de fertilizare cu rată variabilă ca la carte, cu Sulky X 40+ cu ECONOV, și rezultatele se văd. Fertilizarea aceasta o facem urmărind obiectivele pe care ne dorim să le atingem, respectiv producții bune cu investiții optimizate, evitând risipa de bani.

Reporter: Cum apreciați tractoarele Case IH?

Adrian Alexa: Tractoarele sunt aproape de vârf tehnologic, sunt tractoare bune, îți faci treaba bine cu ele. Sunt tractoare solide, rezistente și care au multă tehnologie. De aceea le-am și ales. Să ne facem bine și repede treaba cu ele, fără să fie nevoie de multă întreținere sau de investiții suplimentare. Eu cred că sunt printre cele mai bune. De mentenanța utilajelor și de coordonarea utilajelor și a oamenilor în câmp se ocupă partenerul și prietenul meu, inginerul Apetrei.

Noi suntem oameni muncitori. Nu ne-am făcut vile și palate, nu am făcut vacanțe scumpe, nu trăim în lux. Muncim și ne rugăm să plouă sau să nu stăm în ploaie și să așteptăm să vedem dacă mai avem timp să recoltăm ș.a.m.d. Nicio bancă nu îți dă nimic până nu ai pus garanția. După ce ai pus garanția, îți poți amaneta și clanța de la poartă.

Reporter: Despre semănătorile Väderstad ce ne spuneți?

Adrian Alexa: Sunt scule foarte bune, au o precizie foarte bună și îți oferă încrederea că nu mai pierzi bani. Cu aceste semănători ai garanția că ai făcut o investiție bună, sigură. Îți oferă o uniformitate a culturii, un start în vegetație așa cum trebuie și apoi productivitate. Pentru noi era neapărat necesar să luăm aceste semănători.

Reporter: Cum descrieți relația pe care o aveți cu reprezentanții Titan Machinery din zona în care vă desfășurați activitatea?

Adrian Alexa: Îmi plac oamenii de cuvânt, oamenii care se impun prin respect și care comunică. Cu domnul Cristi (n.r. Cristian Dabija, director zonal Titan Machinery România), am o relație foarte bună. Îmi răspunde de fiecare dată la telefon, mă ajută de fiecare dată când este nevoie. Nu au fost probleme nici cu echipele de service, totul a fost în regulă.

Reporter: Planuri de viitor?

Adrian Alexa: Practic, în momentul de față nu dorim să ne mai extindem suprafața. Ne luptăm să rămânem cu aceeași suprafață. Mai mult, noi suntem în situația de a cumpăra din terenul pe care îl lucrăm, pentru a rămâne compact și a evita parcelarea lui. Pentru că dacă terenul va fi discontinuu, atunci nici investițiile în utilaje nu vor mai fi eficiente. Pentru a rămâne cu această suprafață, am recurs la schimb de parcele între noi, fermierii.

Articol scris de: BOGDAN CONSTANTIN, specialist PR & Comunicare Titan Machinery România

Syngenta anunță lansarea noii tehnologii A.I.R.™, cel mai avansat sistem cu toleranță la erbicid pentru cultura de floarea-soarelui, care ajută fermierii din Europa să facă față provocărilor întâlnite în combaterea buruienilor.

„În calitate de lider global în semințe de floarea-soarelui, Syngenta oferă un sprijin local puternic la nivel de fermă, lucrând umăr la umăr în parteneriat cu fermierii cultivatori de floarea-soarelui pentru a aduce pe piață soluții flexibile, adaptate condițiilor de cultură, cu scopul de a face față problemelor specifice, într-un mod mai sustenabil”, spune Andrei Măruțesu, Business Sustainability Head South-East Europe.

Buruienile reprezintă o problemă majoră în cultura de floarea-soarelui. Deși producătorii au opțiuni, aceștia nu dispun de suficientă flexibilitate pentru controlul buruienilor problemă în post-emergență, existând foarte puține erbicide specifice sistemelor de tehnologie, iar nu toți hibrizii le tolerează.

Astfel, atât buruienile graminee, cât și cele cu frunză lată, pot afecta semnificativ producția și calitatea. „Acesta este locul în care tehnologia A.I.R.™ aduce o valoare importantă, direct în fermă, ca o tehnologie flexibilă care combină partea de genetică a semințelor, cu protecția culturilor, asigurând mai multe avantaje decât orice alt sistem de cultură. Tehnologia descoperită are la bază un caracter nativ dintr-o populație sălbatică înrudită de floarea-soarelui, trăsătură ameliorată în linii de elită de către o echipă de amelioratori de la Syngenta, pentru a obține hibrizi comerciali performanți. A.I.R.™ vine de la „ALS Inhibitor Resistant” (în română, rezistent la inhibitori ALS) și scoate în evidență inovația mult căutată de producători, asigurând o toleranță robustă la erbicidele calificate A.I.R.™ atât pe bază de imazamox, cât și tribenuron-metil, cum ar fi Listego^® Pro și Fluence™, două dintre cele mai eficiente soluții de control al buruienilor la cultura de floarea-soarelui. Express™/Fluence™ sunt mărci înregistrate FMC Corporation sau partener, și sunt folosite sub licență de Syngenta. A.I.R.™, Listego^®, Syngenta^® și logoul Syngenta sunt mărci înregistrate Syngenta Group”, explică Andrei Măruțescu.

A.I.R.™ oferă o flexibilitate maximă. Permițând tratamente cu erbicid, țintite individual, adaptate nevoilor specifice ale fiecărei sole, producătorii folosesc inputurile minim necesare pentru a-și atinge obiectivele de control al buruienilor, reducând impactul asupra mediului și protejând investiția în cultură.

Versatilitatea este în avangarda tehnologiei A.I.R.™. Pe lângă libertatea de a controla o gamă largă de graminee și buruieni cu frunză lată, hibrizii A.I.R.™ vin cu trăsături agronomice suplimentare, cum ar fi potențialul ridicat de producție și toleranță la secetă și la boli, pentru o performanță durabilă.

*****

Roxana Roșculeț, inginer horticol la bază, ca orice femeie, a visat la o afacere cu flori. Însă chiar interlocutoarea noastră zice că Dumnezeu i-a dat două flori, fetele ei, în rest alegându-se cu roșiile. Legumele în spații protejate reprezintă afacerea familiei din județul Ialomița, de la Jilavele.

„Nu suntem milogi la poarta statului. Vrem doar să fim protejaţi.”

Reporter: Comuna Jilavele se află în partea nord-vestică a județului Ialomița, la limita cu județele Prahova și Buzău, un bazin legumicol puternic odinioară...

Roxana Roșculeț: Dar uitați, în Jilavele sunt singura azi care cultivă legume în spații protejate, pe o suprafață însemnată, peste 5.000 de metri pătrați. Mai sunt câțiva legumicultori, însă au poate 400-500 metri maximum cu legume. Mi-aş dori să fie şi alţii, pentru că împreună poate că am putea să facem altfel lucrurile şi ar fi mai bine şi pentru mine, şi pentru ei. Acum, Jilavele este o comună îmbătrânită, şi-mi pare rău că spun asta. Au îmbătrânit satele astea, odată cu noi… Piaţa de la Jilavele era o piaţă recunoscută, toată lumea când trecea la mare oprea acolo, la capul satului, să se aprovizioneze. Inclusiv eu opream acolo când veneam de la munte către mare. Jilavele, Movilița, Coșereni sunt zone legumicole. Din păcate, la Coşereni nu mai putem să vorbim de legumicultură, a mai rămas bazinul de la Moviliţa destul de mare, Gridul, Fierbinţi, dar Coşereniul, vestitele dealuri de la Coşereni care aveau solul acela argilos, şi erau nişte vinete rare, de o frumuseţe exemplară, din păcate acum e doar cultură mare cât vezi cu ochii.

„5.400 de metri pătrați de spaţii protejate. Economic vorbind, cred că este suprafaţa minimă de la care poţi să porneşti o afacere în legumicultură.”

Reporter: Să revenim la afacerea dvs. Ați spus că aveți peste 5.000 de metri pătrați cu legume în spații protejate. Cât, mai exact?

Roxana Roșculeț: 5.400 de metri pătrați de spaţii protejate. Nu este nici mult, dar nu este nici puţin. Economic vorbind, cred că este suprafaţa minimă de la care poţi să porneşti o afacere în legumicultură. Aşa mi-au arătat mie calculele, nu ştiu dacă am greşit sau n-am greşit, dar mie aşa-mi spun calculele.

Reporter: Şi calculele care au fost la început? În ce an?

Roxana Roșculeț: Calculele de la începutul anului 2006.

„Nu putem avea o previziune pentru anul următor, că nu ştim pe ce să ne bazăm.”

Reporter: Şi iată-ne în 2022, după 16 ani.

Roxana Roșculeț: Da, încă stau în dubiu dacă să-mi măresc suprafaţa sau nu, dacă mai fac un proiect cu finanţare europeană. Trebuie să analizez foarte bine situaţia economică şi să iau în considerare lucrul cel mai important: fluctuaţia pieţei. Pentru că din păcate astăzi noi nu ne putem face – ştiu că este o economie de piaţă, e firesc să fie o economie de piaţă şi să nu poţi să-ţi faci calculele sută la sută, dar noi nu putem să le facem nici la 50%, să avem o previziune pentru anul următor, că nu ştim pe ce să ne bazăm. Am stat şi m-am gândit ce aş putea să fac pentru ca afacerea mea să fie eficientă sau să fie mai bine decât este acum? Să măresc producţia. Vedeţi că serele noastre nu sunt nici la un nivel de jos, dar nici la nivelul maxim la care ar putea să fie. Mai mult de atât nu am cum să produc în spaţiul acesta protejat. Pe metrul pătrat n-am cum să fac mai mult decât facem acum, pentru că ar trebui o seră mai înaltă, ca să-mi asigure altfel de ventilaţie; încălzirea – o scot din calcul momentan, pentru că preţurile sunt foarte, foarte mari. Trebuie să mă gândesc la diversificarea producţiei, să vin pe piaţă cu un produs nou, să-mi găsesc o nişă şi să-mi fie mai bine. Dar şi aici sunt probleme, pentru că din afară se aduce orice, la preţuri sub preţul nostru de cost, că şi forţa de muncă este destul de consistentă ca valoare în afacerea asta şi… nu ştiu ce să zic. M-am blocat.

În piața noastră vin legume din toată lumea, la prețuri foarte mici. Ca producător, mă simt, aşa, al nimănui, în condiţiile în care statul ar fi trebuit să susţină producţia internă şi să o protejeze, dar nu prin preţuri, nu prin subvenţii, că nu aşteptăm subvenţiile sau, cum spun unii că suntem milogi la poarta statului, nu, nu suntem. Vrem să fim protejaţi. Economia asta de piaţă să permită pieţei să fie într-un cadru legal, în care să putem şi noi să ne găsim locul.

Reporter: Adică, să aveți o desfacere asigurată, să aveți un loc unde să depozitați marfa şi să o sortați, practic lucruri care n-au rămas decât pe hârtie, la nivel de intenţie din partea autorităţilor noastre, şi ca atare sunteţi lăsaţi în voia sorţii. Cine rezistă rezistă, cine nu, nu.

Roxana Roșculeț: Exact. Lupta pentru supravieţuire.

Reporter: Din păcate, în fiecare an mulți legumicultori renunță...

Roxana Roșculeț: Au renunţat şi or să mai renunţe mulţi. De pildă, în primăvara trecută preţul la varză a fost 80 de bani, când noi ne făcusem fiecare calculele să fie undeva la minimum 2 – 2,50 lei; preţul roşiilor a fost de asemenea scăzut, comparativ cu cheltuielile noastre, ale legumicultorilor. Foarte multă investiţie şi muncă, şi preţul nostru este unul corect. Vorbesc de perioada în care este o supraproducţie pe plan naţional şi piaţa nu mai poate să înghită cantitatea aia, practic de 3-4 luni, şi, culmea, când fiecare dintre noi are producţia maximă. E logic să se întâmple asta. Şi atunci ar trebui să avem o variantă, ca roşia din spaţiul protejat să fie dusă la procesare este exclus, că preţul este foarte mic la roşia asta şi n-avem cum să facem; să găsim alternativă. Eu, una, am spus şi susţin, ar trebui să ne organizăm şi în perioada aia să facem export, pentru că este o lună moartă în afară. Spania îşi înfiinţează ciclul doi de roşii, Italia, la fel, deci am putea să jonglăm cu o lună, de la 15 iulie până la 15 august, în care să facem export. Dar pentru asta trebuie să fim organizaţi şi, din păcate, nu avem capacitatea asta. Noi, ca producători, recunosc, nu o avem.

Reporter: 5.000 de metri pătraţi de spaţiu protejat pentru legumicultură nu se fac uşor...

Roxana Roșculeț: Nu-i deloc ușor. Aici în fermă am nouă module, șase sunt de 550 de metri pătrați și trei module sunt de 700 de metri pătrați. Le-am ridicat cu ajutorul unui proiect cu finanțare europeană, în 2006, pe SAPARD.

Reporter: Ați fost deschizătoare de drumuri?

Roxana Roșculeț: Da, am fost deschizătoare de drumuri. Pentru câţiva dintre cei care mi-au urmat drumul a fost greu şi au renunţat. Poate că şi eu, dacă n-aş fi fost aşa de curajoasă, aș fi renunțat. Mai e ceva la mine, dragostea pentru pământ şi pentru loc. Nu ştiu cum se face, dar când mă leg de ceva eu nu mai renunţ, asta sunt!

Reporter: A fost greu, a fost uşor la momentul acela?

Roxana Roșculeț: Și uşor, și greu. A fost greu pentru că atunci era cu 50% contribuţie şi a trebuit banii ăia să-i iau cu o dobândă destul de măricică de la bancă.

Reporter: Care a fost valoarea proiectului?

Roxana Roșculeț: Vreo 150.000 de euro. Valoare nerambursabilă, cu totul. De fapt, a fost mai mare valoarea, că a fost şi TVA-ul. Dar am mers doi ani bine, îmi amintesc că veneau de la Constanţa, le făceam programările să vină să ia marfa de la mine şi după aceea s-au deschis graniţele şi m-am trezit din 2008 din omul care tot timpul vorbea la telefon şi clienții aşteptau să fie pe agenda mea să vină să ia marfa, m-am trezit că nu mă mai suna nimeni. Şi au fost nişte ani grei, de care nici nu mai vreau să-mi amintesc, ani în care nu aveam unde să vindem sau preţurile erau aşa de mici, încât nu mai culegeam roşiile, deci a fost crunt. Am avut, deci, și perioade foarte dificile, peste care am trecut cu greu. Apoi am găsit un supermarket, un retailer destul de cunoscut pe piaţă, care a venit cu un parteneriat şi ne-am mulat foarte bine pe acest parteneriat, atât noi, cât şi ei, sunt foarte deschişi, şi pot să spun că sunt liniştită. De opt ani chiar sunt liniştită şi-mi văd de roşiile astea ale mele şi de ce mai pun eu. Absolut tot ce produc merge la supermarket. Facem contract ferm, cu preţuri ferme, cu cantităţi, cu tehnologie de cultură, nu folosim orice pentru tratament. Se fac analize şi de sol, şi de apă, avem într-unul din module instalată o cameră sau o staţie care monitorizează toţi parametrii necesari şi zic eu că am fost norocoşi, am tras lozul norocos de data asta.

Reporter: Consumatorul zilelor noastre încearcă să găsească gustul roşiei de altădată, adică acela al copilăriei, să fie roşia zemoasă, să fie cu coaja mai subţire...

Roxana Roșculeț: D-aia v-am zis că m-am mulat foarte bine pe programul lanțului de magazine căruia îi vând roșiile, pentru că şi retailerul respectiv merge pe gustul de altădată. În primul rând, solul sau hibridul îţi dă gustul, că nu poţi să fii „şi cal, şi măgar” sau „şi frumoasă, şi devreme acasă”. Prin urmare, au ales un hibrid care are un gust extraordinar şi consistenţa destul de bună, un picuţ mai tare decât roşiile alea pe care le mâncam noi când eram copii, dar din punctul meu de vedere – şi nu numai al meu – cred că la momentul actual este hibridul cu gustul cel mai bun de pe piaţă. Apoi, gustul mai vine şi de la sol, mai vine şi de la îngrăşămintele pe care le administrezi şi, nu în ultimul rând, de la apă. Știți bine, când plouă n-avem strugurii dulci, că nu acumulează zaharuri. Aşa este şi la roşie. Îmi place să spun că roşia mea mai împrumută şi din gustul meu…

Reporter: Corect. Dacă le spui în fiecare zi că le iubeşti, cu siguranţă…

Roxana Roșculeț: Să ştiți că da. Am făcut o glumă. Gustul este gust, dar dacă ţii la tehnologie şi ai şi un hibrid care te ajută, într-adevăr obţii ceea ce ţi-ai propus. Hibrizii, majoritatea, merg pe cantitate: să pun hibridul acesta că iau 10 kg pe fir. Da, e ok, iei 10 kg pe fir şi consumatorul dictează piaţa acum. Dacă te duci şi cumperi roşia şi o vezi mare şi frumoasă, şi o iei, şi când ajungi acasă zici „a, ce mănânc, cauciuc?”, asta este, a doua oară nu mai cumperi. Poate că mulţi iau, că nu se uită sau nu se gândesc, sau au uitat ce au mâncat odată.

Producătorul nu poate fi și vânzător

Reporter: Ați menționat mai devreme că producătorul român nu are capacitatea de organizare. La un moment dat, ați strâns lângă dvs. câţiva producători şi aţi făcut o cooperativă. Ce s-a întâmplat?

Roxana Roșculeț: Am făcut o cooperativă, am depus un proiect pentru un depozit şi o fabrică de procesare ca să eliminăm exact ceea ce vă spuneam, proiectul a fost eligibil, dar nu am prins finanţare. Se întâmpla în 2019. Din păcate, a fost al şaselea sub linie. Dacă am fi obţinut acel proiect, sunt convinsă că lucrurile ar fi stat altfel şi că am fi adunat alţi producători în jurul nostru şi ar fi fost o gură de oxigen pentru noi să ne şi dezvoltăm şi să putem să şi diversificăm producţia. Dar lucrurile n-au fost să fie aşa. Unul dintre parteneri şi-a şi închis firma, pentru că afacerea nu a fost viabilă.

Reporter: Așadar, ce n-a mers cu cooperativa agricolă?

Roxana Roșculeț: Am fi putut să strângem mai mulţi producători, şi au fost interesaţi producătorii să intre în cooperativa asta, dar neavând acel depozit despre care povesteam, nu poţi să iei marfa. Unde să o sortezi, unde să o etichetezi? Pentru că noi am avut contracte cu anumite supermarketuri şi calitatea primează. O vreme am mers în paralel, fiecare își sorta marfa şi o ducea, costurile sunt mai mari individual şi aşteptam acest proiect ca o salvare la problema noastră. Luasem o maşină mare de frig pentru toţi, aşa era ok, fiecare să-și ducă marfa la depozit, să o sorteze, ce rămânea de la sortat prelucrat şi apoi din depozit să plece unde aveam comenzile respective. Ne era foarte greu individual să lucrăm, pentru că dacă nu poţi să respecţi o comandă, nu mai prezinţi încredere. Trebuie să ai stocul acesta şi să ai totdeauna o rezervă, să fii sigur pe comenzile pe care le ai. Punctajul pentru proiect l-am avut, numai că am întârziat. Puteam să depunem chiar în prima lună de când s-a deschis sesiunea, numai că am întârziat foarte mult cu avizele care ne-au fost necesare pentru acest proiect, în special cu avizele de la Apele Române, unde durează. Şi atunci n-am putut să depunem în prima lună şi am depus în ultima lună şi… asta a fost.

„Ar trebui să ne îndreptăm în primul rând către educaţie. Să ne învăţăm copiii să preţuiască cultura legumelor pe sol, să prețuiască pământul.”

Reporter: Ghinion, să spunem, pentru ceilalţi legumicultori, pentru că voi acum reuşiţi să supravieţuiţi, evident, muncind şi având seriozitate în continuare cu lanţul sau lanţurile de magazine cu care lucraţi.

Roxana Roșculeț: Da, noi, da. Dar şi pentru noi ar fi fost mai uşor dacă funcționa această asociere. Scăpam de grija sortării, de grija transportului, care înseamnă timp. Şi pentru noi timpul este extrem de valoros. Întotdeauna am spus că un producător nu poate să fie şi vânzător. Niciodată. Eu nu cred că producătorul care are un hectar, fie şi în câmp, poate să stea, să piardă vremea ca să-şi vândă marfa. Este exclus.

Reporter: De voie, de nevoie, o faceţi şi pe asta.

Roxana Roșculeț: O faci, dar pierzi undeva. Undeva trebuie să pierzi. În loc să stai şi să-ţi vezi de cultura ta, că fără cel implicat direct nicio afacere nu este viabilă. Acum asta este… tu trebuie să te duci să stai pe piaţă şi să aştepţi să vinzi la kilogram. Este foarte greu!

Fără să pui suflet, nu poți face legumicultură

Reporter: Pentru că ne dorim să cunoaștem și omul din spatele afacerii, cum ați ajuns la Jilavele? De loc, de unde sunteți?

Roxana Roșculeț: Din Vălenii de Munte, deci sunt o munteancă. Mi-am cunoscut soţul în timpul facultăţii, coleg fiind cu sora şi cu cumnatul meu, şi am ajuns amândoi aici, el fiind din zonă, a ajuns medic veterinar în satul Jilavele. La București am absolvit Horticultura. După ce s-a desfiinţat IAS-ul, am lucrat la IAS Urziceni, m-am văzut nevoită să încep ceva şi pentru mine. Deşi îl ajut cu tot ce înseamnă hârţogăraie şi calculator la evidenţele lui veterinare, simţeam că lipseşte ceva. Mie mi-au plăcut întotdeauna florile şi am înclinaţia asta şi acum pentru flori. Şi mi-am propus să-mi fac o afacere cu flori, dar mi-am schimbat orientarea înainte să mă apuc de flori. Legumele au venit ca o necesitate, pentru că partea mai pragmatică a familiei, soțul meu, a spus: „Cine cumpără flori? Dar de mâncat, mănâncă toată lumea!”, aşa că am decis să ne axăm pe legume.

Reporter: Sunteți inginer horticol, la liceu ce-ați studiat?

Roxana Roșculeț: Liceul l-am făcut la Mizil, am liceul de asistent veterinar, bunica mea iubea pământul şi de la ea am moştenit dragostea asta, maia îi spuneam toţi din familie... Sunt tehnician veterinar. Însă nu mi-a plăcut niciodată medicina veterinară. Am fost întotdeauna atrasă de plante şi de pământ, de mică. La liceu m-am dus pentru că părinţii mei au zis „vă duceţi şi faceţi meseria asta”, că veterinarii pe vremea aia erau văzuţi bine.

Reporter: Şi dvs, şi sora ați urmat cursurile pentru tehnician veterinar, la liceu...

Roxana Roșculeț: Şi eu, şi soră-mea. Şi în familie acum sunt patru veterinari şi noi am echilibrat balanţa, că în familia noastră acum a mai venit soţul fiicei noastre, care este şi el inginer horticol. Aşa că suntem doi ingineri horticoli.

Reporter: Şi fetele voastre?

Roxana Roșculeț: A terminat dreptul fata cea mare, iar cea mică este clasa a XI-a. Ea îmi promite că o să se ocupe de seră, dar n-o cred, că se pregăteşte pentru medicină. Acum, fiecare are locul lui, oricât am vrea noi să credem că-l influenţăm, ne amăgim. Aşa că tot eu o să mă ocup de sere şi soţul meu, până când o să avem 110 ani, aşa cum spune el, sper să reziste construcţia până atunci.

Reporter: A rezistat până acum, trebuie să recunoaştem, sunt 16 ani de la construirea afacerii. Chiar v-am întrebat dacă ați schimbat folia. Mi-ați zis că nu, că este de acum 15 ani.

Roxana Roșculeț: Exact. Este o folie de acum 15 ani…Folia e neschimbată din 2007, că a trebuit să renunţăm la ferestrele de pe acoperiş. Şi este un dezavantaj, dar…

Reporter: Şi aerisirea o faceţi pe lateral.

Roxana Roșculeț: Da. Aşa ne-a permis terenul pe care-l deţinem să amplasăm serele, n-am putut să le punem perpendicular pe direcţia crivăţului, le-am pus paralel.

Reporter: Dialogul nostru a ajuns la final. Spre ce credeți că ne îndreptăm cu toate schimbările care vor veni, odată cu noile strategii europene?

Roxana Roșculeț: Eu cred că ar trebui să ne îndreptăm în primul rând către educaţie. Să ne învăţăm copiii să preţuiască cultura legumelor pe sol. Pământul acesta a fost făcut să rodească şi vreau să-i păstrez calitatea asta de roditor şi de vietate. Eu consider că pământul este viu. Nu este o substanţă inertă, e un organism viu. Să învăţăm copiii să iubească pământul, să învăţăm copiii să iubească plantele şi să fie atraşi să le şi cultive.

Reporter: Agricultura bio e pe buzele tuturor...

Roxana Roșculeț: Problema este că preţurile şi la cultura bio pe piaţa noastră sunt la fel sau diferă foarte puţin față de cultura tradiţională, iar randamentul nu este acelaşi.

Optimistă fiind, îmi place să cred că o să fie bine şi aş vrea să cred că o să fie bine. Acum, din nefericire, nu este bine pentru că în urma noastră nu are cine să mai vină. Mie de asta îmi este frică. Forţă de muncă nu mai găsim... Sper să treacă perioada asta, exodul forţei de muncă în afară, şi să rămână şi aici oameni dedicaţi. Eu, când mai am nevoie de ajutor, şi am, apelez la două fete, eu le spun „fetele mele”, a doua pereche de fete pe care o am, şi au 65 şi 68 de ani. Tineret, mai greu găsim, pentru că dacă nu eşti deprins cu munca, nu poţi să faci faţă. E o meserie pe care trebuie să o faci din suflet. Nu este o muncă grea, dar dacă nu ai atracţie pentru ea, nu poţi s-o faci.

Articol scris de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

Cu o experiență de peste jumătate de secol de dezvoltare continuă și efort susținut, avansul tehnologic considerabil al utilajelor Väderstad reprezintă astăzi un reper de necontestat al centrelor de cercetare din industria agricolă mondială, iar acest lucru nu poate decât să-i facă mândri și fideli pe inginerii suedezi și pe fermierii români care exploatează aceste mașini de calibru superior.

Inginerii suedezi, împreună cu fermierii din întreaga lume, au participat pe durata mai multor generaţii la crearea unor maşini performante care să exploateze întregul potenţial al pământului. Calitatea înaltă a semănătorilor de precizie Väderstad, a semănătorilor de păioase şi a utilajelor de pregătire a solului oferă atât un start mai bun în vegetație al culturilor, cât și acoperirea mai multor hectare într-un timp foarte scurt fără rabat la calitate. Un segment aparte îl reprezintă utilajele de pregătit solul cum ar fi arhicunoscutele cultivatoare Top-Down.

La fel ca Top-Down, un segment de utilaje premium pentru pregătire îl reprezintă grapele cu discuri Carrier, un utilaj cu un design unic pe piață, care creează un pat germinativ ideal pentru orice tip de cultură agricolă. Dar să vedem ce înseamnă cu adevărat Carrier. Acesta este un utilaj multifuncțional, cu discuri, compact, folosit pentru prelucrări primare în regim de mare viteză și efectuează cu scrupulozitate pregătirea adecvată a patului germinativ. Depinzând de configurația sa, Carrier poate fi folosit pentru cinci operații principale: cultivarea miriștii, încorporare, pregătirea patului germinativ, semănat de semințe mici și tratamente împotriva dăunătorilor.

De la lucrări ultra-superficiale la încorporare adâncă

Prin versatilitatea Carrier-ului se economisesc treceri, scad costurile pe hectar și se asigură cele mai bune condiții de germinare a culturilor ulterioare. Când vine vorba de rezultatele prelucrării, Carrier nu lasă nimic la voia hazardului. Discurile şi braţele Carrier-ului sunt proiectate să ofere maximum de efect în orice situaţie. Forma conică a discurilor conduce la un sol mai fin şi amestecă uniform resturile vegetale. Forma asigură, de asemenea, acelaşi unghi de lucru, indiferent de uzură sau adâncime de lucru. Fermierii beneficiază astfel de un pat germinativ excelent şi de distrugerea rapidă a resturilor vegetale.

Toate adâncimile de lucru posibile

Väderstad este inventatorul segmentului de cultivatoare cu discuri compacte. Producătorul suedez a lansat Carrier-ul în 1999 și a continuat să-l perfecționeze permanent de atunci. Astăzi este disponibilă o gamă întreagă de mărimi de discuri, de la lucrări ultra-superficiale la 2-3 cm adâncime, la lucrări de încorporare cu până la 16 cm adâncime de lucru. Carrier este disponibil în mai multe modele, de la 3 metri la 12,25 metri lățime de lucru.

Discuri de calitate suedeză

Fiecare utilaj Väderstad reprezintă dovada pură a calității superioare necesare unei agriculturi moderne, profitabile și responsabile. Väderstad întruchipează excelența tehnică a industriei constructoare de mașini și utilaje din Suedia. Marcajul V-55 de pe piesele originale Väderstad este o marcă a oțelului suedez de înaltă calitate Väderstad. Numărul 55 reprezintă duritatea măsurată în unitatea Rockwell C HRC. Această structură unică de material face posibilă împingerea nivelului de duritate de la standardul industrial HRC 47-48 la HRC 55, păstrând în același timp o rezistență la șoc foarte intensă.

TrueCut asigură rezultate perfecte de fiecare dată

TrueCut este o metodă unică a Väderstad de a prelucra decupările discurilor. Oferă astfel uzura perfect uniformă a discului, menținând astfel forma acestuia de-a lungul duratei de exploatare.

TrueCut menține agresivitatea, penetrarea și rotația discului pe durata sa de exploatare.

Axele ajustabile optimizează rezultatele „un disc – un braț”

Fiecare disc este montat individual pe un braț cu suspensie de cauciuc. Aceasta crește gradul de penetrare și conturarea. Din moment ce unealta frontală este montată pe un paralelogram, unghiul corect de lucru este asigurat indiferent de adâncimea de lucru. Fermierii beneficiază de precizie înaltă fără compromisuri. Pentru controlul eficient al buruienilor, trebuie ca rădăcinile acestora să fie complet tăiate din prima trecere. Pentru a asigura tăierea optimă și prelucrarea uniformă, primul rând de discuri poate fi deplasat lateral cu ajutorul unor tiranți.

Discurile în X fac deplasarea în linie în spatele tractorului

Discurile sunt poziționate în X, ceea ce face ca formele laterale să se anuleze reciproc. Rezultatul este deplasarea în linie dreaptă în spatele tractorului, ceea ce este esențial atunci când se utilizează GPS. Mai mult, este un mare avantaj pe terenurile în pantă, unde într-un sens rămân goluri și în celălalt sunt suprapuneri.

Discuri conice, avantaje agronomice

Formă conică a discurilor produce sol mai fin și amestecă uniform resturile vegetale. Forma asigură, de asemenea, același unghi de lucru, indiferent de uzura sau adâncimea de lucru. Beneficiați astfel de un pat germinativ excelent și de distrugerea rapidă a resturilor vegetale.

Mărunțirea și amestecarea

Forma conică a discurilor creează un nivel mare de sol fin, important pentru contactul bun al semințelor cu solul. Forma discurilor asigură o amestecare intensă, împiedicând solul uscat să ajungă la nivelul semințelor. Lucrarea intensă de amestecare a solului cu resturile vegetale îmbunătățește rata de descompunere a acestora.

Fără compactare

Unghiul ascuțit de atac al discurilor conice minimizează suprafața de contact cu solul. Aceasta lasă la baza prelucrării o zonă de sol deschisă, fără compactare. Acest fapt permite rădăcinilor să se dezvolte în profunzime, asigurând astfel un transport bun al apei.

Presează pietrele în sol

Forma conică nu permite discurilor să ridice pietre de pe suprafața solului. În schimb, acestea sunt presate în sol, minimizând astfel impactul asupra operațiilor ulterioare.

Capacitatea aduce profit

Chiar dacă sunt provocări din partea condiţiilor variate din teren, soluri grele sau vreme schimbătoare, capacitatea Carrier-ului este menţinută la cel mai înalt nivel. Fiind versatil, dar şi rapid, Carrier maximizează productivitatea şi economia în fermă.

Efectul temporizării

Viteza recomandată de lucru este de 10-15 km/h, oferind astfel o capacitate mare de lucru şi o eficienţă maximă în câmp. Acest mod de lucru vă oferă posibilitatea de a acoperi mai mult teren într-o perioadă aglomerată, în care este nevoie de mai multe tipuri de lucrări. Echipate pentru prelucrări ultra-superficiale cu CrossCutter Disc, viteza de lucru este astfel crescută până la 15-20 km/h, crescând astfel capacitatea de lucru inițială.

Face faţă solului greu

Carrier este caracterizat printr-un şasiu puternic, confecţionat din oţel suedez de înaltă calitate. Forţa mare de apăsare pe fiecare disc asigură penetrare agresivă cu menţinerea adâncimii de lucru chiar şi la viteze mari de înaintare în soluri dificile.

Nu este limitat de umiditate

Unghiul ascuţit de atac al discurilor conice previne compactarea la suprafața de contact a solului şi a părţii inferioare a brazdei de cultivare în condiţii umede. Transportul apei în sol este astfel asigurat.

Face faţă resturilor vegetale

Carrier are o construcţie aerisită, asigurând astfel un flux crescut de sol şi resturi vegetale. Prin montajul rulmentului în spatele discului, înfăşurările de materiale sau blocajele sunt astfel evitate, în timp ce acesta este protejat de agresivitatea solului. Carrier are capacitatea de a manevra mai multe resturi vegetale şi soluri grele, lărgind astfel aria de utilizare.

Mai puţin înseamnă mai mult, cu lucrările ultra-superficiale

Prelucrările ultra-superficiale efectuate de Väderstad CrossCutter Disc asigură o prelucrare completă la numai 2-3 cm adâncime. Intensitatea unică de prelucrare sfărâmă, toacă şi amestecă într-o singură trecere. Este excelent în miriştea de rapiţă şi culturile de înverzire, având de asemenea avantaje în culturile de păioase sau pe terenurile prelucrate primar.

Conservarea apei și a structurii solului

Prin tăierea întregului orizont de lucru, discul CrossCutter rupe complet capilaritatea solului. Aceasta face să păstreze umiditatea în sol pentru culturile ulterioare. Lucrarea ultra-superficială face ca un strat minim de sol să fie prelucrat și deprivat de apă, în timp ce o cantitate mare de resturi vegetale de pe sol și din stratul superficial să reflecte razele soarelui, ducând astfel la conservarea umidității.

Deranjare minimă a faunei solului

Lucrarea ultra-superficială în stratul uscat de suprafață duce la pierderi minime în populația de râme, în același timp ruperea capilarității ducând la o activitate mai intensă a acestora. Râmele sunt mai active atunci când lăsăm resturile vegetale în stratul superficial de sol, crescând astfel și mai mult rata de descompunere. De asemenea, râmele fertilizează solul, ducând astfel la condiții și mai bune pentru culturile ulterioare.

Greutate impresionantă pe disc

Pentru a creşte greutatea, Carrier 300-400 poate fi echipat cu un pachet adiţional de greutăţi. Aceasta duce la o greutate mai mare pe metru pătrat decât utilajele convenționale din acelaşi segment. Fermierul beneficiază astfel de o forţă mai mare de penetrare a solului şi de rezultate excepţionale în câmp în orice fel de condiţii de lucru. Carrier 300-400 este purtat în tiranţii tractorului, oferind astfel operaţii facile şi manevrabilitate maximă. Beneficiaţi astfel de o rază de întoarcere mică pe capete şi de un transport facil între sole.

Echipat cu tăvălugul RubberRunner, Carrier 300-400 poate fi construit ca un utilaj tractat. Aceasta face ca greutatea utilajului să fie descărcată de pe tractor şi reduce necesarul de forţă portantă. Greutatea este distribuită între tractor şi cultivatorul cu discuri, ceea ce reduce compactarea solului.

Câmpuri mai curate cu potențial crescut

Topicul igienei câmpului se axează pe managementul reziduurilor în câmpurile de porumb, rapiță și cereale, acolo unde scopul este de a forța materialul genetic să germineze și resturile să se descompună rapid. Un material genetic redus îmbunătățește competitivitatea culturii următoare și poate reduce costurile cu erbicidele.

Grapa de paie compensează distribuția insuficientă

Pentru evitarea unei treceri separate pentru distribuția paielor, Carrier poate fi echipat cu o grapă de paie. Carrier nu numai că taie, dar și distribuie paiele în aceeași trecere. Fermierul beneficiază de un teren uniform cu un potențial bun pentru cultura ulterioară.

CrossCutter Knife adaugă intensitate

Cu tăvălugul intensiv CrossCutter Knife, materialul este tăiat pe două direcții. CrossCutter Knife permite o cultivare superficială, în timp ce menține și posibilitatea unei cultivări de adâncime cu discurile. Segmentele scurte ale cuțitelor CrossCutter Knife asigură o bună conturare pe întreaga lățime de lucru.

CrossBoard Heavy pentru o nivelare perfectă

CrossBoard Heavy este un echipament format dintr-un rând de dinți individuali, înclinați spre spate cu scopul de a nivela solul și de a sparge bolovanii. Pe solul arat, CrossBoard Heavy îi permite grapei Carrier să pregătească patul germinativ dintr-o singură trecere, economisind astfel combustibil, timp și umiditatea din sol.

Articol scris de: BOGDAN CONSTANTIN, SPECIALIST PR & COMUNICARE TITAN MACHINERY ROMÂNIA

Anul acesta, AgroConcept sărbătorește cinci ani de activitate ca importator exclusiv al mărcilor New Holland și Kverneland în România, două mărci istorice a căror tradiție în domeniu însumează nu mai puțin de 270 de ani.

Cu o rețea de 14 centre regionale, 255 de angajați și un vârf al cifrei de afaceri de 90 de milioane de euro, AgroConcept s-a ridicat în scurt timp la nivelul angajamentului ambițios din 2016. În urma a numeroase investiții și datorită fermierilor care au ales să îi fie parteneri, AgroConcept este astăzi un important jucător pe piața utilajelor agricole din țara noastră.

„2020 ne-a ridicat tuturor ștacheta și ne-a determinat să ne depășim multe limite. A fost un an greu nu doar din cauza pandemiei care a bulversat comunitatea de afaceri și a rescris interacțiunea umană, dar și din cauza secetei care a schimbat total planurile multor fermieri și a pus pe hold întregi regiuni agricole. Am reușit, și prin încrederea partenerilor noștri fermieri, să traversăm acest an cu o echipă intactă și cu rezultate care păreau imposibile în martie anul trecut. Ne concetrăm acum pe anul agricol 2021 și ne pregătim, printre altele, de inaugurarea unui nou sediu, al 15-lea în numai cinci ani de la deschidere, într-o locație pe care o vom anunța în curând”, a declarat Jaydeep Singh, CEO al AgroConcept din martie 2020.

Jaydeep Singh este parte din echipa AgroConcept încă din primele zile de activitate și a coordonat inițial dezvoltarea întregii rețele de centre regionale, pentru ca ulterior să supervizeze departamentele de vânzări, marketing și servicii post-vânzare. Numirea sa ca CEO este un pas firesc și deschide o nouă etapă pentru AgroConcept, cea de consolidare, după ritmul alert de dezvoltare pe care compania și l-a impus timp de cinci ani. În acest context, dezvoltarea rețelei de centre regionale a fost kilometrul zero al AgroConcept în momentul semnării acordului cu New Holland.

Cu intenția clară de a aduce constant utilaje moderne și inovatoare în sprijinul fermierilor români, pe lângă New Holland și Kverneland, AgroConcept și-a lărgit constant portofoliul de produse, prin semnarea a 27 de alte parteneriate cu companii reprezentative din industrie, printre care se numără marca italiană de irigații Casella, cât și producători precum Cochet, Olimac, Joskin, Moro Aratri, Oros și Nardi, dar și parteneri financiari ca Deutsche Leasing și BNP Leasing.

„AgroConcept a semnat cu New Holland, Kverneland și cu toate celelalte companii din portofoliu parteneriate de încredere pe termen lung și ne-am asumat responsabilitatea de a le reprezenta în România cu cele mai bune rezultate posibile, în ciuda pandemiei și a contextului economic actual. În 2019 am fost mândri să prezentăm echipa și realizările AgroConcept președintelui mărcii New Holland, Carlo Lambro, venit special pentru acest lucru la sediul nostru din Șindrilița - Afumați, și am fost foarte bucuroși să avem validarea echipei CNHI că suntem pe cea mai bună cale la doar trei ani, pe atunci, de la începerea activității. Continuăm să ne depășim limitele, iar planurile noastre de dezvoltare sunt bazate pe consistență, adaptabilitate și muncă în echipă”, a mai declarat Jaydeep Singh, CEO AgroConcept.

Pentru a întâmpina campania de primăvară și în anticiparea celei de recoltare din mai-iulie, pe pagina de internet a companiei AgroConcept și în centrele regionale din toată țara fermierii găsesc ofertele comerciale active în prezent.

Foto: AgroConcept

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Deși 2020 este un an dificil pentru toată lumea, agricultura este unul dintre domeniile în care lucrurile nu stau în loc, Fendt prezentând noi soluții și inovații din tehnica agricolă greu de egalat în cadrul conferinței anuale internaționale de presă. Devenit deja o tradiție, evenimentul s-a desfășurat pe 7 octombrie, online anul acesta, pentru a respecta măsurile de siguranță impuse de actualul context. În aceeași zi, renumitul producător german de utilaje agricole – Fendt, însă la ora 19.00 (pentru că atunci se cam termină – poate! – munca fermierilor), pe platforma 200.fendt.com, și live pe Facebook, a organizat, tot virtual, lansarea noii generații de tractoare Fendt 200 Vario.

Desigur, și pentru Fendt, anul 2020 va rămâne în istorie ca un an atipic, marcat de nevoia de adaptare rapidă. Însă, în ciuda crizei provocate de pandemia de coronavirus și întreruperii producției atunci când acest lucru s-a impus, reprezentanții producătorului german spun că anul 2020 se va încheia cu rezultate bune, lucru ce demonstrează stabilitatea și încrederea acordată companiei. „Ca sursă de hrană, agricultura este în mod inerent importantă și, cu câteva excepții, nu a fost afectată de criza cauzată de pandemie. Deci, din fericire, afacerile din domeniul tehnologiei agricole funcționează normal, în cea mai mare parte. (...) Și în perioade de criză, achizițiile se bazează pe relații de încredere de lungă durată dintre partenerii Fendt, clienții Fendt și Fendt ca producător”, a spus Christoph Gröblinghoff, Vice President, Brand Head Fendt EME and Chairman of the Board.

Fendt 200 Vario, serie complet reproiectată

Fendt este brandul hi-tech al AGCO – aproximativ 500 de ingineri lucrează în fiecare zi la noi proiecte de dezvoltare. Compania investește sume enorme în cercetare și dezvoltare, pentru a oferi cele mai potrivite și simple soluții fermierilor din întreaga lume, indiferent de nevoi.

Noua generație de tractoare Fendt 200 Vario se numără printre ele. După mai mult de zece ani de la lansarea seriei, aceasta a fost complet reproiectată. Apreciate pentru o manevrabilitate crescută și performanțe remarcabile, fiind totodată tractoare compacte și ușoare, noile modele împrumută din construcția tractoarelor Fendt mai mari. Acestea sunt echipate cu o cabină nouă și intuitivul sistem de operare FendtONE, pentru o utilizare mai simplă și confort suplimentar. Datorită tehnologiei înalte încorporate, cunoscută și apreciată de clienții Fendt, sunt disponibile, de asemenea, diverse funcții inteligente care ușurează și eficientizează munca în câmp.

Conceptul inovator de creștere a puterii, Fendt DynamicPerformance, mărește performanțele modelului vârf de serie, Fendt 211 Vario. Puterea noilor tractoare din seria 200 (între 79 și 124 CP) este dezvoltată de motoarele AGCO Power de 3,3 litri, cu trei cilindri.

Putere mai mare pentru tractoarele pe șenile Fendt 1100 Vario MT

De o putere mai mare beneficiază și noile modele de tractoare pe șenile Fendt 1100 Vario MT (între 511 și 673 CP). Astfel, Fendt 1167 Vario MT, vârful de serie, dotat cu motor MAN de 16,2 litri, cu șase cilindri, devine cel mai puternic tractor cu șenile cu transmisie variabilă continuă de pe piață. La eficiența sa crescută contribuie și bara de tracțiune oscilantă, construcția suspensiei Smart Ride+ complet nouă, împreună cu toate comenzile familiare Fendt. Inovatorul tren de rulare Fendt VarioDrive și conceptul FendtID (sistemul de lucru al motorului la turație redusă), deja cunoscute de la alte tractoare Fendt din clasa de mare putere, asigură un consum optim de combustibil și, implicit, economii considerabile.

De asemenea, la fel ca în cazul tractoarelor pe roți, noile șenilate din seria 1100 MT vor putea fi echipate cu sistemul de ghidare automată Fendt VarioGuide, grație căruia pot realiza lucrări cu o precizie de la 20 cm la 2 cm.

Roboții de semănat Fendt Xaver, beneficii pentru agricultură

O altă noutate prezentată în cadrul conferinței este noua generație de roboți de semănat Fendt Xaver, dezvoltați ca parte a unui proiect de cercetare strategică. Noii roboți diferă de modelele anterioare atât constructiv, cât și din punctul de vedere al funcțiilor și al performanței. Creați ca o alternativă la utilajele tot mai mari și mai grele, care produc daune solului și mediului, utilizarea lor în agricultură poate aduce nenumărate beneficii. Printre acestea se numără scăderea costurilor salariale și energetice, reducerea poluării, protejarea solului, realizarea sarcinilor în mod simplu și inteligent, cu o precizie foarte mare.

Noul Fendt Xaver plasează semințele individual în sol, cu o precizie de centimetru, la o distanță predefinită, cu ajutorul unui sistem de comandă acționat electric. Noua construcție, cu doar trei roți, contribuie la eficientizarea lucrărilor realizate. Roata din spate direcționează robotul, având totodată rol de tasare. Capacitatea buncărului a fost extinsă la 20 de litri, suficient pentru aproximativ 0,5 ha la 90.000 de boabe / ha, iar capacitatea bateriei litiu-ion a fost mărită la 2,6 kWh. Funcțiile inteligente cu care este echipat permit gestionarea sa în mod inteligent, de pe tabletă sau computer.

Combina fără volan, Fendt Ideal T10

Printre cele mai impresionante proiecte recente ale Fendt este combina Fendt Ideal T10. Dezvăluită în premieră la Agritechnica 2019, combina se află acum în teste și va fi disponibilă începând de anul viitor, doar pentru Fendt. Una dintre caracteristicile sale unice este faptul că nu are volan. Este prima combină standard din Europa fără volan, cu sistem de direcție IDEALDrive, fiind comandată prin intermediul unui joystick.

Fendt Ideal T10 stabilește, din multe puncte de vedere, noi standarde în clasa combinelor de mare putere. Noul model vârf de serie are un motor MAN de 16,2 litri, ce dezvoltă 790 CP, adică cu 143 CP mai mult decât al doilea cel mai mare model din serie. De asemenea, combina are un nou sistem de curățare și un sistem de treierare Dual Helix redimensionat.

Ne mai rămâne doar să o așteptăm în teste și în România.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - noiembrie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Producătorul de utilaje agricole Poettinger a lansat un nou cultivator - Terria. Noua serie de cultivatoare tractate Terria acoperă o largă gamă de aplicaţii în prelucrarea solului, de la dezmiriştire până la pregătirea patului germinativ. Despre noul utilaj, specialiștii de la NHR Agropartners, companie care reprezintă marca Poettinger în România, spun că oferă flexibilitate maximă în utilizare pentru cei mai exigenți fermieri.

Noul cultivator de la Poettinger este disponibil din luna noiembrie 2020, în variantele constructive de 4, 5 și 6 metri cu 3 și 4 rânduri de organe de lucru (Terria 4030, 5030, 6030, respectiv Terria 4040, 5040, 6040), oferind o gamă largă de aplicații, de la prelucrarea superficială până la prelucrarea terenului în adâncime.

Fiabilitate optimă

Organele de lucru ale cultivatorului tractat Terria sunt dispuse simetric de-a lungul liniei de tracțiune. „Acest lucru asigură o penetrare sigură chiar și în condiții dificile, precum și stabilitatea direcției, afânarea completă a solului și amestecarea perfectă a resturilor vegetale. Pentru a garanta un flux constant de pământ prelucrat, chiar și acolo unde există cantități mari de paie și resturi vegetale, cultivatorul Terria beneficiază de o gardă la sol generoasă. Sunt posibile adâncimi de lucru între 5 și 35 cm”, arată Florin Neacșu, director general adjunct NHR Agropartners.

La Terria, producătorul Poettinger și-a îmbunătățit soluția existentă pentru sistemul non-stop de protecție la suprasarcină. Acest lucru este vital pentru funcționarea fără întreruperi a utilajului. Pe lângă organul de lucru clasic Nova (care necesită o forță de declanșare de 600 kg), a fost adăugată versiunea hidraulică reglabilă (care necesită o forță de declanșare de 650 kg). Ambele sisteme garantează o gardă la sol maximă și reduc atât uzura pe cadru cât și pe echipament.

O mai mare flexibilitate, asigurată de organele de lucru

Organele de lucru se pot regla în poziții diferite (plan sau abrupt), în funcție de lucrarea de efectuat care determină intensitatea prelucrării. Șuruburile funcționează, de asemenea, ca protecție cu șuruburi de forfecare. Flexibilitatea este, totodată, asigurată de două poziții ale aripioarelor: pentru prelucrare superficială sau amestecare generoasă. „Piesele de uzură furnizate de Poettinger sunt reprezentate de binecunoscutele organe de lucru Classic, Durastar și Durastar Plus. Pentru prelucrarea adâncă a solului este responsabil un organ de lucru îngust Durastar de 40 mm”, precizează specialistul companiei NHR Agropartners.

Florin Neacșu menționează că, pentru a garanta o rază de viraj cât mai strânsă, roțile au fost integrate în zona de lucru, rezultând o lungime totală mai mică. Mașina este echipată fie cu un șasiu pe două roți, fie, ca opțiune, cu un șasiu cu patru roți, în funcție de lățimea de lucru. Astfel se asigură o distribuție ideală a greutății și o protecție perfectă a solului.

Controlul hidraulic al adâncimii de lucru, pentru o mai mare comoditate

Pentru o adaptare rapidă și precisă la toate tipurile sol și la toate condițiile de lucru, Poettinger introduce în configurația standard a cultivatorului Terria reglarea hidraulică completă a adâncimii de lucru. „Roțile pivotante din față mari și tăvălugul din spate asigură adâncimea dorită și păstrează adâncimea de lucru selectată. Bara de tracțiune este prevăzută cu un cilindru hidraulic care asigură copierea terenului pe direcția de deplasare. În plus, acest cilindru poate îmbunătăți tracțiunea cu ajutorul unor distanțiere care se pot introduce pe tija sa și poate transfera greutatea cultivatorului pe puntea din spate a tractorului”, explică Florin Neacșu.

Pentru o nivelare perfectă, Poettinger furnizează un câmp de discuri concave fără întreținere, aranjate în perechi, care sunt ghidate în sol de către tăvălugul din spate. Prin urmare, ajustarea repetată a adâncimii de lucru este inutilă. O gamă largă de tipuri de tăvălugi cu discuri de tăiere, cu discuri de cauciuc și tăvălugul Tandem Conoroll, asigură o compactare perfectă în orice tip de sol.

Unul dintre cele mai apreciate utilaje din portofoliul companiei Mewi este cultivatorul Horsch Tiger. Prezent astăzi în nenumărate ferme din întreaga lume, această mașină agricolă a producătorului german Horsch a pus piatra de temelie a unui altfel de mod de prelucrare a solului: fără arătură. Iar dacă cu plugul se ară, pentru lucrările cu Tiger trebuia să existe un verb care să reflecte acțiunea sa. Și i s-a spus, în mai toate limbile, „a tigărui”.

Ca de fiecare dată, Constantin Curcă, reprezentantul companiei Horsch în România, ne poate vorbi cu pasiune și doldora de cunoștințe despre orice produs al producătorului german, așa cum o face și în materialul de față în care ne spune povestea lui Tiger sau despre cum a început și cum continuă în prezent aceasta. Despre noul verb intrat în vocabularul fermierilor, „a tigări” sau „a tigărui”, Constantin Curcă spune că a auzit pentru prima dată termenul de „tigăruit” în nordul Germaniei, unde se află și cei mai mulți fermieri care dețin un cultivator Tiger. „Sunt zonele cu un potențial agricol foarte ridicat, unde sunt producții la grâu de peste zece tone, astfel că și resturile vegetale sunt pe măsură. Nu mică mi-a fost mirarea când și în România, la fermieri vestiți, am auzit din nou expresia «am tigăruit» sau «am tigărit». Mi s-a părut extraordinar.”

Primul cultivator cu trei bare de lucru din lume

Horsch Tiger a fost lansat pe piață la începutul anilor 2000, însă povestea sa a început încă de la mijlocul anilor ’90. Atunci nu exista încă noțiunea de cultivator greu, pe piață fiind disponibile doar combinatoarele de primăvară. Încet, încet, acestea au devenit mai solide – cu cadre mai puternice și gheare din ce în ce mai agresive. „Horsch a pus piatra de hotar în istoria cultivatoarelor odată cu producerea utilajului Horsch Terrano FX, iar companiei i-au fost, de altfel, recunoscute meritele ca inventator al cultivatorului cu trei bare de lucru – rânduri de organe active. Utilajul a avut un succes foarte mare, atât în Germania, cât și în țările învecinate. Dispunând de trei rânduri de organe, și nu de două sau unu, cum erau toate celelalte utilaje de pe piață, a avut avantajul că, pe lângă prelucrarea solului (superficială sau în adâncime), realiza și o încorporare și o nivelare superioare”, povestește Constantin Curcă.

Ulterior, odată cu deschiderea pieței din estul Europei, Horsch și-a extins aria de activitate. „Însă, pe terenurile din aceste țări, utilajul Terrano, care a funcționat extraordinar de bine în țările central-europene și vestice, nu făcea față la fel de bine condițiilor de lucru. Era vorba de terenuri grele, uneori neprelucrate de foarte mulți ani”, a continuat specialistul Horsch.

Piața a cerut același utilaj, care să aibă aceleași calități ca Terrano, să amestece resturile vegetale și să lucreze pe o adâncime acceptabilă, dar să reziste. Și așa a fost proiectat Horsch Tiger AS. „S-a creat un cadru mult mai rezistent, cuțite mult mai ranforsate, care aveau puterea să penetreze solul. Pentru a face o nivelare și mai uniformă, și mai precisă, compania a adăugat modelului existent un rând de gheare. Din experiență, s-a observat: cu cât sunt mai multe rânduri de gheare, cu atât solul va rămâne mai nivelat, mai bine prelucrat.”

Crearea unui utilaj perfect pentru terenurile din România

Compania germană Horsch este cunoscută drept o companie inovatoare, care investește în permanență în îmbunătățirea produselor pe care le produce. Aceste procese au loc, în principal, în urma a nenumărate probe, teste și, poate cel mai important, a feedback-ului primit din partea celor care lucrează cu utilajele. Acest lucru s-a întâmplat și în cazul cultivatorului Horsch Tiger, care urma să devină cea mai bună variantă a sa, perfect adaptată pentru terenurile din România. „O caracteristică a terenurilor din țările central și est-europene este cantitatea crescută de resturi vegetale – fiind vorba de țări axate pe culturile de plante prășitoare, precum floarea-soarelui și porumb. Horsch Tiger AS, echipat doar cu patru rânduri de gheare, deși era un cultivator potrivit pentru terenurile grele, nu era tocmai în elementul său. Astfel, Horsch a înlocuit două rânduri de gheare cu două rânduri de discuri grele, de diametru mare, cu care se putea lucra după cultura de porumb sau floarea-soarelui. Așa s-a născut Horsch Tiger MT. Practic, am putea spune că atât Horsch Tiger AS, cât și MT au fost construite în urma cerințelor clienților”, arată Constantin Curcă.

Utilajul a avut un mare succes pe toată piața din Europa Centrală și de Est  – Ungaria, România, Bulgaria, Ucraina, Rusia.

Dar pentru că este întotdeauna loc de mai bine, de câțiva ani, Horsch Tiger a trecut din nou printr-o metamorfoză importantă. Ultimele modificări ce i-au fost aduse utilajului au fost influențate de micșorarea ferestrelor de lucru și de faptul că există situații în care este nevoie de altfel de tăvălugi. Astfel că, astăzi, Tiger MT poate fi echipat, în afară de tăvălugul clasic, de cauciucuri, cu tăvălugii SteelDisc, SteelFlex, Dublu RollPack etc. Sunt disponibile o multitudine de opțiuni, existând inclusiv posibilitatea de montare a unui bazin, ce permite încorporarea de îngrășăminte minerale la prelucrarea solului. „Horsch Tiger a devenit, în timp, foarte adaptabil și sunt foarte puține ferme în care să nu-și găsească un loc. A ajuns să fie aproape indispensabil în cultura rapiței, iar succesul unei culturi îi este de multe ori atribuit. Din păcate, anul acesta am reușit să îi vedem utilitatea într-un fel în care nu ne-am fi dorit, într-o situație destul de nefirească. În nord-estul și în sudul României, Tiger a fost folosit pentru distrugerea culturilor care nu au apucat să ajungă la maturitate, din cauza secetei. Ca o concluzie, aș spune că Tiger este un utilaj pe care poți să îl vinzi celui mai bun prieten, așa l-aș descrie eu”, a încheiat reprezentantul Horsch în România, Constantin Curcă.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - octombrie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Un pat germinativ optim oferă o apariție uniformă și un potențial mai bun de randament. Cei mai mulți fermieri înțeleg importanța menținerii unei semințe sănătoase. Dar ce este podeaua cu sămânță și cum puteți să optimizați calitatea agronomică a lucrărilor dumneavoastră pentru a atinge potențialul maxim de randament?

Marii agronomi apreciau că, pentru a asigura condiții corespunzătoare pentru germinarea semințelor, este necesar „pat tare și plapumă moale“. Dacă sămânța este casa pe care ai construit-o pentru a favoriza dezvoltarea timpurie a culturii, gândește-te la patul germinativ ca la temelia acesteia.

Podeaua sau patul germinativ este stratul îngust dintre solul lucrat și cel neprelucrat și marchează adâncimea în care este așezată sămânța. Găsirea podelei dumneavoastră de sămânță sau a patului germinativ este primul pas către optimizarea eficientă. Puteți efectua o trecere cu cultivatorul pentru a „mătura” stratul superior al solului, decopertând astfel podeaua seminței. Verificați dacă există o suprafață uniformă în adâncime între partea din față și cea din spate a cultivatorului.

Crearea unui strat de compactare necesită o trecere cu utilaje foarte grele. Atunci când sunt corect reglate și exploatate în condiții adecvate, respectiv sol nu prea moale, utilajele nu vor exercita suficientă presiune pentru a crea un strat de compactare. Evitați să lucrați în câmpuri prea umede pentru a avea un răsad de înaltă calitate, cu „podea” pentru semințe netedă și optimă.

Pe de altă parte, pregătirea necorespunzătoare a patului germinativ, prin lucrări adânci, cu denivelări și mari pierderi de apă, face ca sămânța să fie încorporată la adâncimi diferite, cu germinarea și răsărirea eșalonate, goluri în cultură, nerealizarea densității și plante debilitate, ușor concurate de buruieni și atacate de agenți fitopatogeni.

Pe lângă dezvoltarea coerentă și adecvată a rădăcinilor, o podea cu semințe, plată și fermă, asigură creșterea corectă a rădăcinilor, evitând astfel orice fel de întârzieri în dezvoltarea plantelor. O ieșire rapidă și uniformă dintr-o podea optimă a patului germinativ duce la rând după rând de plante fotocopiate în aceeași etapă de creștere.

BOGDAN CONSTANTIN, SPECIALIST PR & COMUNICARE TITAN MACHINERY ROMÂNIA

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - aprilie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html