daunatori - REVISTA FERMIERULUI

Schimbările climatice și condițiile pedologice din ultimii ani aduc cu ele noi provocări pentru fermieri, în special atunci când discutăm de protecția culturilor de toamnă - grâu, orz, secară, rapiță și muștar. Din cauza acestor fenomene, în cele mai multe zone geografice ale țării, fermierii sunt nevoiți să semene culturile de toamnă în condiții de secetă la nivelul solului și atmosferei, datorate temperaturilor ridicate ale aerului. În aceste condiții pedoclimatice neprielnice, nu putem să avem o cultură bună și bine pregătită pentru a intra în perioada de iernare.

Din momentul răsăririi și până la intrarea în faza de iernare, plantele de cereale trec prin câteva procese fiziologice importante, care corespund cu perioada formării nodului de înfrățire, fenofaza de inițiere a fraților, formarea primordiilor și a numărului de boabe în spic, procese foarte importante pentru viitoarea recoltă. De aceea este recomandat ca atunci când pregătim tehnologia de înființare a culturii să utilizăm soiuri cât mai bine adaptate pentru zona noastră geografică, sisteme și produse adaptate pentru fertilizare, biostimulatori care să ajute plantele să treacă peste stresul fiziologic (consum mare de energie în formarea fraților și a noii recolte) și stresul produs de factorii abiotici și utilizarea produselor de protecție a plantelor, pentru a menține cultura sănătoasă de la răsărire până la recoltare.

Condițiile pedoclimatice, cumulate cu celelalte elemente ce țin de tehnologia specifică culturilor de cereale semănate toamna, influențează dezvoltarea plantelor de cultură, însă, schimbările climatice și toamnele lungi, cu temperaturi ridicate, favorizează dezvoltarea unor dăunători foarte importanți ai culturilor, care produc pagube directe și indirecte. Insectele dăunătoare, prin atacul lor în perioada de toamnă, afectează plantele de cultură cauzând diminuări foarte importante cantitativ precum și calitativ ale producției. În unele zone ale țării, atacurile puternice ale dăunătorilor, necontrolate în toamnă, cauzează pagube în ciclul doi de vegetație (după iernare) ducând la pierderi de recoltă de 50-60%, iar în cazuri extreme pot duce la compromiterea totală a recoltei. Aceleași situații, menționate la culturile de cereale, le întâlnim și la cultura de rapiță de toamnă.

Afidele sunt cunoscute ca fiind specii de insecte ce produc pagube însemnate atât cerealelor păioase, cât și rapiței. Afidele cerealelor, cunoscute sub denumirea populară de „păduchii cerealelor”, sunt insecte polifage ce trăiesc în colonii, aptere sau diptere cu aparat bucal care înțeapă și se hrănesc cu sucul celular.

Controlul prezenței afidelor în culturile de cereale păioase. Foto: iStock

Controlul prezenței afidelor în culturile de cereale păioase

Toamnele călduroase și lungi favorizează dezvoltarea coloniilor de afide, atacul precum și migrarea lor de la o cultură la alta. Speciile de afide întâlnite în culturile de cereale sunt: păduchele ovăzului (Sitobion avenae), păduchele verde al cerealelor (Schizaphis graminum), păduchele cenuşiu al gramineelor (Rhopalosiphum padi), păduchele verde al porumbului (Rhopalosiphum maydis) şi păduchele roz al gramineelor (Metopolophium dirhodum).

Pe lângă pagubele directe produse, prin migrare afidele produc pagube foarte mari prin infestarea culturilor cu viruși care produc virozele plantelor cum ar fi virusul piticirii grâului (WDV - wheat dwarf virus) sau virusul îngălbenirii și piticirii orzului (BYDV - barley yellow dwarf virus).

Virozele cerealelor păioase (piticirea galbenă a orzului). Foto: iStock

Virozele cerealelor păioase piticirea galbenă a orzului

Pentru controlul afidelor din culturile de cereale, ca tratament în toamnă, Summit Agro România vă oferă soluția salvatoare: DECA 2.5 EC - insecticid de contact din grupa piretroizilor de sinteză ce are 25g/L deltametrin substanță activă și acționează asupra insectelor dăunătoare prin contact și ingestie.

DECA 2.5 EC are efect de șoc, combate dăunătorii în stadiul de adult și larvă, acționând la nivelul sistemului nervos al insectei, producând paralizia acesteia. Indiviizii paralizați nu se mai pot hrăni, iar în acest fel plantele de cultură sunt protejate.

Tratamentele cu produsul DECA 2.5 EC se fac la avertizare sau la apariția dăunătorilor în cultură. Numărul de tratamente recomandat este de 1-2 pe sezon, având o protecție de 7-10 zile de la aplicarea tratamentului. Doza recomandată pentru controlul afidelor în toamnă este de 0,15 L/ha produs comercial.

Colonie de afide în cultura de rapiță. Foto: iStock

Colonie de afide în cultura de rapiță

Pentru controlul insectelor dăunătoare din cultura de rapiță - purici de pământ (Psylliodes chrysocephala), puricii cruciferelor (Phyllotreta nemorum) și afide (Aphis spp.), ca tratament în toamnă, vă recomandăm să utilizați produsul DECA 2.5 EC aplicat în doză de 0,15-0,25 L/ha.

Un alt dăunător deosebit de periculos în toamnă pentru plantele de rapiță este viespea rapiței (Athalia rosae), care în stadiul de larvă atacă frunzele tinerelor plante distrugând limbul foliar (partea mai moale a frunzei). Soluția propusă de Summit Agro România pentru combaterea acestui dăunător este MOSPILAN 20 SG - insecticid sistemic cu efect de lungă durată, ce combate un spectru larg de dăunători din culturile agricole.

Atacul larvelor de viespea rapiței. Foto: iStock

Atacul larvelor de viespea rapiței

MOSPILAN 20 SG este un insectcid sistemic dezvoltat și creat de specialiștii japonezi, în Țara Soarelui Răsare. Este omologat în România pentru culturile de rapiță, grâu, porumb, cartof, viță-de-vie, pomicultură și legumicultură, precum și trandafiri sau crizanteme și combate 19 specii de insecte dăunătoare culturilor agricole. Este condiționat sub formă de granule dispersabile în apă, de culoare albastră, omogene, fară tendință de sfărâmare și conține 200 g/kg acetamiprid - substanță activă aprobată pentru utilizare până în 2033 în Uniunea Europeană.

Acțiunea rapidă a substanței active (acetamiprid) asigură combaterea dăunătorilor în toate stadiile de dezvoltare ale acestora. Formularea SG (granule solubile în apă) favorizează o absorbție superioară în plantă, datorită stabilității granulelor și dizolvării ușoare, fapt ce conduce la o eficacitate rapidă și la o perioadă de protecție îndelungată.

Logo Mospilan MOV

Mospilan 20 SG este omologat la cultura de rapiță pentru combaterea viespei rapiței (Athalia rosae), și este recomandat a fi aplicat în tratament de toamnă în doză de 150g/ha.

Pentru mai multe detalii despre Mospilan 20 SG, Deca 2.5 EC, cât și despre întreg portofoliul de produse, apelați cu încredere la reprezentanții din teritoriu ai Summit Agro România sau vizitați site-ul: www.sumi-agro.ro.

 

Articol scris de: ing. MĂRGĂRINT NIȚĂ-DRAGOMIR, director tehnic Summit Agro România

RGB Sumi Agro horizontal imagotype CMYK positive HIGH

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Protecția plantelor

În această perioadă se înregistrează la capcanele aflate în testare (Csalomon tip pâlnie cu feromoni și momeli alimentare, cât și la cele automate cu spectru luminos - Smapplab, FarmB și CropVue cu feromoni) zbor maxim al dăunătorului Ostrinia nubilalis (sfredelitorul porumbului), generația a II-a.

Pragul de alertă a fost depășit în următoarele zone: Banat (număr mare de capturi la capcana automată cu lumină Smapplab), Crișana, Dobrogea, Moldova (câteva locații), Muntenia (populații slabe numeric). În Oltenia nu s-a înregistrat pragul de alertă pentru această generație (deocamdată). În Transilvania, în zonele monitorizate, aproape că nu există capturi. Sporadic la capcanele din această parte a țării sunt capturați câte unu sau doi fluturași. De regulă, în zonele nordice ale României dăunătorul poate avea o singură generație (din cauza condițiilor climatice mai răcoroase care nu permit dezvoltarea celei de-a doua generații a dăunătorului).

Femelă și mascul de Ostrinia nubilalis

Femelă și mascul de Ostrinia nubilalis

Rezultatele prezentate mai sus au fost obținute în cadrul programului de monitorizare la nivel național în parteneriat cu FMC Agro România. Acest program se derulează de patru ani în mai multe zone din țară cu ajutorul aplicației ArcTM Farm Intelligence, pe care fermierii o pot descărca gratuit, atât pe telefoanele cu sistem de operare Android, cât și pe cele cu sistem de operare IOS.

Reamintesc fermierilor că scopul acestui program de prognoză și avertizare este de a stabili momentele optime de combatere ale dăunătorului. Stabilirea momentelor optime de combatere este foarte importantă deoarece vă ajută să vă eficientizați tratamentele fitosanitare în culturile dumneavoastră. Astfel, cheltuielile cu tratamentele insecticide vor fi mai mici, iar mediul va fi mai protejat. În cadrul acestui proiect, eu, ca specialist, am sarcina să validez capturile de Ostrinia nubilalis ale capcanelor din următoarele regiuni ale României: Banat, Crișana, Oltenia, Moldova, Dobrogea, Muntenia, Transilvania. Scopul validării este de a exclude alte lepidoptere ce pot veni la capcane și pe care, de multe ori, operatorii care citesc capcanele le numără ca fiind ale speciei țintă (în cazul de față Ostrinia nubilalis). În astfel de situații rezultatele pot fi eronate. Deoarece feromonii pentru Ostrinia nubilalis nu sunt selectivi, la capcane vin și alte insecte. Cel mai adesea vin fluturi de Helicoverpa armigera, Autographa gamma, Spodoptera sp., Mythimna unipuncta, Agrotis sp. etc. Informarea de față se referă la zonele validate de mine.

 

Situația în Banat

 

Chiar dacă în multe zone din țară porumbul se usucă din cauza secetei, sfredelitorul tulpinilor (Ostrinia nubilalis) își continuă nestingherit dezvoltarea în culturile de porumb din Banat care nu sunt compromise, deoarece avem apă din belșug în acest an. Din luna ianuarie și până la 16 august 2023, în zona Lovrin au căzut aproximativ 400 mm precipitații din 540 mm cât este media multianuală. La Timișoara și zone limitrofe, precipitațiile au depășit 400 mm până acum. Media multianuală la Timișoara este de 600 mm/an. În consecință, dacă anul trecut porumbul a fost compromis în Banat, în acest an fermierii așteaptă producții mari. Vom vedea la recoltare dacă va fi așa.

Analiza capturilor de Ostrinia nubilalis de la capcanele testate la Lovrin și Timișoara arată că cea de-a doua generație a acestui dăunător este numeroasă comparativ cu prima generație. Ploile căzute nu au influențat negativ biologia dăunătorului cum s-a întâmplat în cazul omizii fructificațiilor (Helicoverpa armigera). Acest aspect se explică foarte simplu prin faptul că Ostrinia nubilalis se împupează în tulpinile de porumb atacate sau în rahisul paniculului (cel mai des), pe când Helicoverpa armigera se împupează în sol, iar umezeala mare poate omorî pupele.

Pupă de Ostrinia nubilalis

Pupă de Ostrinia nubilalis

La Lovrin, curba maximă de zbor a sfredelitorului porumbului a fost înregistrată la data de 7 august 2023, când la capcana automată cu spectru luminos au fost capturați 191 fluturi de Ostrinia nubilalis. La capcana automată Smapplab cu spectru luminos, primii fluturii din generația a II-a au fost înregistrați la data de 10 iulie 2023. De la acea dată, numărul de capturi a început să crească (de la 11, 45, 75....191 la 7 august). La data de 11 august 2023 au fost înregistrați 75 de fluturi la această capcană, ceea ce înseamnă că asistăm la scăderea curbei de zbor. În acest an, capcana automată Smapplab s-a dovedit mult mai eficientă comparativ cu alți ani, ea fiind continuu îmbunătățită de către producători (Smapplab Ungaria). Concluzia este că, această capcană ne-a ajutat foarte mult în realizarea curbei de zbor, mai ales că, la capcanele Csalomon cu feromoni (tip pâlnie), numărul de indivizi capturați a fost destul de scăzut în acest an.

Chiar dacă numărul de capturi a fost mai mic la capcanele Csalomon cu feromoni, curba maximă înregistrată la Lovrin a fost tot în data de 7 august 2023 (16 capturi de ON), urmată de scădere la data de 11 august, când s-au înregistrat 11 capturi de ON. La fel și la capcana automată FarmB (5 fluturi la 7 august și 2 la 11 august), iar la Delta doar 2 fluturi la aceeași dată. Capcanele automate FarmB (tip pâlnie) și CropVue (tip Delta) nu și-au dovedit eficiența în monitorizare, ci doar în identificarea speciei în cultură, neputând fi utilizate pentru lansarea alertelor pentru combaterea acestui dăunător. La capcanele Delta clasice cu feromoni și dispensere alimentare, rezultatele sunt oscilante, numărul de capturi e foarte mic. La aceste capcane, analizele mele pe trei ani arată diferențe de o săptămână și chiar două în ceea ce privește realizarea curbei de zbor, comparativ cu capcanele Csalomon. Ce înseamnă asta? Înseamnă că la aceste capcane, curba maximă se înregistrează cu una sau două săptămâni mai târziu, aspect care nu corespunde cu realitatea din câmpurile de porumb.

Larvă de Chrysopa carnea care dă târcoale pontei de Ostrinia nubilalis

Larvă de Chrysopa carnea care dă târcoale pontei de Ostrinia nubilalis

La Timișoara (Stațiunea Didactică a Universității de Științele Vieții ”Regele Mihai I”) au fost montate în acest an doar capcane Csalomon (tip pâlnie) cu feromoni produși în Ungaria, Bulgaria, Franța și Moldova. Feromonii din Franța și Moldova sunt în testare pentru a identifica și alte rase de Ostrinia nubilalis (rasele Z, E, ZE, EZ). Vă pot spune deocamdată că la rasa Z am avut câteva capturi pe teritoriul Stațiunii Didactice a Universității de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara (feromon Franța).

În consecință, analizând datele înregistrate apreciez că, maximul curbei de zbor în Banat a fost înregistrat la data de 7 august 2023 în zona Lovrin și 9 august la Timișoara. Prin comparație cu datele din alte locații monitorizate pot spune că maximul curbei de zbor s-a realizat în intervalul 4 august - 7 august predominant. Susțin acest aspect pentru că întotdeauna fac controale în câmp în momentul când la capcane înregistrăm maxim de zbor. Controalele efectuate de mine în culturile de soia și lucernă înflorite aflate în vecinătatea culturilor de porumb monitorizate sau nu în cadrul acestui proiect, arată că datele de la capcane sunt corecte. De ce spun asta? Pentru că am constatat zbor masiv de Ostrinia nubilalis la data de 3 august 2023 într-o solă de soia din vecinătatea unei culturi de porumb din zona Iecea Mare (Timiș). La Stațiunea Didactică a Universității de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara am observat zbor masiv de Ostrinia nubilalis în cultura de lucernă înflorită din vecinătatea culturii de porumb unde erau amplasate capcanele (în intervalul 7 - 9 august 2023). Iată că, reușim să surprindem cu ajutorul agriculturii de precizie momentele maxime de zbor care ne ajută foarte mult în combaterea acestui dăunător extrem de greu de ținut sub control.

Pontă de Ostrinia nubilalis

Pontă de Ostrinia nubilalis

Evident, funcție de zonele climatice monitorizate, intervalul menționat se poate extinde, dar cu siguranță nu va depăși mijlocul lunii august. La data de 16 august 2023, curba de zbor a dăunătorului este în scădere, iar în lanurile de porumb pot fi observați adulții de Ostrinia nubilalis (masculi și femele), ponte și larve eclozate. Primele ponte observate de mine au fost la data de 3 august 2023, iar femelele verificate la lupa binocular în data de 11 august era pline de ouă.

Controalele fitosanitare efectuate în culturi de porumb din județul Timiș arată prezența pupelor, adulților, pontelor și a primelor larve din generația a doua de Ostrinia nubilalis. De regulă, conform studiilor de specialitate, primele larve din generația a doua apar atunci când suma de temperaturi se apropie de 14000 C (Hugger, 1998). La data de 16 august 2022, la Lovrin, suma de temperaturi calculată pentru Ostrinia nubilalis a fost de 13740 C (bazată pe pragul biologic de 90 C). Anul trecut, la aceeași dată, suma era de 13880 C, mai ridicată puțin (a fost mult mai cald în perioada de primăvară și vară). Faptul că în acest an suma de grade este puțin mai scăzută se datorează condițiilor climatice mai răcoroase din timpul primăverii (diferențele se observă că sunt nesemnificative).

În următoarea perioadă recomand fermierilor să treacă la verificarea culturilor de porumb din zonele amintite mai sus. Atrag atenția asupra zonei Banat unde populațiile sunt numeroase în acest an. Daunele produse de prima generație se văd acum foarte bine. Au apărut și primele micelii de Fusarium sp. și Penicillium sp. Nu am observat încă micelii de Aspergillus flavus, dar cu siguranță vor apărea în curând.

Larvă la Ostrinia nubilalis după eclozare

Larvă la Ostrinia nubilalis după eclozare

 

A doua generație de Ostrinia nubilalis, mult mai greu de gestionat

 

Cercetările din domeniu arată că, pentru generația a II-de Ostrinia nubilalis, momentul optim de combatere este foarte greu de stabilit.

Metoda cea mai bună este controlul culturilor de porumb pentru stabilirea numărului de ponte prezente pe plante. Această verificare trebuie să înceapă în momentul în care fluturașii de O. nubilalis sunt capturați cu ajutorul capcanelor feromonale. Hibrizii de porumb tardivi sunt predispuși la atac și preferați de cea de-a doua generație de Ostrinia nubilalis. Acele culturi care la sfârșitul lunii iulie - începutul lunii august sunt verzi, unde polenizarea este în toi sau unde mătasea este încă verde, sunt preferate de dăunător pentru depunerea pontelor.

În consecință, este momentul ca fermierii să înceapă controalele în vederea găsirii pontelor și stabilirii momentului de aplicare a tratamentului (dacă este cazul). Pontele trebuie căutate în zona frunzelor de deasupra știuletelui și dedesubt. Eu le-am găsit, în general, pe frunzele de deasupra știuletelui. Trebuie să știți că depunerea pontelor de către femelele generației a doua poate dura 3 - 4 săptămâni. Acest aspect face extrem de dificil de controlat această insectă din cauza mobilității și eșalonării stadiilor.

 

Recomandări de combatere

 

Având în vedere datele înregistrate până la data de 16 august 2023, se impune efectuarea unui control al solelor de porumb (mai ales hibrizii tardivi) și efectuarea unui tratament insecticid în următoarele 3-5 zile împotriva dăunătorului Ostrinia nubilalis (dacă infestarea din teren este gravă).

Momentul optim de combatere trebuie stabilit cu mare grijă în urma verificării pontelor. Dacă se impune un tratament, atunci el ar trebui efectuat atunci când marea majoritate a pontelor ar fi în pragul eclozării sau în stadiul de „cap negru” (destul de dificil de realizat observațiile deoarece necesită foarte mult timp). De aceea, combaterea celei de-a doua generații este foarte dificilă.

Mascul de Ostrinia nubilalis lângă știuletele de porumb

Mascul de Ostrinia nubilalis lângă știuletele de porumb

Aplicarea insecticidelor se recomandă înainte ca larvele să pătrundă în axila frunzelor, în pedunculul știuleților, sub pănuși și în tulpină. O a doua aplicare poate fi necesară după 7 - 10 zile de la prima (funcție de durata perioadei de depunere a ouălor). Cele mai mari densități de larve de O. nubilalis din generația a doua se înregistrează de regulă la porumbul semănat târziu. Sunt atractivi pentru femele, hibrizii care mai au mătasea verde decât cei care au mătasea brună.

După Hugger (1998), pagubele în producție apar de obicei atunci când la o sută de plante controlate se înregistrează 60 - 80 larve (considerat prag economic). În perioada de dezvoltare a știuleților, o larvă poate produce pierderi de aproximativ 2 - 3%, chiar 4% (Hugger, 1998). În caz de secetă prelungită, pierderile/plantă cauzate de o singură larvă pot ajunge chiar la 12% (Rice, 2017). În Banat, cercetările din ultimii ani arată că, densitatea larvelor/plantă a fost mai mare de 1.

Combaterea chimică se poate face cu insecticide pe bază de: clorantraniliprol (CORAGEN 20 SC), clorantraniliprol + lambda - cihalotrin, deltametrin, acetamiprid + lambda - cihalotrin (după Pesticide 2.23.6.1). Dintre produsele de protecția plantelor amintite și omologate în România, atragem atenția că nu toate sunt prietenoase cu entomofagii, au efect ovicid și larvicid foarte bun și pot fi aplicate chiar și la temperaturi mai ridicate (chiar și la 340 C). Produsele care conțin lambda-cihalotrin sau deltametrin au efect de contact și nu sunt prietenoase cu entomofauna utilă și nici foarte eficiente la temperaturi mai mari de 25-26 grade Celsius pentru că sunt volatile.

Prin comparație cu substanțele amintite mai sus, substanța activă clorantraniliprol (conținută de CORAGEN) este prietenoasă cu entomofauna utilă și eficientă la temperaturi ridicate de până la 33-34 grade Celsius. Pe de altă parte, insecticidul Ampligo (conține clorantraniliprol + lambda-cihalotrin) este eficient și la temperaturi mai ridicate, dar nu este prietenos cu entomofauna utilă datorită substanței active de contact. Respectați dozele și momentele optime de aplicare.

Controlul biologic se poate face utilizând produse biologice pe bază de Bacillus thuringiensis subs. Kurstaki, tulpina ABTS - 351, omologate în România. Este inofensiv pentru oameni, animale sălbatice și insecte utile.

367448376 6491981514171893 7170464515601262011 n

 

Articol scris de: DR. ING. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Protecția plantelor

Ca urmare a secetei și caniculei, dăunătorii din plantațiile pomicole sunt foarte agresivi, atrag atenția specialiștii. Totodată, apar mai multe generații ale dăunătorilor, respectiv omizi, păduchi de frunze, defoliatori, cicade etc, precum și agenți patogeni, respectiv rapăn, făinare, pătări ale frunzelor, dar și paraziți care afectează fructele, cum ar fi: Monilinia fructigena și botritis (putregaiul cenușiu).

roman1

Dr. ing. Marius Viorel Roman, proprietar Pepinierele Roman, producător autorizat de material săditor pomicol, recomandă pomicultorilor să ia toate măsurile care se impun, astfel încât pomii să fie tratați corespunzător ca să fie sănătoși și, de asemenea, pentru a evita răspândirea infecțiilor. „Degeaba tratez eu dacă la vecinul este invazie de boli și dăunători, pentru că într-un final se vor muta și la mine”, punctează dr. ing. Marius Viorel Roman.

Măsurile agrotehnice recomandate de proprietarul Pepinierelor Roman sunt:

  • Suprimarea lăstarilor infestați cu afide/omizi și arderea acestora;

  • Greblarea, strângerea și arderea frunzelor care au căzut din pom timpuriu și care reprezintă sursă de infecție atât pentru anul acesta, dar și pentru anul viitor;

  • Strângerea fructelor bolnave și îndepărtarea acestora din plantație/grădină, atât cele care sunt în pomi, dar și cele căzute pe jos.

roman2

În ceea ce privește tratamentele cu fungicide și insecticide, dr. ing. Marius Viorel Roman precizează: „În cazul pomilor la care există producția pe pom și urmează să fie recoltată în următoarele zece zile, se vor trata cu următoarele produse: Switch - 0,1% + Karate Zeon - 0,02%, cu precizarea că timp de șapte zile nu se vor recolta/consuma fructe din acești pomi. În cazul speciilor/soiurilor care au fost recoltate sau la care fructele nu se vor consuma în următoarele 14 zile, pomii se vor trata astfel: Luna Experience - 0,05% + Folpan - 0,15% + Afinto - 0,02%. Timpul de pauză până la recoltat este de minimum 14 zile”.

roman3

Foto: https://pepinierele-roman.ro/

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Horticultura

În această perioadă se înregistrează la capcanele cu feromoni și momeli alimentare, cât și la cele automate cu lumină, zbor maxim al dăunătorului Helicoverpa armigera (omida fructificațiilor) generația a II-a, în următoarele zone: Crișana, Oltenia, Dobrogea, Moldova și Muntenia. În Banat nu s-a înregistrat pragul de alertă pentru această generație.

În parteneriat cu FMC Agro România monitorizăm de patru ani zborul adulților de Helicoverpa armigera în mai multe zone din țară cu ajutorul aplicației ArcTM Farm Intelligence, pe care agricultorii o pot descărca în mod gratuit, atat pe telefoanele cu sistem de operare Android, cât și pe cele cu sistem de operare IOS. Scopul acestui program de prognoză și avertizare este de a stabili momentele optime de combatere ale dăunătorului. Stabilirea momentelor optime de combatere este foarte importantă deoarece vă ajută să vă eficientizați tratamentele fitosanitare în culturile dumneavoastră. Astfel, cheltuielile cu tratamentele insecticide vor fi mai mici, iar mediul va fi mai protejat. În cadrul acestui proiect, eu, ca specialist, am sarcina să validez capturile de dăunători ale capcanelor din următoarele regiuni ale României: Banat, Crișana, Oltenia, Moldova, Dobrogea, Muntenia, Transilvania.

365078988 6447095441993834 2940885446498372582 n

După cum deja cunoașteți, generația a II-a de Helicoverpa armigera poate produce daune considerabile la porumb. Putem vedea în câmp acum (mai ales în zonele unde pragul de alertă a fost atins), toate stadiile dăunătorului: adulți, ouă, larve și chiar pupe. Știuleții de porumb pot fi atacați în procent ridicat sau nu, în funcție de densitatea dăunătorului. La vârful știuleților, în zona mătăsii pot fi observate larve foarte tinere (vârsta I și II), dar și larve mai mature. Larvele din prima și a doua vârstă consumă mătasea. Larvele mai mature atacă știuleții în curs de dezvoltare iar boabele sunt consumate [Hosseininejad et al., 2015]. În zonele atacate se instalează de regulă fungii micotoxigeni din genul Fusarium (Fusarium verticillioides, F. graminearum) și Aspergillus (Aspergillus flavus, A. parasiticus). Fusarium verticillioides și Aspergillus flavus sunt fungi iubitori de temperaturi ridicate. Ei se dezvoltă foarte bine la temperaturi ridicate, comparativ cu alți patogeni care se opresc din evoluție.

 

Populații foarte scăzute în Banat

 

În ultimii doi ani de monitorizare a acestui dăunător în Banat, această generație s-a dovedit a fi foarte abundentă, numărul de capturi înregistrat la capcane fiind în unele zone de ordinul sutelor de indivizi. La fel s-a întâmplat și în alte zone din România. Anul 2023 se pare că nu este anul Helicoverpei armigera, în zona Banatului. Chiar dacă în mai multe zone din țară pragul de alertă a fost depășit, în Banat se constată că populațiile sunt mult mai reduse în acest an.

La Lovrin și la Timișoara, primii fluturi de Helicoverpa armigera au fost notați începând cu data de 10 iulie. La 24 iulie, cel mai mare număr de fluturi a fost de 15 la una din capcanele Csalomon cu feromon fabricat în Ungaria (maximul curbei de zbor al acestei generații la Lovrin). La celelalte tipuri de capcane testate numărul de capturi în acest moment este zero, comparativ cu anul trecut când sute de exemplare au fost înregistrate.

Dacă anul trecut, la data de 1 august 2022 la capcanele Csalomon din zona Lovrin s-a înregistrat un număr record de fluturi (991 în trei zile), la 1 august 2023, la același tip de capcane montate în zonele Timișoara și Lovrin, numărul de capturi a fost zero.

Controalele efectuate în câmp arată prezența larvelor de Helicoverpa armigera pe știuleții de porumb, iar la această dată putem observa larve de toate vârstele care se hrănesc cu mătase și cu boabele fragede. Comparativ cu anii precedenti, frecvența plantelor cu larve este mai scăzută în acest an în culturile din Banat (cel puțin la cele verificate de mine).

Adult de Helicoverpa armigera din generația a II-a la capcane

Adult de Helicoverpa armigera din generația a II a la capcane

Deși numărul capturilor a fost foarte mic la capcane, consider că la data de 24 iulie s-a înregistrat curba maximă de zbor la capcanele Csalomon tip pâlnie de la Lovrin. Suma temperaturilor zilnice înregistrată la Lovrin până la data de 1 august 2023 a fost de 983,30C, corelându-se cu prezența larvelor de Helicoverpa armigera (gen. II) în culturile de porumb din județul Timiș.

Recomand controale în culturile de porumb, floarea-soarelui, soia, tomate, ardei, vinete, sfeclă și cânepă, unde dăunătorul poate fi prezent în stadiu de larvă, chiar dacă la capcanele monitorizate capturile au fost extrem de reduse în acest an.

 

De ce generația a II-a de Helicoverpa armigera este atât de scăzută numeric în acest an în Banat?

 

Cu siguranță, natura este în echilibru și după trei ani cu populații numeroase a venit si perioada de regres. Condițiile climatice au un rol important în dezvoltarea omizii fructificațiilor, iar precipitațiile abundente din această primăvară și vară din Banat au influențat negativ biologia dăunătorului.

Din luna ianuarie și până la 31 iulie 2023, în zona Lovrin au căzut 352,2 mm precipitații din 540 mm cât este media multianuală. În anul 2022, în aceeași perioadă, cantitatea de precipitații înregistrată era de doar 181 mm. Din cei 352,2 mm căzuți în acest an, 215,2 mm au fost înregistrați în lunile mai, iunie și iulie, iar luna mai a fost cea mai bogată în precipitații, înregistrându-se mai mult de 100 mm.

Cercetările actuale arată că expunerea la precipitații ridicate a dăunătorului H. armigera duce la moartea acestuia. Cantitățile mari de precipitații duc la creșterea umidității relative a aerului, dar și a conținutului de apă din sol. În consecință, rata de apariție a adulților va fi una foarte scăzută, sub 10% (Ge et al., 2003). După Li et al. (2016), precipitațiile modifică și fecunditatea dăunătorilor. Alți autori arată că umiditatea relativă crescută din cauza precipitațiilor poate duce la comportamente anormale ale insectelor (Hetz & Bradley, 2005). Echilibrul apei din corpul insectelor poate fi afectat de umiditatea crescută din cauza precipitațiilor, cu efecte asupra dezvoltării și reproducerii acestora (Tauber et al., 1998).

Din punct de vedere al regimului termic, luna iulie 2023 a fost una extrem de călduroasă, cu temperaturi maxime care au depășit 300 C, iar temperatura maximă medie a lunii a fost de 32,60C. Pe decade, maxima medie a fost de: 31,40C - decada a I-a, 35,10C - decada a II -a, 31,40C - decada a III-a. Temperatura medie lunară a fost de 24,30C, cu 2,10C mai ridicată decât media multianuală a lunii iulie. Se poate spune, pe bună dreptate, „căldură mare, monșer”.

De altfel, în ultimii ani, creșterea temperaturilor medii cu un grad și chiar mai mult decât mediile multianuale au influențat pozitiv dezvoltarea dăunătorului Helicoverpa armigera (Balogh et al., 2005). Pe de altă parte, dacă temperaturile depășesc 370C timp de mai multe zile consecutiv, dezvoltarea acestuia este stânjenită, iar ouăle și larvele tinere pot muri din cauza uscăciunii și a temperaturilor ridicate.

Helicoverpa armigera, atac la mătase

Helicoverpa armigera atac la mătase

Analizând datele climatice înregistrate în zona Lovrin, apreciez că, dezvoltarea dăunătorului Helicoverpa armigera a fost afectată de precipitațiile masive căzute (averse, ploi torențiale) și de umiditatea crescută din sol, care cu siguranță a cauzat moartea pupelor.

 

Recomandări de combatere

 

Prin urmare, se impune efectuarea unui control al solelor de porumb și efectuarea unui tratament insecticid în urmatoarele 3-5 zile împotriva dăunătorului Helicoverpa armigera (acolo unde este cazul).

Nu uitați! Larvele tinere pot fi omorâte mult mai ușor comparativ cu cele mature care sunt mai rezistente la insecticide.

Larvele de Helicoverpa armigera trec prin șase stadii de dezvoltare. Cele din stadiile I și II se hrănesc cu frunze fragede și pagubele nu sunt vizibile, iar din stadiul III, larvele produc daune vizibile. Dimensiunea larvelor din stadiul III este cuprinsă între 8 - 13 mm, iar în acest stadiu pot fi ucise/combătute cu ușurință. Stadiile cele mai dăunătoare sunt V și VI, atunci când larvele sunt mari, agresive și rezistente la insecticide sau bioinsecticide.

Înainte de efectuarea tratamentului verificați culturile. Decizia de efectuare a tratamentelor trebuie luată în urma unui control fitosanitar. Dăunătorul poate fi combătut cu metode chimice, dar și biologice în cazul culturilor ecologice.

 

Controlul chimic

 

Utilizarea insecticidelor în gestionarea acestui dăunător este extrem de dificilă din cauză că larvele sunt ascunse în organele atacate. Există studii care arată că, deși au fost aplicate insecticide în sistem intensiv (tratamente la intervale scurte de timp), totuși larvele nu au putut fi suprimate [Reay-Jones et Reisig, 2014].

În general, Helicoverpa poate fi controlată/combătută cu aproape toate insecticidele. Totuși, s-a constat o rezistență a Helicoverpei armigera la insecticidele din grupa piretroizilor. După Yang et al. (2013), H. armigera a dezvoltat în timp rezistență la insecticidele cu spectru larg, în special la cele din grupa piretroizilor. Clasele mai noi de insecticide (spinosinele, diamidele) au asigurat un bun control al H. armigera [Perini et al., 2016; Durigan et al., 2017; Durigan, 2018].

Se recomandă alternarea insecticidelor din grupe chimice diferite pentru a încetini dezvoltarea rezistenței [Ahmad et al., 2019].

Combaterea chimică se poate face cu insecticide pe bază de: clorantraniliprol (CORAGEN 20 SC), clorantraniliprol + lambda - cihalotrin, deltametrin (după Pesticide 2.23.6.1). Aceste produse sunt prietenoase cu entomofagii, au efect ovicid și larvicid foarte bun și pot fi aplicate și la temperaturi mai ridicate (chiar și la 340 C). Produsele care conțin lambda-cihalotrin sau deltametrin au efect de contact și nu sunt prietenoase cu entomofauna utilă și nici foarte eficiente la temperaturi mai mari de 25-26 grade Celsius pentru că sunt volatile. Doar substanța activă clorantraniliprol (conținută de CORAGEN) este prietenoasă cu entomofauna utilă și eficientă la temperaturi ridicate de până la 33-34 grade Celsius. Insecticidul Ampligo conține clorantraniliprol + lambda-cihalotrin și este eficient și la temperaturi mai ridicate, dar nu este prietenos cu entomofauna utilă datorită substanței active de contact. Respectați dozele și momentele optime de aplicare.

 

Controlul biologic

 

În controlul biologic pot fi utilizate viespi parazite oofage din genul Trichogramma, dar și larve de Chrysopa carnea. Dintre entomopatogeni amintesc: virusul poliedrozei nucleare (NPV - nucleopoliedrovirus), fungii Beauveria bassiana, Metarhizium spp., Nomuraea spp., bacteria Bacillus thuringiensis (Bt).

Studiile efectuate arată că, fungul entomopatogen Nomuraea rileyi a dus la mortalitatea larvelor de Helicoverpa armigera în procente mari, cuprinse între 90 până la 100%. Beauveria bassiana a dus la reducerea cu 10% a daunelor. De asemenea, formulările de Bacillus thuringiensis (Bt) sunt utilizate cu succes în controlul Helicoverpei.

Tratamentele cu entomopatogeni și mai ales cele pe bază de Bacillus thuringiensis ar trebuie efectuate seara. Tratamentele efectuate seara s-au dovedit mai eficiente decât cele executate în alte momente din zi [Tang 2003, Nguyen et al., 2007; Luo et al., 2014].

362685585 6447099868660058 7212810507242975912 n

În mod natural, larvele pot fi infectate de entomopatogenii amintiți. Infecțiile cu NPV apar adesea în câmp, uneori la sfârșitul lunii august fiind observate larve moarte pe mătase sau știuleți. Larvele atacate de NPV au aspect de flașerii (au culoare neagră și se lichefiază înainte de dezintegrare). O altă boală este produsă de un ascovirus și este răspândită de viespile parazite.

Disponibile pentru controlul larvelor de Helicoverpa armigera sunt preparate pe bază de NPV și Bacillus thuringiensis. În România este omologat un produs pe bază de Bacillus thuringiensis subs. Kurstaki, tulpina ABTS - 351. Produsul comercial pe bază de NPV este selectiv, infectând doar larvele de Helicoverpa armigera și punctigera. Este inofensiv pentru oameni, animale sălbatice și insecte utile.

 

Când se fac tratamentele

 

Primul tratament se aplică la avertizare, când aceasta a fost lansată este timpul să efectuați un control în culturi. Verificați într-un lan mai mult de 100 de plante. Larvele de Helicoverpa armigera pot fi văzute la vârful știuleților, pe mătase și sub pănuși.

Decizia de a utiliza insecticide sau bioinsecticide pentru combaterea acestui dăunător trebuie luată doar după un control fitosanitar serios al culturilor, dar nu trebuie să întârzie mai mult de 2 - 3 zile de la momentul primirii avertizării.

Repetarea tratamentului se recomandă după 7 - 8 zile acolo unde densitatea dăunătorului este mare. Este bine ca tratamentele să fie efectuate atunci când larvele pot fi combatute cu ușurință.

Momente recomandate:

  • Când larvele sunt mici și foarte mici, între 1 - 7 mm (pot fi controlate cu doze mici de insecticid);

  • Când se hrănesc la suprafața organelor sau în timpul deplasării (pot fi combatute mai ușor);

  • Înainte de a pătrunde în inflorescențe, știuleți, păstăi, capsule (sunt mai greu de controlat sau chiar imposibil).

Recomand fermierilor să acceseze aplicația Arc Farm Intelligence dezvoltată de FMC Agro România pentru a vedea în timp util și gratuit alertele emise pentru combaterea celor doi dăunători monitorizați. Următoarea alertă va fi pentru generația a II-a de Ostrinia nubilalis.

365298736 6447095811993797 7142620509879755616 n

Bibliografie

Ahmad, M., B. Rasool, M. Ahmad, and D. A. Russell, 2019 - Resistance and synergism of novel insecticides in field populations of Cotton Bollworm Helicoverpa armigera (Lepidoptera: Noctuidae) in Pakistan J. Econ. Entomol. 112: 859 – 871.
Balogh P., Takács J., Nádasy M. & Márton L., 2005 - The effect of the weather on the light-trap’s data of the cotton bollworm in Hungary. Cereal Res. Commun. 33: 427 – 430.
Durigan, M. R. 2018 - Resistance to pyrethroid and oxadiazine insecticides in Helicoverpa armigera (Lepidoptera: Noctuidae) populations in Brazil. Ph.D. dissertation. University of Sao Paulo, ESALQ, Brazil.
Durigan, M. R., A. S. Corrêa, R. M. Pereira, N. A. Leite, D. Amado, D. R. de Sousa, and C. Omoto, 2017 - High frequency of CYP337B3 gene associated with control failures of Helicoverpa armigera with pyrethroid insecticides in Brazil. Pestic. Biochem. Physiol. 143: 73 – 80.
Ge, F., Liu, X. H., Ding, Y. Q., Wang, X. Z., & Zhao, Y. F. (2003). Life table of Helicoverpa armigera in Northern China and characters of population development in Southern and Northern China. Chinese Journal of Applied Ecology, 14(2), 241–245.
Hetz, S. K., & Bradley, T. J. (2005). Insects breathe discontinuously to avoid oxygen toxicity. Nature, 433, 516–519. https://doi.org/10.1038/ nature03106
Hosseininejad A. S., B. Naseri, and J. Razmjou, 2015 - Comparative feeding performance and digestive physiology of Helicoverpa armigera (Lepidoptera: Noctuidae) larvae - feed 11 corn hybrids. Journal of Insect Science 15(12): 6 pp. DOI: 10.1093/jisesa/ieu179.
Li, Z., Zheng, Y. S., & Tang, B. S. (2016). Study on the relationship between precipitation and number of cotton bollworm. Hubei Agricultural Sciences, 55(13), 3340–3348.
Luo, S., S. E. Naranjo, and K. Wua, 2014 - Biological control of cotton pests in China. Biol Control 68: 6–14
Nguyen, T. H. N., C. Borgemeister, H. Poehling, and G. Zimmermann, 2007 - Laboratory investigations on the potential of entomopathogenic fungi for biocontrol of Helicoverpa armigera (Lepidoptera: Noctuidae) larvae and pupae. Biochem. Sci. Technol. 17: 853–864.
Perini, C. R., J. A. Arnemann, A. A. Melo, M. P. Pes, I. Valmorbida, M. Beche, and J. V. C. Guedes, 2016 - How to control Helicoverpa armigera in soybean in Brazil? What we have learned since its detection. Afr. J. Agric. Res. 11: 1426 – 1432.
Reay - Jones, F. P. F., and D. D. Reisig, 2014 - Impact of corn earworm on yield of transgenic corn producing Bt toxins. J. Econ. Entomol. 107: 1101–1109.
Tang, L., 2003 - Potential application of the entomopathogenic fungus, Nomuraea rileyi, for control of the corn earworm, Helicoverpa armigera. Entomologia Experimentalis et Applicata 88: 25 – 30.
Tauber, M. J., Tauber, C. A., Nyrop, J. P., & Villani, M. G. (1998). Moisture, a vital but neglected factor in the seasonal ecology of insects: Hypotheses & tests of mechanisms. Environmental Entomology, 27, 523–530
Yang, Y., Y. Li, and Y. Wu, 2013 - Current status of insecticide resistance in Helicoverpa armigera after 15 years of Bt cotton planting in China. J. Econ. Entomol. 106: 375 – 381.

 

Articol scris de: DR. ING. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Protecția plantelor

Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită acordarea unor autorizații temporare pentru utilizarea neonicotinoidelor pentru tratarea semințelor folosite la însămânțarea culturilor de toamnă din acest an.

În anul 2023, din cauza condițiilor agrometeorologice de secetă pedologică severă și arșiță prelungită, s-a constatat o proliferare extremă a dăunătorilor (în special Tanymecus dilaticollis, Agriotes spp., Zabrus tenebrioides, Ceutorhynchus spp., Chlorops pumilionis, Oscinella frit/Oscinella pusilla, Phorbia securis și Aphididae), care, susține Alianța pentru Agricultură și Cooperare, amenință să afecteze în continuare randamentul culturilor agricole și să penalizeze eforturile fermierilor.

În prezent, fermierii nu au la dispoziție o substanță de contact/sistemică omologată, eficientă în combaterea unei serii de dăunători din ce în ce mai lacomi. Odată cu tendința de aprobare a unor molecule din ce în ce mai „prietenoase cu mediul” și tot mai costisitoare pentru fermieri, utilizarea tratamentului cu insecticide neonicotinoide al semințelor rămâne soluția cu adevărat eficientă în diminuarea intensității atacurilor dăunătorilor de sol, așa cum o arată cercetările agricole desfășurate la INCDA Fundulea și ICDPP București.

Prin urmare, în condițiile unui an agricol 2022-2023 extrem de dificil pentru agricultorii din țara noastră, aceștia solicită Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) acordarea de autorizații temporare de urgență pentru produsele insecticide pe bază de neonicotinoide, în vederea utilizării lor ca tratament pentru semințele care urmează să fie însămânțate în această toamnă, precum și inițierea derogărilor ce se impun pentru culturile ce vor fi înființate anul viitor în primăvară.

Dăunătorii care fac ravagii la cerealele păioase, în special la grâu sunt: Zabrus tenebrioides, Agriotes spp. sau complexul de muște la cereale (Oscinella frit, Phorbia securis). „Anul trecut, atacul de muște a fost unul foarte mare din cauza toamnei cu temperaturi anormal de mari. Chiar dacă neonicotinoidele nu combat direct muștele cerealelor, s-a constatat că acolo unde sămânța a fost tratată, atacul acestui dăunător a fost mult mai mic. Autoritățile române și europene trebuie să înțeleagă că sunt necesare și se pot lua măsuri punctuale/specifice raportate la cost/eficacitate pentru fiecare țară în parte, activând mecanismul de criză și acordând derogări. Solicitarea noastră are în vedere condițiile specifice țării noastre comparativ cu celelalte state europene, unde nu există acești dăunători sau, dacă există, sunt mult sub pragul economic de dăunare. Pentru ca fermierii să-și poată continua activitatea de producție fără să fie forțați să întoarcă suprafețe importante atacate și distruse de dăunători, este necesar ca autoritățile naționale să ia act de această situație reală și să ajute fermierii oferindu-le posibilitatea utilizării produselor de protecția plantelor cele mai adecvate, inclusiv să acorde derogările pentru produsele care se folosesc la tratarea semințelor. Menționăm că sunt dăunători în sol, cum este cazul viermilor sârmă, care atacă boabele în curs de germinare rozând embrionul, deci fără posibilitatea de a interveni în vegetație cu tratament pentru combatere. Mai mult, acolo unde se poate aplica tratament pe vegetație acesta este costisitor întrucat trebuie aplicat de mai multe ori pentru că insecticidele sunt în mare parte de contact, nu sunt sistemice. Studiul EFSA legat de efectele asupra albinelor în cazul studiilor de câmp precizează la concluzii că: >. Referitor la folosirea produselor insecticide granulate, deși nu este cazul în tratamentul la sămânță, în același raport din 2013 al EFSA se precizează: >”, se arată în documentul trimis MADR de către Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

În România, există rezultatele parțiale ale unui studiu finalizat în anul 2021 sub egida Academiei de Științe de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești și coordonat dr. Emil Georgescu. Acest studiu și concluziile sale obținute în cadrul proiectului de cercetare ADER 4.1.5 constituie o bază solidă pe care Ministerul Agriculturii o are la dispoziție pentru a permite o utilizare cu caracter excepțional al insecticidelor care permit o combatere eficientă dovedită a dăunătorilor cu risc economic ridicat. „Insistăm ca statul român prin Guvernul României și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale să facă toate demersurile necesare pentru ca țara noastră să poată apela în continuare la tratamentul semințelor cu neonicotinoide (în baza art. 53 din Reg. (CE) 1107/2009), până la momentul în care industria va pune pe piață noi molecule care să asigure o protecție cel puțin la fel de eficientă față de dăunătorii de sol specifici zonei bazinului Mării Negre. Unul dintre argumente este faptul că România este un producător important de cereale și plante oleaginoase. În condițiile pierderii dreptului fermierilor de a-și proteja eficient ogoarele, aceștia nu vor mai putea înființa culturile agricole de importanță majoră, ceea ce ar însemna un dezastru economic pentru sectorul agricol românesc și, implicit, pentru securitatea alimentară a partenerilor săi de export intra și extra-comunitari. În aceste condiții, este vital să apelăm la tratamentul cu neonicotinoide al semințelor acolo unde se depășește pragul economic de dăunare (PED), întrucât, singură, rotația culturilor nu poate ține sub control populațiile de dăunători, iar substanțele de protecția plantelor au un rol recunoscut științific în gestionarea integrată a bolilor și dăunătorilor. Nu trebuie să uităm nici un moment că interzicerea neonicotinoidelor (clothianidin, tiametoxam și imidacloprid), a avut la bază principiul precauției și este în măsură să declanșeze un semnal de alarmă pentru precedentul pe care îl creează, pentru că în orice moment o entitate ar putea să invoce principiul ,,precauției” și să solicite interzicerea folosirii unui pesticid, aliment, aditiv, medicament etc”, precizează Alianța.

Referitor la Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), publicată pe 19 ianuarie 2023, de a interzice statelor membre să mai dea derogări pentru tratarea semințelor cu produse neonicotinoide, principala motivare a fost faptul că tratamentul la sămânță nu justifică pericolul care poate compromite cultura întrucat tratamentul sâmânță este văzut ca un tratament preventiv. În condițiile pedoclimatice ale României, în zonele unde avem dăunători în sol, dovedit științific, prin programe de monitorizare, cu mult peste Pragul Economic de Dăunare, tratamentul la sâmânță este unul curativ, deci pericolul este justificat întrucât nu există alte produse omologate care să aibă eficiența și eficacitatea neonicotinoidelor. Nevoile fermierilor, susțin reprezentanții Alianței, sunt justificate și acest control chimic este un instrument legitim, care face parte din managementul integrat al bolilor și dăunătorilor.

„Este important ca și societatea civilă să înțeleagă că aceste produse au fost interzise pe >, că nu există nicio dovadă științifică conform căreia, la dozele omologate și cu respectarea tuturor indicațiilor producătorilor, ele ar fi toxice pentru mediu și om. Astăzi, realitatea pe care-o trăim cu războiul de la granița cu Ucraina și liberalizarea comerțului intacomunitar a făcut ca Uniunea Europeană să recunoască că produsele agricole importate din Ucraina respectă standardele de calitate ale pieței comune, cu alte cuvinte utilizarea pesticidelor care au fost interzise în UE, inclusiv neonicotinoidele, sunt produse sigure pentru populație și mediul înconjurător. Și atunci, de ce noi nu putem să folosim neonicotinoidele la tratamentul sămânță care să ne salveze culturile agricole? Este obligația noastră ca stat să justificăm din punct de vedere tehnic și științific că ne aflăm într-o zonă unde specificitățile de cultură sunt cu totul diferite de ale țărilor considerate motorul Europei. Aceste substanțe sunt singurele la acest moment care ne pot menține în cultură suprafețele de grâu, porumb, floarea-soarelui și loturile semincere la aceste culturi. În sprijinul acestei solicitări, facem apel la opinia științifică a cercetătorilor care efectuează studii de cel puțin 5-6 ani, atât cu substanțele pentru care s-au obținut derogări, precum și cu alternativele pe care industria încearcă să le ofere. Dr. Emil Georgescu de la INCDA Fundulea și dr. Carmen Mincea de la ICDPP au arătat prin rezultatele testelor necesitatea folosirii în continuare a neonicotinoidelor”, punctează Alianța în documentul transmis Ministerului Agriculturii.

Specialiștii români afirmă că, după cinci ani de cercetare, tratamentul la sămânță cu neonicotinoide s-a dovedit a fi singurul care a avut eficiență și eficacitate. „Alternativa este un piretroid de sinteză, categorie de substanțe care acționează doar prin contact, și nu trebuie să fii cercetător ca să înțelegi că dacă substanța nu ajunge în plantă, ea nu poate combate dăunătorul, deci avem nevoie de produse sistemice pentru că unele tratamente aplicate în vegetație au de multe ori toxicitate mult mai mare”, afirmă dr. Carmen Mincea.

Un alt argument susținut și de cercetătorii români în completarea concluziilor EFSA deja menționate, a fost lipsa reziduurilor din probele de sol și plantă analizate. „S-au luat probe de sol, timp de 5 ani: în floare, miere și produse ale stupului nu s-a găsit niciun reziduu de neonicotinoid peste limita de cuantificare de 0,01mg sa/kg produs. Și nici în apa de gutație a porumbului, primăvara devreme”, susține prof dr. acad. Valeriu Tabără, președintele ASAS.

Achim Irimescu, ministru plenipotenţiar în cadrul Reprezentanței Permanente a României la UE, subliniază că: „Este foarte important ca România să vină cu toate elementele și argumentele de care dispune, studii foarte serioase care să demonstreze situația aparte din țară. Este rolul nostru să aducem în permanență toate datele pe care le avem la Comisia Europeană, să-i invităm să vadă, să știe că produsele alternative în România nu sunt nici eficiente, nici eficace, plus o evaluare de impact a ceea ce ar însemna pentru noi, ca țară, dar ca și contribuție la securitatea alimentară a Europei lipsa acestor tratamente la sămânță”.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare îi solicită ministrului Florin Barbu să analizeze informațiile prezentate în adresa transmisă MADR, să solicite puncte de vedere avizate și din partea ASAS și a cercetătorilor care au participat la studiile de specialitate și să dispună adoptarea de urgență a tuturor măsurilor legale care se impun pentru ca agricultorii din România să aibă acces la molecule eficiente în protecția plantelor, disponibile pe piața internațională.

De asemenea, Alianța dorește ca MADR să inițieze un program național de monitorizare a impactului pe care utilizarea neonicotinoidelor o are la nivelul agriculturii, inclusiv organizarea unui serviciu de alertă privind situațiile excepționale ce pot apărea.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Corteva Agriscience a inaugurat primul său laborator mixt de cercetare în domeniul protecției plantelor și al ameliorării plantelor din Europa, contribuind la stimularea inovației și furnizarea de soluții durabile pentru fermieri.

Cu o investiție de aproape șase milioane de euro, extinderea sediului de cercetare și dezvoltare din Eschbach (Germania), îi permite companiei Corteva Agriscience să facă studii de ultimă generație în domeniul protecției plantelor, contribuind astfel la dezvoltarea de soluții care să protejeze culturile de dăunători și boli.

Noul centru integrează trei direcții de cercetare și dezvoltare, axate pe:

  • Ameliorarea plantelor pentru a crea culturi mai tolerante la stres și mai rezistente la schimbările climatice;

  • Biologie moleculară, având un laborator de genotipare care asigură testarea purității semințelor;

  • Inovare și dezvoltare a produselor pentru protecția plantelor, în acord cu obiectivele de durabilitate.

Aducând într-un singur loc ameliorarea și protecția plantelor, devine posibilă facilitarea și dezvoltarea de noi metode, precum evaluarea digitală a loturilor de testare cu ajutorul dronelor, teledetecția și utilizarea biologiei moleculare, pentru a înțelege cum răspund agenții patogeni ai plantelor la noi moduri de acțiune.

Corteva Agrisciences new RD Center in Eschbach Germany 1

Situat în sud-vestul Germaniei, lângă frontiera dintre Franța și Elveția, noul centru de cercetare și dezvoltare asigură o bază solidă pentru efectuarea testelor de teren la aproape toate culturile relevante din Europa. Noul centru este integrat în rețeaua globală de laboratoare Corteva și vine în completarea altor laboratoare din SUA.

Centrul din Eschbach va stimula, de asemenea, economia locală, nu numai prin tranferul programelor europene de cercetare în acest centru, ci și prin angajarea a peste 30 de cercetători și personal auxiliar, inclusiv experți în gestionarea dăunătorilor, bolilor și a buruienilor.

În plus, centrul de cercetare este eficient din punct de vedere energetic, cu emisii de ape reziduale zero, în conformitate cu angajamentul de sustenabilitate al Corteva Agriscience.

Elliot Heffner, director pentru ameliorarea plantelor la Corteva Agriscience Europa, a declarat: „Investiția în noul centru de cercetare și dezvoltare de la Eschbach reflectă angajamentul nostru de a oferi fermierilor soluții inovatoare care îmbunătățesc productivitatea și contribuie la un sistem alimentar global rezistent și durabil. În conformitate cu obiectivele noastre privind durabilitatea, rămânem neclintiți în fața angajamentului nostru de a dezvolta și implementa soluții agricole inovatoare și durabile, în beneficiul clienților, consumatorilor și comunităților pe care le servim”.

Seed Treatment Lab

Andreas Huber, director pentru cercetare integrată al Corteva Agriscience Europa, a adăugat: „Acest nou centru ne va permite să continuăm să inovăm și să sprijinim fermierii în tranziția lor către practici mai durabile. Corteva Agriscience se angajează să protejeze mediul înconjurător, în timp ce oferă fermierilor produsele de care au nevoie pentru a-și proteja culturile. Odată cu creșterea cererii pentru produse de protecție a plantelor de origine naturală din partea consumatorilor, Eschbach se va concentra și asupra produselor biologice și a eficacității acestora împotriva dăunătorilor și bolilor prezente în Europa”.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Comunicate

La Stațiunea Didactică a Universității de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara (ferma 4 Cioreni), cu sprijinul FMC Agro Operațional România, au fost amplasate mai multe capcane Csalomon (funnel trap sau capcană tip pâlnie). Astfel sunt monitorizați dăunătorii porumbului Ostrinia nubilalis și Helicoverpa armigera.

În aces an, testăm feromoni de diferite proveniențe: feromoni produși în Ungaria, Bulgaria și urmează să primim și feromoni din Franța. Vom vedea la sfârșitul verii care feromoni au fost mai eficienți în atragerea fluturilor la capcane.

otilia cotuna porumb

Datele obținute sunt introduse la fiecare trei zile în aplicația ARC Farm Intelligence, unde fermierii români au acces gratuit. Pe baza datelor introduse se obține curba maximă de zbor, utilizată în stabilirea perioadei optime de combatere, în așa fel încât tratamentele să fie eficiente.

La această dată și Ostrinia și Helicoverpa sunt la finalul zborului primei generații. În culturile de porumb larvele de Ostrinia nubilalis au pătruns în nervurile frunzelor, în paniculul nedesfăcut și în curând vor pătrunde și în tulpini. Cei care au făcut tratamentele conform avertizării emise de FMC Agro România la data de 22 iunie 2023 ar trebui să își verifice culturile. De ce? Pentru că apariția larvelor este foarte eșalonată și de cele mai multe ori tratamentul trebuie repetat la 7 - 8 zile.

Capturi de Helicoverpa armigera la capcana cu feromoni ungurești - 4 iulie 2023

Capturi de Helicoverpa armigera la capcana cu feromoni ungurești

Capturi de Ostrinia nubilalis la capcana cu feromon unguresc - 4 iulie 2023

Capturi de Ostrinia nubilalis la capcana cu feromon unguresc la data de 4 iulie 2023

Capturi de Ostrinia nubilalis la capcana cu feromoni din Bulgaria - 4 iulie 2023

Capturi de Ostrinia nubilalis la capcana cu feromoni din Bulgaria

Fluturi de Helicoverpa armigera capturați la data de 4 iulie (în patru zile)

Fluturi de Helicoverpa armigera capturați la data de 4 iulie în patru zile

Prima generație de Helicoverpa armigera nu este importantă pentru cultura porumbului. Spre deosebire de prima generație, a doua generație de Helicoverpa armigera poate produce pagube serioase porumbului. De aceea, în această perioadă monitorizăm cu mare atenția evoluția zborului. În perioada următoare vor apărea cu siguranță și primii fluturi din generația a doua de Helicoverpa.

La Timișoara, în data de 4 iulie 2023 au fost capturați la capcanele Csalomon zece și respectiv șase fluturi de Helicoverpa armigera. Maximul curbei de zbor prognozăm că va fi către sfârșitul lunii iulie.

cotuna iulie

 

Când sunt eficiente tratamentele?

 

Tratamentele sunt eficiente doar când se întrunesc criteriile obligatorii pentru emiterea avertizărilor (criteriul biologic, ecologic și fenologic). Criteriul biologic este foarte important și de aceea monitorizarea cu ajutorul capcanelor feromonale este esențială în prognoză și avertizare.

Larvă de Ostrinia nubilalis în nervura frunzei de porumb - 4 iulie 2023

Larvă de Ostrinia nubilalis în nervura frunzei de porumb la data de 4 iulie 2023

Nu faceți tratamente la începutul zborului insectelor sau când vedeți un fluturaș. Nu sunt economice aceste tratamente, ba mai mult, eficiența lor este zero. Tratamentele corecte se fac la câteva zile de la maximul curbei de zbor. În acel moment putem spune că ele sunt eficiente.

Excremente produse de larve

Excremente produse de larve

Stați cu ochii pe aplicația ARC Farm Intelligence dezvoltată de FMC Agro România pentru a vedea în timp util și gratuit alertele emise pentru combaterea celor doi dăunători monitorizați. Următoarea alertă va fi pentru generația a II-a de Helicoverpa armigera.

 

Articol scris de: DR. ING. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Protecția plantelor

Baculovirusurile sunt insecticide biologice cu utilizare în combaterea insectelor dăunătoare din agricultură și horticultură. Reglementate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009, baculovirusurile sunt evaluate, din punct de vedere al eficacității și siguranței, ca orice alt produs de protecția plantelor.

Aceste pesticide microbiene naturale sunt, prin natura lor, specifice în ceea ce privește speciile de insecte pe care sunt capabile să le infecteze și să le combată. Adesea, ele vizează doar o singură specie. Odată ce acești agenți patogeni naturali sunt ingerați de insecta gazdă potrivită, se reproduc în celulele intestinale ale insectei, provocând îmbolnăvirea și moartea acesteia. Acest lucru face ca baculovirusurile să fie candidați puternici pentru utilizarea în cadrul unui program de combatere integrată a dăunătorilor (IPM), deoarece nu au efecte secundare asupra organismelor benefice care nu sunt vizate sau asupra polenizatorilor.

codling moth 1 big

Baculovirusurile au un mod de acțiune diferit față de alte substanțele active biologice și chimice, ceea ce le permite să fie combinate în amestec cu alte produse de protecția plantelor sau tratamente secvențiale pentru a contribui la gestionarea rezistenței la alte insecticide.

Există două clase de baculovirusuri utilizate ca agenți de biocontrol: Nucleopolyhedrovirus (NPV), care conțin în general mai mulți vironi, precum și Granulovirus (GV), care în mod normal conțin un singur viron.

Clasificarea claselor de baculovirusuri este adesea combinată cu numele speciei de insecte de la care a fost izolat inițial virusul pentru a oferi identificarea tulpinii. De exemplu, CpGV (Cydia pomonella Granulovirus) este conținut în insecticidul Madex® Top care este omologat și în România. Mai multe informații despre Madex® Top, aici.

Madex® Top este primul baculovirus lansat la nivel mondial în 1988 de către Andermatt Group AG, fiind recunoscut și la ora actuală ca lider de piață din categoria produselor CpGV în combaterea viermelui merelor (Cydia pomonella).

codling moth 2 big

Compania Andermatt este cel mai mare producător la nivel global de baculovirusuri utilizate pentru controlul biologic. În prezent, Andermatt produce 14 produse diferite pentru combaterea insectelor dăunătoare din agricultură, horticultură și silvicultură. Helicovex, Littovir, Lymantria dispar MNPV, Loopex, Tutavir sunt insecticide care ajută fermierii din întreaga lume să depășească problemele în combaterea dăunătorilor și care contribuie și la menținerea unui mediu cât mai curat și sănătos.

369

 

Beneficiile utilizării insecticidelor bio într-o livadă din județul Sălaj

 

Mihai Perecz gestionează o suprafață de 70 hectare, din care: 23 ha cu meri, 20 ha cu pruni, 12 ha cu cireși, 6,5 ha cu meri în sistem ecologic, precum și alte culturi pe suprafețe mai mici.

Mihai Perecz Persicom testimonial Madex

Despre experiența utilizării și beneficiile insecticidului Madex® Top în ferma societății Persicom Impex SRL, din Șimleu Silvaniei - județul Sălaj, ne-a povestit Mihai Perecz: „Din anul 2011, Madex® Top face parte din schema de tratament în combaterea viermelui merelor în ferma mea. Cu un an înainte, în 2010, am avut un atac puternic de vierme la meri la care insecticidele omologate la acea vreme nu au dat un rezultat satisfăcător. Ferma vecină fusese abandonată de cațiva ani și probabil de acolo s-a cauzat atacul puternic al dăunătorului. Am căutat pe internet să aflu ce alte soluții noi există pentru combaterea acestui dăunător și astfel am aflat despre insecticidul biologic Madex® Top care conține Virusul Granulozei Celulare Cydia pomonella și despre modul lui de acțiune diferit față de alte insecticide.

Primul tratament cu Madex® Top l-am aplicat în doză de 100 ml/ha împreună cu un insecticid chimic când larvele de vierme se aflau la prima generație (L1). La al doilea tratament am aplicat doar Madex® Top în doză de 50 ml/ha la 10 zile de la primul tratament.

Pentru a obține o combaterea eficientă a acestui dăunător, important este să urmați câteva reguli care contribuie la succesul tratamentului: monitorizarea dăunătorului cu capcane feromonale pentru determinarea curbei de zbor a fluturilor și a timpului de aplicare a lui Madex® Top. Cel mai potrivit moment de aplicare este atunci când larvele eclozează din ou.

Recomand cu încredere utilizarea insecticidului Madex® Top. În cultura mea cu meri a făcut curățenie! În timp, am constatat că a redus și populația dăunătorului și în anii următori, fapt pentru care eu nu am mai avut probleme majore cu acest dăunător câțiva ani buni.”

MADEX TOP® este produs de Andermatt Biocontrol AG și distribuit în exclusivitate de Kwizda Agro România.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Protecția plantelor

La Stațiunea de Cerectare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin este al patrulea an de monitorizare continuă a doi dăunători periculoși ai porumbului (Helicoverpa armigera și Ostrinia nubilalis) alături de compania FMC Agro Operational România, în cadrul programului ARC Farm Intelligence.

Primele citiri și primele capturi de Helicoverpa armigera (omida fructificațiilor) la capcanele Csalomon, Delta și la cele automate le-am făcut pe 19 mai 2023, la câteva zile de la montarea capcanelor. Fluturii sunt atrași de feromonii sexuali, cât și de momelile alimentare. La Ostrinia nubilalis n-am făcut nici o captură deocamdată.

Helicoverpa armigera, 19 mai 2023

Helicoverpa armigera 19 mai 2023

Pe lângă fluturii de Helicoverpa armigera, la capcane au fost capturați și un număr mare de fluturi de Autographa gamma (sunt atrași de momelile alimentare). Toate datele sunt introduse în aplicația AEC Farm intelligence, la care fermierii au acces gratuit.

Autographa gamma

Autographa gamma

Recomand agricultorilor să stea aproape de SCDA Lovrin și FMC Agro România pentru a fi la curent cu evoluția zborului și pentru a afla când este momentul optim de combatere al primei generații de Helicoverpa armigera. Ținerea sub control a primei generații va avea ca și consecință populații mai reduse numeric la celelalte generații, cunoscut fiind că a doua și a treia generație produc pagube importante în producția de porumb.

Din cauza implicării dăunătorului în epidemiologia fungilor micotoxigeni (Aspergillus flavus și Fusarium verticillioides), nu este afectată doar producția, ci și calitatea acesteia. Ne aducem aminte de anul 2022, când infecția produsă de Aspergillus flavus a fost deosebit de severă, iar producția de porumb a fost contaminată cu aflatoxine peste limitele permise de legislația în vigoare. Pe lângă aflatoxine (B1, B2, G1, G2) în recolta de porumb de anul trecut s-au regăsit și micotoxine produse de Fusarium verticillioides (fumonisine), cât și de Fusarium graminearum (DON).

Monitorizarea zborului este necesară pentru stabilirea cât mai precisă a perioadei optime de aplicare a tratamentelor chimice și biologice în culturile de porumb unde cei doi dăunători sunt prezenți în densități mari.

Helicoverpa armigera. Fluturi capturați la capcana automată CropVue

Helicoverpa armigera. Fluturi capturați la capcana automată CropVue

Miercuri, 17 mai 2023, împreună cu FMC România au fost montate la SCDA Lovrin capcane automate (SMAPPLAB Ungaria, Grecia - tip pâlnie, Canada - tip Delta), capcane cu feromoni (Csalomon, tip pâlnie) și capcane Delta cu feromoni și momeli alimentare (fabricate la Institutul Raluca Rîpan din Cluj) pentru monitorizarea zborului dăunătorilor amintiți mai sus. Pe lângă capcanele de la Lovrin, ca specialist, am sarcina în cadrul acestui program, de a valida aproximativ 200 de capcane amplasate în mai multe zone climatice din România, respectiv Banat, Crișana, Oltenia etc.

fetele pe camp

 

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef Laborator Protecția Plantelor SCDA Lovrin, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Protecția plantelor

La Stațiunea de Cerectare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin este al patrulea an de monitorizare continuă a doi dăunători periculoși ai porumbului (Helicoverpa armigera și Ostrinia nubilalis) alături de compania FMC Agro Operational România, în cadrul programului ARC Farm Intelligence.

Alături de partenerii noștri, după patru ani, putem spune că, programul ARC Farm Intelligence este un succes. De la an la an, sistemul de monitorizare a fost perfectat în așa fel încât rezultatele obținute să se coreleze cu cele din teren. Au fost testate de-a lungul timpului mai multe tipuri de capcane. La unele modele s-a renunțat deoarece rezultatele nu au fost cele scontate. Anul acesta avem modele noi pe care le vom testa alături de partenerii noștri. Rezultatele le vom aduce în atenția fermierilor.

347241368 901566917600253 4776053908588836592 n

 

De ce monitorizăm acești dăunători ai porumbului?

 

Monitorizarea zborului este necesară pentru stabilirea cât mai precisă a perioadei optime de aplicare a tratamentelor chimice și biologice în culturile de porumb unde cei doi dăunători sunt prezenți în densități mari. Menționez că, ambii dăunători sunt extrem de greu de combătut datorită biologiei lor, mobilității, apariției eșalonate, dar mai ales datorită modului de hrănire ascuns.

Capcanele cu feromoni se citesc din trei în trei zile, iar numărul de fluturi capturați este introdus în aplicația ARC Farm Intelligence. Capcanele automate numără capturile și le înregistrează direct în aplicație, nefiind necesară prezența unui operator. La fiecare trei zile ele trebuie totuși curățate pentru ca datele să nu fie eronate de la o citire la alta.

347391716 935601444389487 168337182990632161 n

Când se înregistrează maximul curbei de zbor este semn pentru noi că adulții celor doi dăunători se află la maxim de împerechere, depunere ouă și apariția primelor larve. La câteva zile de la maximul curbei de zbor va fi emisă alerta sau alertele către fermierii interesați. De altfel, după cum bine știți deja, fermierii au acces gratuit la ARC Farm Intelligence (FMC România).

Stați aproape de SCDA Lovrin și FMC România pentru a fi la curent cu evoluția celor doi dăunători în acest sezon de monitorizare.

catalin viziru

Miercuri, 17 mai 2023, împreună cu FMC România au fost montate la SCDA Lovrin capcane automate (SMAPPLAB Ungaria, Grecia - tip pâlnie, Canada - tip Delta), capcane cu feromoni (Csalomon, tip pâlnie) și capcane Delta cu feromoni și momeli alimentare (fabricate la Institutul Raluca Rîpan din Cluj) pentru monitorizarea zborului dăunătorilor amintiți mai sus. Pe lângă capcanele de la Lovrin, ca specialist, am sarcina în cadrul acestui program, de a valida aproximativ 200 de capcane amplasate în mai multe zone climatice din România, respectiv Banat, Crișana, Oltenia etc.

 

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef Laborator Protecția Plantelor SCDA Lovrin, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara

Foto: Otilia Cotuna

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Protecția plantelor

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

BKT BANNER APRILIE

Andermatt Slides

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista