Pe 19 ianuarie 2023, la Sinaia, a avut loc evenimentul „Despre oameni și grădini. Grija stă în natura noastră!”, cu prilejul căruia compania Syngenta a lansat în România o nouă divizie - Syngenta Professional Solutions. Au participat peste 300 de reprezentanți ai fitofarmaciilor din toată țara, dar și fermieri, care au avut ocazia să discute subiecte de interes cu specialiștii Syngenta, să afle noutăți referitoare la legislația din domeniul protecției plantelor, precum și noutățile destinate cultivatorilor de tomate, ardei și pepeni. Cel mai periculos dăunător din cultura tomatelor, Tuta absoluta, a fost și el subiect în cadrul evenimentului Syngenta.
Syngenta Professional Solutions are un portofoliu complet de produse microambalate (1L) pentru culturi horticole și ornamentale, destinate micilor fermieri, precum și produse profesionale pentru igienă și sănătate publică. Noua divizie de microambalate se adresează fitofarmaciilor la nivel național, iar modelul de business include partenerii microambalatori: Agrii, Alcedo, Chemark, Ecoplant, Glissando, Net Agro.
„Începând cu anul 2023 avem un reprezentant dedicat fitofarmaciilor. De asemenea, vom avea o pagină web pentru Syngenta Professional Solutions și vom continua campaniile de marketing la nivelul fitofarmaciilor și utilizatorilor finali”, a precizat Andrei Măruțescu, director comunicare Syngenta.
Noua divizie Syngenta Professional Solutions, al cărei manager este Ionuț Nae, a fost înființată cu scopul creșterii productivității, fiind parte integrantă din businessul de Crop Protection.
„Oficial am lansat Syngenta Professional Solutions în România, divizie care are două segmente. Unul, destinat fermierilor mici cu produsele microambalate de protecția plantelor, iar cel de al doilea segment este reprezentat de produsele de igienă și sănătate publică, pentru combaterea gândacilor de bucătărie, furnicilor, muștelor, rozătoarelor. Produsele se distribuie prin fitofarmacii sau prin intermediul firmelor de deratizare, dacă ne referim la cel de-al doilea segment. Practic, fitofarmaciile sunt puntea noastră de legătură dintre cei care reambalează produsele și utilizatorul final, fermieri sau grădinari care au nevoie de produse de protecție a plantelor pentru culturile din fermă sau din grădină, respectiv legume, pomi, viță-de-vie, plante ornamentale”, a punctat Ionuț Nae.
Andreea Caimac, manager marketing culturi speciale Syngenta, a completat: „Multe dintre produsele noastre pot fi achiziționate și sub formă de microambalaje, adecvate pentru livezi, grădini de legume sau parcele de mici dimensiuni. Chiar și la locul de muncă avem nevoie de medii sigure, mai inspiratoare, care să stimuleze productivitatea, să fie durabile și să ne conecteze la natură. Lumea noastră în schimbare cere mai mult de la aceste spații și de la profesioniștii care le gestionează. Syngenta Professional Solutions lucrează pentru a face aceste medii mai inspiratoare și pentru a le menține curate de dăunători și boli, în mod durabil. Parteneriatul nostru, sădit cu încredere și profesionalism de-a lungul anilor, crește continuu și este plin de culoare”.
Regulile „jocului” în protecția plantelor
Mihaela Dogaru, director omologare Syngenta, a vorbit despre prevederile unui proiect de act normativ aflat în procedură de aprobare interministerială (Ordonanța nr. 4/1995, aflată în proces de revizuire), în cadrul prezentării cu tema „Syngenta Professional Solutions. Despre regulile „jocului”.
Astfel, produsele destinate doar utilizatorilor profesionişti, cele din clasa de toxicitate 1, 2 şi 3, şi pictograma GHS06 (fost T si T+), necesită autorizare specială de comercializare şi utilizare; nu pot fi vândute în fitofarmacii și nu pot fi reambalate decât pentru export.
Reambalarea produselor este reglementată și se poate face doar de către operatorii economici autorizaţi pentru activitatea de reambalare; în ambalajele aprobate în România și cu acordul deţinătorului omologării.
„Fitofarmacia trebuie să dețină un registru de evidență a produselor de protecție a plantelor, în format electronic, pentru o perioadă de cel puțin 5 ani, care se verifică de către Autoritate. Totodată, în fitofarmacii se pot comercializa produse auxiliare utilizate în agricultură, horticultură, amenajare spații verzi, nutriția plantelor, semințe, echipamente pentru efectuarea tratamentelor fitosanitare, capcane cu feromoni și biocide cu respectarea legislației specifice privind comercializarea acestora. Produsele se comercializează pe teritoriul României numai în ambalaje aprobate de Comisia Națională de Omologare a Produselor de Protecție a Plantelor, sigilate şi etichetate, conform certificatului de omologare. Este interzisă desigilarea ambalajului și comercializarea produselor de protecție a plantelor în alte ambalaje decât cele originale. Nerespectarea acestei prevederi constitutie contravenţie și se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei. Constituie infracţiune şi se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi, fapta de a produce și a pune în circulație produse de protecție a plantelor ilicite. Prin punerea în circulație a produselor de protecție a plantelor ilicite se înțelege oferirea, comercializarea ori deținerea acestor produse în scopul plasării pe piață către publicul larg. Ce înseamnă produs ilicit? Orice produs contrafăcut, neomologat, plasat pe piață în mod fraudulos, fabricat sau reambalat fără consimțământul deținătorului omologării sau care nu conține substanțele active declarate pe etichetă”, a explicat Mihaela Dogaru.
Tuta absoluta, cel mai temut dăunător
Relativ nou în țara noastră, prezența fiindu-i observată începând cu anul 2009, de când s-a răspândit cu repeziciune în toate bazinele legumicole din țară, dăunătorul Tuta absoluta este cunoscut ca molia minieră a tomatelor sau simplu Tuta. Este un dăunător polifag, care preferă plantele de tomate, reproducându-se rapid, având până la 12 generații pe an.
Este o molie nocturnă, de aceea prezența adulților este mai greu de observat, adulții stând ascunși ziua printre frunzele plantelor gazdă și nu dăunează în mod direct culturii. Larvele sunt cele care determină pagubele în culturi.
Tuta absoluta produce daune în toate stadiile de dezvoltare și supraviețuiește peste iarnă în toate stadiile de dezvoltare. În ciuda mărimii reduse, această insectă reprezintă motivul pentru care multe culturi de tomate au fost devastate, cu pierderi de până la sută la sută.
Molia minieră a tomatelor provoacă daune pe fructe, frunze și tulpini. Ce trebuie să facă fermierii, care sunt măsurile pe care le-ar putea lua împortiva Tutei, ne-a spus Iulian Zafiu, director vânzări culturi horticole Syngenta. „Luăm măsuri agrotehnice, respectiv: plantăm răsaduri neinfectate; utilizăm o singură seră pentru o singură cultură; între defrișare și replantare trebuie să fie minimum două săptămâni. Apoi, aplicăm măsuri mecanice, precum: eliminarea buruienilor; îndepărtarea resturilor recoltei anterioare de seră; utilizăm plase pentru insecte 0,16 mm. În ceea ce privește măsurile de combatere, trebuie să combatem integrat dăunătorul prin: utilizarea capcanelor feromonale; integrarea confuzoarelor feromonale; aplicarea măsurilor de combatere biologică; tratarea cu insecticide din grupe chimice diferite.”
Noutăți pentru cultivatorii de tomate, ardei și pepeni
Cultura de tomate
Marifet F1 este un hibrid cu creștere semideterminată și fruct rotund ce are toleranță la virusul petelor de bronz, fiind alegerea perfectă pentru producătorii care cultivă tomate pe primul ciclu de cultură și se confruntă cu presiunea de virus.
Timpurietatea este bună, generând câștiguri ridicate legumicultorilor încă de la începutul sezonului de recoltare. Forma fructelor este rotundă, asemănătoare roșiilor de grădină. Marifet se diferențiază prin gustul său foarte bun și aspectul interior deosebit, fiind o tomată ce poate fi vandută cu toată încrederea la piață.
Dominet F1 este un hibrid de tomate cu creștere semideterminată, recomandat pentru plantările extratimpurii.
Planta este echilibrată vegetativ generativ, cu port deschis, fiind ușor de întreținut. Fructele sunt uniforme, de culoare roșu intens și cu un gust foarte bun. Leagă foarte bine de la prima până la ultima inflorescență. Se remarcă prin producții timpurii ridicate: 50% din producție se obține în primele 10 zile de la prima recoltare.
Paronema F1 - Tomate cu creștere nedeterminată recomandate pentru cultivare în spații protejate, pe toate ciclurile de producție. Se remarcă prin legare foarte bună, cu o medie de 5-6 fructe pe etaj, precum și printr-o fermitate bună a fructelor, cu o toleranță bună la transport. Culoarea este roșu intens, iar gustul este foarte bun. Fructele sunt uniforme, cu formă rotundă.
De asemenea, aceste tomate au o toleranță ridicată la crăpare și o vigoare bună a plantei.
Isiaki F1 este un hibrid de tomate nedeterminate, recomandate pentru toate ciclurile de cultură. Leagă foarte bine până la vârf, cu o medie de 7-8 fructe pe inflorescență. Culoarea este roșu aprins, foarte placută consumatorilor, iar gustul este foarte bun.
Greutatea medie este de 150 g – 170 g. Planta este echilibrată vegetativ - generativ, cu port deschis, fiind ușor de întreținut.
Cultura de ardei
Barlem F1 este un hibrid de ardei gras galben pretabil pentru cultivare atât în solar, cât și în câmp deschis. Tolerează bine diferențele de temperatură, având o legare continuă.
Fructele sunt de culoare galben deschis, având un aspect lucios și cerat. Coacerea este în roșu la maturitatea fiziologică.
Prezintă toleranță la virusul petelor de bronz.
Cultura de pepeni
Mirto F1 este un pepene verde de tip Crimson Sweet cu formă rotundă și culoare verde închis - tip Mirsini. Calitatea internă este foarte bună, cu miez crocant și dulce. Datorită perioadei scurte de vegetație, este pretabil pentru plantările extratimpurii.
Întrucât are o greutate medie de 7 – 8 kg, Mirto F1este opțiunea ideală pentru consumatori.
Donelo F1 este un hibrid timpuriu de pepene galben de tip ananas cu miez portocaliu. Are o vigoare medie și leagă foarte bine. Fructul este oval, iar gustul este dulce și aromat, cu un brix de peste 12. Se pretează foarte bine pentru cultura în câmp, dar și în sere și solarii.
Angajamente și obiective până în 2025
Compania Syngenta își propune accelerarea inovației pentru fermieri și natură, prin: investiții de două miliarde USD în inovații orientate spre o agricultură sustenabilă; aducerea pe piață a două tehnologii revoluționare sustenabile în fiecare an, precum și prin depunerea eforturilor pentru asigurarea unui nivel minim de reziduuri în producție și mediu.
Totodată, Syngenta își ia angajamentul de a depune eforturi pentru o agricultură neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon. Cum? Prin „măsurarea și facilitarea păstrării în sol a carbonului asociat activităților agricole; îmbunătățirea biodiversității și a sănătații solului pe trei millioane de hectare în fiecare an și prin reducerea cu 50% a intensității de carbon în operațiunile noastre până în 2030”, spun specialiștii companiei.
Un obiectiv îl reprezintă și ajutorarea oamenilor pentru a rămâne în siguranță și sănătoși: „Obiectiv zero incidente în cadrul operațiunilor noastre; instruirea a opt milioane de operatori în fiecare an în legătură cu utilizarea în siguranță a produselor; asigurarea locurilor de muncă echitabile în cadrul lanțului nostru de aprovizionare”.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
2022 a fost un an extrem de dificil pentru porumb, cultură care a suferit din cauza stresului termic și hidric din perioada de polenizare și apoi de maturare. Regimul termic și hidric înregistrat în lunile iulie și august 2022 a influențat negativ dezvoltarea porumbului. În consecință, după cum știți, producțiile de porumb din anul 2022 au fost foarte scăzute. Din păcate, producțiile mici obținute s-au dovedit a fi și contaminate cu fungi micotoxigeni.
La Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin, producțiile de porumb au fost cuprinse între 300 și 4.000 kg/ha. Producțiile mai mari s-au obținut pe terenurile unde sunt perdele forestiere.
Încă din vară (luna august 2022) atrăgeam atenția asupra infecției cu Aspergillus flavus și/sau A. parasiticus la știuleții de porumb. Probabil că mulți fermieri au trecut cu vederea cele spuse de mine. Acești fungi produc un mucegai de culoare galben - verzuie pe știuleți, care poate fi ușor observat la vârful știuleților dacă pănușile se dau la o parte.
În câmpul experimental cu porumb de la SCDA Lovrin am monitorizat anul trecut opt hibrizi de porumb prin prisma comportării la atacul unor patogeni și dăunători specifici. În mod special am urmărit atacul fungilor micotoxigeni (Fusarium verticillioides, F. graminearum, Aspergillus flavus) și al dăunătorilor implicați în epidemiologia acestora (Helicoverpa armigera și Ostrinia nubilalis). Omida fructificațiilor și sfredelitorul tulpinilor au fost monitorizați cu ajutorul capcanelor feromonale pentru a stabili perioadele optime de tratament a acestora. Monitorizarea s-a realizat în parteneriat cu compania FMC Agro România, iar avertizările au fost transmise fermierilor prin intermediul aplicației ArcFarm Intelligence.
Evaluarea atacului fungilor micotoxigeni a scos în evidență nivelul ridicat al infecției la știuleți. În cazul fungului Aspergillus flavus, incidența atacului la cei opt hibrizi analizați s-a situat în intervalul 37 - 72%, iar severitatea între 15 - 40%. Comparativ cu anul 2021, și inicidența și severitatea au fost mai ridicate în anul 2022. Fuzarioza la știuleți produsă de Fusarium verticillioides și/sau F. graminearum a fost prezentă cu o incidență de atac cuprinsă între 13 - 52% și severitate între 10 - 25%. Dacă în alți ani, frecvența știuleților atacați de Fusarium era mai ridicată decât cei infectați cu Aspergillus flavus, în anul 2022 situația s-a inversat. Datele prezentate în acest material sunt sintetice deoarece ele vor urma să fie publicate într-un articol științific. Când lucrarea va apărea, o voi pune la dispoziția dumneavoastră ca să vedeți și care au fost hibrizii analizați.
Atacul celor doi dăunători menționați mai sus a fost agresiv în anul 2022. Frecvența știuleților atacați de Helicoverpa armigera s-a situat în intervalul 56 - 100%. Densitatea larvelor pe știuleți a fost cuprinsă frecvent între 0 - 3 larve, sporadic câte 4 - 6 larve pe un știulete. Frecvența plantelor atacate de Ostrinia nubilalis a trecut de 50% în cazul unor hibrizi. Densitatea larvelor pe plantă a fost cuprinsă între 0 - 7 la prima generație și 4 - 11 la generația a doua. Pe știuleți, frecvent au fost observate câte 1 - 3 larve.
Lotul experimental a fost recoltat la sfârșitul lunii octombrie și imediat au fost trimise către laborator probe pentru determinarea micotoxinelor prezente în cariopsele de porumb. Datorită prezenței fungilor micotoxigeni pe știuleți cu frecvențe și intensități de atac ridicate, am cerut determinarea următoarelor micotoxine: aflatoxine totale (B1, B2, G1, G2), fumonisine (B1, B2) și DON (deoxynivalenol). Aflatoxinele sunt produse de fungul Aspergillus flavus și/sau A. parasiticus, fumonisinele de Fusarium verticillioides, F. proliferatum, F. subglutinans, iar deoxynivalenolul de Fusarium graminearum.
Larvă de Helicoverpa armigera acoperită cu spori de Aspergillus flavus
Rezultatele venite de la laborator nu m-au surprins, ci au susținut datele din teren. Cele trei micotoxine au fost detectate în boabele de porumb la toți hibrizii analizați. Cantitățile de micotoxine au depășit limitele permise de legislația în vigoare în cazul aflatoxinelor. La fumonisine și deoxynivalenol cantitățile determinate au fost sub limita maximă admisă. Așadar, discutăm de un „cocktail” de micotoxine prezente în recolta de porumb din anul 2022.
Cantitățile de aflatoxine totale din probele de porumb s-au situat în intervalul 22 - 174 ppb, inregistrându-se depășiri ale limitelor maxime admise. În toate cerealele, limita maximă de aflatoxine totale permisă este de 4 ppb, iar pentru aflatoxina B1 de 2 ppb. În cazul porumbului care urmează a fi sortat sau supus altui tratament fizic înaintea consumului uman sau a utilizării ca ingredient în produse alimentare, limita de aflatoxine totale permise este de 10 ppb, iar pentru aflatoxina B1 de 5 ppb. Limita maximă de aflatoxine din lapte este de 0,05 ppb (după Regulation (EC) no. 1881/2006 (EC); Regulation (EU) No 165/2010 și Regulation (EU) No. 1058/2012). Dacă analizăm aceste cifre observăm că avem depășiri la aflatoxine de 5 și chiar 43 ori față de limitele permise. Am semnale de la fermieri din Timiș, dar și din alte zone din țară că aflatoxinele determinate la porumb au trecut chiar și de 400 ppb și chiar mai mult în unele situații.
De ce avem aflatoxine în recolta de porumb a anului 2022?
Prezența aflatoxinelor în recolta de porumb a anului 2022 poate fi din cauza modificărilor climatice, în special a temperaturilor ridicate și a perioadelor secetoase prelungite. De altfel, principalii factori care contribuie la contaminarea cu aflatoxine sunt seceta și stresul termic din perioada de maturare a porumbului. Iar vara anului 2022 a fost una secetoasă și cu temperaturi maxime foarte ridicate.
Miceliu de Aspergillus flavus pe rănile produse de larvele de Helicoverpa armigera
Condițiile climatice înregistrate la Lovrin în lunile iulie, august și septembrie 2022 au favorizat infecțiile cu Aspergillus flavus și Fusarium verticillioides (predominant față de F. graminearum). Cerințele celor doi patogeni față de condițiile climatice fiind similare, nivelurile maxime de aflatoxine pot fi corelate uneori cu niveluri ridicate de fumonisine, formându-se astfel un „cocktail” de toxine cancerigene în boabele de porumb (Marin et al., 2004; Thompson & Raizada, 2018). Pe lângă acești patogeni extrem de periculoși deoarece influențează calitatea producției de porumb, condițiile climatice au favorizat și dezvoltarea dăunătorilor Helicoverpa armigera și Ostrinia nubilalis. În cazul dăunătorului Helicoverpa armigera, temperaturile ridicate au favorizat dezvoltarea a trei generații și suspectăm și a patra, conform curbelor maxime de zbor înregistrate la capcanele feromonale (analizăm încă datele primare și sumele de temperaturi calculate).
La Lovrin, luna iulie a fost extrem de călduroasă. Temperaturile medii înregistrate au fost cuprinse între 18 și 29,9oC, iar cele maxime între 26,4 și 41,10C (la 23 iulie). Abaterea înregistrată față de media multianuală a lunii (22,20C) a fost de 2,80C (media lunară înregistrată a fost de 250C). După cum observați, abaterea a fost pozitivă. Temperaturile minime înregistrate au fost cuprinse între 11,1 și 22,70C. Umiditatea relativă medie a aerului a fost cuprinsă între 30 și 77%, iar cea maximă între 54 și 100%. În ceea ce privește regimul precipitațiilor, în această lună au căzut 39,2 mm la Lovrin, înregistrându-se un deficit de 16,6 mm față de media multianulă a lunii, care este de 55,8 mm.
Luna august 2022 a fost asemănătoare cu luna iulie din punct de vedere al regimului termic și hidric. Temperaturile medii s-au situat în intervalul 19,8 - 29,80C. Media lunară a fost de 24,50C. Temperaturile maxime înregistrate au fost cuprinse între 22,5 - 39,70C (la 19 august), iar minimele între 14,7 și 20,70C. Abaterea față de media multianuală (21,70C) a fost pozitivă și similară cu cea înregistrată în luna august (2,80C). Umiditatea relativă medie a aerului s-a situat în intervalul 40 - 98%, iar cea maximă a oscilat între 70 și 100%. Precipitațiile căzute au fost de 14,6 mm, cu 17,7 mm mai puțin față de media multianuală a lunii, care este de 32,3 mm.
La o simplă analiză, observăm că temperaturile au fost mai ridicate față de media multianuală a celor două luni cu aproximativ 30C (îngrijorător), iar regimul pluviometric a fost deficitar (la fel de îngrijorător). În opinia mea, condițiile climatice înregistrate la Lovrin au fost decisive în realizarea infecțiilor cu fungi micotoxigeni (știm că sunt iubitori de temperaturi ridicate și vreme secetoasă).
Climatul lunii septembrie 2022 a întreținut infecțiile dar și atacul de Helicoverpa armigera, care prin daunele produse la știuleți a favorizat răspândirea fungilor micotoxigeni. Temperaturile medii ale acestei luni au fost cuprinse între 9,8 și 22,90C. Media lunară a fost de 16,50C, foarte apropiată de media multianuală care este de 16,80C. Temperaturile maxime s-au situat între 15,7 și 30,90C (la 8 septembrie), iar minimele între 4,8 și 18,90C. Precipitațiile înregistrate în această lună au fost de 124 mm, înregistrându-se excedent de 81,6 mm față de media multianuală a lunii care este de 42,4 mm.
Miceliu prăfos, galben - verzui specific fungului Aspergillus flavus
Pe lângă factorii climatici, contaminarea cu fungi micotoxigeni poate fi influențată și de: folosirea unor hibrizi productivi dar sensibili la patogenii micotoxigeni, tehnologiile agricole bazate pe lucrările minimale ale solului (deși benefice pe de o parte) și monocultură (fungii se dezvoltă pe resturile vegetale în descompunere ale vechii culturi), atacul dăunătorilor care se implică în epidemiologia fungilor micotoxigeni (Battilani et al., 2012; Lagogianni & Tsitsigiannis, 2018).
Ce se poate face pentru diminuarea contaminării cu aflatoxine a porumbului?
Destul de complicat de răspuns la această întrebare, deoarece factorii climatici sunt decisivi în realizarea infecțiilor. Totuși, în cadrul strategiilor de management, se recomandă îmbinarea armonioasă a măsurilor chimice (utilizarea unor fungicide) cu cele biologice (utilizarea unor antagoniști) și de prevenție (germoplasmă rezistentă la boli, rotație corectă etc). La baza tratamentelor ar trebui să stea modele de prognoză și avertizare a bolilor și dăunătorilor. Dacă s-ar întâmpla așa, cu siguranță contaminarea cu Aspergillus flavus ar fi mai scăzută, la fel și cantitatea de aflatoxine (Lagogianni & Tsitsigiannis, 2018).
Pungă de Ustilago maydis pe care s-a instalat Aspergillus flavus
Important de știut! Aflatoxinele constituie o amenințare la siguranța și securitatea alimentară. Datorită modificărilor climatice și a sistemelor agricole bazate pe monocultură există în prezent risc continuu de contaminare cu aflatoxine al cerealelor pe traseul „de la fermă la furculiță”. La nivel mondial se observă o creștere a cantității de micotoxine în produsele vegetale. Acest aspect poate avea implicații serioase în sănătatea oamenilor și animalelor (sunt cancerigene).
Bibliografie
Battilani P., V. Rossi, P. Giorni, A. Pietri, A. Gualla, H. J. Van der Fels-Klerx, C. J. H. Booij, A. Moretti, A. Logrieco, F. Miglietta, P. Toscano, M. Miraglia, B. De Santis and C. Brera, 2012. Modelling, predicting and mapping the emergence of aflatoxins in cereals in the EU due to climate change. EFSA Scientific Report, EFSA Supporting Publications.Commission, E., Commission Regulation (EC) No 1881/2006 of 19 December 2006 setting maximum levels for certain contaminants in foodstuffs (Text with EEA relevance) in 1881/2006, E. Commission, Editor., (2006).Commission, E., Commission Regulation (EU) No 165/2010 of 26 February 2010 amending Regulation (EC) No 1881/2006 setting maximum levels for certain contaminants in foodstuffs as regards aflatoxins in 1865/2010, E. Commission, Editor., (2010).Commission, E., Commission Regulation (EU) No 1058/2012 of 12 November 2012 amending Regulation (EC) No 1881/2006 as regards maximum levels for aflatoxins in dried figs, in 1058/2012, E. Commission, Editor., (2012).Uniunea Europeană Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 din 19 decembrie 2006 de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiţi contaminanţi din produsele alimentare, in Reg. CE. 1881/2006, C. Europena, Editor., © Uniunea Europeană, http://eur-lex.europa.eu/, 1998 - 2014: Bruxelles. (2006).Lagogianni S. C., Tsitsigiannis D. I., 2018. Effective chemical management for prevention of aflatoxins in maize, Phytopathologia Mediterranea (2018), 57, 1, 186−197.Marin, S., Magan, N., Ramos, A. J., Sanchis, V., 2004. Fumonisin - producing strains of Fusarium: A review of their ecophysiology. J. Food Prot. 2004, 67, 1792 – 1805.Thompson M. E. H., Raizada M. N., 2018. Fungal Pathogens of Maize Gaining Free Passage Along the Silk Road, Pathogens 2018, 7, 81; doi:10.3390/pathogens7040081.Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef Laborator Bioinginerii Vegetale SCDA Lovrin, șef lucrări Facultatea de Agricultură - USV „Regele Mihai I” Timișoara
Foto: Otilia Cotuna
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html