Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță că a început plata despăgubirilor pentru culturile agricole înființate în toamna anului 2021 afectate de secetă.

Primele sume vor ajunge în conturile fermierilor în următoarele zile, pe măsură ce fiecare DAJ va face viramentele spre beneficiari.

Potrivit MADR, au fost alimentate conturile Direcțiilor Agricole din județele Arad, Buzău, Călărași, Cluj, Dolj, Maramureș, Neamț, Sălaj, Suceava, cu suma de 50.450.184 lei. Plățile vor continua și către celelalte Direcții Agricole Județene, pe măsură ce este finalizată documentația necesară pentru depunerea deconturilor la MADR.

„Până la finalul anului vor fi plătite toate sumele cuvenite”, a declarat ministrul Petre Daea.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

„Zilele acestea, noi, organizațiile profesionale din agricultură, am fost ținta unor atacuri lansate inclusiv de Petre Daea. Declarațiile ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) sunt de notorietate și au fost preluate de majoritatea mass-mediei. De asemenea, ne-au afectat zvonurile lansate pe holurile Ministerului Agriculturii privind o așa numită renunțare din partea asociațiilor de fermieri vizavi de modificarea modului de calcul a despăgubirilor, în schimbul premizei mai mult sau mai puțin oficiale că se vor acorda despăguri și pentru culturile de primăvară. Alianța pentru Agricultură și Cooperare respinge public aceste afirmații. Rolul organizațiilor profesionale este tocmai acela de a depune toate eforturile pentru ca interesele membrilor să fie transmise autorităților și publicului larg. Fermierii membri sunt cei care ne-au mandatat în acest sens. Avem, așadar, și căderea morală şi pe cea profesională pentru a comunica public că nu vom renunța la solicitarea de corectare a modalității de calcul prin actul normativ”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Alianța cere angajaților Ministerului Agriculturii și ai Direcțiilor Agricole Județene să facă tot ceea ce trebuie pentru ca fermierii să primească despăgubiri corect calculate. „În cazul în care MADR nu își asumă corectarea formulei de calcul, ne vedem nevoiți să solicităm demisia ministrului Petre Daea. Domnului ministru îi place să se prezinte ca fiind deosebit de atașat de fermierii și producătorii agricoli români. De aceea credem că intenția nu a fost de a-i nedreptăți, ci de a asigura resursele necesare pentru ca nimeni să nu fie exclus. Motiv pentru care vă reamintim că modalitatea de calcul corectă este cea propusă de noi, fiind aplicată și în trecut, cu ocazia despăgubirilor din 2020, 2015, 2007”, precizează reprezentanții fermierilor.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare face apel la toți membrii săi, la toții fermierii, să depună în termen cererile pentru acordarea despăgubirilor pentru culturile înființate în toamna anului 2021. Termenul limită este 9 decembrie 2022. „Cererile se completează de către fermier, direcțiile agricole județene fiind obligate să primească cererile așa cum sunt completate. În caz contrar, fermierii pot acționa în justiție pentru ca drepturile lor să fie respectate, iar despăgubirile să le fie acordate”, punctează Alianța.

Luni, 5 decembrie 2022, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a postat în dezbatere publică un proiect de Ordonanță de urgență care modifică OUG 157 din 2022, publicată în MO al României, Partea I, nr. 1.111 din 17 noiembrie 2022, prin care a fost instituită o schemă de ajutor de stat sub forma de grant, în valoare totală de 365.638.260 lei, destinată producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2021 și au fost afectate de seceta pedologică în cursul anului 2022.

Având în vedere că ajutoarele de stat se aprobă de către Comisia Europeană, MADR a notificat CE cu privire la acordarea acestei forme de sprijin, instituită prin OUG 157/2022. În procesul de evaluare a ajutorului de stat, Comisia Europeană a consemnat faptul că sunt necesare următoarele modificări:

• Reformularea, în tot cuprinsul textului actului normativ, a sintagmei care vizează gradele de afectare ale suprafețelor cultivate, cuprinse între 30% și 100%, pentru a se evita orice echivoc în interpretarea acestor valori;

• Completarea art. 3 cu definiția întreprinderilor aflate în dificultate;

• Completarea articolelor 6, 8, 10 și anexa 1;

• Completarea textului art.15 cu modalitățile prin care sunt respectate principiile stabilite la pct. 128-131 din Orientările UE în ceea ce priveşte transparenţa schemei.

În cazul producătorilor agricoli care sunt și deținători ai unui contract de asigurare pentru secetă și beneficiari ai măsurii 17.1 din PNDR 2014 -2020 pentru primă de asigurare la secetă, iar despăgubirea de la firmele de asigurare calculată per hectar însumată cu grantul per hectar acordat prin prezenta schemă conduc la o depășire a valorii de 80% din cheltuielile eligibile, aceștia restituie contravaloarea sumei care reprezintă depășirea în cauză cu plata dobânzii aferentă pieței.

De asemenea, în cazul producătorilor agricoli care sunt și beneficiari ai măsurii 17.1  din PNDR 2014 -2020 pentru primă de asigurare la secetă, care au încasat sume de la firmele de asigurare reprezentând despăgubiri pentru secetă calculate per hectar anterior datei de depunere la DAJ a cererilor de solicitare a grantului, aceștia sunt obligați să menționeze în cererile de plată, la secțiunea Declarații și angajamente, sumele primite de la societățile de asigurare, iar DAJ verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute, stabilesc, după caz, sumele cuvenite beneficiarilor, efectuează plățile către aceștia, sau sumele de restituit cu plata dobânzii aferentă pieței.

Prin aceste modificări impuse de Comisia Europeană, actul normativ respectă toate liniile directoare privind acordarea ajutoarelor de stat, precizează MADR.

Proiectul de act normativ supus dezbaterii publice poate fi consultat aici: https://madr.ro/proiecte-de-acte-normative/download/5567_df57e908331b7aecb25c9545775be601.html

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță că la nivelul fiecărui județ s-a instituit procedura care stabilește modalitățile de constatare și înregistrare a pagubelor provocate de seceta pedologică, în baza prevederilor HG 557/august 2016 și ale Ordinului comun al ministrului Afacerilor Interne și al ministrului Agriculturii pentru completarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice.

Comisiile de constatare a suprafețelor calamitate și a gradului de afectare a culturilor, din care fac parte reprezentanți ai administrației publice locale, un reprezentat al APIA și un reprezentant al Direcției Agricole județene, evaluează la fața locului pagubele produse pentru fiecare cultură, pe baza solicitărilor transmise autorităților locale de către cultivatorii/producătorii agricoli din zonele afectate.

„Termenul de depunere a documentațiilor prin care s-a constatat gradul de afectare a culturilor de factorul de risc - secetă pedologică - este 30 august pentru culturile de toamnă (grâu și triticale), respectiv 15 decembrie pentru culturile prășitoare (porumb și floarea-soarelui)”, transmite MADR.

În prezent sunt prelucrate datele la culturile unde recoltatul s-a încheiat. Astfel, potrivit documentelor și comunicărilor transmise de prefecturi, suprafața afectată de seceta pedologică la culturile la care s-a încheiat recoltatul, respectiv grâu, este de aproximativ 16.000 hectare, cultivate în județele Brăila, Galați, Ialomița și Teleorman.

Procesul de constatare este în plină desfășurare și la culturile prășitoare (porumb și floarea-soarelui), comisiile fiind în teren pentru a evalua și înregistra pagubele produse, urmând că acestea să fie comunicate periodic.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Pentru a veni în sprijinul fermierilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță că actele normative care reglementează susținerea de legume în spații protejate și susținerea producției de usturoi sunt completate cu dispoziții care să reducă eforturile fermierilor de procurare a documentelor necesare pentru obținerea ajutorului de minimis.

Pentru Ciclul I de producție, cultivatorii de tomate pot depune la Direcțiile Agricole Județene (DAJ) cereri pentru obținerea ajutorului de minimis, până la data de 1 martie 2022. Pentru fermierii care din varii motive nu au reușit să obțină și să depună certificatul de atestare fiscală și cazierul fiscal, Direcțiile Agricole Județene vor proceda la completarea dosarelor și vor solicita de la autoritățile publice emitente documentele menționate.

De asemenea, DAJ pot solicita și alte documente eliberate de autoritățile statului necesare completării documentației depuse de fermieri pentru acordarea ajutorului de minimis.

„Structurile județene vor prelua partea birocratică din întregul proces de implementare al accesării programelor de sprijin destinate legumicultorilor”, a punctat ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu.

Reamintim că, prin Hotărârea Guvernului nr.148/2022 a fost aprobat programul de susținere a producției de legume în spații protejate pentru anul 2022, iar prin Hotărârea Guvernului nr.147/2022 a fost aprobată schema de ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a producţiei de usturoi.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

La finalul anului trecut, pe 30 decembrie 2021, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat, pe pagina sa de internet, în dezbatere publică, proiectul de hotărâre pentru aprobarea programului de susținere a producției de legume în spații protejate pentru anul 2022. (am publicat aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/5215-4-000-euro-cultura-pentru-producatorii-de-legume-in-spatii-protejate.html) Legumicultorii au transmis către MADR observații și propuneri.

Potrivit producătorilor de legume, cantitatea de 5.600 kg/1.000 mp pentru cultura de tomate timpurii în spații protejate, precum și perioada maximă de recoltare - 10 iunie sunt imposibil de atins de către potențialii beneficiari ai ajutorului de minimis. „Conform tehnologiei de cultură a tomatelor în spații protejate regăsită și în Tratatul de Legumicultură cap. 13.1, tabelul 13.1.9, pag 638, epoca de plantare a tomatelor în solarii începe, pentru Ciclul 1, din martie până în aprilie (perioadă în care, conform proiectului de act normativ aflat în dezbatere publică, beneficiarii sprijinului ar trebui să comercializeze), iar perioada de recoltare a tomatelor se face începând cu luna mai, pentru tomatele extratimpurii, iar pentru cele timpurii începând cu luna iunie și până în luna august. Deci, recoltarea se poate face conform tehnologiei de cultură după minimum 60-75 de zile de la plantare”, arată Ion Păunel, președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli (SPA) Olt.

De asemenea, pentru buna desfășurare a programului și pentru ca acesta să fie accesat de către un număr cât mai mare de fermieri, legumicultorii propun ca pentru Ciclul 1 producția de tomate destinată comercializării să fie de 3.000 kg/1.000 mp și perioada de valorificare să fie prelungită până la data de 15 iulie, dată de la care începe recoltarea tomatelor cultivate în câmp deschis. „Fermierii  trebuie să fie stimulați pentru a aplica corect tehnologia de cultură a tomatelor și nu trebuie să fie constrânși să aplice diverse metode de maturare și coacere forțată a fructelor”, atrage atenția Ion Păunel, care adaugă că toate aceste argumente susțin o producție sănătoasă, gustoasă și de calitate superioară pentru hrana consumatorului român.

Referitor la bugetul total al programului, legumicultorii susțin că este necesară majorarea plafonului cu cel puțin 35 milioane euro. Totodată, solicită MADR garantarea sumei de 4.000 euro/beneficiar eligibil. „Am observat că bugetul alocat acestui sprijin este de numai 45 milioane euro. Având în vedere că un singur beneficiar poate primi 4.000 euro pe ambele cicluri de producție, la un calcul sumar putem observa că doar un număr de aproximativ 11.250 de cultivatori vor intra la plată. Din experiența anilor precedenți putem observa că numărul beneficiarilor ajutorului de minimis a crescut constant, doar în anul 2020 am avut peste 20.000 beneficiari, iar în anul 2021 au intrat la plată în jur de 15.000 de legumicultori. După aproximările noastre anul acesta vom avea înscriși în program un număr de 20.000-25.000 de solicitanți ai acestui ajutor de minimis”, explică președintele SPA Olt.

O altă propunere a legumicultorilor este introducerea în Ciclul 1 de producție și a următoarelor legume, pe lângă tomate: ardei gras, kapia, gogoșar și ardei iute - 1.600 kg/1.000 mp; castraveți – 3.000 kg/1.000 mp; vinete – 2.000 kg/1.000 mp; fasole urcătoare – 1.000 kg/1.000 mp. „Toate aceste legume trebuie să se regăsească și pentru Ciclul 2 de producție alături de ceapă verde, spanac, salată verde, pentru a nu crea supraproducție de tomate în piață și pentru a da posibilitatea fermierului să aleagă tipul de legume pe care îl cultivă și perioada optimă de cultivare, acesta având posibilitatea să opteze doar pentru Ciclul 1 sau Ciclul 2”, precizează Ion Păunel. Reprezentantul producătorilor reamintește că, ceapa verde și salata se comercializează la legătură/bucată și nu la kilogram, cum este specificat în proiect. „Evaluatorilor DAJ le va fi imposibil să determine cantitățile comercializate, dar și fermierilor le va fi imposibil să factureze sau să emită file din carnetul de comercializare.” Astfel, producătorii propun transformarea kilogramelor în bucăți/legături: ceapă verde – 4.000 legături a 3-5 fire/1.000 mp; salată – 3.000 buc/1.000 mp.

În proiectul de act normativ sunt prevăzute două vizite în teren, una pentru verificarea înființării culturii, iar alta cu 7 zile înainte de recoltare. „Propunem ca vizita să fie efectuată doar o singură dată, cu minimum 15 zile înainte de recoltare. Susținem acest lucru pentru a veni în sprijinul lucrătorilor direcțiilor agricole județene și având în vedere condițiile impuse de pandemia COVID-19. Alocarea de forță umană și financiară nu s-ar justifica, deoarece vizita experților înainte de recoltare justifică și înființarea culturii”, menționează președintele SPA Olt – Ion Păunel.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat pe pagina sa de internet un proiect de ordonanță cu privire la stabilirea unor măsuri aplicabile managementului produselor fertilizante, precum și pentru modificarea Legii nr. 232/2010 privind regimul de import al mostrelor de îngrășăminte și al îngrășămintelor. Actul normativ stabilește regimul juridic al produselor fertilizante, contravențiile și amenzile pentru comercializarea acestora fără respectarea regulilor.

Astfel, se dorește crearea cadrului instituțional de stabilire a normelor privind punerea la dispoziție pe piață sau introducerea pe piață a îngrășămintelor, transmite MADR.

Produsele fertilizante provenite din spațiul Uniunii Europene, puse la dispoziție pe piață sau introduse pe piață, trebuie să fie însoțite de documente care să ateste că sunt fabricate și autorizate în Uniunea Europeană, inclusiv existența marcajului ,,EC fertilizer”.

Operatorii economici care dețin autorizații RO-ÎNGRĂŞĂMÂNT, eliberate până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe, sunt obligați să solicite înlocuirea acesteia cu autorizația RO-fertilizant, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe.

Pentru produsele fertilizante cu un procent mai mare de 28% azot este obligatorie efectuarea testului de rezistență la detonare de către operatorul economic care solicită autorizarea, valabilitatea testului fiind de 6 luni, în condițiile respectării fișei tehnice de securitate a produsului fertilizant.

 Comercianții de produse fertilizante care sunt înregistrați, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, la Oficiul Național al Registrului Comerțului, au obligația să informeze în scris Direcția Agricolă Județeană (DAJ) pe raza teritorială a căreia își desfășoară activitatea, cu privire la comercializarea produselor fertilizante, în termen de cel mult 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe.

Comercianții de produse fertilizante care se înregistrează după data intrării în vigoare a ordonanței la Oficiul Național al Registrului Comerțului au obligația să informeze în scris DAJ pe raza teritorială a căreia își desfășoară activitatea cu privire la comercializarea produselor fertilizante, în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării la Oficiul Național al Registrului Comerțului.

Proiectul de ordonanță poate fi consultat aici: https://madr.ro/proiecte-de-acte-normative/download/5110_a8b7ed00bc34f46b5883ec91a96e7520.html

Foto: NHR Agropartners

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

De la un an la altul se produce tot mai puțină miere. Schimbările climatice, dar și prețul mic de pe piață îi determină pe apicultori să-și reducă numărul familiilor de albine sau chiar să-și lichideze stupina.

Cristian Ciocan, apicultor din județul Timiș, de la Giulvăz, se plânge că mierea se face tot mai greu, deși are 200 de familii de albine. „Circula la un moment dat o glumă pe net: «Un cumpărător întreabă un apicultor: ce an este această miere? Apicultorul răspunde: este un an de mijloc, adică e mai bun decât cel care va veni și mai slab decât cel care a trecut». Din păcate, cam așa ni se întâmplă de niște ani încoace. Se simte un pic de poluare care afectează direct producția de miere, ca și schimbările climatice de altfel. Culesurile sunt mult mai scurte, uneori chiar le pierdem, adică trebuie să fii foarte, foarte bine pregătit să prinzi câteva zile de cules și să poți să faci ceva miere. De exemplu, noi abia în această primăvară am resimțit seceta din toamna anului trecut, atunci când floarea de salcâm a secretat  mult mai puțin nectar”.

Anul apicol slab este confirmat și de doamna Ida Șuța, vicepreședintele Asociației Crescătorilor de Albine din județul Caraș-Severin, care consideră vital sprijinul statului pentru apicultori. „Știm foarte bine că un an secetos este urmat de unul în care producția de miere la salcâm sau tei nu prea este grozavă. În acest an, înghețul târziu ne-a dat foarte mare bătaie de cap, s-a prelungit perioada rece, culesul la rapiță a fost sărac și de scurtă durată și am mai recuperat câte ceva la floarea-soarelui. Cheltuielile apicultorilor pentru  întreținerea stupinelor sunt din ce în ce mai mari, tocmai de aceea, asociația noastră la nivel național – ACA – a solicitat Ministerului Agriculturii un ajutor de minimis, care ar însemna în jur de 23,7 lei pe familia de albine.”

Mierea românească n-are loc pe piața autohtonă

Din păcate, nici vânzările nu i-au ajutat anul acesta foarte mult pe apicultori. Aceeași poveste pare că se repetă an de an obsesiv, pe de-o parte prețurile la vânzările angro sunt foarte mici, iar pe de alta, pe piața românească intră miere de proastă calitate, însă la un preț mult mai mic decât cea autohtonă. Taxele de raft fac și ele aproape prohibitiv accesul mierii românești pe rafturile supermarketurilor, la care se adaugă în cele din urmă educația precară a românilor pentru consumul de miere. Toate acestea constituie piedici aproape de netrecut pentru apicultori. „Consumăm mai mult zahăr, motiv pentru care crește numărul bolnavilor de diabet, consumăm surogate de miere în loc să consumăm un produs de calitate. Din păcate mierea care se importă este de proastă calitate și de multe ori este pusă în vânzare ca o miere locală. O mică victorie am obținut în ceea ce privește etichetarea. Practic, pe etichetă este specificată țara din care provine mierea respectivă, nu doar produs UE sau nonUE. Ți se spune că mierea vine din Polonia, Ucraina sau Moldova, dar nu se specifică și cât este cantitatea de miere din Ucraina și cât e din România. În condițiile astea, în borcan poate fi 99% miere din Ucraina și doar 1% din România”, arată Petre Doda, președintele Asociației Crescătorilor de Albine (ACA) Timiș.

Daniel Chiș, apicultor orădean profesionist, ridică la rândul său îndreptățite semne de întrebare legate de raportul calitate/preț al mierii din marile magazine. „Cum se justifică la raft să ai un preț de 30-35 de lei pe kg, când anul acesta la angro s-a cumpărat mierea de salcâm cu peste 30 de lei kilogramul? Unde se regăsesc în preț transportul, distribuția, ambalajul și adaosul comercial? Ceva nu este în regulă. Din păcate, consumatorul o cumpără pentru că este mai ieftină. După părerea mea, nu există interes pentru rezolvarea acestei probleme. Marii comercianți sau distribuitori și-au asigurat legea în așa fel încât să fie acoperiți”, ne-a spus apicultorul din județul Bihor.

Cu toate că majoritatea apicultorilor sunt afiliați la asociații profesionale sau cooperative de profil, rafturile supermarketurilor sunt așezate mult prea sus pentru mierea românească, consideră Ida Șuța, vicepreședintele ACA Caraș-Severin. „Costurile de expunere în aceste magazine sunt foarte mari. Eu am avut câteva negocieri cu supermarketurile, însă nu am ajuns la nicio concluzie. O asociație sau o cooperativă ar putea asigura cantitatea necesară la vânzare, dar din păcate nu poate negocia la preț”.

O soluție de piață ar mai fi distribuirea mierii în școli, ceea ce ar însemna nu numai un produs alimentar sănătos pentru copii, ci și o educație în ceea ce privește consumul de miere și nu în cele din urmă o mână întinsă pentru apicultorii români. Din păcate, deși există o lege în acest sens, publicată în urmă cu mai bine de 15 ani, ea nu a fost aplicată niciodată. Petre Doda, președintele ACA Timiș, spune că stuparii timișeni pot asigura în orice moment calitatea și cantitatea de miere necesare pentru acest program. „Aplicarea legii este amânată a nu știu câta oară și fiecare guvern care vine spune «mâine, anul viitor sau peste doi ani», dar când ajungi la termen ți se spune că se aplică... data viitoare. Anul acesta, ACA Timiș a achiziționat o linie de îmbuteliat miere pentru a fi pregătiți tocmai pentru acest moment, când vom avea acces cu mierea în școli.”

Pentru ca tabloul să fie complet, la toate acestea se adaugă explozia prețurilor la combustibil și energie electrică, fapt care va duce inevitabil la o creștere a prețului la miere, ceea ce o va face și mai inaccesibilă pentru consumatorul român. Vremuri complicate...

Ajutor de minimis în valoare de 23,7 lei/familia de albine

În ședința de guvern din data de 17 noiembrie 2021 s-a aprobat Hotărârea privind schema „Ajutor de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2021 asupra sectorului apicol”.

Ajutorul de minimis de 23,7 lei/familia de albine se acordă apicultorilor pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2021 asupra sectorului apicol, astfel încât să se asigure continuarea ciclului de producţie. Potrivit actului normativ, fenomenele hidrometeorologice nefavorabile sunt secetă, grindină, ploi torenţiale și vânt puternic.

2.246.866 familii de albine intră la acordarea ajutorului de minimis, iar resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis sunt în sumă de 53.250.724 lei şi se asigură din bugetul aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2021. Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc beneficiarilor într-o singură tranşă, în anul 2021.

Perioada de depunere a cererilor şi documentelor însoţitoare este cuprinsă între a doua zi lucrătoare după intrarea în vigoare a prezentei hotărâri și 26 noiembrie 2021. Schema se derulează prin centrele județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, iar termenul de plată este 31 decembrie 2021.

Valoarea totală a ajutorului de minimis care se acordă unei întreprinderi/întreprinderi unice nu poate depăşi suma de 20.000 euro pe durata a 3 exerciţii financiare, în cursul exerciţiului financiar actual, respectiv anul depunerii cererii şi în cele două exerciţii financiare precedente.

În termen de două zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, direcțiile pentru agricultură județene, respectiv a municipiului București, transmit aparatului central al APIA, în format letric și electronic, lista beneficiarilor și sumele acordate acestora. În termen de două zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Agenția Națională pentru Zootehnie „Prof. Dr. G.K. Constantinescu” (ANZ) transmite aparatului central al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, în format letric și electronic, lista apicultorilor cu numărul de stupi și numărul de familii de albine înscrise în baza de date naţională apicolă la data de 1 martie 2021.

Condiții de eligibilitate pentru beneficiari

• Să aibă familii de albine înscrise în baza de date naţională apicolă la data de 1 martie 2021, conform Sistemului unitar de identificare a stupinelor şi stupilor, gestionat de ANZ;

• Să aibă stupine înregistrate/autorizate la direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, la data depunerii cererii;

• Să fie înregistrați în registrul unic de identificare, denumit în continuare RUI și să dețină cod unic de înregistrare atribuit de către APIA. Solicitanții care nu dețin cod unic de înregistrare în RUI, înainte de solicitarea ajutorului de minimis au obligația obținerii acestuia de la centrele județene ale APIA, prin completarea și depunerea formularului prevăzut în anexa nr.1 la Ordinul ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.22/2011 privind reorganizarea Registrului fermelor, care devine Registrul unic de identificare, în vederea accesării măsurilor reglementate de politica agricolă comună.

Documente care trebuie să însoțească cererea

Apicultorii trebuie să completeze cererea de solicitare a ajutorului de minimis în funcție de numărul de familii de albine care se încadrează în sumele rămase şi potenţial a fi primite prin prezenta schemă, și o depun însoţită de următoarele documente:

• Copie a BI/CI al/a solicitantului persoană fizică sau, după caz, împuternicire/procură notarială şi o copie a BI/CI al/a reprezentantului legal;

• Copie a atestatului de producător în cazul beneficiarilor care dețin un astfel de act;

• Copie a certificatului de înregistrare la Registrul comerţului/Registrul naţional al asociaţiilor şi fundaţiilor sau a actului în baza căruia îşi desfăşoară activitatea, în cazul persoanelor juridice, precum şi copie a BI/CI al/a împuternicitului persoană fizică;

• Dovadă cont activ bancă/trezorerie;

• Copia documentului de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară a stupinei/stupinelor, eliberat de către direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, pe a cărei rază teritorială se desfăşoară permanent activitatea stupinei.

Cererea, însoţită de documentele de mai sus, poate fi transmisă la centrele județene APIA și respectiv al municipiului București şi prin mijloace electronice și/sau poștă/curierat. Documentele transmise prin mijloace electronice trebuie să fie semnate și datate, iar copiile trebuie să fie certificate „conform cu originalul” de către solicitant. În situaţia în care solicitantul deţine în exploataţie mai multe stupine care sunt situate în unități administrative teritoriale diferite, acesta va formula și depune o singură cerere la centrele județene APIA, respectiv al municipiului București unde are domiciliul/sediul social sau deține numărul cel mai mare de familii de albine.

Responsabilii desemnați cu primirea cererilor din cadrul centrelor județene APIA, respectiv al municipiului București, înainte de înregistrarea cererii, verifică existența tuturor documentelor obligatorii, efectuează verificarea datelor din cerere cu datele din documente și completează rubrica aferentă verificării documentelor. Lipsa unui document obligatoriu conduce la neînregistrarea cererii. După verificare, cererea se înregistrează în Registrul electronic de gestionare a cererilor de ajutor de minimis.

Reamintim că proiectul de hotărâre care a intrat miercuri, 17 noiembrie, la aprobare în ședința de guvern a fost publicat pentru dezbatere publică pe site-ul MADR în luna septembrie din 2021 (https://revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/5082-23-7-lei-familia-de-albine-ajutor-de-minimis-cu-termen-de-plata-31-decembrie-2021.html).

Articol scris de: MIHAI NISTOR & MIHAELA PREVENDA

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html 

Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan. Prevederile prezentului act normativ se aplică până la data de 31 ianuarie 2021.

Ministerul Agriculturii transmite că, la nivel național, în perioada 1 ianuarie - 13 octombrie 2020, au fost depuse 107.175 de cereri prin care se solicită afișarea ofertei de vânzare pentru terenurile agricole situate în extravilan, din care în perioada 1 aprilie – 13 octombrie 2020 au fost depuse 69.459 de cereri, iar în perioada 1 septembrie – 13 octombrie 2020 au fost depuse 21.993 de cereri, aflate în curs de soluționare, pentru care au fost emise actele necesare perfectării contractelor de vânzare.

Aceste din urmă cereri, înregistrate până la 13 octombrie 2020, se vor finaliza prin încheierea contractelor de vânzare conform procedurii simplificate prevăzute de prezenta ordonanță de urgență.

Conform actului normativ aprobat în ședința de guvern din 23 noiembrie 2020, cererile prin care se solicită afișarea ofertei de vânzare pentru terenurile agricole situate în extravilan, precum și cererile privind comunicarea de acceptare a ofertei depuse în termen de 30 de zile de la afișarea ofertei de către titularul dreptului de preemțiune, se soluționează cu respectarea dreptului de preemțiune al coproprietarilor, arendașilor, proprietarilor vecini, precum și al statului român, prin Agenția Domeniilor Statului, în această ordine, la preț și în condiții egale, atestată prin avizul final emis de MADR, pentru terenurile cu o suprafață mai mare de 30 de hectare, respectiv direcțiile pentru agricultură județene, pentru terenurile cu o suprafață de până la 30 de hectare, după caz.

În cazul în care titularii dreptului de preemțiune nu au manifestat, în termen de 30 de zile de la afișarea ofertei, intenția de cumpărare a terenurilor ce fac obiectul ofertei de vânzare, autoritatea publică locală din raza unității administrativ-teritoriale unde se află terenul emite adeverința de liberă vânzare.

Prevederile prezentei ordonanțe de urgență se aplică până la data de 31 ianuarie 2021.

Avizele finale sau adeverințele de liberă vânzare se emit în maximum 10 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și sunt valabile până la 31 ianuarie 2021.

„Subliniem că procedura prevăzută de prezenta ordonanță de urgență vizează soluționarea cererilor prin care a fost solicitată afișarea ofertei de vânzare pentru terenurile agricole situate în extravilan, înregistrate la autoritatea competentă în perioada 1 septembrie – 13 octombrie 2020, precum și a cererilor aferente privind comunicarea de acceptare a ofertei depuse în termen de 30 de zile de la afișarea ofertei de către titularul dreptului de preemțiune, însoțite de documente justificative, iar avizele și adeverințele emise până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență își păstrează valabilitatea”, se precizează în comunicatul de presă al Ministerului Agriculturii.

Ministerul Agriculturii informează beneficiarii Programului „Tomata” că încep plățile. Ministerul Finanțelor Publice a aprobat deschiderea creditelor bugetare, urmând ca astăzi, 25 august 2020, Ministerul Agriculturii să alimenteze conturile tuturor Direcțiilor pentru Agricultură Județene.

Bugetul ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate a fost repartizat către 17.386 de beneficiari eligibili, rezultând un cuantum per beneficiar de 2.270,62 euro, ceea ce reprezintă 10.784,54 lei.

Comparativ cu 2019, în acest an numărul beneficiarilor din ciclul I de producție a crescut cu circa 21%, respectiv de la 14.405 la 17.386.

Potrivit MADR, în cursul anului 2020, Ministerul Agriculturii a alocat Programului „Tomata” suma de 39.477 de mii de euro, cea mai mare sumă din ultimii patru ani aferentă ciclului I de producție al Programului.

Totodată, la solicitarea fermierilor, MADR a extins perioada de valorificare a tomatelor de la 15 iunie inclusiv, la 1 iulie inclusiv, fapt ce a contribuit la creșterea numărului de beneficiari eligibili, în anul 2020 înregistrându-se cel mai mare număr al acestora de la începutul implementării programului, respectiv anul 2017.