daunatori - REVISTA FERMIERULUI

Deși este o cultură profitabilă și o bună premergătoare pentru cerealele de toamnă, rapița este și o cultură „sensibilă” la condițiile climatice din toamnă. Bolile și dăunătorii constituie un alt grup de factori de risc care amenință rapița, față de care trebuie acordată o atenție deosebită.

În portofoliul companiei Corteva Agriscience există o soluție completă pentru controlul celor mai importanți dăunători ai culturii de rapiță, insecticidul INAZUMA®.

Insecticidul Inazuma este compus din două substantațe active: acetamiprid cu acțiune sistemică ce pătrunde rapid în plantă și este protejată de spălare, oferind astfel protecție de lungă durată împotriva insectelor cu aparat bucal de înțepat și supt; cât și lambda cihalotrin-piretroid cu spectru larg de combatere, efect șoc și activitate reziduală.

Ambele componente fac ca insecticidul Inazuma să ofere siguranța atât de mult dorită de cultivatorii de rapiță.

Când vine vorba de controlul dăunatorilor din cultura de rapiță, precum Gândacul lucios al rapiţei (Meligethes aeneus), Gărgăriţa tulpinilor (Ceuthorhynchus spp.), Afide (Aphis spp.), Viespea rapiţei (Athalia rosae) și Puricele rapiţei (Psylliodes chrysocephala), Inazuma este solutia perfectă, fiind singura opțiune gata formulată la ora actuală care are o acțiune și sistemică și de contact.

Insecticidul INAZUMA® poate fi aplicat la rapiță, cu o cadență de 14 zile între tratamente și doze adaptate de 0,125-0,2kg/ha pentru Afide, Viespea rapiței și Puricele rapiței. Pentru Gărgărița tulpinilor și Gândacul lucios al rapiței dozele de aplicare sunt cuprinse între 0,15-0,2kg/ha funcție de presiunea de atac.

Se recomandă ca tratamentul de primăvară, împotriva Gândacului lucios al rapiţei (Meligethes aeneus), Gărgăriţa tulpinilor (Ceuthorhynchus spp.), Afide (Aphis spp.), să fie făcut în perioada de instalare a dăunătorilor în cultură, în baza urmăririi atente a numărului de pupe dar nu mai târziu de stadiul fenologic: buton verde BBCH 51.

Atenție: Nu se aplică în perioada înfloritului!!!

Articol scris de: ADRIAN IONESCU, Category Marketing Manager Fungicides & Insecticides Corteva Agriscience România & Moldova

Macheta Inazuma A4

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Protecția plantelor

În culturile de rapiță răsărite din zona Lovrin și nu numai, viespea rapiței zboară, se împerechează și depune ouă. Primele larve pot fi observate în culturi. Pe lângă acest dăunător periculos al rapiței, aduc în atenția dumneavoastră și alți dăunători ce pot produce pagube importante și sunt prezenți la această dată în culturi. Este vorba despre larvele de Plutella xylostella (molia verzei), Helicoverpa armigera (omida fructificațiilor), Pieris brassicae (fluturele alb al verzei), Phyllotreta sp. (purici), Brevicoryne brassicae (afide), Trialeurodes vaporariorum (musculița albă).

Toamna caldă încă permite dezvoltarea acestor dăunători. Verificați cu atenție culturile și interveniți dacă densitatea dăunătorilor este mare, iar plantele de rapiță sunt în primele stadii de dezvoltare.

Atrag atenția asupra Helicoverpei armigera deoarece există o încărcătură mare de ouă în culturile de rapiță pe care eu le-am verificat. În acest an, temperaturile foarte ridicate și vremea secetoasă au permis dezvoltarea a trei generații complete și este posibil ca cea de-a patra generație să zboare în această perioadă. Spun asta deoarece în această săptămână s-a înregistrat zbor masiv de fluturi la capcanele Csalomon de la SCDA Lovrin.

306833625 615050200119870 2103450773033676579 n

Chiar dacă monitorizarea în cadrul programului ARC farm intelligence (în colaborare cu compania FMC România) s-a încheiat la sfârșitul lunii august, la Lovrin continuăm monitorizarea zborului dăunătorului Helicoverpa armigera până la finalul zborului (luna octombrie). La data de 12 septembrie 2022 la una dintre capcane au fost capturați 602 fluturi, iar la celelalte trei capcane între 158 și 200 fluturi. Zborul maxim înregistrat se corelează cu activitatea de hrănire, împerechere, depunere ouă, eclozare larve pe care eu le-am observat. Adulții se hrănesc acum prin ierburile de la marginea culturilor, livezilor, lizierelor. La această dată pot fi observate ouăle depuse pe frunzele plantelor de rapiță.

Deși rapița nu se numără printre gazdele preferate ale Helicoverpei, făcând parte din categoria gazdelor minore, ei bine, dacă nu are alternative de hrană, femela va depune ouăle și pe rapiță. În acest moment, larvele de Helicoverpa sunt mai active prin culturile de rapiță decât alți dăunători specifici. Puteți observa toate stadiile, de la ou, larve în diferite stadii de dezvoltare și adulți.

306768040 615049156786641 7670723750097469124 n

 

Viespea rapiței (Athalia rosae)

 

În cele ce urmează, readuc în atenția fermierilor interesați informații cu privire la biologia, ecologia și combaterea viespei rapiței (pesticide actualizate).

Viespea rapiței este o specie oligofagă. Atacă crucifere cultivate, dar și spontane. Pe lângă cruciferele cultivate, dăunătorul se hrănește și cu specii sălbatice de crucifere și umbelifere (Raphanus raphanistrum L., Carum carvi L., Conium maculatum L. etc). Insecta este răspândită în Europa, Asia, America de Nord, Africa.

306945479 615050570119833 5060290541966773985 n

Viespea Athalia rosae este atrasă de plantele din familia Cruciferae datorită substanțelor pe care acestea le conțin (izotiocianați și glucozinolați). Ridichile sunt preferate, dar și alte crucifere ca rapița, muștarul, cresonul, varza etc.

Larvele de Athalia rosae rețin compușii secundari ai plantelor, și anume glucozinolații, în hemolimfa lor. Când sunt atacate, tegumentul lor se rupe relativ ușor și exudă o picătură de hemolimfă („sângerare ușoară”). Aceasta s-a dovedit a fi o apărare eficientă, pe bază de substanțe chimice, împotriva prădătorilor [Boevé J. L. & Schaffner U., 2003; Vlieger L. et al., 2004].

 

Biologia și ecologia dăunătorului

 

În România dăunătorul prezintă două generații pe an. Iernarea are loc sub formă de larvă în cocon în sol la adâncimea de 7 - 15 cm. Primăvara în luna aprilie are loc împuparea. Viespile adulte din prima generație încep să zboare în luna mai - începutul lunii iunie. Corpul adulților are culoare portocalie strălucitoare, excepție făcând capul și părțile laterale. Lungimea corpului poate fi cuprinsă între 5 - 8 mm, după unii autori 9 mm. Aripile sunt galbene la bază și negricioase la marginea frontală și la jumătatea exterioară. Abdomenul este gros, ascuțit la femelă, rotunjit la mascul.

După o perioadă de hrănire pe plante din familia Brassicaceae și Apiaceae, adulții se împerechează și începe depunerea ouălor. O femelă poate depune între 200 - 300 de ouă, fiecare într-o cavitate mică tăiată pe marginea frunzei unei plante gazdă. Zona unde a fost depus un ou poate fi recunoscută ușor deoarece țesutul este deformat. Ouăle sunt mari, ovale, transparente, cu aspect sticlos. Perioada embrionară poate dura între 5 - 12 zile funcție de condițiile de climă, cel mai adesea 6 - 8 zile [Mike Lole, 2010].

Larvele tinere se hrănesc în interiorul frunzei la început, apoi extern pe partea inferioară. În cele din urmă, din frunze rămâne doar scheletul. Corpul larvelor are aspect ridat, culoare închisă sau verde - cenușie și este acoperit cu mici veruci. Larvele au capul mic, negru și 11 perechi de picioare. Partea abdominală este mai deschisă, iar partea dorsală prezintă dungi întunecate. La completa dezvoltare pot ajunge la dimensiuni cuprinse între 18 - 25 mm. Dezvoltarea larvelor poate dura 10 - 13 zile la temperaturi peste 20 grade C [Amiridze N., 1973]. Funcție de condițiile climatice, cel mai adesea, stadiul larvar poate dura între 20 și 50 de zile. În perioada iunie - iulie, larvele ajunse la completa dezvoltare se retrag în sol și își țes coconii unde se vor împupa ulterior. În lunile iulie - august apar adulții primei generații și ciclul se reia [Roșca I. et al., 2011]. În luna septembrie sunt predispuse la atacul culturilor de rapiță răsărite unde adulții vor depune ouă. Larvele generației de toamnă pot produce pagube importante culturilor de rapiță, dar și celor de varză de toamnă.

306804985 615048090120081 7827221482474305734 n

 

Daune produse

 

Larvele proaspăt eclozate au un mod de hrănire minier. După câteva zile consumă epiderma inferioară și mezofilul frunzelor. În urma atacului pot fi observate orificii în frunze (în cazul larvelor mici), iar mai târziu rămân doar nervurile principale. La atacuri masive tinerele plăntuțe se pot usca. Dăunătorul poate consuma florile și silicvele în formare. Generația de toamnă poate produce pagube importante culturilor de rapiță semănate devreme. Plantele răsărite pot fi devorate complet de către larve [Mike Lole, 2010; Roșca I. et al., 2011] .

 

Cum putem monitoriza acest dăunător?

 

Cea mai sigură metodă este observarea directă a zborului adulților. Viespile adulte se hrănesc cu nectar sau cu polen. Pentru a observa din timp prezența viespilor, pot fi folosite capcanele galbene lipicioase. Acestea trebuie amplasate în zona plantelor gazdă. Zborul adulților are loc atunci când temperaturile zilnice sunt de 18 - 19 grade C. Cele mai favorabile sunt temperaturile de 23 - 26 grade C [Amiridze N., 1973].

Este bine ca monitorizarea să înceapă în luna mai și să continue până în luna septembrie. Scopul monitorizării trebuie să fie stabilirea momentului de activitate intensă a adulților. Dacă constatăm zbor masiv este bine să ne îngrijorăm și să verificăm prezența larvelor pe frunze. Plantele gazdă crucifere pot fi utilizate pentru monitorizarea larvelor. De cele mai multe ori, până când vedem larvele, deja frunzele pot fi scheletuite [Mike Lole, 2010].

306832355 615051100119780 8554931504169650839 n

 

Cum putem ține sub control dăunătorul

 

Măsuri de prevenție

Amplasarea noilor culturi de rapiță mai departe de cele vechi este un aspect important. La această măsură se adaugă: distrugerea buruienilor gazdă, respectarea rotației (cu păioase sau rădăcinoase), efectuarea arăturii imediat după recoltarea rapiței, fertilizarea echilibrată, distrugerea resturilor vegetale, înființarea de culturi capcană.

Măsuri chimice de control

De regulă tratamentele trebuie efectuate la un PED de peste 2 larve/plantă [Roșca et al., 2011].

Tratarea semințelor de rapiță și muștar este foarte importantă. Aceste tratamente conferă 6 - 8 săptămâni de protecție pentru dăunători. Din păcate nu se întâmplă așa.

În combaterea chimică trebuie utilizate insecticide omologate pentru rapiță.

Pentru tratamentele la sămânță în România este omologat insecticidul ciantraniliprol. În vegetație pot fi utilizate: deltametrin, cipermetrin, acetamiprid + lambda - cihalotrin, lambda - cihalotrinul, ciantraniliprol, tau - fluvalinatul, acetamiprid, etofenprox, gama - cihalotrin [după PESTICIDE 2.22.9.1, 2022].

306979467 615053183452905 1578019869315408117 n

Măsuri biologice

În combaterea biologică poate fi utilizat Spinosad. Spinosad este un pesticid obținut prin fermentare din bacterii naturale (Saccharopolyspora spinosa). Este foarte eficient la doze mici. Acționează prin ingestie și contact asupra insectelor dăunătoare. Impactul asupra entomofaunei utile este mic comparativ cu alte produse biologice. În comparație cu alte produse biologice asigură un control mai rapid. Controlul prin contact este extrem de eficient, dar prin ingestie, eficacitatea crește de 5 - 10 ori.

Produsele pe bază de Bacillus thuringiensis (B.t.), controlează larvele de lepidoptere foarte bine, dar nu și pe cele de viespe.

 

Bibliografie

Amiridze N., 1973 - Some experimental data to ecology of turnip sawfly. In: Kanchaveli L.A., ed. The proceedings of Georgian Plant Protection Institute, vol. 24. Tbilisi: Georgian NIIZR. 105 - 107 p. (in Russian)
Boevé J. L. & Schaffner U., 2003 - Why does the larval integument of some sawfly species disrupt so easily? The harmful hemolymph hypothesis. Oecologia 134, 104 – 111.
Mike Lole, 2010 - Turnip sawfly: biology and control, Factsheet 11/10, Field Vegetables Project FV 317.
Roşca I., Oltean I., Mitrea I., Tãlmaciu M., Petanec D. I., Bunescu H. Ş., Rada I., Tãlmaciu N., Stan C., Micu L. M., 2011 - Tratat de Entomologie generală şi specială, Editura “Alpha MDN”, Buzău, p. 279 - 296;
Vlieger L., P. M. Brakefield and C. Müller, 2004 - Effectiveness of the defence mechanism of the turnip sawfly, Athalia rosae (Hymenoptera: Tenthredinidae), against predation by lizards, Bulletin of Entomological Research (2004) 94, 283–289, DOI: 10.1079/BER2004299.

 

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef Laborator Bioinginerii Vegetale SCDA Lovrin, șef lucrări Facultatea de Agricultură - USV „Regele Mihai I” Timișoara

 Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Protecția plantelor

Cultura de rapiță este una dintre cele mai profitabile culturi atunci când condițiile de creștere și dezvoltare sunt optime, sau cu alte cuvinte, într-un an agricol bun. Este prima cultură care aduce bani în fermele din România.

Deși este o cultură rentabilă, rapița este în același timp și riscantă. Pentru a evita eventualele probleme, culturii de rapiță îi trebuie acordată o atenție deosebită din partea cultivatorilor. Este o cultură care necesită, încă din toamnă, tratamente fitosanitare atât pentru combaterea dăunătorilor și bolilor, cât și pentru combaterea buruienilor.

Gradul de îmburuienare al acestei culturi poate fi foarte mare, atât cu buruieni monocotiledonate, cât mai ales cu buruieni dicotiledonate, buruieni care concurează plantele de cultură în detrimentul acestora.

 

Fără buruieni, producții ridicate și de foarte bună calitate

 

Cea mai utilizată soluție în toamnă pentru combaterea buruienilor dicotiledonate din cultura de rapiță este reprezentată de erbicidul Galera™ Super al companiei Corteva Agriscience.

Galera™ Super este un erbicid foarte bine cunoscut, care are în compoziție trei substanțe active cu două moduri de acțiune diferite, atât sistemic, cât și de contact (240 g/l clopiralid + 80 g/l picloram + 40 g/l aminopiralid). Este cea mai sigură metodă de a combate buruienile dicotiledonate, atât anuale, cât și perene, din cultura de rapiță.

Galera™ Super este cea mai eficientă soluție în combaterea turiței (Galium aparine), buruiană care reprezintă cea mai mare provocare atât în perioada de vegetație a culturii, concurând planta, cât și la recoltarea și valorificarea producției. Galera™ Super are o eficacitate foarte mare (>90%) în combaterea pălămidei (Cirsium arvense), mușețelului (Matricaria spp.), samulastrei de floarea soarelui, lobodei (Chenopodium album), macului (Papaver rhoeas), susaiului (Sonchus arvensis), cornuților (Xanthium strumarium) și altor buruieni dicotiledonate prezente în cultură.

Galera™ Super este prima alegere a fermierilor din România pentru controlul buruienilor dicotiledonate din cultura de rapiță datorită unor avantaje, precum: eficacitate ridicată, independentă de umiditatea din sol la aplicare, are flexibilitate în aplicare, putându-se aplica toamna sau primăvara, este selectiv pentru planta de cultură și are cel mai mare spectru de buruieni dicotiledonate combătute.

 

Articol scris de: ALEXANDRA PETCUCI, Category Marketing Manager Herbicides Corteva Agriscience România și Moldova

Publicat în Protecția plantelor

În această perioadă, la capcanele cu feromoni și momeli alimentare se înregistrează zbor maxim al dăunătorului Helicoverpa armigera (omida fructificațiilor) - generația a II-a, în următoarele zone: Banat (5 locații), Crișana (patru locații), Oltenia (o locație), Dobrogea (6 locații), Moldova (2 locații).

Secetă cumplită în acest an în toată țara. Secetă și în Banat. La Lovrin, ne-am bucurat de 181 mm precipitații din luna ianuarie și până la data de 4 august 2022 (în zona Lovrin, multianuala este de 540 mm). Porumbul de pe teritoriul Stațiunii de Cercetare - Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin nu este în totalitate compromis, dar producțiile vor fi mici în acest an.

Porumb la SCDA Lovrin, 4 august 2022

Porumb la SCDA Lovrin la data de 4 august 2022

 

Monitorizarea dăunătorilor din cultura de porumb

 

Chiar dacă este secetă cumplită, continuăm monitorizarea dăunătorilor importanți din cultura de porumb. La fel ca și anul trecut, SCDA Lovrin în parteneriat cu compania FMC Agro România monitorizează zborul adulților de Helicoverpa armigera în mai multe zone din țară cu ajutorul aplicației ArcTM Farm Intelligence, pe care fermierii o puteți descărca în mod gratuit. Scopul acestui program de prognoză și avertizare este de a stabili momentele optime de combatere ale dăunătorului, aceasta fiind foarte importantă deoarece vă ajută să vă eficientizați tratamentele fitosanitare în culturile dumneavoastră. Astfel, cheltuielile cu pesticidele vor fi mai mici, iar mediul va fi protejat. În cadrul acestui proiect, eu, ca specialist, am sarcina să validez capcane din următoarele zone ale României: Banat, Crișana, Oltenia, Moldova, Dobrogea și Transilvania.

Capturi de fluturi la data de 4 august 2022

Capturi de fluturi la data de 4 august 2022

În acest an, a doua generație de Helicoverpa armigera din zona Banat s-a dovedit a fi mai numeroasă decât cea de anul trecut. Vremea caldă, secetoasă a favorizat înmulțirea dăunătorului. De altfel, în ultimii ani, creșterea temperaturilor medii cu un grad și chiar mai mult decât mediile multianuale au influențat pozitiv dezvoltarea dăunătorului Helicoverpa armigera (Balogh et al., 2005). Pe de altă parte, dacă temperaturile depășesc 370C timp de mai multe zile consecutiv, dezvoltarea acestuia este stânjenită. Ouăle și tinerele larve pot muri din cauza uscăciunii și a temperaturilor ridicate.

Capturi din localitatea Variaș (Timiș) la data de 5 august 2022 (280 fluturi). Foto: ACS ing. Klaudia Kincel 

Capturi din localitatea Variaș Timiș la data de 5 august 2022 280 fluturi

Temperaturile ridicate din lunile iunie și iulie au influențat zborul insectei, înregistrându-se oscilații importante ale numărului de capturi, apărând probleme în stabilirea maximului de zbor în acest an. Apreciez că, în zona Lovrin, zborul celei de-a doua generații de H. armigera a început în forță la începutul lunii iulie, a înregistrat o creștere semnificativă a capturilor la data de 18 iulie urmată de o mică perioadă de regresie (cauzată probabil de temperaturile maxime extrem de ridicate înregistrate după această dată, respectiv 410C; 39,90C; 38,60C), după care a culminat cu un număr maxim de adulți capturați la data de 1 august 2022, când, la capcanele Csalomon s-a înregistrat un număr record de fluturi (991 în trei zile). Considerăm că, la 1 august 2022, în zona Banat s-a înregistrat maximul de zbor al celei de-a doua generații. Curba maximă de zbor indică o activitate intensă a dăunătorului (împerechere, depunere ouă, eclozare larve).

Capcana automată care, din păcate nu a dat rezultatele scontate. Doar 3 capturi la data de 4 august comparativ cu capcana Csalomon unde s-au înregistrat 325

Capcana automată care din păcate nu a dat rezultatele scontate. Doar 3 capturi la data de 4 august comparativ cu capcana Csalomon unde s au înregistrat 325

La data de 4 august 2022, curba de zbor este în scădere, la capcane înregistrându-se 617 fluturi capturați. Capcana automată pentru monitorizarea adulților de H. armigera nu a confirmat din păcate, numărul de capturi înregistrat neputând fi utilizat în stabilirea curbelor de zbor și a momentelor optime de combatere.

Datele obținute cu ajutorul capcanelor (curbele de zbor) și suma de temperaturi înregistrată la Lovrin (9900C) se corelează cu prezența larvelor de Helicoverpa armigera (gen. II) în culturile de porumb și nu numai. Un control efectuat într-o cultură de floarea-soarelui, a pus în evidență prezența larvelor de vârsta a II-a în calatidii. Recomand controale în culturile de floarea-soarelui, soia, tomate, ardei, vinete, sfeclă, cânepă, unde dăunătorul poate fi prezent.

Larvă tânără de Helicoverpa armigera în calatidiu de floarea soarelui. Deranjată, a ieșit la suprafață. Foto la data de 4 august 2022

Larvă tânără de Helicoverpa armigera în calatidiu de floarea soarelui. Deranjată a ieșit la suprafață. Foto la data de 4 august 2022

După cum deja cunoașteți, generația a II-a de Helicoverpa armigera poate produce daune considerabile la porumb. Putem vedea în câmp, acum, toate stadiile dăunătorului: adult, ouă, larve și chiar pupe. Știuleții de porumb sunt atacați în procent ridicat. La vârful știuleților, în zona mătăsii pot fi observate larve foarte tinere (vârsta I și II), dar și larve mai mature. Larvele din prima și a doua vârstă consumă mătasea. Larvele mai mature atacă știuleții în curs de dezvoltare, iar boabele sunt consumate [Hosseininejad et al., 2015]. În zonele atacate se instalează de regulă fungii micotoxigeni din genul Fusarium (Fusarium verticillioides, F. graminearum) și Aspergillus (Aspergillus flavus, A. parasiticus). Din păcate, la această dată, fungii menționați sunt prezenți pe știuleți, mai devreme în acest an, comparativ cu anul trecut. Fusarium verticillioides și Aspergillus flavus sunt fungi iubitori de temperaturi ridicate. Ei se dezvoltă foarte bine la temperaturi ridicate, comparativ cu alți patogeni care se opresc din evoluție.

Adult de Helicoverpa armigera pe frunză de porumb la data de 3 august 2022. Foto: ing. Alina Surdulescu (absolventă USAMVB Timișoara, specializarea Protecția Plantelor), FMC România

Adult de Helicoverpa armigera pe frunză de porumb la data de 3 august 2022

Femelă de Helicoverpa armigera care a depus ouă în capcana delta (foto la 4 august 2022)

Femelă de Helicoverpa armigera care a depus ouă în capcana delta foto la 4 august 2022

Larvă de Helicoverpa armigera pe știulete la data de 1 august 2022. Foto: ACS, ing. Klaudia Kincel 

Larvă de Helicoverpa armigera pe știulete la data de 1 august 2022jpg

Pupă de Helicoverpa armigera la data de 1 august 2022. Mai rar se împupează pe plantă sau în plantă. Împuparea de regulă are loc în sol. Fluturașul nu a supraviețuit. Foto: Klaudia Kincel, asistent cercetare SCDA Lovrin (Laborator Protecția Plantelor).

Pupă de Helicoverpa armigera la data de 1 august 2022. Mai rar se împupează pe plantă sau în plantă. Împuparea de regulă are loc în sol

 

Recomandări de combatere

 

În perioada 5 – 10 august 2022 se impune efectuarea unui tratament împotriva dăunătorului Helicoverpa armigera (acolo unde este cazul).

Larvele tinere pot fi omorâte mult mai ușor comparativ cu cele mature care sunt mai rezistente la insecticide. Larvele de Helicoverpa armigera trec prin șase stadii de dezvoltare. Cele din stadiile I și II se hrănesc cu frunze fragede, iar pagubele nu sunt vizibile. Din stadiul III, larvele produc daune vizibile. Dimensiunea larvelor din stadiul III este cuprinsă între 8 - 13 mm. În acest stadiu ele pot fi ucise cu ușurință. Stadiile cele mai dăunătoare sunt V și VI, când larvele sunt mari, agresive și rezistente la insecticide sau bioinsecticide.

Mătase retezată

Mătase retezată

Înainte de efectuarea tratamentului verificați culturile. Decizia de efectuare a tratamentelor trebuie luată în urma unui control fitosanitar. Dăunătorul poate fi combătut cu metode chimice, dar și biologice în cazul culturilor ecologice.

 

Controlul chimic

 

Utilizarea insecticidelor în gestionarea acestui dăunător este extrem de dificilă din cauză că larvele sunt ascunse în organele atacate. Există studii care arată că, deși au fost aplicate insecticide în sistem intensiv (tratamente la intervale scurte de timp), totuși larvele nu au putut fi suprimate [Reay-Jones et Reisig, 2014].

În general, Helicoverpa poate fi ucisă cu aproape toate insecticidele. Totuși, s-a constat o rezistență a Helicoverpei armigera la insecticidele din grupa piretroizilor. După Yang et al. (2013), H. armigera a dezvoltat în timp rezistență la insecticidele cu spectru larg, în special la cele din grupa piretroizilor. Clasele mai noi de insecticide (spinosinele, diamidele) au asigurat un bun control al H. armigera [Perini et al., 2016; Durigan et al., 2017; Durigan, 2018]. Se recomandă alternarea insecticidelor din grupe chimice diferite pentru a încetini dezvoltarea rezistenței [Ahmad et al., 2019].

Aspergillus flavus prezent pe știuleți la 4 august 2022. Asta nu este bine deloc

Aspergillus flavus prezent pe știuleți la 4 august 2022. Asta nu este bine deloc

Combaterea chimică se poate face cu insecticide pe bază de: clorantraniliprol (CORAGEN 20 SC), clorantraniliprol + lambda - cihalotrin (după Pesticide 2.22.7.1). Aceste produse sunt prietenoase cu entomofagii, au efect ovicid și larvicid foarte bun și pot fi aplicate și la temperaturi mai ridicate (chiar și la 340 C). Respectați dozele și momentele optime de aplicare.

 

Controlul biologic

 

Pot fi utilizate viespi parazite oofage din genul Trichogramma, dar și larve de Chrysopa carnea. Dintre entomopatogeni amintesc: virusul poliedrozei nucleare (NPV - nucleopoliedrovirus), fungii Beauveria bassiana, Metarhizium spp., Nomuraea spp., bacteria Bacillus thuringiensis (Bt). Studiile efectuate arată că, fungul entomopatogen Nomuraea rileyi a dus la mortalitatea larvelor de Helicoverpa armigera în procente mari, cuprinse între 90 până la 100%. Beauveria bassiana a dus la reducerea cu 10% a daunelor. De asemenea, formulările de Bacillus thuringiensis (Bt) sunt utilizate cu succes în controlul Helicoverpei. Tratamentele cu entomopatogeni și mai ales cele pe bază de Bacillus thuringiensis ar trebuie efectuate seara. Tratamentele efectuate seara s-au dovedit mai eficiente decât cele executate în alte momente din zi [Tang 2003, Nguyen et al., 2007; Luo et al., 2014].

În mod natural, larvele pot fi infectate de entomopatogenii amintiți. Infecțiile cu NPV apar adesea în câmp, uneori la sfârșitul lunii august fiind observate larve moarte pe mătase sau știuleți. Larvele atacate de NPV au aspect de flașerii (au culoare neagră și se lichefiază înainte de dezintegrare). O altă boală este produsă de un ascovirus și este răspândită de viespile parazite.

Stânga - tăciune bășicat. Dreapta - Fusarium sp.

Stânga tăciune bășicat

Disponibile pentru controlul larvelor de Helicoverpa armigera sunt preparate pe bază de NPV și Bacillus thuringiensis. În România este omologat un produs pe bază de Bacillus thuringiensis subs. Kurstaki, tulpina ABTS - 351. Produsul comercial pe bază de NPV este selectiv, infectând doar larvele de Helicoverpa armigera și punctigera. Este inofensiv pentru oameni, animale sălbatice și insecte utile.

 

Efectuarea tratamentelor

 

Primul tratament se aplică la avertizare. Când aceasta a fost lansată, este timpul să efectuați un control în culturi. Verificați într-un lan mai mult de 100 de plante. Larvele de Helicoverpa armigera pot fi văzute la vârful știuleților, pe mătase și sub pănuși.

Decizia de a utiliza insecticide sau bioinsecticide pentru combaterea acestui dăunător trebuie luată doar după un control fitosanitar serios al culturilor, dar nu trebuie să întârzie mai mult de 2 - 3 zile de la momentul primirii avertizării.

Repetarea tratamentului se recomandă după 7 - 8 zile acolo unde densitatea dăunătorului este mare.

Este bine ca tratamentele să fie efectuate atunci când larvele pot fi ucise cu ușurință.

Atac la inflorescență de cânepă industrială

Atac la inflorescență de cânepă industrială

Momente recomandate:

  • Când larvele sunt mici și foarte mici, între 1 - 7 mm (pot fi omorâte cu doze mici de insecticid);

  • Când se hrănesc la suprafața organelor sau în timpul deplasării (pot fi ucise mai ușor);

  • Înainte de a pătrunde în inflorescențe, știuleți, păstăi, capsule (sunt mai greu de omorât sau chiar imposibil).

porumb atacat

 

Bibliografie

Ahmad, M., B. Rasool, M. Ahmad, and D. A. Russell, 2019 - Resistance and synergism of novel insecticides in field populations of Cotton Bollworm Helicoverpa armigera (Lepidoptera: Noctuidae) in Pakistan J. Econ. Entomol. 112: 859 – 871.
Balogh P., Takács J., Nádasy M. & Márton L., 2005 - The effect of the weather on the light-trap’s data of the cotton bollworm in Hungary. Cereal Res. Commun. 33: 427 – 430.
Durigan, M. R. 2018 - Resistance to pyrethroid and oxadiazine insecticides in Helicoverpa armigera (Lepidoptera: Noctuidae) populations in Brazil. Ph.D. dissertation. University of Sao Paulo, ESALQ, Brazil.
Durigan, M. R., A. S. Corrêa, R. M. Pereira, N. A. Leite, D. Amado, D. R. de Sousa, and C. Omoto, 2017 - High frequency of CYP337B3 gene associated with control failures of Helicoverpa armigera with pyrethroid insecticides in Brazil. Pestic. Biochem. Physiol. 143: 73 – 80.
Hosseininejad A. S., B. Naseri, and J. Razmjou, 2015 - Comparative feeding performance and digestive physiology of Helicoverpa armigera (Lepidoptera: Noctuidae) larvae - feed 11 corn hybrids. Journal of Insect Science 15(12): 6 pp. DOI: 10.1093/jisesa/ieu179.
Luo, S., S. E. Naranjo, and K. Wua, 2014 - Biological control of cotton pests in China. Biol Control 68: 6–14
Nguyen, T. H. N., C. Borgemeister, H. Poehling, and G. Zimmermann, 2007 - Laboratory investigations on the potential of entomopathogenic fungi for biocontrol of Helicoverpa armigera (Lepidoptera: Noctuidae) larvae and pupae. Biochem. Sci. Technol. 17: 853–864.
Perini, C. R., J. A. Arnemann, A. A. Melo, M. P. Pes, I. Valmorbida, M. Beche, and J. V. C. Guedes, 2016 - How to control Helicoverpa armigera in soybean in Brazil? What we have learned since its detection. Afr. J. Agric. Res. 11: 1426 – 1432.
Reay - Jones, F. P. F., and D. D. Reisig, 2014 - Impact of corn earworm on yield of transgenic corn producing Bt toxins. J. Econ. Entomol. 107: 1101–1109.
Tang,  L., 2003 - Potential application of the entomopathogenic fungus, Nomuraea rileyi, for control of the corn earworm, Helicoverpa armigera. Entomologia Experimentalis et Applicata 88: 25 – 30.
Yang, Y., Y. Li, and Y. Wu, 2013 - Current status of insecticide resistance in Helicoverpa armigera after 15 years of Bt cotton planting in China. J. Econ. Entomol. 106: 375 – 381.

Articolul poate fi accesat și pe www.scdalovrin.com la secțiunea „Articole de informare”.

 

Articol scris de: dr. ing. Otilia Cotuna, CSIII Laborator de Protecția plantelor SCDA Lovrin, șef lucrări USAMVB Timișoara

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Protecția plantelor

Din acest an, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin a extins monitorizarea dăunătorilor în pomicultură și legumicultură.

În livada de la stațiune am amplasat capcane cu feromoni pentru Cydia pomonella (viermele mărului), Leucoptera scitella (minierul circular al frunzelor), Cossus cossus (sfredelitorul tulpinilor), Zeuzera pyrina (sfredelitorul ramurilor), Synanthedon myopaeformis (sfredelitorul mare al mărului), Cydia funebrana (viermele prunelor).

1

În sectorul legumicol au fost plantate capcane pentru Tuta absoluta (molia tomatelor), Plutella xylostella (molia verzei), Helicoverpa armigera (omida fructificațiilor), Autographa gamma (buha gamma).

Rezultatele monitorizării le vom împărtăși cu dumneavoastră, așa cum facem de obicei.

 

Un musafir nepoftit a ajuns în livada de prun (anul I) a SCDA Lovrin

 

Musafir care se hrănește cu frunze și a produs daune destul de consistente aparatului foliar al pomilor. Acest mic gândăcel este portocaliu și a fost identificat de mine ca fiind Clytra laeviuscula (determinare parțială, sper că nu greșesc). Bănuiesc că vine din perdeaua forestieră din apropierea livezii. Denumirea populară a acestui gândac este „gândacul de furnici”.

Clytra laeviuscula, gândacul de furnici. Se hrănește cu frunze de foioase. Atacă în special lăstarii tineri

Clytra laeviuscula gândacul de furnici. Se hrănește cu frunze de foioase. Atacă în special lăstarii tineri

Ciclul de viață al gândăcelului este chiar interesant. Adulții sunt polifagi și se hrănesc cu polen și frunze de foioase (salcie, mesteacăn, frasin, păducel etc). Preferă plopii, sălciile și păducelul. Pot fi văzuți pe speciile preferate în lunile mai până în august. Femela înconjoară ouăle într-un strat protector format din materii fecale. Ouăle astfel protejate sunt transportate de femele în cuibul furnicilor. Gazde ale larvelor sunt furnici din genurile Formica, Lasius și Camponotus, mai rar Aphaenogaster. Larvele pot ajunge și singure în furnicar. Viața lor nu este prea bine cunoscută. Se bănuiește că sunt erbivore, dar și carnivore. Se cunoaște că se hrănesc cu resturi din hrana furnicilor gazdă, deși pot consuma și frunze (studii în laborator). Când sunt atacate de furnici se retrag în camera protectoare, unde se și împupează când ajung la maturitate. După apariție, adulții ies imediat afară pentru a scăpa de atacul furnicilor. Concluzia e că acest gândac are un ciclu interesant (Agrain et al., 2015).

Frunze de prun roase de acest frumos gândăcel nepoftit

Frunze de prun roase de acest frumos gândăcel nepoftit

 

Care este potențialul de dăunare pentru pomii fructiferi?

 

În ultimii ani au fost publicate câteva studii care arată potențialul de dăunare al acestui gândăcel. Un studiu pe salcie energetică în Ucraina arată că acesta a produs defoliere în procent de 50% până la 70% (Stefanovska et al., 2015). Iată că, trebuie să fim atenți la acest gândăcel.

În livada tânără de prun de la Lovrin, Clytra laeviuscula a produs deja daune frunzelor, în procent destul de ridicat. Din acest motiv s-a intervenit chimic pentru eliminarea făptașului nepoftit.

292965189 2223656291127010 499111217903846399 n

Bibliografie

Agrain F. A., Buffington M. L., Chaboo C. S., Chamorro M. L., Scholler M., 2015, Leaf beetles are ant - nest beetles: the curios life of the juvenile stages of acse - bearers (Coleoptera, Chrysomelidae, Cryptocephalinae). In: Jolivet P., Santiago - Blay J., Schmitt M. (Eds) Research on Chrysomelidae 5. Zookeys 2015 (547): 133 - 164.

 

Articol scris de: DR. ING. OTILIA COTUNA, CSIII Laborator de protecția plantelor SCDA LOVRIN, Șef lucrări USAMVB Timișoara

Foto: Otilia Cotuna

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Horticultura

Condițiile de climă și sol influențează creșterea și dezvoltarea culturilor, dar în aceeași măsură, crește și riscul apariției bolilor și dăunătorilor. La cultura de rapiță, Putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum) este de departe cea mai pagubitoare boală. Primăverile calde și umede, densitatea ridicată, prezența în rotație a unor specii sensibile, sunt probleme des întâlnite în fermele de la noi din țară.

Corteva Agriscience introduce în cultura de rapiță, prin noua genetică, un concept inovator Sclerotinia Protector. PT303 este un hibrid unic pe piața din Europa ce combină un grad ridicat de toleranță la Sclerotinia cu productivitatea excelentă și caractere agronomice superioare, iar rezultatul este un produs ce nu poate lipsi din nicio fermă ce dorește performanță la cultura de rapiță.

O reală problemă o reprezintă rotația scurtă practicată în foarte multe ferme, unde rapița revine după un an de cereale păioase și în rotație scurtă cu floarea-soarelui, soia și mazărea. Faptul că scleroții produși de Slerotinia sclerotiorum pot rezista în sol 7-8 ani și în condiții prielnice pot produce pagube însemnate nu doar pentru cultura de rapiță, ci și pentru culturile ce vor veni în următorii ani pe acel teren, reprezintă o preocupare importantă a multor fermieri.

Combaterea chimică a acestei boli foarte păgubitoare este limitată și necesită atenție deosebită la momentul aplicării fungicidului, iar de cele mai multe ori nu se poate interveni la timp din cauza precipitațiilor, astfel că eficiența tratamentului este foarte redusă, infecția neputând fi eradicată în totalitate. Singura soluție reală este utilizarea hibrizilor Sclerotinia Protector.

Primul hibrid este PT303 ce va realiza producții constante anual, fără a fi impactat de acest agent patogen și care lasă un sol cu încărcătură mai mică de scleroți, unde vom putea cultiva în continuare fără riscuri culturile dorite.

Toleranța genetică este un aspect foarte important de luat în calcul în alegerea hibrizilor ce urmează să-i cultivăm. Alături de productivitate și stabilitate, ea asigură obținerea unor producții ridicate în anii problematici, când alte soluții nu dau randament.

De asemenea, un aspect foarte important de menționat este și pretabilitatea hibridului PT303 pentru agricultura organică/ecologică, fiind singura soluție de a reduce infestarea plantelor cu Sclerotinia și multiplicarea scleroților în viitor. Corteva oferă prin portofoliul actual, soluții reale fermierilor ce s-au integrat în agricultura organică.

Pentru siguranța culturii de rapiță, hibridul marca Pioneer® PT303 Sclerotinia Protector este alegerea perfectă.

  

Articol scris de: ANDREI CIOCOIU, Category Marketing Manager Seeds Corteva Agriscience România & Moldova

Publicat în Cultura mare

Și în acest an, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin în parteneriat cu FMC Agro România vă oferă prin intermediul aplicației ArcTM farm intelligence, în mod gratuit, informații cu privire la monitorizarea dăunătorului Ostrinia nubilalis din culturile de porumb, pentru ca dumneavoastră să gestionați corect și eficient acest dăunător periculos.

fmc

În această primăvară, primele pupe de Ostrinia nubilalis au fost observate în zona Lovrin la începutul lunii mai (01.05.2022), iar primii adulți spre sfârșitul aceleași luni (25.05.2022). După această dată au fost observate agregări ale adulților în culturile de grâu în special.

Femelă de Ostrinia nubilalis

Femelă de Ostrinia nubilalis

La capcanele cu feromoni curba de zbor este în creștere în multe zone din Banat și Crișana, cât și din alte zone din țară. În Timiș, cel mai mare număr de capturi s-a înregistrat la Becicherecu Mic la data de 13 iunie 2022 (132 fluturi).

Capturi de OSTRINIA NUBILALIS în zona Becicherecu Mic, Timiș, la data de 13.06.2022

Capturi de OSTRINIA NUBILALIS în zona Becicherecu Mic Timiș la data de 13.06.2022

Toate cercetările realizate până în prezent cu privire la Ostrinia nubilalis și în mod special a monitorizării cu ajutorul capcanelor feromonale arată că, din mai multe motive, numărul fluturilor capturați la acestea nu oferă predicții fiabile cu privire la infestarea larvară ulterioară. Cu toate acestea, monitorizarea zborului oferă informații valoroase mai ales în ceea ce privește ovipoziția.

Ostrinia nubilalis preferă să își depună ponta pe porumbul semănat devreme. Din ce motiv? Pentru că fluturii sunt atrași să depună ouăle pe plantele mai înalte și mai verzi (cam peste 45 cm înălțime).

Larvă de Ostrinia nubilalis în verticilul plantelor de porumb la data de 15 iunie 2022

Larvă de Ostrinia nubilalis în verticilul plantelor de porumb la data de 15 iunie 2022

În paralel cu monitorizarea zborului adulților, am verificat culturile de porumb și am constatat că sunt prezente ponte și larve de vârsta I și II. În mare parte, insectele au depus pontele în zona verticilului plantelor, de aceea au fost destul de greu de găsit. Larvele sunt prezente la acest moment în zona verticilului plantelor de porumb pe care l-au perforat. Am găsit la controlul din data de 15.06.2022, câte două și trei larve în verticilul plantelor atacate. De asemenea, am observat larve și în nervura frunzelor de porumb.

Larvă în nervura frunzei de porumb

Larvă în nervura frunzei de porumb

Situația din acest an este cumva similară cu cea din anul 2020, când primele larve au fost observate la data de 16 iunie. Față de anul 2021, când primele larve au fost înregistrate la 29 iunie, în acest an, condițiile climatice de la sfârșitul lunii mai și începutul lunii iunie (temperaturi maxime cuprinse între 23 și 31 grade C în zona Lovrin) au favorizat dezvoltarea într-un timp mai scurt a stadiilor insectei. Astfel, la sfârșitul lunii mai, începutul lunii iunie (deși capcanele nu erau instalate), am observat apariția masivă a adulților. Dacă la 15 iunie avem larve pe plantele de porumb, putem aproxima că primele ponte au fost depuse chiar în prima decadă a lunii iunie 2022.

Orificii produse de larve în verticilul plantei

Orificii produse de larve în verticilul plantei

Orificii produse de larve în verticilul plantei

Orificii tipice produse de Ostrinia nubilalis la frunze

Pot aprecia că, la 15 iunie 2022 sunt îndeplinite cele trei criterii care stau la baza avertizării combaterii unui dăunător: criteriul biologic (zbor maxim al adulților, ponte și larve de vârsta I, II pe plante), criteriul ecologic (la Lovrin s-au însumat 470 grade C, ceea ce înseamnă că larvele de vârsta I, II și III sunt prezente), criteriul fenologic (femelele depun ouăle pe plantele avansate în vegetație, care au mai mult de 45 cm înălțime).

În consecință, vă avertizăm că în această perioadă se înregistrează zbor maxim al fluturilor de Ostrinia nubilalis la capcanele cu feromoni și momeli alimentare din Banat și Crișana, dar și din alte zone din România.

De asemenea, la data de 15 iunie 2022, în culturile de porumb mai avansate în vegetație au fost observați adulți de Ostrinia nubilalis, ponte și primele larve eclozate. Larvele din generația I sunt văzute adesea în zona verticilului plantelor. Ele pătrund în nervura frunzelor, în panicul (pe care îl perforează) și mai târziu în tulpină.

Pontă de Ostrinia nubilalis pe dosul frunzei de porumb

Pontă de Ostrinia nubilalis pe dosul frunzei de porumb

Comparativ cu anul trecut, în acest an, dezvoltarea dăunătorului a fost susținută de condițiile climatice din această primăvară (vreme caldă și uscată la sfârșitul lunii mai și începutul lunii iunie). Dacă în 2021, primle larve au fost observate la 25 iunie, în acest an ele au fost văzute mai devreme cu zece zile.

 

Primul tratament se aplică la avertizare

 

Când avertizarea a fost lansată, este timpul să efectuați un control în culturi. Verificați într-un lan mai mult de o sută de plante. Larvele pot fi văzute în zona verticilului plantelor de porumb, iar pontele pe dosul frunzelor în zona nervurii principale.

adult

Decizia de a utiliza insecticide sau bioinsecticide pentru combaterea sfredelitorului tulpinilor de porumb trebuie luată după un control fitosanitar serios al culturilor dar nu trebuie să întârzie mai mult de 2 - 3 zile de la momentul primirii avertizării.

Repetarea tratamentului se recomandă după 7 - 8 zile acolo unde densitatea dăunătorului este mare.

În culturile de porumb zaharat și în loturile de hibridare se poate interveni dacă situația din teren impune efectuarea unor tratamente. Porumbul zaharat este preferat de această insectă.

În loturile de hibridare și nu numai, pot fi utilizate bioinsecticide pe bază de Beauveria bassiana și Bacillus thuringiensis kurstaki [Huang F. et al., 1999b; Lereclus D. et al., 1993].

Dăunătorul mai poate fi combătut și prin lansări de viespi oofage, Trichogramma maydis în doză de 100.000 viespi/ha (2 tratamente). Lansările se fac atunci când se înregistrează maximul curbei de zbor al adulților [Roșca et al., 2011].

Femelă de Ostrinia nubilalis (plină de ouă) în verticilul plantei la data de 15 iunie 2022

Femelă de Ostrinia nubilalis plină de ouă în verticilul plantei la data de 15 iunie 2022

Combaterea chimică se poate face cu insecticide pe bază de: clorantraniliprol, clorantraniliprol + lambda - cihalotrin, acetamiprid + lambda cihalotrin, deltametrin (sursa Pesticide 2.22.6.1). Aceste produse sunt omologate pentru combaterea Ostriniei nubilalis în România. Dintre substanțele enumerate, clorantraniliprolul este considerat mai prietenos cu entomofagii, are efect ovicid și larvicid foarte bun și poate fi aplicat și la temperaturi mai ridicate (chiar și la 34 grade C). Respectați dozele și momentele optime de aplicare.

De obicei, nu se fac tratamente chimice de combatere decât în cazuri speciale de atacuri masive și doar atunci când se mai poate intra în cultură pentru tratamentele terestre.

Acolo unde se practică monocultura timp îndelungat, tratamentele sunt indicate. Insecticidele trebuie să ajungă pe teaca frunzei sau în verticilul plantei pentru ca larvele din acele zone să moară înainte să pătrundă în tulpini [Roșca et al., 2011].

În combaterea biologică pot fi utilizate produse pe bază de Bacillus thuringiensis. În România este omologat pentru combaterea sfredelitorului tulpinilor, produsul Bactospeine DF/Dipel DF (sursa Pesticide 2.22.6.1).

Decizia de efectuare a unui tratament trebuie luată la 2 - 3 zile de la emiterea avertizării și obligatoriu după ce culturile au fost verificate. Este important ca larvele să fie eclozate în număr cât mai mare. Tratamentul cu insecticide chimice, bioinsecticide și chiar entomofagi trebuie aplicat înainte ca larvele să pătrundă în tulpini. Din momentul în care au pătruns în tulpini nu mai pot fi omorâte.

Femelă plină de ouă, capturată înainte de depunerea pontei

Femelă plină de ouă capturată înainte de depunerea pontei

 

Bibliografie

Lereclus D., Delecluse A., and M. M. Lecadet, 1993 - Diversity of Bacillus thuringiensis toxins and genes. In Bacillus thuringiensis, an environmental biopesticide: Theory and Practise, ed. Entwistle, P. F., Cory, J. S., Bailey, M. J., and S. Higgs, pp. 37-69. Chichester, UK: Wiley;
Huang F., Zhu K. Y., Buschmann L. L., Higgins R. A. and B. Oppert, 1999b - Comparison of midgut proteinases in Bacillus thuringiensis – susceptible and – resistant European corn borer, Ostrinia nubilalis (Lepidoptera: Pyralidae). Pesticide Biochemistry and Physiology 65: 132-139;
Roşca I., Oltean I., Mitrea I., Tãlmaciu M., Petanec D. I., Bunescu H. Ş., Rada I., Tãlmaciu N., Stan C., Micu L. M., 2011 - Tratat de Entomologie generală şi specială, Editura “Alpha MDN”, Buzău, p. 279 - 296.

 

Articol scris de: DR. ING. OTILIA COTUNA, CSIII Laborator de protecția plantelor SCDA LOVRIN, Șef lucrări USAMVB Timișoara

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Cultura mare

Adesea, reducerea recoltei de struguri este cauzată de starea în care se află părţile lemnoase ale viței-de-vie, care transportă apa şi substanţele nutritive, le distribuie şi le stochează.

vitaseve 4

 

Probleme cauzate de starea deficitară a părţilor lemnoase la viţa-de-vie

 

Aproape toate problemele de fiziologie şi multe boli ale viţei-de-vie sunt legate de starea părţilor lemnoase:

  • Dăunătorii pot coloniza ţesuturile conducătoare, obstrucţionând transportul de apă şi de substanţe nutritive;

  • Țesutul lemnos slab nu poate deservi volumul de fructe dorit, deci strugurii vor fi mai mici;

  • Părţile dezvoltate necorespunzător sunt expuse riscului de îngheţ iarna sau primăvara;

  • În absenţa unui depozit adecvat de carbohidraţi, mugurii şi florile pot fi distruşi de temperaturile joase sau nu se dezvoltă corespunzător, încă din etapa de diferenţiere a mugurilor.

 

Cum contribuie Vitaséve la dezvoltarea şi funcţionarea părţilor lemnoase

 

  • Vitaséve facilitează formarea şi dezvoltarea ţesutului conducător;

  • Prin stimularea ţesutului divizor intercalat în ţesutul cambium, Vitaséve are efect dublu: intensifică creşterea ţesutului lemnos şi formarea ţesutului libero-lemnos;

  • Fluxul de substanţe nutritive va fi mai intens într-un ţesut conducător cu secţiune mai mare;

  • Prin stimularea metabolismului, Vitaséve contribuie la creşterea cantităţii de zahăr depozitat în fruct, ţesut lemnos şi muguri de rod.

Astfel, dăunătorii nu pot obstrucţiona fluxul în ţesutul vegetal, nu se formează dopuri şi plantele nu vor fi distruse subit.

vitaseve 2

Utilizarea Vitaséve în plantaţiile tinere duce la creşterea semnificativă a producţiei, atât cantitativ, cât şi calitativ (conţinutul de zahăr).

Totodată, în secţiunea părţilor lemnoase, nu am observat ţesut conducător blocat. Datorită creşterii în secţiune a ţesutului conducător, chiar şi viile bătrâne reuşesc să utilizeze mai eficient apa şi substanţele nutritive.

La viile bătrâne tratate cu Vitaséve am identificat diferenţe semnificative la nivelul ţesutului, chiar şi la tulpinile de viţă-de-vie la care, în trecut, au fost observate simptome de Apoplexie (ESCA). În secţiunea părţilor mai în vârstă ale cepurilor de rod, inelele de dezvoltare noi nu prezintă blocaje în ţesutul lemnos şi afişează fascicule conducătoare dezvoltate, cu diametru mare.

 

Efect spectaculos într-o plantaţie bătrână infestată cu ESCA

 

Am monitorizat efectele Vitaséve la câteva mii de tulpini, coarde, cordiţe din podgorii din Villány, Eger şi din alte zone din Ungaria.

Cel mai spectaculos rezultat a fost obținut într-o plantaţie bătrână de Cabernet Sauvignon din Villány, puternic infestată cu ESCA. În acest caz, efectul Vitaséve a fost evident, produsul contribuind la menţinerea viei şi la încetinirea şi ţinerea sub control a procesului de deteriorare a ţesutului lemnos.

Cu ajutorul Vitaséve se formează, în fiecare an, ţesut conducător nou, cu secţiune considerabilă. Astfel, reuşim să reducem extinderea simptomelor bolii şi numărul de tulpini distruse.

 

Vitaséve stimulează biosinteza zaharurilor

 

Vitaséve iniţiază un proces susţinut de producere a zahărului, din care rezultă celuloză, oligozaharide utilizabile imediat în procesul de dezvoltare a plantelor, precum şi depozite de zahăr şi polizaharide în fructe, respectiv în muguri şi cordiţe pregătite pentru iernat.

De zaharuri depinde şi creşterea foliară, volumul şi calitatea recoltei, precum şi perioada recoltatului şi durata de viaţă la raft a produsului.

După aplicarea Vitaséve, strugurii din podgoria de la Villány pot fi ţinuţi cu două săptămâni mai mult pe tulpină. Măsurătorile conţinutului de zahăr din struguri au arătat o creştere de 1-1,5 M°.

vitaseve 3

 

Un produs dezvoltat prin cercetări ştiinţifice complexe

 

Vitaséve este un produs dezvoltat prin cercetări ştiinţifice complexe, pentru o funcţie ţintită. Componentele sale se potenţează reciproc, amplificând efectul benefic pentru dezvoltarea plantelor cu tulpină lemnoasă.

Vitaséve conţine Sulfat de Magneziu (MgO) 5%, Molibden (MO) 0,1%, Bor (B) 0,2%, Mangan (Mn) 0,5% şi Zinc (Zn) 0,5%.

Vitaséve se aplică foliar, de 2 ori câte 5 l/ha, la începutul creşterii vegetative, la stadiul de 6-10 frunze, respectiv 5 l/ha în perioada premergătoare recoltării. Vitaséve nu lasă reziduuri şi poate fi amestecat cu alte produse.

 

Mai multe detalii, aici: https://malagrow.ro/product/vitaseve/

Publicat în Horticultura

La această dată, culturile de rapiță arată destul de bine, având în vedere contextul climatic actual. Timpul răcoros a ținut la distanță patogenii, iar activitatea dăunătorilor a fost și ea stânjenită. În prezent, temperaturile sunt mai ridicate în timpul zilei, iar dăunătorii sunt activi. Larvele de Ceutorhynchis napi și/sau C. palidactyllus sunt prezente în tulpinile de rapiță. Pe bobocii florali și pe flori sunt prezenți dăunătorii Melighetes aeneus (gândacul lucios al rapiței) și Ceutorhynchus assimilis (gărgărița semințelor de crucifere).

rapta galbena lovrin

În zona Lovrin am constatat o densitate destul de mare a gărgăriței semințelor (câte 3 - 4 pe un racem), mai ales pe marginile culturilor de rapiță, chiar dacă au fost efectuate tratamente. În această perioadă, gărgărițele se hrănesc și se împerechează masiv. Odată cu apariția primelor silicve va începe și depunerea ouălor. Monitorizați cu atenție culturile dumneavoastră și interveniți cu un tratament la momentul optim, în așa fel încât insectele să depună cât mai puține ouă.

Gărgărița semințelor de crucifere - Ceutorhynchus assimilis este un dăunător foarte important al rapiței, prezent în Europa în toate zonele unde se cultivă această plantă (Winfield, 1992; Cárcamo et al., 2009). Acest dăunător poate produce pagube în producție cuprinse între 15 - 35% (Buntin et al., 1999; Alford et al., 2003; Williams, 2004; Cook et al., 2006). După Dosdall et Cárcamo (2011), un atac masiv poate duce la pierderi în producție de până la 50%.

Dăunătorul poate fi observat în culturile de rapiță în timpul înfloritului (Ferguson et al., 2001; Williams, 2010).

Ceutorhynchus assimilis

Ceutorhynchus assimilis

 

Daune produse

 

Adulții de Ceutorhynchus assimilis se hrănesc cu mugurii florali, polen, nectar și cu țesuturile racemelor. În urma hrănirii, mugurii se vor usca. Dosdall et al. (2014) arată că, în urma hrănirii florile avortează. În consecință, se vor forma mai puține păstăi. Pe lângă asta, orificiile produse de adulți se pot constitui în porți de intrare pentru diferiți patogeni (Dosdall et al., 2001).

Larvele se hrănesc cu semințele din silicve, putând distruge una sau mai multe. Din cauza atacului, silicvele vor fi deformate și se vor deschide prematur (Dosdall et al., 2001). Temperaturile ridicate din timpul înfloritului favorizează activitatea acestui dăunător.

 

Aspecte generale despre biologia și ecologia gărgăriței semințelor

 

Dăunătorul are o singură generație pe an și iernează sub stratul de frunziș la marginea perdelelor forestiere și liziera pădurilor, în sol la 0,5 - 5 cm adâncime, în șanțurile de pe marginea drumurilor, unde este protejat de temperaturile scăzute (Brodeur et al., 2001; Roșca et al., 2011).

Primăvara, când temperatura solului este de 12 grade C, adulții ies de la iernat. Apariții masive se înregistrează când temperatura solului ajunge la 15 grade C (Ulmer et Dosdall, 2006; Roșca et al., 2011). Gărgărițele zboară când temperatura medie a aerului este de 12 grade C. La această temperatură, ele pot zbura la 1 metru înălțime iar pe măsură ce temperatura crește, crește și înălțimea de zbor. Dacă umiditatea atmosferică crește, scade și înălțimea de zbor și distanța de dispersie (Tansey et al., 2010a).

Adulții sunt mici (3 - 4 mm) au rostru proeminent, curbat și culoare cenușie - negricioasă. Când rapița începe să înflorească, adulții pot fi observați pe flori. Ei se hrănesc cu polen, nectar, muguri și cu țesuturi ale racemelor și se împerechează până când încep să se formeze primele silicve (Kozlowski et al., 1983).

gargarite

Femelele depun ponta în silicvele mici, abia formate (1 - 2 cm). Însă, majoritatea ouălor sunt depuse la sfârșitul înfloritului, când silicvele au dimensiuni cuprinse între 45 - 60 mm (Dosdall et Moisey, 2004). Înainte de a depune oul, femela roade un orificiu mic în silicvă și apoi depune un singur ou. După aceea, marchează zona cu feromoni pentru ca altă femelă să nu mai depună ponta (Ferguson et Williams, 1991). În întreaga viață, o femelă depune înte 35 - 50 ouă. Cercetările arată că, de obicei femela depune un singur ou într-o silicvă (Roșca et al., 2011). La infestări masive, pot fi observate și câte două și chiar mai multe ouă într-o silicvă (Cárcamo et al., 2001). Larvele au culoare albă imediat după eclozare, capul rotund și mai închis la culoare. Sunt apode și la maturitate au între 4 - 5 mm lungime (Roșca et al., 2011). La început se hrănesc în peretele silicvelor, după care trec pe semințe. După Dosdall et al. (2014), o singură larvă poate consuma 5 semințe până ajunge la maturitate. Roșca et al. (2011) arată că o larvă poate consuma între 3 și 9 semințe până ajunge la maturitate. La densități mari silicvele vor rămâne fără semințe. Ajunse la maturitate, larvele rod un orificiu în silicve și cad la sol unde începe împuparea. Această etapă durează aproximativ 10 - 14 zile, după care apar noii adulți (Cárcamo et al., 2001).

Ciclul de viață al acestui dăunător se desfășoară pe parcursul a aproximativ 8 săptămâni (de la ou la adult). Perioada se poate scurta sau lungi, funcție de condițiile climatice (Cárcamo et al., 2001).

Noii adulți se vor hrăni tot pe rapiță (dar și pe alte crucifere), rozând silicvele verzi și consumând resturile de semințe rămase în urma hrănirii larvelor și orice sămânță în curs de dezvoltare.

 

Cum controlăm dăunătorul?

 

În vederea combaterii dăunătorului la momentul optim, trebuie să se facă o monitorizare atentă a culturilor, mai ales pe margini. Aceste gărgărițe atacă cel mai frecvent marginile culturilor de rapiță, producând pagube. Dacă infestarea este masivă pot migra către mijlocul culturii uneori.

gargarita

Măsuri culturale

O bună strategie de management este utilizarea culturilor capcană. Pot fi semănați câte doi hibrizi, după cum urmează: la marginea câmpului poate fi semănat un hibrid extratimpuriu, iar restul câmpului cu un hibrid mai tardiv. Hibridul timpuriu va înflori înaintea culturii, iar gărgărițele pot fi capturate aici. Astfel, va fi tratată doar marginea culturii. Dacă se cultivă un singur hibrid, marginea poate fi semănată cu o săptămână mai devreme decât restul culturii. Această metodă poate fi aplicată cu succes mai ales la solele foarte mari. Scopul acestor strategii este de a opri înaintarea gărgărițelor către mijlocul culturii. De asemenea, se reduc costurile cu tratamentele iar entomofauna utilă va fi protejată (Buntin, 1998; Dosdall et Cárcamo, 2011).

Combaterea chimică

Funcție de zona de cultivare, în literatura de specialitate se recomandă mai multe praguri de dăunare de la care se pot executa tratamente fitosanitare. Pentru stabilirea densității dăunătorului, controalele trebuie efectuate de două ori pe săptămână la marginea culturilor în special, atunci când plantele sunt în fenofaza de 10 - 20% înflorire. Se execută câte 10 măturări cu fileul entomologic cu pânză mai groasă (canvas) în 10 puncte din câmp alese la întâmplare. Dacă sunt colectate mai mult de 20 de gărgărițe la 10 măturări, se vor lua măsuri de combatere (Canola Council of Canada, 2014). Dacă gărgărițele se află doar la marginea culturii, tratamentele vor fi aplicate doar în acele zone.

EPPO (1998), recomandă efectuarea unui tratament după formarea primelor silicve, când se înregistrează o densitate de 0,5 - 2 adulți/plantă la marginea câmpului (prag recomandat, în funcție de regiune acesta poate să fie ușor diferit). Pe de altă parte, densitatea trebuie stabilită atât la marginea culturii, cât și în interior. Nu este indicat să se facă tratamente la sfârșitul înfloritului (EPPO, 1998).

Tratamentele trebuie să vizeze omorârea adulților, înainte ca femelele să depună prea multe ouă (Canola Council of Canada, 2014).

În România, Roșca et al. (2011), recomandă începerea combaterii atunci când se înregistrează o gărgăriță/2 plante. Când este prezentă și Dasineura brassicae se poate reduce pragul la o plantă. Wise et Lamb (1998) recomandă un prag cuprins între 1 - 2 gărgărițe/plantă.

În țara noastră sunt omologate mai multe insecticide ce pot fi utilizate în combatere: lambda cyhalotrin, cipermetrin, etofenprox, cipermetrin + piperonil butoxid.

Atenție la albine!

Substanțele utilizate în combatere sunt foarte toxice pentru albine. Se recomandă avertizarea apicultorilor. Stupii ar trebui îndepărtați în timpul tratamentelor și 2 - 3 zile după aplicare. A se evita aplicarea directă pe stupi și în perioadele când albinele se hrănesc activ. Aplicați tratamentele dimineața sau seara.

Combaterea biologică

Aceste gărgărițe au dușmani naturali. Au fost identificate patru viespi parazite pe ouă și larve. Viespile parazite de ou fac parte din familia Mymaridae. Cele care parazitează larvele aparțin familiilor Pteromalidae și Braconidae. Dintre acestea, Trichomalus perfectus este răspândită în multe zone unde se cultivă rapiță (Europa, SUA, Canada) - Murchie et Williams, 1998; Dosdall et al., 2014. Trichomalus perfectus (Walker) este o viespe ectoparazit de larve, prezentă cu populații ridicate în culturile de rapiță din Europa, mai ales în cele netratate. Acest parazit are o singură generație și migrează în culturile de rapiță mai târziu decât gazda sa. Femela străpunge peretele silicvei cu ovipozitorul, imobilizează larva de C. assimilis și depune un singur ou pe suprafața corpului. Larva parazitoidă se hrănește extern cu gazda sa, fără a consuma capsula cefalică și pielea. În culturile netratate cu pesticide din Marea Britanie, procentul de parazitare a trecut de 50% (Murchie et al., 1997 b).

otilia rapita

Bibliografie

Alford D. V., Nilsson C., Ulber B., 2003 - Insects pests of oilseed rape crops, Bio control of oilseed rape pests. – UK, 355 p.
Brodeur, J., L.A. Leclerc, M. Fournier, and M. Roy., 2001 - Cabbage Seedpod Weevil (Coleoptera: Curculionidae): New Pest of Canola in Northeastern North America. The Canadian Entomologist 133(05): 709 – 711.
Buntin, G. D., 1998 - Cabbage Seedpod Weevil (Ceutorhynchus assimilis, Paykull) Management by Trap Cropping and its Effect on Parasitism by Trichomalus perfectus (Walker) in Oilseed Rape. Crop Protection 17(4): 299 – 305.
Buntin G. D., 1999 - Damage loss assessment and control of the cabbage seed pod weevil (Coleoptera: Curculionidae) in winter canola using insecticides, Journal of Economic Entomology, vol. 92, p. 220 – 227.
Canola Council of Canada, 2014 - Cabbage Seedpod Weevil. Canola Encyclopedia.
Cárcamo, H. A., L. M. Dosdall, M. Dolinski, O. Olfert, J. R. Byers, 2001 - The Cabbage Seedpod Weevil, Ceutorhynchus obstrictus (Coleoptera: Curculionidae) – A Review. Journal of the Entomological Society of British Columbia 98: 201 – 210.
Cárcamo H. A., Herle C. E., Otani J., McGinn S. M., 2009 - Cold hardiness and overwintering survival of the cabbage seedpod weevil, Ceutorhynchus obstrictus, Entomologia Experimentalis et Applicata, vol. 133, p. 223 – 231.
Cook S. M., Smart L. E., Martin J. L. et al., 2006 - Exploitation of host plant preferences in pest management strategies for oilseed rape (Brassica napus), Entomologia Experimentalis et Applicata, vol. 119, p. 221 – 229.
Dosdall, L. M., H. A. Cárcamo, 2011 - Biology and Integrated Management of the Cabbage Seedpod Weevil in Prairie Canola Crops. Prairie Soils and Crops eJournal 4: 14 – 23.
Dosdall, L. M., D. Moisey, H. Cárcamo, R. Dunn, 2001 - Cabbage Seedpod Weevil Factsheet. Alberta Agriculture, Food and Rural Development Agdex 622 – 21.
Dosdall, L. M., D. Moisey, H. Cárcamo, R. Dunn, 2014 - Cabbage Seedpod Weevil. Alberta Agriculture, Food and Rural Development Agdex (2001): 622 – 21.
Dosdall, L. M., D. W. A. Moisey, 2004 - Developmental biology of the cabbage seedpod weevil, Ceutorhynchus obstrictus (Coleoptera: Curculionidae), in spring canola, Brassica napus, in western Canada. Ann. Entomol. Soc. Am. 97: 458 - 465.
Dosdall, L. M., D. Moisey, H. Cárcamo, R. Dunn, 2001 - Cabbage seedpod weevil fact sheet. Alberta Agriculture, Food and Rural Development Agdex 622 - 21, 4 pp.
EPPO Standard PP 2/8(1), 1998 - Guidelines on good plant protection practice - RAPE, 10 p.
Ferguson, A. W., I. H. Williams, 1991 - Deposition and longevity of oviposition - deterring pheromone in the cabbage seed weevil. Physiol. Ent. 16: 27 - 33.
Ferguson A. W., Klukowski Z., Walczak B. et al., 2000 - The spatial-temporal distribution of adult Ceutorhynchus assimilis in a crop of winter oilseed rape in relation to the distribution of their larvae and that of the parasitoid Trichomalus perfectus, Entomologia Experimentalis et Applicata, vol. 95, p. 161 – 171.
Kozlowski, M. W., S. Lux, J. Dmoch, 1983 - Oviposition behaviour and pod marking in the cabbage seed weevil, Ceutorhynchus assimilis. Entomol. Exp. Appl. 34: 277 – 282.
Murchie, A. K. & Williams, I. H., 1998 - A bibliography of the parasitoids of the cabbage seed weevil (Ceutorhynchus assimilis PAYK.). IOBC/WPRS Bulletin 21: 163 - 169.
Murchie, A. K., Williams, I. H. & Alford, D. V., 1997b - Effects of commercial insecticide treatments to winter oilseed rape on parasitism of Ceutorhynchus assimilis Paykull (Coleoptera: Curculionidae) by Trichomalus perfectus (Walker) (Hymenoptera: Pteromalidae). Crop Protection 16: 199 - 202.
Tansey, J. A., L. M. Dosdall, A. Keddie, O. Olfert, 2010a - Flight activity and dispersal of the cabbage seedpod weevil (Coleoptera: Curculionidae) are related to atmospheric conditions. Environ. Ent. 39: 1092 - 1100.
Wise, I. L., R. J. Lamb, 1998 - Sampling plant bugs, Lygus spp. (Heteroptera: Miridae), in canola to make control decisions. Can. Ent. 130: 837 – 851.
Williams I. H., 2004 - Advances in insect pest management of oilseed rape in Europe, Insect pest management: field and protected crops, Heidelberg, Germany, p. 181 – 208
Williams I. H., 2010 - Biocontrol-based integrated management of oilseed rape pests, London, New York, 500 p.

Articol scris de:  dr. ing. Otilia Cotuna, CSIII Laborator de Protecția plantelor SCDA Lovrin, șef lucrări USAMVB Timișoara

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Protecția plantelor

A început semănatul porumbului și al florii-soarelui. Cele care au fost semănate mai devreme au răsărit deja, iar cele semănate acum, urmează să răsară. Fermierii trebuie să verifice cu atenție culturile înainte de răsărire și în timpul răsăritului. Dacă constatați că aveți atac și densitate numerică mare este bine să faceți un tratament. Tratamentele de după răsărit și chiar în timpul răsăritului și-au dovedit eficacitatea de-a lungul timpului, atunci când insecta a fost depistată la timp.

Și în acest an, la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin continuăm monitorizarea dăunătorilor Tanymecus dilaticollis și Opatrum sabulosum. Sondarea culturilor de porumb și floarea-soarelui se va face în fenofazele de 1 - 3 frunze (BBCH 9 - 11, răsărire) și 3 - 5 frunze (BBCH 12 - 15).

Sondare sol (24 martie 2022) pentru depistarea dăunătorilor Tanymecus dilaticollis și Opatrum sabulosum

Sondare sol 24 martie 2022 pentru depistarea dăunătorilor Tanymecus dilaticollis și Opatrum sabulosum

Primele apariții ale dăunătorului Tanymecus dilaticollis au fost înregistrate pe teritoriul SCDA Lovrin în cea de-a treia decadă a lunii martie 2022. Opatrum sabulosum a început să iasă din sol chiar mai devreme. Sunt mai puține exemplare în această primăvară comparativ cu anul trecut. Temperaturile scăzute influențează negativ activitatea acestor dăunători, dar, odată cu creșterea temperaturilor s-ar putea să asistăm la apariții masive.

În continuare, readuc în atenția dumneavoastră câteva informații despre Tanymecus dilaticollis care ne creează atâtea probleme. Să vedem cum putem lupta cu el, mai ales în condițiile în care trendul la nivel mondial este de renunțare la 50% din pesticidele existente acum pe piață.

Reamintim că, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a acordat autorizații temporare pentru câteva insecticide neonicotinoide utilizate pentru tratarea semințelor de porumb și floarea-soarelui împotriva dăunătorilor Tanymecus dilaticollis și Agriotes sp. Aceste substanțe sunt: tiametoxam, imidacloprid și clotianidin. Ele pot fi utilizate în perioada 25 ianuarie - 24 mai 2022 și doar în zonele cele mai afectate de dăunătorii mai sus menționați și doar la depășirea PED (prag economic de dăunare). Autorizațiile temporare pot fi vizualizate pe site-ul ANF (Agenția Națională Fitosanitară): https://www.anfdf.ro/central/omologare/temporar/temp.html.

 

Despre Tanymecus dilaticollis Gyll - rățișoara porumbului

 

Tanymecus dilaticollis este un dăunător periculos al porumbului. Are o singură generație pe an și iernează în stadiul de adult, în sol, la adâncimi de 40 - 60 cm. Pe măsură ce temperatura din sol crește (de la 40C), în luna februarie, adulții încep să urce către suprafața solului. La sfârșitul lunii martie și chiar mai devreme uneori, adulții pot fi văzuți la suprafața solului dacă temperatura aerului este de 90C. Până la răsărirea porumbului, adulții se hrănesc cu plante spontane, cereale. Au o preferință deosebită pentru pălămidă, de exemplu. Când culturile de porumb răsar, rățișoara migrează în acestea, unde începe să se hrănească. De altfel, întreg ciclul de viață al insectei are loc în cultura de porumb (hrănire, împerechere, pontă, iernare) - Roșca et al., 2011.

Tanymecus dilaticollis (foto 2021)

Tanymecus dilaticollis foto 2021

 

Când este periculos atacul acestei insecte?

 

Cel mai periculos este atacul din timpul răsăritului când plantele pot fi retezate. Aceste plante sunt pierdute, iar dacă frecvența plantelor retezate este mare, culturile sunt întoarse de multe ori. Uneori insectele rod frunzele în faza de cornet. La deschiderea frunzelor se vor observa perforații circulare cu dispunere transversală (Roșca et al., 2011). De la 4 - 5 frunze, plantele de porumb nu mai sunt în pericol. În această fenofază, Tanymecus dilaticollis va ataca frunzele pe margini. Atacul se manifestă sub formă de trepte. Astfel de plante vor avea creșteri încetinite care se pot traduce prin pierderi în producție uneori. Dăunătorul atacă în perioadele călduroase, însorite și cu temperaturi medii diurne ce trec de 200C. Sub această temperatură și în prezența precipitațiilor sau timp noros, insecta își încetinește activitatea.

Pragul economic de dăunare calculat este de 5 adulți/m2.

Alte praguri sau intervale critice de care să ținem seama sunt legate de densitatea dăunătorului. Pragul minim este sub 0,5 gărgărițe/m2, pragul mediu de o gărgăriță/m2, iar pragul de la care trebuie să ne îngrijorăm este de peste o gărgăriță/m2 (Baicu, 1978; Hatman et al., 1986).

 

Combaterea dăunătorului

 

cotuna aprilie

Monitorizarea dăunătorului este foarte importantă. Ea poate fi realizată prin efectuarea sondajelor la sol primăvara, la jumătatea lunii martie, în fostele culturi de porumb, mai ales în solele unde au fost densități mari. Prin aceste sondaje se poate estima viitoarea populație a dăunătorului. Din păcate, în prezent nu are cine să execute aceste sondaje deoarece în țara noastră aproape că nu mai există un serviciu de protecția plantelor care să ajute cu adevărat fermierii prin emiterea avertizărilor la timp penru combaterea unei insecte sau a unui patogen. Modul haotic în care se fac unele lucrări de proteția plantelor ne-au adus în situația de a nu mai putea controla cu adevărat dăunătorii periculoși.

Respectarea rotației este foarte importantă și ne-ar putea feri de Tanymecus dilaticollis. Din păcate, noile tehnologii susțin așa numitele „rotații scurte” care, pe termen lung sunt un dezastru.

Lucrările de întreținere și tratarea seminței cu insecticide, de asemenea țin departe dăunătorul. Planta premergătoare este și ea importantă. Dacă este una preferată de dăunător, va lăsa în urmă o rezervă importantă. Nu cultivați porumb după porumb, după sorg, după sfeclă de zahăr sau floarea-soarelui. Cultivați porumb după grâu, după mazăre, după orz, după in. Trebuie să fiți atenți nu doar la planta premergătoare ci și la plantele cultivate în vecinătate. Un aspect foarte important. Din păcate, aceste reguli simple nu sunt respectate acum. În viitor, este posibil să asistăm la schimbări în acest sens pentru a putea lupta cu acest dăunător.

Distrugerea buruienilor gazdă este o lucrare importantă care va diminua populațiile dăunătorului.

De reținut că, dăunătorul preferă pălămida dintre buruieni. Personal am văzut o solă de porumb unde erau vetre de pălămidă. Am găsit și exemplare de Tanymecus dilaticollis. Puține, că era rece afară. Nici o plantă de porumb nu era atacată, în schimb pălămida era roasă.

Tratamentul la sămânță vă protejează plantele. Dacă s-au scos neonicotinoidele, puteți recurge la insecticidele ce controlează viermii sârmă: teflutrin și cipermetrin. Decât nimic este bine și așa. Dacă nu se face tratamentul seminței, atunci se poate face un tratament în perioada de răsărire. Sunt foarte eficiente. Insecticidele avizate pentru acest tratament sunt: acetamipridul, deltametrinul, lambda - cihalotrinul, cipermetrin (sursa: PESTICIDE2.22.3.1).

Pe solele care sunt puternic infestate se poate face un tratament înainte de semănat (înainte de discuirea ce precede semănatul) - Rădulescu et al., 1967.

În agricultura ecologică pot fi utilizate biopreparate pe bază de ulei de neem, spinosad și Bacillus thuringiensis. Într-un studiu, Toader et al. (2020), scot în evidență eficacitatea bună a acestor substanțe. Se arată în studiu că, rezultatele cele mai bune s-au obținut când semințele au fost tratate cu ulei de neem iar în vegetație s-a realizat un tratament cu spinosad. Într-un alt studiu efectuat în Bulgaria au fost testate două bioinsecticide: unul pe bază de fung Beauveria bassiana iar celălalt pe bază de azadirachtin Neem Azal T/S. Rezultatele experimentului arată că mortalitatea medie a adulților de T. dilaticollis a fost mai ridicată în cazul micoinsecticidului (pe bază de Beauveria bassiana) comparativ cu azadirachtina unde mortalitatea în decurs de 16 zile a fost mai scăzută. Concluzia studiului este că adulții sunt mai sensibili la B. bassiana decât la azadirachtin (Toshova et al., 2021).

Așadar, alternative sunt.

Tanymecus dilaticollis pe frunză de rapiță (foto 2022 la lupa binocular)

Tanymecus dilaticollis pe frunză de rapiță foto 2022 la lupa binocular

Bibliografie

Baicu T., 1978 - Tratamente cu volulredus (VR) și volum ultraredus (VUR) în protecția plantelor, Biblioteca agricolă, București.
Hatman M., Bobeș I., Lazăr A., Perju T., Săpunaru T., 1986 - Protecția plantelor cultivate, Editura Ceres, București, 294 p.
Rădulescu E., Săvescu A., Alexandri Al., Balaj D., Beratlief C., Bobeș I., Bunea I., Cătuneanu I., Costache N., Docea E., Hamar E., Hulea A., Jacob N., Ionescu M., Manolache F., Olangiu M., Paulian F., Petrescu N., Pop I., Rafailă C., Severin V., Snagoveanu C., 1967 - Îndrumător de protecția plantelor, Editura Agro - Silvică, București, 686 p.
Roșca I. et al., 2011 - Tratat de Entomologie generală și specială, Editura Alpha MDN Buzău, p. 656.
Toader M., Georgescu E., Ionescu A. M., Șonea C., 2020 - Test of some insecticides for Tanymecus dilaticollis Gyll. Control, in organic agriculture conditions. Rom Biotechnol Lett., 25 (6), 2070 - 2078.
Toshova T., Velchev D., Pilarska D., Todorov I., Draganova S., Holusa J., Takov D., 2021 - Effect of bioinsecticides on the grey maize weevil Tanymecus dilaticollis, Plant Protection Science, accesibil pe https://www.agriculturejournals.cz/web/pps.htm....

Articol scris de:  dr. ing. Otilia Cotuna, CSIII Laborator de Protecția plantelor SCDA Lovrin, șef lucrări USAMVB Timișoara

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Protecția plantelor

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

BKT BANNER APRILIE

Andermatt Slides

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista