Monitorizarea dăunătorilor porumbului Ostrinia nubilalis și Helicoverpa armigera a fost realizată la SCDA Lovrin în acest an în cadrul proiectului „ARC farm intelligence” finanțat de compania FMC România, iar fermierii au avut acces în mod gratuit la aplicație. Consider că sistemul de monitorizare din cadrul acestui proiect este un real succes, contribuind la gestionarea tratamentelor fitosanitare din cultura de porumb pentru combaterea celor doi dăunători.
Este importantă monitorizarea dăunătorilor implicați în răspândirea fungilor micotoxigeni la porumb cu ajutorul tehnologiilor moderne?
Utilizarea inteligenței artificiale astăzi în agricultură poate contribui la creșterea productivității. Asta își dorește orice fermier. Pe de altă parte, cu ajutorul tehnologiilor moderne se dorește optimizarea gestionării resurselor naturale și simultan a inputurilor din agricultură. Monitorizarea dăunătorilor din culturi cu ajutorul tehnologiilor moderne poate ajuta la dezvoltarea unor sisteme de combatere care să îmbunătățească controlul acestora. Scopul trebuie să fie reducerea numărului de tratamente și concentrarea pe aplicații precise. Tratamente mai puține, poluare mai scăzută a solului, apei și a produselor vegetale. Bineînțeles că este obligatorie colectarea informațiilor din câmp cu privire la dinamica populațiilor, a factorilor ecologici asociați, pentru ca la final să putem dezvolta o strategie de combatere. La nivel mondial există multe proiecte de monitorizare a dăunătorilor și patogenilor. În România anului 2021 ne chinuim. Cu regret spun asta.
Avertizările emise pentru combaterea celor doi dăunători în urma monitorizării (efectuată la SCDA Lovrin în parteneriat cu FMC România), au ajutat mulți fermieri să aplice corect și la momentul optim tratamentele chimice.
Ce se întâmplă în culturile de porumb?
Ei bine, situația nu este deloc grozavă. Porumbul a suferit din cauza lipsei apei, iar asta se va vedea la recoltat cu siguranță. Pe lângă asta, atacul dăunătorilor mai sus menționați a favorizat instalarea fungilor micotoxigeni. Bineînțeles, pe fondul climatic favorabil patogeniei.
În solele unde nu s-au efectuat tratamente chimice pentru combaterea primei generații de Ostrinia nubilalis, se constată atac masiv al larvelor celei de-a doua generații. Aproape că nu există o plantă fără larve în tulpină, peduncul, știulete. Pe unii știuleți am numărat și câte 6 larve de Ostrinia nubilalis. La fel se întâmplă și în cazul Helicoverpei armigera, unde larvele generațiilor II și III sunt numeroase, mult mai numeroase decât anul trecut. După evaluările din teren voi veni cu date mai precise. Destul de grav este faptul că pe știuleți se hrănesc acum atât larve de sfredelitor, cât și de omida fructificațiilor. De ce este grav? Pentru că pe leziunile produse în urma hrănirii s-au instalat fungii micotoxigeni. Incidența și virulența atacului la știuleți sunt mai ridicate în acest an comparativ cu anul trecut și este posibil să constatăm probleme cu privire la calitatea producției de porumb în anumite zone.
Pe știuleți, pe pănuși și chiar pe excrementele celor doi dăunători se observă cu ușurință micelii ale fungilor micotoxigeni Aspergillus flavus, Fusarium verticillioides și chiar Fusarium graminearum. Acestor fungi li se alătură fungul Penicillium sp. (micelii de culoare albăstruie, cenușie, uneori verzuie, funcție de specia instalată). După cum probabil știți, Aspergillus flavus produce aflatoxine, F. verticillioides produce fumonisine, iar F. graminearum, deoxynivalenol (DON), zearalenon (ZON), toxina T2, fusarenon, nivalenol etc. Unele specii de Penicillium produc micotoxine periculoase numite ochratoxine. Pe lângă asta, Penicillium sp. poate produce simptomul de „ochi albastru” prin invadarea embrionului semințelor care capătă culoare albăstruie.
Prezența micotoxinelor enumerate în recolta de porumb peste limitele maxime admise scade valoarea nutritivă și crește riscul de îmbolnăvire a consumatorilor (oameni, animale).
Calitatea slabă a porumbului poate îngreuna viața oamenilor și a animalelor
Relația dintre cei doi dăunători și fungii micotoxigeni vreau să o aduc în atenția dumneavoastră. Rolul lor în epidemiologia acestor fungi este deja cunoscut și intens studiat în prezent. Spun asta pentru că prea puțin se discută astăzi despre calitatea porumbului. În consecință, prima generație de Ostrinia nubilalis ar trebui ținută sub control. Dacă s-ar face asta, infestarea ar fi mult mai scăzută la a doua generație, când, de obicei, nu se mai fac tratamente decât în situații excepționale. În cazul dăunătorului Helicoverpa armigera, generația a doua prezintă interes la porumb. Monitorizarea zborului cu atenție, aplicarea tratamentelor la avertizare ar duce la populații scăzute la cea de-a treia generație. Când condițiile climatice sunt favorabile acestui dăunător, în culturile de porumb, generațiile II și III se suprapun, iar daunele pot fi semnificative.
Poate că porumbul tolerează destul de bine atacul celor doi dăunători. De cele mai multe ori, producțiile sunt mulțumitoare și fără tratamente chimice. Dar ce facem cu calitatea porumbului? Ce facem cu micotoxinele, mai ales în anii favorabili infecțiilor cu fungi micotoxigeni? Discutăm de securitatea și calitatea produselor vegetale pe care noi le consumăm, fie în stare naturală, fie procesate.
Să nu uităm că produsul vegetal care asigură cu certitudine sănătatea viului este cel natural, cel sălbatic, existent înainte de practicarea agriculturii și chimizarea acesteia, un produs nemodificat în privința compoziției, neprocesat, liber de acțiunea factorului antropic și realizat într-un mediu non-poluant.
Astăzi agricultura este intensivă, cu soluri sărace în elementele nutritive, poluate chimic prin fertilizare minerală, prin industrializare, prin tratamentele chimice privind combaterea bolilor, dăunătorilor (incluse și buruienile), cât și prin creșterea concentrației metalelor grele (la nivel de toxicitate), cu plante purtătoare de reziduuri toxice, de toxine, crescute într-o atmosferă poluată pe cale dioxicarbonică, metanică și nanometrică, factori esențiali ai modificărilor climatice.
În condițiile descrise mai sus, produsele vegetale cu compozițiile și profilurile nutriționale dezechilibrate sunt produse modificate, cu o matrice informațională diferită de cea „sălbatică”, care a fost realizată prin acțiunea factorilor amintiți, și dacă mai sunt și procesate sau antropizate prin îmbinarea aditivă și adjuvantă, modificările se amplifică și mai mult. Astfel de produse vegetale, care de fapt sunt poluate, îndoielnice în privința conținutului în micronutrienți, a culorii, a gustului, a aromei, cât și ca textură masticabilă și sațietate, sunt declanșatoare de boli degenerative (Parkinson, Ahzheimer) sau proliferative (cancere) și nu fac mai ușoară viața oamenilor și animalelor [Cotuna et Popescu, 2009].
Foto: Otilia Cotuna
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
La capcanele cu feromoni și momeli alimentare se înregistrează zbor maxim al dăunătorului Helicoverpa armigera (omida fructificațiilor) - generația a III-a. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin, în parteneriat cu compania FMC Agro România, monitorizează zborul adulților de Helicoverpa armigera în mai multe zone din țară cu ajutorul aplicației ArcTM farm intelligence, pe care dumneavoastră o puteți descărca în mod gratuit. Scopul acestui program de prognoză și avertizare este de a stabili momentele optime de combatere a dăunătorului. Stabilirea momentelor optime de combatere este foarte importantă deoarece vă ajută să vă eficientizați tratamentele fitosanitare în culturile dumneavoastră. Astfel, cheltuielile cu pesticidele vor fi mai mici, iar mediul va fi protejat. Concentrarea pe aplicații precise va duce la reducerea numărului de tratamente.
Adulți de Helicoverpa armigera capturați la capcanePragul maxim de alertă a fost depășit în Banat, Crișana, Oltenia. Numărul de fluturi capturați cu ajutorul capcanelor a ajuns în Crișana (la Oradea) la peste 500/capcană/citire, ceea ce înseamnă că ne confruntăm cu o populație numeroasă și la cea de-a treia generație de Helicoverpa armigera.
La Lovrin s-a înregistrat la capcane maximum de zbor în aceste zile, când numărul de capturi a trecut de 60/capcană/citire. Curbele maxime de zbor indică o activitate intensă a dăunătorului (împerechere, depunere ouă, eclozare larve).
La câteva zile de la maximul curbei de zbor se recomandă efectuarea controalelor fitosanitare în culturile preferate de dăunător (porumb, sorg, tomate, fasole, soia, lucernă, cânepă etc.) și efectuarea unui tratament, dacă este cazul.
Condițiile climatice ale acestei veri au favorizat apariția celei de-a III-a generații de Helicoverpa armigera. În România, acest lepidopter poate avea 2 - 3 generații/an. Este posibil ca, pe fondul modificărilor climatice (creșterea temperaturilor), să se dezvolte și a patra generație. Culturile predispuse la atac în această perioadă sunt: porumbul, soia, cânepa, tomatele.
Mucegai produs de Aspergillus flavusGenerația a III-a de Helicoverpa armigera poate produce daune considerabile la porumb și soia. În urma controlului fitosanitar efectuat la data de 24 august 2021 în culturi de porumb de pe teritoriul SCDA Lovrin, vă aduc la cunoștință că dăunătorul este prezent. Putem vedea în câmp acum, adulți, ouă, larve din generațiile 2 și 3 (generații suprapuse). Știuleții de porumb sunt atacați în procent foarte mare. La vârful știuleților, în zona mătăsii pot fi observate larve foarte tinere (vârsta I și a II-a), câte două, trei și chiar patru pe un știulete. Larvele din prima și a doua vârstă consumă mătasea. Larvele mai mature atacă știuleții în curs de dezvoltare, iar boabele sunt consumate [Hosseininejad et al., 2015]. În zonele atacate, pe rănile produse de larve în urma hrănirii s-au instalat deja fungii micotoxigeni din genul Fusarium (Fusarium verticillioides, F. graminearum) și Aspergillus (Aspergillus flavus, A. parasiticus). Pot fi observate și micelii de Penicillium sp., Alternaria sp., Cladosporium sp.
În urma precipitațiilor căzute, s-ar putea să asistăm la creșterea frecvenței știuleților infectați, precum și a intensității de atac. Creșterea intensității atacului ar putea duce la contaminarea cu micotoxine a cariopselor. Micotoxinele produse de fungii menționați mai sus sunt: deoxynivalenol (DON), zearalenon (ZON), toxina T2, aflatoxine, ochratoxine, fumonisine. Calitatea producției de porumb poate fi afectată grav de micotoxine, dacă acestea depășesc limitele maxime admise.
Larvă de Helicoverpa armigeraRecomandări de combatere
În perioada 26 - 31 august 2021 se impune efectuarea unui prim tratament împotriva dăunătorului Helicoverpa armigera, generația a III-a. De ce în această perioadă? Pentru că acum este maximul de eclozare a larvelor. Larvele tinere pot fi omorâte mult mai ușor comparativ cu cele mature, care sunt mai rezistente la insecticide.
Larvele de Helicoverpa armigera trec prin șase stadii de dezvoltare. Cele din stadiile I și II se hrănesc cu frunze fragede, iar pagubele nu sunt vizibile. Din stadiul al III-lea, larvele produc daune vizibile. Dimensiunea larvelor din stadiul al III-lea este cuprinsă între 8 și 13 mm. În acest stadiu, ele pot fi ucise cu ușurință. Stadiile cele mai dăunătoare sunt al V-lea și al VI-llea, când larvele sunt mari, agresive și rezistente la insecticide și bioinsecticide.
Înainte de efectuarea tratamentului, verificați culturile. Decizia de efectuare a tratamentelor trebuie luată în urma unui control fitosanitar. Dăunătorul poate fi combătut cu metode chimice, dar și biologice, în cazul culturilor ecologice.
Controlul chimic
Utilizarea insecticidelor în gestionarea acestui dăunător este extrem de dificilă din cauză că larvele sunt ascunse în organele atacate. Există studii care arată că, deși au fost aplicate insecticide în sistem intensiv (tratamente la intervale scurte de timp), larvele nu au putut fi suprimate [Reay-Jones și Reisig, 2014].
În general, Helicoverpa poate fi ucisă cu aproape toate insecticidele. Totuși, s-a constat o rezistență a Helicoverpei armigera la insecticidele din grupa piretroizilor. După Yang et al. (2013), H. armigera a dezvoltat în timp rezistență la insecticidele cu spectru larg, în special la cele din grupa piretroizilor. Clasele mai noi de insecticide (spinosinele, diamidele) au asigurat un bun control al H. armigera [Perini et al., 2016; Durigan et al., 2017; Durigan, 2018]. Se recomandă alternarea insecticidelor din grupe chimice diferite pentru a încetini dezvoltarea rezistenței [Ahmad et al., 2019].
La porumb, combaterea chimică se poate face cu insecticide pe bază de: indoxacarb (AVAUNT 150 EC), clorantraniliprol (CORAGEN 20 SC), clorantraniliprol + lambda - cihalotrin. Aceste produse sunt prietenoase cu entomofagii, au efect ovicid și larvicid foarte bun și pot fi aplicate și la temperaturi mai ridicate (chiar și la 34o C). Respectați dozele și momentele optime de aplicare.
Controlul biologic
În controlul biologic pot fi utilizate viespi parazite oofage din genul Trichogramma, dar și larve de Chrysopa carnea. Dintre entomopatogeni amintesc: virusul poliedrozei nucleare (NPV - nucleopoliedrovirus), fungii Beauveria bassiana, Metarhizium spp., Nomuraea spp., bacteria Bacillus thuringiensis (Bt). Studiile efectuate arată că fungul entomopatogen Nomuraea rileyi a dus la mortalitatea larvelor de Helicoverpa armigera în procente mari, cuprinse între 90% până la 100%. Beauveria bassiana a dus la reducerea cu 10% a daunelor. De asemenea, formulările de Bacillus thuringiensis (Bt) sunt utilizate cu succes în controlul Helicoverpei.
Tratamentele cu entomopatogeni și mai ales cele pe bază de Bacillus thuringiensis ar trebuie efectuate seara. Tratamentele efectuate seara s-au dovedit mai eficiente decât cele executate în alte momente din zi [Tang 2003, Nguyen et al., 2007; Luo et al., 2014].
În mod natural, larvele pot fi infectate de entomopatogenii amintiți. Infecțiile cu NPV apar adesea în câmp, uneori la sfârșitul lunii august fiind observate larve moarte pe mătase sau știuleți. Larvele atacate de NPV au aspect de flașerii (au culoare neagră și se lichefiază înainte de dezintegrare). O altă boală este produsă de un ascovirus și este răspândită de viespile parazite.
Disponibile pentru controlul larvelor de Helicoverpa armigera sunt preparate pe bază de NPV și Bacillus thuringiensis. Produsul comercial pe bază de NPV este selectiv, infectând doar larvele de Helicoverpa armigera și punctigera. Este inofensiv pentru oameni, animale sălbatice și insecte utile.
Păstaie de năut atacată de Helicoverpa armigeraEfectuarea tratamentelor
Primul tratament se aplică la avertizare. Când avertizarea a fost lansată, este timpul să efectuați un control în culturi. Verificați într-un lan mai mult de 100 de plante. Larvele de Helicoverpa armigera pot fi văzute la vârful știuleților, pe mătase și sub pănuși.
Decizia de a utiliza insecticide sau bioinsecticide pentru combaterea acestui dăunător trebuie luată doar după un control fitosanitar serios al culturilor, dar nu trebuie să întârzie mai mult de 2 - 3 zile de la momentul primirii avertizării.
Repetarea tratamentului se recomandă după 7 - 8 zile acolo unde densitatea dăunătorului este mare.
Este bine ca tratamentele să fie efectuate atunci când larvele pot fi ucise cu ușurință.
Momente recomandate:
Când larvele sunt mici și foarte mici, între 1 - 7 mm (pot fi omorâte cu doze mici de insecticid).
Când se hrănesc la suprafața organelor sau în timpul deplasării (pot fi ucise mai ușor).
Înainte de a pătrunde în inflorescențe, știuleți, păstăi, capsule (sunt mai greu de omorât sau chiar imposibil).
Atenție la soia!
Larvele de Helicoverpa armigera pot produce pagube mari la soia, mai ales la soia cultivată în sistem eco sau bio. Cunosc situații în care soia a fost compromisă în proporție de 80% din cauza unui atac masiv la păstăi. Verificați culturile de soia. Efectuați sondaje prin scuturarea/măturarea plantelor pe o pânză pe care o puneți pe sol. Dacă în urma controalelor depistați mai mult de 4 larve/metru, treceți la efectuarea tratamentului. Dacă peste 50% din omizi sunt mai mici de 1,5 cm, puteți utiliza biopreparate. Dacă peste 50% din larve sunt mai mari sau egale cu 1,5 cm, este indicat să utilizați insecticide chimice [Pomeri et al., 2015].
Nu ezitați să ne contactați la SCDA Lovrin, dacă întâmpinați probleme deosebite în culturile dumneavoastră.
BibliografieAhmad, M., B. Rasool, M. Ahmad, and D. A. Russell, 2019 - Resistance and synergism of novel insecticides in field populations of Cotton Bollworm Helicoverpa armigera (Lepidoptera: Noctuidae) in Pakistan J. Econ. Entomol. 112: 859 – 871.Durigan, M. R. 2018 - Resistance to pyrethroid and oxadiazine insecticides in Helicoverpa armigera (Lepidoptera: Noctuidae) populations in Brazil. Ph.D. dissertation. University of Sao Paulo, ESALQ, Brazil.Durigan, M. R., A. S. Corrêa, R. M. Pereira, N. A. Leite, D. Amado, D. R. de Sousa, and C. Omoto, 2017 - High frequency of CYP337B3 gene associated with control failures of Helicoverpa armigera with pyrethroid insecticides in Brazil. Pestic. Biochem. Physiol. 143: 73 – 80.Hosseininejad A. S., B. Naseri, and J. Razmjou, 2015 - Comparative feeding performance and digestive physiology of Helicoverpa armigera (Lepidoptera: Noctuidae) larvae - feed 11 corn hybrids. Journal of Insect Science 15(12): 6 pp. DOI: 10.1093/jisesa/ieu179.Luo, S., S. E. Naranjo, and K. Wua, 2014 - Biological control of cotton pests in China. Biol Control 68: 6–14Nguyen, T. H. N., C. Borgemeister, H. Poehling, and G. Zimmermann, 2007 - Laboratory investigations on the potential of entomopathogenic fungi for biocontrol of Helicoverpa armigera (Lepidoptera: Noctuidae) larvae and pupae. Biochem. Sci. Technol. 17: 853–864.Perini, C. R., J. A. Arnemann, A. A. Melo, M. P. Pes, I. Valmorbida, M. Beche, and J. V. C. Guedes, 2016 - How to control Helicoverpa armigera in soybean in Brazil? What we have learned since its detection. Afr. J. Agric. Res. 11: 1426 – 1432.Pomari F. A., Bueno A. F., Gomez D. R. S., 2015 - Helicoverpa armigera: current status and future perspectives in Brazil, Current Agricultural Science and Technology, 21, 1 - 7.Reay - Jones, F. P. F., and D. D. Reisig, 2014 - Impact of corn earworm on yield of transgenic corn producing Bt toxins. J. Econ. Entomol. 107: 1101–1109.Tang, L., 2003 - Potential application of the entomopathogenic fungus, Nomuraea rileyi, for control of the corn earworm, Helicoverpa armigera. Entomologia Experimentalis et Applicata 88: 25 – 30.Yang, Y., Y. Li, and Y. Wu, 2013 - Current status of insecticide resistance in Helicoverpa armigera after 15 years of Bt cotton planting in China. J. Econ. Entomol. 106: 375 – 381.Foto: Otilia Cotuna
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
În urma activității de monitorizare a dăunătorilor Ostrinia nubilalis și Helicoverpa armigera din cultura de porumb desfășurată în cadrul programului Arc™ farm intelligence, FMC România informează că în această perioadă s-a înregistrat maximul de zbor al fluturilor de Ostrinia nubilalis în majoritatea zonelor de monitorizare.
Astfel, s-a înregistrat:
Risc ridicat de atac în: Muntenia, Banat, Oltenia, Dobrogea
Risc mediu în: Crișana
Risc scăzut în: Moldova
Prin urmare, FMC recomandă aplicarea unui tratament cu insecticidele Coragen® sau Avaunt® în următoarele 3-5 zile.
Înainte de a aplica tratamentul, specialiștii FMC recomandă, de asemenea, vizitarea fiecărei sole de porumb și identificarea stadiului de dezvoltare a dăunătorului și gradul de atac.
Mai multe informații despre presiunea de atac a dăunătorilor, inclusiv numărul de insecte capturate de fiecare capcană în toate zonele monitorizate, găsiți accesând aplicația Arc™ farm intelligence (https://fmcagro.ro/arc-farm-intelligence).
Peste 500 de capcane și peste 120 de puncte de monitorizare
FMC România a amplasat pe întreg teritoriul țării peste 500 de capcane (clasice și automate, pe bază de feromoni) în peste 120 de puncte de monitorizare. Valorile rezultate din citirea capcanelor sunt introduse în aplicația Arc™ farm intelligence, după ce acestea sunt validate de către specialiștii FMC și cercetătorii entomologi de la INCDA Fundulea și SCDA Lovrin.
FMC România a emis un buletin de avertizare ținând cont de cele trei criterii: biologic, fenologic și ecologic.
La sfârșitul săptămânii trecute au fost observate primele larve eclozate și atacul larvelor pe frunzele în cornet sau la unii hibrizi la panicul.
Din punctul de vedere al ecologiei dăunătorului, în acest an s-a constatat o întârziere de două săptămâni în biologia acestuia, din cauza temperaturilor mai scăzute din această primăvară.
Ostrinia nubilalis, atac şi larvă la porumb, 27 iunie 2021„Aplicați produse selective pentru entomofauna utilă și asigurați-vă că protejați culturile agricole de prădători”, transmite FMC fermierilor.
De ce este important să se combată dăunătorul Ostrinia nubilalis
Ostrinia nubilalis (sfredelitorul porumbului) este un dăunător polifag, care poate provoca pagube importante în cultura de porumb.
La început, larvele consumă din frunze (atacul în primele faze), iar apoi sapă galerii în tulpina plantelor de porumb și în știuleți. Acest lucru determină în prima fază reducerea capacității de nutriție a plantelor și toleranța acestora la secetă, iar la maturitate frângerea tulpinilor sub greutatea știuleților sau a vântului de la punctul de atac.
Atacul la știulete provoacă pagube însemnate cantitativ, dar și compromite calitatea recoltei prin instalarea unor boli de putrezire, mai ales în condiții de umiditate atmosferică crescută (precipitații) înainte de recoltare.
„În urma atacului de Ostrinia nubilalis la știuleți, pe leziunile produse se pot instala fungii micotoxigeni Fusarium graminearum, Fusarium verticillioides și Aspergillus flavus. Acești fungi contaminează cariopsele cu micotoxine periculoase (deoxynivalenol, zearalenon, fumonisine, aflatoxine) pentru sănătatea oamenilor și a animalelor. Dacă nivelul de micotoxine din boabele de porumb depășește limitele maxime admise, o recoltă contaminată va fi greu de valorificat sau chiar imposibil.
Aplicarea corectă a tratamentului insecticid pentru combaterea generației I de Ostrinia nubilalis asigură în primul rând o combatere eficientă a acestei generații și reduce rezerva de dăunători pentru generația a II-a. În același timp, tratamentul aplicat pentru combaterea dăunătorului Ostrinia nubilalis controlează și o parte din generația I de Helicoverpa armigera, dacă nu a fost aplicat un tratament în acest sens”, explică specialiștii FMC România.
Recomandările FMC pentru combaterea chimică a Ostrinia nubilalis
Coragen® este sistemic și combate dăunătorii în toate stadiile de dezvoltare: ouă, larve și adulți. Este eficient și la temperaturile ridicate din timpul verii de până la 33-34°C. Este rezistent la spălare, dacă precipitațiile survin la mai mult de două ore după tratament. Este selectiv și protejează entomofauna utilă, refăcând echilibrul natural dintre prădători și paraziții dăunătorului.
Momentul optim de aplicare este de la depunerea pontei până în primele două zile de la eclozare (larve neonate).
Datorită activității ovi-larvicide excelente, Coragen® previne pătrunderea larvelor în tulpină sau în știuletele de porumb și reduce pagubele cantitative și calitative determinate de atacul celor doi dăunători în culturile de porumb.
Avaunt® asigură o protecție excelentă a culturii tratate și are un efect puternic asupra ouălelor și larvelor de lepidoptere în toate stadiile de dezvoltare.
Acționează prin contact și ingestie, iar după ce pătrunde în organismul dăunătorului produce un efect neurotoxic ireversibil. Nu este influențat de temperaturile ridicate din momentul aplicării (optimul aplicării 22-34⁰C).
„Aceste informații sunt cu titlu informativ, iar pentru aplicarea corectă a tratamentelor vă rugăm să efectuați un control fitosanitar culturilor dumneavoastră, pentru a determina prezența adulților, a pontei depuse sau a larvelor eclozate și, ulterior, efectuați tratamentele necesare. Utilizați produsele de protecția plantelor în siguranță și cu responsabilitate. Când aplicați produse pentru protecția plantelor, urmați întotdeauna instrucțiunile menționate pe etichetă”, atrag atenția specialiștii FMC Agro România.
Foto: FMC Agro România & Otilia Cotună (SCDA Lovrin)
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Condițiile de vreme umedă și răcoroasă sunt favorabile dezvoltării fungului Puccinia striiformis care produce boala numită „rugina galbenă”. La unele soiuri, boala este deja prezentă în județul Timiș, dar și în alte zone din țară. Verificați culturile de grâu, orz, triticale, acestea din urmă fiind culturi mult mai sensibile la rugina galbenă.
Pe lângă rugina galbenă, în culturi mai sunt prezenți patogenii: Blumeria graminis (făinarea cerealelor), Rhizoctonia cerealis (rizoctonioza), Drechslera tritici repentis (helmintosporioza grâului), Septoria tritici (septorioza frunzelor).
În cele ce urmează voi prezenta câteva aspecte legate de tabloul simptomatic și controlul Pucciniei striiformis.
Rugina galbenă - zona Constanța. Foto: Cătălin Viziru, FMC RomâniaCum recunoaștem rugina galbenă a grâului - Puccinia striiformis West
În țara noastră, rugina galbenă nu apare în fiecare an, ci doar în anii în care în timpul primăverii se înregistrează temperaturi scăzute (10 - 15 grade C) și cantități mai mari de precipitații.
În primăverile răcoroase și umede plantele de grâu (orz, triticale, secară) pot fi infectate pe tot parcursul perioadei de vegetație. Primele infecții apar de regulă în luna aprilie și se pot întinde până în luna iunie. Primele semne de boală constau în dungi clorotice, paralele. În aceste zone clorotice se vor forma pustulele specifice de culoare galbenă - deschis și chiar portocalii uneori. Forma pustulelor este dreptunghiulară frecvent, însă se pot observa și pustule eliptice. Dispunerea pe frunze este sub formă de striuri sau dungi între nervuri, în șiruri paralele, cu preferință pentru partea superioară. Tabloul simptomatic al ruginii galbene este total diferit de cel al ruginii brune [Eugenia Eliade, 1985; Viorica Iacob et al., 1998; Popescu, 2005].
Comparativ cu soiurile sensibile, la soiurile rezistente simptomele sunt diferite. Uneori nici un simptom nu este vizibil, alteori apar mici pustule înconjurate de o cloroză și chiar necroză. În astfel de situații, producția de uredospori este foarte scăzută.
La tinerele plăntuțe infectate, tabloul simptomatic este și el diferit. Pustulele formate nu sunt delimitate de nervurile frunzei și tind să iasă din această zonă, fiind localizate în toate direcțiile, acoperind uneori frunza în întregime [Chen et al., 2014].
Puccinia striiformis atacă toate organele plantelor: tulpini, frunze, teci, spiculețe (peduncul, rahis), glume, cariopse, ariste. După Alexandri et al. (1969), glumele sunt cel mai mult atacate atât la exterior, cât și la interior. De altfel, acestei rugini i se mai spune și „rugina glumelor”. Dispunerea pustulelor este la fel ca la frunze. La sfârșitul perioadei de vegetație se formează teleutopustulele de culoare neagră, de dimensiuni mici, acoperite de epidermă și cu aspect lucios.
La atacuri masive, frunzele se usucă prematur, iar cariopsele vor fi șiștave, mai ales dacă rugina a ajuns la spiculețe.
Rugina galbenă, o boală a climatului răcoros
Se poate spune că acest fung iese în evidență prin sensibilitatea la temperatură, lumină, umiditate și chiar la poluarea aerului.
Uredosporii germinează cel mai bine la temperatura de 7 grade C, considerată optimă. Intervalul termic preferat de ciupercă este cuprins între 2 - 15 grade C [Zhang et al., 2008]. După Schroeder et Hassebrank (1964), uredosporii pot germina la o temperatură minimă de 0 grade C, optimă cuprinsă între 7 - 12 grade C și maximă de 20 - 26 grade C. Din momentul realizării infecției și până la începutul sporulării, temperaturile preferate sunt cuprinse între 13 - 16 grade C, mult mai scăzute comparativ cu alte rugini ale cerealelor. Temperaturile de peste 20 grade C încetinesc dezvoltarea ruginii galbene, deși studiile efectuate în ultimii ani arată că există și tulpini care tolerează și temperaturi mai ridicate.
Umiditatea are un rol foarte important în patogenia acestei rugini, influențând aderarea sporilor la țesuturile plantei, germinarea, realizarea infecțiilor și supraviețuirea. Dacă în timpul dezvoltării fungului intervin temperaturi ridicate și perioade de uscăciune, germinarea uredosporilor este întreruptă [Vallavieille - Pope et al., 1995; Popescu, 2005].
Cum controlăm rugina galbenă
Factorii de risc care concură la instalarea epidemiilor de rugină galbenă sunt: climatul răcoros, precipitațiile abundente în perioada de vegetație, cultivarea soiurilor sensibile, samulastra, iernile ușoare, microclimatul umed [Martinez - Espinoza, 2008]. După Popescu (2005), la factorii amintiți se adaugă vânturile care bat din nord - vest și sud - vest care pot aduce uredospori. În condiții de epidemie frunzele se usucă prematur, dezvoltarea spicelor este încetinită iar boabele rămân șiștave.
Măsurile profilactice sunt aceleași ca la rugina brună. Se recomandă distrugerea samulastrei, a gazdelor voluntare, excesul de azot, semănatul timpuriu și des.
Pentru a putea lupta cu boala este bine să cultivăm soiuri rezistente la rugina galbenă, mai ales în zonele unde există istoric al bolii.
Măsurile chimice sunt cele mai utilizate în prezent. Tratamentele trebuie efectuate în urma controalelor fitosanitare periodice. Controalele trebuie începute chiar de la începutul perioadei de vegetație. Popescu (2005) recomandă aplicarea tratamentelor atunci când PED - ul este de 25% intensitate. De obicei, tratamentele care se fac pentru alți patogeni ai cerealelor controlează și rugina galbenă.
Fungicidele omologate pentru combaterea ruginii galbene în România sunt: azoxystrobin, benzovindiflupir, ciproconazol, difenoconazol, epoxyconazol, fenpropidin, flutriafol, metconazol, piraclostrobin, protioconazol, tebuconazol, triadimenol. Dintre combinații, amintesc: azoxystrobin cu ciproconazol, bixafen cu protioconazol, fenpropimorf cu metrafenonă și epoxyconazol, ciproconazol cu pentiopirad, protioconazol cu trifloxystrobin, benzonvindiflupir și protioconazol, procloraz cu tebuconazol și proquinazid, spiroxamină cu tebuconazol și triadimenol, protioconazol cu spiroxamină și tebuconazol, luxapiroxad cu metconazol, piraclostrobin cu epoxyconazol, epoxyconazol cu metconazol, fluxapiroxad cu piraclostrobin etc [după ”Codexul produselor de protecția plantelor omologate pentru utilizare în România”, 2019].
Măsurile biologice sunt în atenția specialiștilor, fiind intens experimentate în prezent. Biopreparate pe bază de Bacillus subtilis (tulpina QST 713) sunt testate pentru controlul ruginii galbene. În urma studiilor s-a constatat că B. subtillis ține sub control patogenul doar la intensități mici de atac. Când severitatea infecției a fost ridicată și controlul biologic a fost mai scăzut, sub 30%. Tratamentele efectuate imediat după inocularea plantelor cu P. striiformis au dat cele mai bune rezultate. Concluzia a fost că tratamentele cu biopreparate sunt mai eficiente dacă sunt aplicate preventiv și nu curativ. Pentru obținerea unor rezultate bune în combatere, sunt necesare mai multe tratamente biologice, unul singur nefiind suficient [Reiss et Jørgensen, 2016].
BibliografieAlexandri A., M. Olangiu, M. Petrescu, I. Pop, E. Rădulescu, C. Rafailă, V. Severin, 1969 - Tratat de fitopatologie agricolă, vol II, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 578 p..Chen W., Weelings C., Chen X., Kang Z., Liu T., 2014 - Wheat stripe (yelow) rust caused by Puccinia striiformis f. sp. tritici, Molecular Plant Pathology, 15 (5), 433 - 446.Eliade Eugenia, 1985 - Fitopatologie, Editat la Tipografia Universității din București, 277 p..Henegar Monica et al., 2019 - Codexul produselor de protecție a plantelor omologate pentru utilizare în România, Editura Agroprint, Timișoara, 619 p.Iacob Viorica, Ulea E., Puiu I., 1998 – Fitopatologie agricolă, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi.Martinez - Espinoza A., 2008 - Disease Management in Wheat. 2008 - 2009 Wheat Production Guide.Popescu Gheorghe, 2005 - Tratat de patologia plantelor, vol. II, Editura Eurobit, Timișoara, 341 p.Reiss A., Jorgensen L. N., 2016 - Biological control of yellow rust of wheat (Puccinia striiformis) with Serenade®ASO (Bacillus subtillis strain QST 713), Crop Protection, vol. 93, 1 - 8.Schröder J., Hassebrauk K., 1964 - Undersuchungen uber die Keimung der Uredosporen des Gelbrostes (Puccinia striiformis West). Zentrab. Bakteriol. Parasitenk. Infektionskrank. Hyg. 118, 622 – 657.Vallavieille ‐ Pope C., Huber L., Leconte M., Goyeau H., 1995 - Comparative effects of temperature and interrupted wet periods on germination, penetration, and infection of Puccinia recondita f. sp. tritici and P. striiformis on wheat seedling. Phytopathology, 85, 409 – 415.Zhang Y. H., Qu Z. P., Zheng W. M., Liu B., Wang X. J., Xue X. D., Xu L. S., Huang L. L., Han Q. M., Zhao J., Kang Z. S., 2008 - Stage ‐ specific gene expression during urediniospore germination in Puccinia striiformis f. sp. tritici. BMC Genomic.Foto: Otilia Cotuna
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Multiplele întrebuințări în alimentația omului, a animalelor și ca materie primă pentru o serie de industrii, fac din cultura porumbului una din cele mai importante culturi, atât pe plan mondial, cât și național. România ocupă un loc de lider european la cultura porumbului, fiind numărul 2 în Uniunea Europeană în 2020.
Porumbul este o plantă sensibilă la îmburuienare, concurența buruienilor pentru apă, hrană și lumină aducând pagube însemnate producției, aceasta putând scădea cu peste 80%.
Gradul mare de îmburuienare a terenurilor din țara noastră impune folosirea de erbicide, cel mai eficient mijloc de combatere a buruienilor.
Summit Agro România este una din companiile cu un portofoliu complex de erbicide pentru combaterea integrată a buruienilor dicotiledonate și monocotiledonate din cultura porumbului.
Click Pro este un erbicid nou în portofoliul Summit Agro, lansat la începutul anului 2020, ce conține două substanțe active: terbutilazin 326 g/L + mesotrione 50 g/L, asigurând un spectru larg de combatere a buruienilor din cultura porumbului.
Substanța activă terbutilazin face parte din grupa triazinelor, este preluată de buruieni prin rădăcini și frunze, apoi este translocată prin xilem în plantă, acumulându-se în vârfurile de creștere și frunze. Buruienile se îngălbenesc, apoi se necrozează.
Substanța activă mesotrione are acțiune sistemică, fiind absorbită prin rădăcină, tulpină și frunze și este translocată rapid în întreaga plantă prin xilem și floem. Acționează prin inhibarea enzimei HPPD, întrerupând sinteza unor compuși (plastoquinona și tokoferol), ceea ce duce la blocarea fotosintezei și a producției de carotenoizi în buruiană.
Simptomele apar după 3-4 zile de la aplicare, prin decolorarea frunzelor buruienilor, urmată de necrozarea completă.
Click Pro este un erbicid cu dublă acțiune - peliculară și sistemică. Poate fi aplicat atât preemergent, cât și postemergent.
Aplicat în postemergență, produsul asigură o combatere bună a buruienilor monocotiledonate anuale Echochloa crus-galli, Digitaria sangunalis, Setaria sp. Pentru un control bun al buruienilor menționate recomandăm ca aplicarea să se facă până la stadiul de înfrățire al buruienilor.
Produsul combate și principalele specii de buruieni dicotiledonate întâlnite în cultura porumbului: Amaranthus sp., Chenopodium sp., Xanthium strumarium etc.
În postemergență produsul poate fi aplicat până la stadiul de dezvoltare de 8 frunze ale plantei de porumb, asigurând în acest caz și combaterea buruienilor cu emergență târzie - Abutilon theophrasti, Helianthus annus, Solanum nigrum.
Produsul are o selectivitate foarte bună față de planta de cultură. Doza omologată este de 2 - 2,3 L/ha.
Doza aplicată se stabilește în funcție de gradul de îmburuienare, stadiul de dezvoltare al buruienilor și în funcție de modul de folosire al produsului - singur sau în amestec cu un alt erbicid.
La o îmburuienare ridicată și un stadiu mai avansat de dezvoltare al buruienilor, doza recomandată este de 2,3 L/ha, iar în amestec cu un alt erbicid se poate utiliza doza de 2 L/ha.
Summit Agro Romania vine în întâmpinarea fermierilor din țara noastră cu mai multe produse pentru cultura porumbului, care să acopere nevoile lor, ținând cont de condițiile pedoclimatice diferite în care se cultivă această plantă:
Pledge 50 WP este un erbicid ce are ca substanță activă flumioxazin 50% și este utilizat pentru combaterea buruienilor dicotiledonate și a unor specii monocotiledonate. Se aplică pelicular, până la răsărirea culturii de porumb și are acțiune reziduală. Nu se amestecă cu alte produse. Se aplică preemergent.
Doza omologată este de 90-120 g/ha în 300-400 L apă.
Principalele buruieni combătute: Solanum Nigrum, Amaranthus sp., Chenopodium album, Stellaria media.
Ubika este un erbicid ce are ca substanță activă nicosulfuron 40 g/L și se aplică postemergent pentru combaterea buruienilor monocotiledonalte anuale și perene și a unor buruieni dicotiledonate.
Se poate aplica de la stadiul de 2 pana la 8 frunze ale porumbului, în doză de 1,0 - 1,5 L/ha.
Assault este un erbicid ce are ca substanță activă dicamba 480 g/L, care este absorbit în plantă prin frunze și rădăcină, cu o translocare foarte rapidă în plantă. Combate buruienile dicotiledonate anuale și perene.
Doza omologată este de 0,6 L/ha, aplicat atunci cand planta de cultură are între 2 și 6 frunze, iar buruienile sunt în faza de 2-4 frunze.
Pentru combaterea Convolvulus arvensis (volbura) se aplică atunci când buruiana are între 5 - 15 cm înălțime, iar pentru Cirsium arvense (palamida) atunci când rozeta are un diametru de 10 cm.
Lancelot Super este un erbicid sistemic, cu două substanțe active: aminopiralid 30% și florasulam 15%, cu acțiune eficientă asupra buruienilor dicotiledonate anuale și perene: Amaranthus retroflexus, Anthemis arvensis, Brassica oleracea, Cirsium arvense, Galium aparine, Xanthium strumarium etc.
Se aplică în doză de 33 g/ha postemergent, la stadiul de 4 - 6 frunze ale culturii de porumb, se absoarbe în principal prin frunze, iar secundar prin rădăcini.
Arbiter este un erbicid sistemic, ce are ca substanță activă fluroxipir 200 g/L, care se aplică postemergent; este utilizat pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale și perene din cultura porumbului.
Doza omologată este de 1 L/ha, aplicat de la 3 la 6 frunze ale porumbului.
Este absorbit prin aparatul foliar al buruienilor și translocat în toată planta. Efectul erbicidului poate fi observat la 7-10 zile de la aplicare.
Combate foarte bine Galium aparine (turița), Rubus spp. (mur, zmeur), Capsella bursa-pastoris (traista ciobanului), Equisetum arvense (coada calului).
Barracuda este un erbicid ce are ca substanță activă mesotrione 100 g/L. Acționează sistemic, cu aplicare în postemergență. Combate buruieni dicotiledonate și unele monocotiledonate anuale.
Doza omologată este de 0,75 - 1,5 L/ha, aplicat când plantele de porumb au 2-8 frunze.
Majoritatea buruienilor cu frunza lată sunt sensibile la erbicidul Barracuda, exemplu fiind: Abutilon theophrasti, Amaranthus spp., Ambrozia tifida, Chenopodium spp., Polygonum sp., Xanthium strumarium.
Pentru îmbunătățirea dispersiei și aderenței erbicidului pe suprafața frunzelor și pentru îmbunătățirea absorbției erbicidului în plantă, recomandăm folosirea adjuvantului Toil, în concentrație de 0,5%. Toil este un adjuvant pe bază de ulei de rapiță într-o formulare unică, cu emulsificatori de foarte bună calitate, ce permite un amestec complet cu soluția de stropit.
Pentru combaterea larvelor de viermi sârmă (Agriotes sp.), viermele vestic al rădăcinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera), buha semănăturilor (Agrotis sp.) și cărăbușului de mai (Melolontha melolontha), dăunători care, în anii favorabili și în anumite zone pot produce pagube însemnate în cultura porumbului, Summit Agro România a introdus pe piață un produs UNIC - Trika Expert.
Trika Expert este un insecticid granulat, cu aplicare la sol odată cu semănatul, cu spectru larg de combatere. Substanța activă este lambda-cihalotrin 4g/kg, care acționează prin contact și ingestie. Are acțiune de șoc, dar și un efect repelent.
Granula de produs, formulată după o tehnologie inovatoare, este un amestec omogen de lambda-cihalotrin și suport organo-mineral (suport organic de natură humică, Azot 7% si Fosfor 35%) care conferă un efect de starter, stimulând dezvoltarea plantelor în primele faze de vegetație.
Doza omologată: 10-15 kg/ha. Cele mai bune rezultate s-au obținut la doza de 15 kg/ha.
Pentru a reduce intensitatea atacului de rățișoara porumbului (Tanymecus dilaticollis), considerat cel mai periculos dăunător al porumbului, recomandăm aplicarea tratamentului de corecție cu insecticidul Mospilan 20 SG (acetamiprid 200 g/L), în doză de 0,1 kg/ha.
Summit Agro România deține în portofoliul său și o soluție pentru reglarea pH-ului și a conductivității apei pentru stropit, care îmbunătățește efectul aplicării foliare a produselor pentru protecția plantelor și a fertilizanților. Adjuvantul Improve 5 in 1 este un adjuvant complet cu efect acidifiant, prin reducerea pH-ului apei și menținerea lui la un nivel optim: 5, având încorporat și un indicator de pH.
De asemenea, are în compoziție umectanți, care mențin umiditatea la nivelul frunzei, surfactanți și penetranți care reduc tensiunea superficială de la nivelul frunzei, contribuind astfel la dispersarea uniformă, sporirea contactului erbicidelor pe suprafețele plantelor și implicit la penetrarea mai ușoară în plantă.
Doza recomandată diferă în funcție de duritatea apei, de la 40-50 ml/100L- la >200 ml/100 L apă.
Pentru combaterea eficientă a buruienilor, bolilor și dăunătorilor porumbului recomandăm, totodată, respectarea rotației culturilor și a asolamentului.
Articol scris de: DR. ING. ENDRE SIGMOND, SUMMIT AGRO ROMÂNIA
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Condițiile climatice din această primăvară sunt favorabile patogenilor ce produc boli ale rădăcinii și bazei tulpinilor la cerealele păioase. Amintesc aici fungii Rhizoctonia cerealis, Gauemannomyces graminis și Pseudocercosporella herpotrichoides. Acești patogeni realizează infecții în condiții de vreme umedă și răcoroasă, condiții întrunite în acest an.
Goluri rămase în urma înghețurilor din iarnă
În urma controlului fitosanitar realizat în mai multe culturi de cereale păioase de pe raza județului Timiș am constatat că temerile mele s-au adeverit. Culturile de grâu din județ arată foarte bine la acest moment la prima vedere. Din păcate, în culturile de grâu semănate mai devreme este prezentă ciuperca Rhizoctonia cerealis. Pe tulpini, la bază sunt prezente petele tipice fungului, necroze, putreziri, țesuturi mecanice distruse deja și chiar micelii. Probabil, în scurt timp vom vedea și primele plante căzute la sol (atac în vetre).
Pe lângă Rhizoctonia, plantele sunt atacate și de Septoria tritici, care la unele soiuri a ajuns la jumătatea plantei, deși s-au efectuat tratamente. Nu exclud prezența fungului Drechslera tritici repentis în unele sole și nici a altor patogeni ai bazei tulpinii. De regulă, într-o cultură se instalează un singur patogen al bazei tulpinii. Foarte rar doi.
Septorioză
Pe alocuri frunzele cerealelor păioase au fost atinse de frig. Zona afectată s-a albit. Acum vedem foarte bine golurile rămase în urma înghețurilor din iarnă. Unele soiuri nu au rezistat.
Vă îndemn să controlați culturile cu mare atenție. Depistate la timp, bolile bazei tulpinii pot fi ținute sub control, deși este foarte dificil. Verificați mai ales culturile care au suferit din cauza înghețurilor din iarnă. Plantele moarte au creat un suport foarte bun pentru dezvoltarea patogenilor. Pe de altă parte, întrețin o umiditate ridicată la baza tulpinilor. În astfel de culturi am constatat o frecvență ridicată a plantelor care prezintă simptome de rizoctonioză.
În cazul în care condițiile climatice se mențin răcoroase și umede, aveți în vedere și rugina galbenă care adoră astfel de climat. Luna mai este luna în care încep să apară și ruginile.
În cele ce urmează, voi prezenta câteva aspecte importante despre ciuperca Rhizoctonia cerealis.
Cum recunoaștem rizoctonioza cerealelor
Rizoctonioza cerealelor este produsă de fungul Rhizoctonia cerealis (forma sexuată Ceratobasidium cereale D. Murray & L. L. Burpee) și este o boală a bazei tulpinilor. Peste anotimpul de iarnă, fungul supraviețuiește sub formă de miceliu sau scleroți (pseudoscleroți) în sol și materialul vegetal infectat. Acest patogen nu formează spori asexuați, iar stadiul telomorf este foarte rar întâlnit în natură [Carling et Sumner, 1992; Popescu, 2005; Lemańczyk et Kwaśna, 2013]. Simptomele bolii pot apărea încă din toamnă dacă sunt condiții favorabile. Sunt atacate rădăcinile, tulpinile și tecile frunzelor. Inițial, pe rădăcini apar pete de culoare deschisă care mai târziu capătă culoară brună. Țesuturile necrozate se rup cu ușurință lăsând descoperit cilindrul central. După Popescu (2005), tinerele plante au tendința de a forma alte rădăcini, astfel, o plantă bolnavă va avea rădăcini mai multe, dar scurte. Pe tulpini și teci apar pete de formă ovală, alungite. Culoarea petelor este albicioasă – cenușie, iar de jur împrejur se formează o margine de culoare brun - închis. De multe ori aceste pete pot fi confundate cu ușurință cu cele produse de Pseudocercosporella herpotrichoides și Fusarium sp. [Murray et al., 2009]. Adesea, leziunile produse de patogen sunt superficiale. Rareori, în condiții de vreme rece și umiditate mare în zona bazei tulpinilor, miceliul ciupercii străpunge teaca și infectează tulpina. Din cauza enzimelor secretate se produce necroza țesuturilor, căderea plantelor sub acțiunea ploilor și vântului, albirea prematură a spicelor, șiștăvirea cariopselor [Cromey et al., 2005]. Toamnele și primăverile reci sunt favorabile infecțiilor cu Rhizoctonia cerealis.
Condiții pentru instalarea bolii
Factorii care concură la instalarea infecțiilor la cereale sunt: virulența agentului patogen, sensibilitatea gazdei și condițiile favorabile de mediu [Francl, 2001].
Temperatura și umiditatea joacă un rol important în realizarea infecțiilor și supraviețuirea patogenului [Otten et al., 2004]. Temperatura din zona rădăcinilor este importantă în realizarea infecțiilor. La temperaturi cuprinse între 6 - 19 grade C sau când există variații de la 16 la 27 grade C pot apărea pagube semnificative [Gill et al., 2001]. Wiese (1987) arată că Rhizoctonia la cereale este favorizată îndeosebi de temperaturile cuprinse între 9 - 10 grade C. După Ogoshi (1996), tinerele plante de grâu pot fi atacate în condiții de vreme răcoroasă de izolate de Rhizoctonia care se dezvoltă în astfel de condiții. Alte izolate ale fungului preferă vremea mai caldă. Optimul termic pentru dezvoltarea ciupercii are loc în intervalul 16 - 20 grade C [Sneh et al., 1996]. Canicula și lipsa umidității opresc subit patogenia [Popescu, 2005].
De regulă, boala este favorizată de resturile vegetale infectate din anul anterior, de solurile acide, densitatea mare a plantelor, solurile slab drenate, irigarea excesivă, umiditatea ridicată în zona bazei tulpinii asociată cu temperaturi ale solului între 17 - 23 grade C [Pitt, 1966; Popescu, 2005].
Răspândirea ciupercii pe distanțe mari se realizează prin intermediul sporilor sexuați (basidiosporii) în condiții de umiditate ridicată (peste 90%) și vreme caldă (temperaturi mai mari sau egale cu 20 grade C) - Naito, 1996; Agrios, 2005. Basidiosporii ajunși pe frunze pot produce boli foliare. Rolul acestor spori nu este încă cunoscut în totalitate [Naito, 2006].
Cum se poate controla rizoctonioza cerealelor
Odată instalat, patogenul este greu de combătut. Adesea el este observat când este prea târziu și plantele sunt căzute la sol. Cel mai ușor poate fi identificat atacul la stadiul de creștere GS 39 (frunza stindard vizibilă) - Zadocks et al., 1974.
Măsurile profilactice sunt deosebit de importante în managementul acestei boli. Amintesc: utilizarea soiurilor rezistente, eliminarea sursei de inocul (resturi vegetale), eliminarea gazdelor voluntare, rotații corecte, efectuarea lucrărilor solului (arături sau măcar lucrarea solului până la adâncimea de 8 - 10 cm) - Cook et al., 2002; Fletcher et al., 2010. De reținut că, rotația, lucrările solului și data semănatului influențează instalarea patogenului [Colbach et al., 1997].
La cerealele cultivate în sistem „no tillage” sau „minimum tillage”, rizoctonioza se poate instala, deoarece solul este bogat în materii organice pe care ciuperca supraviețuiște [Oros et al., 2013].
Măsurile chimice au eficacitate variabilă, între 0 și 80%. De regulă, tratamentul semințelor și tratamentele aplicate la cereale în perioada de vegetație ar trebui să protejeze plantele de infecție [Popescu, 2005]. Dintre fungicidele utilizate în combaterea patogenilor cerealelor păioase, fludioxonilul este menționat în unele studii ca fiind eficient în combaterea rizoctoniozei [Smiley et al., 2012]. Pe piață există și combinații de „fludioxonil cu sedaxan” ce pot fi utilizate în combatere. Sedaxanul este o substanță din grupa „pirazolecarboxamide” cu spectru larg de acțiune, recomandată pentru controlul rizoctoniozelor. În combinații cu alte fungicide rezultatele sunt mai bune [după ”Codexul produselor de protecția plantelor omologate pentru utilizare în România”, 2019]. Mai pot fi utilizate și combinații de bixafen cu tebuconazol sau cu protioconazol. S-au dovedit mai eficiente împotriva patogenilor ce produc boli ale bazei tulpinii.
În controlul biologic, de interes sunt bacteriile din genul Pseudomonas și fungii antagoniști din genul Trichoderma [Budge et al., 2009]. Astfel de substanțe trebuie folosite în scop profilactic, nu curativ.
BibliografieAgrios G. N., 2005 - Plant Pathology. 3rd Ed. London, Elsevier Academic Press, 952 p.Budge G., Shaw M., Colyer A., Pietravalle S., Boonham N., 2009 - Molecular Tools to investigate Rhizoctonia solani Distribution in Soil. Plant Pathology, 58, 1071 - 1080Carling D. E., Sumner D. R., 1992 - Rhizoctonia. In L. L. Singleton, J. D. Mihail, C. M. Rush (Eds.), Methods for research on soilborne phytopathogenic fungi. St Paul: American Phytopathological Society Press, 157 - 165.Colbach N., Lucas P., Cavelier N., Cavelier A., 1997 - Influence of Cropping System On Sharp Eyespot in Winter Wheat. Crop Protection, 16, 415 - 422.Cook R. J., Schillinger W. F., Christensen N. W., 2002 - Rhizoctonia Root Rot and Take-All of Wheat in Diverse Direct-Seed Spring Cropping Systems. Canadian Journal of Plant Pathology, 24, 349 - 358.Cromey M. G., Butler R. C., Boddington H. J., Moorhead A. R., 2002 - Effects of sharp eyespot on yield of wheat (Triticum aestivum) in New Zealand. N Z J Crop Hort. 30(1): 9 – 17.Cromey M. G., Butler R. C., Munro C. A., Shorter S. C., 2005 - Susceptibility of New Zealand wheat cultivars to sharp eyespot. N Z Plant Prot. 58: 268 – 272.Fletcher J., Luster D., Bostock R., Burans J., Cardwell K., Gottwald T., Mcdaniel L., Royer M., Smith K., 2010 - Emerging infectious Plant Diseases. Emerging infectious Diseases (Scheld Wm Et Al. Eds.) Pp, 33 - 366.Francl L. J., 2001 - The Disease Triangle: A Plant Pathological Paradigm Revisited. Plant Health instructor Doi, 10.Gill J., Sivasithamparam K., Smettem K., 2001a - Effect of Soil Moisture At Different Temperatures On Rhizoctonia Root Rot of Wheat Seedlings. Plant and Soil, 231, 91 - 96.Henegar Monica et al., 2019 - Codexul produselor de protecție a plantelor omologate pentru utilizare în România, Editura Agroprint, Timișoara, 619 p.Lemanczyk G., 2010 - Occurrence of sharp eyespot in spring cereals grown in some regions of Poland. J. Plant. Prot. Res. 50.(4): 505 – 512.Lemanczyk G., Kwasna H., 2013 - Effects of sharp eyespot (Rhizoctonia cerealis) on yield and grain quality of winter wheat. Eur. J. Plant. Pathol. 135:187 – 200.Murray T. D., Parry D. W., Cattlin N. D., 2009 - Diseases of small grain cereal crops, Manson Publishing Ltd, 142 p.Naito S., 1996 - Basidiospore dispersal and survival. In: Rhizoctonia Species: Taxonomy, Molecular Biology, Ecology, Pathology and Disease Control. B. Sneh, S. Jabaji-Hare, S. Neate, and G. Dijst, eds. Kluwer Academic Publishers, Dordrecht, The Netherlands, 197 - 205.Naito S., 2006 - Ecological Studies On Teleomorphic and Anamorphic Stages in Rhizoctonia Fungi. Journal of General Plant Pathology, 72, 400 - 403.Ogoshi A., 1996 - Introduction - the Genus Rhizoctonia. in: Sneh B., Jabaji-Hare S., Neate S., Dijst G. (Eds.) Rhizoctonia Species: Taxonomy, Molecular Biology, Ecology, Pathology and Disease Control. Springer Netherlands, 1 - 9.Oros G., Naár Z., Magyar D., 2013 - Susceptibility of Wheat Varieties to Soil-Borne Rhizoctonia infection. American Journal of Plant Sciences, 4, 22 - 40.Otten W., Harris K., Young I. M., Ritz K., Gilligan C., 2004 - Preferential Spread of the Pathogenic FungusRhizoctonia solani Through Structured Soil. Soil Biology and Biochemistry, 36, 203 - 210.Pitt D., 1966 - Studies On Sharp Eyespot Disease of Cereals: Effects of the Disease On the Wheat Host and the incidence of Disease in the Field. Annals of Applied Biology, 58, 299 - 308.Popescu Gheorghe, 2005 - Tratat de patologia plantelor, vol. II, Ed. Eurobit, 341 p.Smiley R., Paulitz T., Marshal J., 2012 - Controling Root and Crown Diseases of Small Grain Cereales, PNW 639, 9 p., accesat la data de 20.12.2020.Sneh B., Jabaji - Hare S., Neate S., Dijst G., 1996 - Rhizoctonia species: Taxonomy, Molecular Biology, Ecology, Pathology, and Control, Kluwer Academic Publishers, Dordrecht, The Netherlands, 578 pp.Zadoks J. C., Chang T. T., Konzak C. F., 1974 - A Decimal Code for the Growth Stages of Cereals. Weed Research, 14, 415 - 421.Wiese M.V., 1987 - Compendium of wheat diseases. American Phytopathological Society. pp. 124 pp.Foto: Otilia Cotuna
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Patologia cerealelor păioase este o temă de importanță majoră în orice fermă agricolă, pe de o parte datorită faptului că în fiecare plan de culturi acestea ocupă o pondere mare, iar pe de altă parte fiecare fermier dorește să-și maximizeze profitul de la fiecare cultură, cu atât mai mult de la culturile care ocupă o suprafață importantă în cadrul fermei.
Pentru fiecare patogen prezentăm soluția Summit Agro de combatere, cu produse sigure, inovatoare, cu rezultate bune garantate, așa cum s-a făcut cunoscută compania în decursul timpului.
Regele câștigător în lupta contra făinărilor, Cyflamid
FĂINAREA - una dintre bolile cele mai cunoscute ale cerealelor, se poate manifesta încă din toamnă, dar este favorizată în special de primăverile umede și răcoroase, manifestându-se puternic la umidități mai ridicate de 75% și temperaturi între 10 și 20°C. În culturile netratate se pot înregistra pierderi de peste 20-25%.
Un alt factor favorizant al apariției acestei boli este și densitatea mare la semănat, alături de o fertilizare dezechilibrată în favoarea unui conținut mare al îngrășămintelor cu azot.
În portofoliul Summit Agro există un produs excelent pentru combaterea ei - Cyflamid 5 EW - substanță activă ciflufenamid 5%, din grupa ACETAMIDELOR, varianta modernă, inovatoare, utilizată în prevenirea și combaterea făinarii.
Cyflamid 5 EW inhibă formarea miceliului ciupercilor din familia Erysiphe, aceasta nemaidezvoltând conidii, oprindu-se astfel potențialul infecțios. Doza utilizată la hectar este de 0,2 litri.
SEPTORIOZA – este prezentă în cultura de grâu prin cele două specii: Septorioza frunzelor (Septoria tritici) și Septorioza spicului (Septoria nodorum). Atacul acestui patogen a devenit în ultimii ani foarte virulent, putând duce la pierderi foarte mari de recoltă, de până la 25-40% și la deprecierea calității boabelor. Utilizarea în schema de tratament a două substanțe active cu mod diferit de acțiune, poate reprezenta cheia succesului în lupta cu acest patogen: o substanță cu acțiune rapidă, capabilă să oprească sporularea ciupercii, asociată cu o substanță sistemică ce oferă protecția îndelungată a culturii.
Este important să avem în vedere faptul că septorioza poate fi prezentă în cultură din toamnă și până la înspicare, provocând pagube importante.
Pentru combatere, recomandăm două produse din portofoliul Summit Agro: Legado și Mystic Top, asociate pentru obținerea unui efect superior sau în cazul infecțiilor puternice.
Legado - substanță activă azoxistrobin 250g/l, face parte din grupa STROBILURINELOR și acționează prin inhibarea respirației la nivel celular. Este recomandat datorită acțiunii rapide translaminare și sistemiei locale, caracteristici absolut necesare pentru oprirea sporulării și revigorării plantelor.
„Green effect”-ul realizat datorită acumulării și reactivării în condiții de umiditate ridicată a substanței active la nivelul frunzelor contribuie la refacerea capacității de asimilare a acestora, rezultând în final o plantă cu potențial productiv îmbunătățit. Se aplică în doză de 1l/ha.
Mystic Top - substanță activă tebuconazol 250g/l, face parte din grupa TRIAZOLILOR și acționează prin inhibarea sintezei ergosterolului la nivelul celulelor miceliene, împiedicând astfel formarea și creșterea hifelor ciupercii. Are acțiune sistemică, translocându-se acropetal prin xilem în toate organele plantei. Se aplică în doză de 0,5 l/ha.
RUGINA – cu speciile rugina brună sau rugina limbului (Puccinia recondita), rugina galbenă sau rugina striată (Puccinia striiformis) și rugina neagră sau rugina paiului (Puccinia graminis).
Pentru combaterea acestui patogen, la cultura de grâu, recomandăm produsul Galileo - substanță activă tetraconazol 125 g/l, care face parte din grupa TRIAZOLILOR, ce acționează ca inhibitori ai proceselor de sinteză din celula miceliană, dar și ca inhibitori ai germinației sporilor. Este produsul cu sistemia cea mai ridicată din clasa triazolilor. Acest fapt se datorează celui mai bun echilibru hidrosolubilitate/liposolubilitate, fapt care favorizează un transport superior prin sevă, o bună pătrundere prin cuticulă, dar și acțiune prin vapori. Se aplică în doză de 1l/ha.
Pentru combaterea ruginii brune a orzului recomandăm produsul Legado în doză de 1l/ha.
FUZARIOZA SPICELOR - cunoscută și ca înroșirea spicelor, este una din cele mai grave boli ale culturii de grâu, putându-se ajunge, în condiții favorabile, la o infecție ce cuprinde peste 60% din spice. Factori favorizanți sunt monocultura și umiditatea foarte ridicată, de peste 90%. Temperatura optimă de manifestare a bolii este de 15-25°C, peste 25°C incidența patogenului scăzând considerabil. Pentru combatere există trei factori importanți de care trebuie să ținem seama și anume: alegerea potrivită a substanței cu care se efectuează tratamentul, cantitatea de substanță activă din care va rezulta doza de produs aplicat și momentul aplicării acestuia.
Summit Agro recomandă produsul Mystic Top (tebuconazol 250 g/l), aplicat în doză de 220-250 g tebuconazol/ha. Această cantitate corespunde unei doze de 0,9-1,0 l/ha.
Recomandăm aplicarea în faza în care spicul este 1/3 ieșit din burduf, pentru o eficiență maximă de prevenire a apariției bolii, atacul producându-se în preajma înfloritului. Tebuconazolul asigură, în doza recomandată, o protecție a culturii de 15-21 de zile, acoperindu-se toată perioada de posibilă apariție a bolii, obținându-se cea mai eficientă metodă de combatere a acesteia.
Pentru mai multe detalii despre produse, mod de aplicare sau informații cu privire la achiziționare, contactați cu încredere reprezentanții Summit Agro România.
Articol scris de: ING. ADRIAN ISOC, DIRECTOR VÂNZĂRI SUMMIT AGRO ROMÂNIA
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Agriotes spp. - viermii sârmă sau gândacii pocnitori
Pe tot globul se întâlnesc peste 8000 de specii din genul Elateridae, iar în România se găsesc în jur de 250 de specii, din care cele mai frecvente și dăunătoare sunt speciile Agriotes lineatus, Agriotes obscurus, Agriotes sputator, Agriotes ustulatus.
Adulții apar primăvara, în lunile aprilie-mai, când temperatura aerului este de 13-15°C, ducând o viață nocturnă și rar diurnă, hrănindu-se cu nectarul și polenul inflorescențelor de umbelifere. Sunt foarte sensibili la căldură, uscăciune și aer uscat, de aceea se explică de ce se dezvoltă cel mai bine în terenuri acoperite cu vegetație deasă, pășuni naturale, artificiale și terenuri înțelenite.
Ciclul de viață al dăunătorului este de 5 ani, perioadă în care larva trece prin 10-12 stadii de dezvoltare, coborând și urcând în sol. Determinarea prezenței larvelor se face punând momeli din cartof, morcov sau chiar boabe de porumb în gropi de 6-8 cm adâncime, săpate în solul reavăn, care se menține umed și se controlează zilnic timp de o săptămână după montare.
La porumb și cartof se înregistrează cele mai devastatoare pagube. Dacă se verifică o plantă atacată, se va vedea cu ușurință atacul pe rădăcini, perforații în zona coletului sau germenele de creștere distrus. După însămânțare, larvele se hrănesc cu boabele, consumând embrionul.
Plantele care supraviețuiesc atacului vor avea o vegetație întârziată, cu producții foarte scăzute. Cele mai puternice atacuri se manifestă în primăverile reci, cu multă umiditate și în care adâncimea de semănat este mare. Pragul economic de dăunare (P.E.D.) este de o larvă pe metrul pătrat atât la porumb, cât și la cartof. La peste 3-4 larve pe metru pătrat tuberculii pot fi afectați 100%.
Măsuri de combatere agrotehnice:
Rotația culturilor;
Arături de vară sau toamnă, imediat după recoltare;
Prașile mecanice și menținerea terenurilor curate de buruieni;
Aplicarea de amendamente cu calciu pe solurile acide;
Cultivarea de plante, în sistemul de rotație, din genul mazăre, fasole, rapiță, in, coriandru;
Drenarea terenurilor acolo unde băltește;
Aplicarea de îngrășăminte pe bază de fosfor, știind că acestea reduc în timp numărul de larve.
În ceea ce privește produsele pentru protecția plantelor, Summit Agro România vă oferă produsul Trika Expert în doză de 10-15 kg/ha aplicat odată cu semănatul sau fracționat 10 kg/ha la semănat și 10 kg/ha la prima prașilă mecanică, acolo unde gradul de atac este mare. Produsul are o formulare unică ce conține:
4 g/kg de lambda-cihalotrin care acționează prin contact și ingestie, având și efect repelent creând un halou în jurul seminței;
35% fosfor ușor solubil și accesibil plantei (fosfor care primăvara, pe solurile reci, este asimilat mai greu din complexul coloidal) și care nu este agreat de larvă;
7% azot organo-mineral cu rol de stimulare în absorbția fosforului;
suport organic de natură humică.
Produsul este omologat la un număr mare de culturi, dintre care amintim: porumb, cartof, sorg, floarea-soarelui, morcov, tomate, salată, spanac, castraveți, varză, conopidă, rapiță, soia, flori și plante ornamentale, arbori în pepiniere, pentru combatera larvelor de dăunători ca: Agriotes spp., Melolonta melolonta, Agrotis spp. și Diabrotica virgifera virgifera.
Gărgărița frunzelor de porumb (Tanymecus dilaticollis)
Tanymecus dilaticollis a fost semnalat în România în anul 1904 sub denumirea de „rățișoara porumbului” sau „gărgărița de porumbiște”.
An de an atacul a devenit tot mai puternic și mai frecvent pe zone tot mai mari, astfel că fără tratament la sămânță culturile pot fi compromise în totalitate.
În funcție de temperatura și adâncimea de iernare, atacul se poate întinde până la 40-50 zile. După o hrănire intensă, în zilele însorite și călduroase, femela depune majoritatea pontei în lanul de porumb sau floarea-soarelui.
Tanymecus dilaticollis este considerat cel mai mare dăunător al porumbului, dar produce pagube importante și la culturile de floarea-soarelui, soia, sorg, sfeclă, grâu și orz. Plantele de porumb și floarea-soarelui sunt retezate de la colet sau ajung ca pe frunzele bazale să prezinte rosături circulare.
Pragul economic de dăunare (P.E.D.) este de 3-5 exemplare/m2.
În lipsa produselor de tratare a semințelor pe bază de Imidacloprid rămâne ca soluție pentru fermieri doar tratamentul de corecție, în vegetație.
Summit Agro vă recomandă tratamente de corecție în vegetație cu produsul Mospilan 20 SG în doză de 100 g/ha + 2 litri Toil (adjuvant pe bază de ulei), folosind o cantitate de 350-400 litri de apă, astfel asigurând o acoperire cât mai bună și aderența soluției pe suprafața foliară.
În cazul unui atac puternic, datorat rezervei mari de dăunători care iernează în resturile vegetale de la cultura premergătore (floarea-soarelui, sorg sau porumb), pentru o protecție cât mai bună a culturii, recomandăm asocierea cu insecticide de contact din clasa piretroizilor, cum ar fi: esfenvalerat, cipermetrin, lambda-cihalortin, deltametrin.
O mare însemnătate în reducerea populației de dăunători o au și măsurile agrotehnice cum ar fi: rotația culturilor, menținerea solelor curate de buruieni pe tot parcursul anului, arături cât mai adânci, includere în schema de rotație a culturilor de genul mazăre, fasole sau rapiță și evitarea monoculturii de porumb.
Articol scris de: ING. COSTEL MIRON, SUMMIT AGRO ROMÂNIA
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Atrag atenția că, deși este frig, există deja patogeni instalați în culturile de grâu. În urma verificării mai multor culturi de grâu din județul Timiș/Bucovăț am constatat prezența fungului Zymoseptoria tritici care produce boala numită „septorioza frunzelor”. În solele verificate frecvența atacului este îngrijorătoare, la fel și intensitatea. Sunt afectate mai ales culturile de grâu care au fost semănate mai devreme și au intrat bine dezvoltate în iarnă. Umiditatea prezentă favorizează acest patogen care poate realiza infecții într-un interval larg de temperatură, cuprins între 5 - 35 grade Celsius. Picnosporii pot germina chiar și la pragul minim de 2 - 3 grade Celsius.
Așadar, este momentul să verificați starea fitosanitară a culturilor de grâu și să decideți aplicarea primului tratament. Evident după ce trece acest val de frig care stresează foarte mult plantele. De regulă, primul tratament în culturile de cereale este bine să se facă în intervalul fenologic „începerea alungirii paiului - apariția frunzei stindard”, adică BBCH 30 - 39. Momentul optim dumneavoastră îl puteți alege în cadrul acestui interval, funcție de starea de sănătate a culturilor.
Atunci când patogenul s-a instalat este bine să alegeți cu atenție fungicidul. O combinație de mai multe substanțe active vă poate proteja o perioadă mai lungă de timp (de contact și sistemice). Marea majoritate a fungicidelor omologate pentru combaterea patogenilor din culturile de cereale are spectru larg de acțiune, controlând mai mulți patogeni. La cereale, după cum știți, discutăm de un complex de boli foliare, boli ale bazei tulpinii și boli ale spicului.
Septorioza frunzelor - Septoria tritici (Roberge in Desmaz)
Din cauza agriculturii intensive practicate astăzi, septorioza frunzelor produce pagube în toate zonele de cultură a cerealelor, mai ales în anii umezi și răcoroși. Septoria tritici este întâlnită în România cel mai adesea în zonele de câmpie, cu climat mai arid. În anii cu precipitații, alături de septorioza frunzelor poate apărea și septorioza nodurilor și spicelor.
Cum recunoaștem septorioza frunzelor?
Leziunile apar de regulă pe frunzele mai bătrâne toamna și chiar în timpul iernii. Petele sau leziunile au formă ovală sau chiar alungită, uneori neregulată. La început, culoarea petelor este verzuie – galbenă, iar pe măsură ce patogenul evoluează capătă culoare maro. La atacuri masive întreaga frunză poate fi acoperită de pete maronii, care în stadiu avansat devin cenușii. Astfel de frunze necrozate mor. În condiții favorabile de temperatură și umiditate, primăvara și chiar vara, petele capătă formă dreptunghiulară, limitate de nervurile frunzei. De jur împrejurul petelor apare uneori un halou clorotic. Tabloul simptomatic este întregit de prezența pe suprafața petelor a unor spori negri numiți picnidii, care pot fi observați cu ochiul liber. Picnidiile cu picnospori sunt așezate în șiruri paralele cu nervurile frunzei. Uneori pe teci și pe pai pot apărea pete alungite, clorotice care în final se brunifică [Hatman et al., 1989; Popescu, 2005; Murray et al., 2009].
Aspecte generale despre patogenia și epidemiologia fungului Septoria tritici
Septoria tritici trece peste anotimpul de iarnă pe resturile vegetale infectate, pe miriște sub formă de miceliu, picnidii cu picnospori și pseudotecii, rezistând la temperaturi scăzute. La aceste surse de inocul se adaugă sămânța. Prin miceliul din tegument și picnidiile din șanțulețul ventral și smocul de perișori al cariopselor, ciuperca poate fi transmisă în sezonul următor [Popescu, 2005]. Picnidiile pot supraviețui în miriște câteva luni, chiar 20 de luni, timp în care își păstrează capacitatea de infecție [Hess et Shaner, 1985; Eyal et al., 1987; Popescu, 2005].
Când infecția se transmite prin sămânță, după semănat, în timpul germinării, miceliul ciupercii trece din tegument în coleoptil. În această fenofază, coleoptilele infectate se vor brunifica și vor muri. Toamna, tinerele plăntuțe pot fi infectate de picnosporii din picnidii și chiar de ascosporii din pseudotecii. Pseudotecii care eliberează ascospori pot fi găsite pe resturile vegetale în iernile blânde [Eyal et al., 1987; Popescu, 2005].
Primăvara, primele infecții sunt realizate de ascosporii aduși de vânt din zonele unde au iernat după care infecțiile secundare sunt preluate de picnosporii din picnidii. După Popescu (2005), infecțiile primare pot fi produse și de miceliile care iernează în camera substomatică și care primăvara, în condiții favorabile de climă vor forma picnidiile cu picnospori. În practică, adeseori pseudoteciile sunt confundate cu picnidiile, de aceea analizele de laborator sunt necesare pentru stabilirea exactă a sursei de inocul.
Epidemiile de septorioză sunt favorizate de vremea umedă întreținută de ploi continue, de temperaturile moderate, de soiurile sensibile, tehnologiile aplicate și existența sursei de inocul [Eyal et al., 1987].
Septoria tritici este un fung care are nevoie de prezența umidității în toate fazele infecției (germinare, penetrare, dezvoltare). Numeroase studii arată că perioadele de umiditate trebuie să fie de aproximativ 72 de ore pentru ca patogenul să realizeze infecția. O perioadă de 24 de ore cu umiditate poate fi insuficientă pentru apariția simptomelor [Hooker, 1957; Shaner et Finney, 1976; Browning, 1979; Hess et Shaner, 1985].
După Fournet (1969), picnosporii sunt eliberați din picnidii atunci când apa persistă pe frunze mai mult de 30 de minute. Picnosporii se află grupați într-o masă gelatinoasă, lipicioasă care îi protejează de uscăciune, mărindu-le viabilitatea. În condiții favorabile de temperatură ei vor germina. Picnosporii germinează la temperaturi minime cuprinse între 2 - 3 grade C, optime de la 20 până la 25 grade C și maxime cuprinse în intervalul 33 - 37 grade C [Hilu et Bever, 1957]. Popescu (2005) arată că germinarea sporilor și infecția se poate realiza la temperaturi minime cuprinse între 6 - 8 grade C și umiditate relativă a aerului de 85% timp de 12 ore. Primele simptome apar pe frunze după 6 - 7 zile de la realizarea infecției, iar ciclul se încheie la 11 - 15 zile.
Răspândirea sporilor pe distanțe mari se face cu ajutorul vântului. Comparativ cu picnosporii care nu pot fi dispersați pe distanțe mari, ascosporii pot parcurge distanțe lungi cu ajutorul curenților de aer.
Perioadele de timp lipsite de ploaie opresc evoluția patogenului. În astfel de situații patogenul rămâne în zona bazei tulpinii, progresia bolii către etajele superioare fiind oprită. De asemenea, răspândirea bolii pe verticală și orizontală este încetinită când condițiile climatice nu sunt favorabile și rapidă atunci când temperaturile din timpul nopții sunt cuprinse între 8 - 10 grade C și precipitațiile sunt prezente [Eyal et al., 1987].
Cum putem controla septorioza frunzelor de grâu?
Atunci când dorim să controlăm acest patogen (și nu numai) trebuie să ținem cont de mai mulți factori: epidemiologia patogenului, tehnologia culturii, rezistența genetică a soiurilor, controlul chimic, controlul biologic etc.
Măsurile profilactice sunt printre cele mai importante. Tehnologiile de cultură care se bazează pe lucrările solului (arături), îndepărtarea resturilor vegetale și rotații corecte duc la diminuarea sursei de inocul.
Rotațiile de 3 - 5 ani la grâu au redus mult incidența septoriozei frunzelor [Shearer et al., 1974]. La acestea se adaugă utilizarea soiurilor rezistente și a semințelor sănătoase, certificate. În cazuri speciale miriștea poate fi arsă, dar doar dacă se obțin avizele necesare acestei operațiuni [Popescu, 2005].
Măsurile chimice se bazează pe utilizarea pesticidelor. Tratamentele pot fi făcute preventiv și curativ. Tratarea semințelor cu fungicide sistemice este obligatorie.
În România, sunt omologate pentru tratarea semințelor de grâu mai multe pesticide. Amintesc aici: fludioxonil, fluxapiroxad, protioconazol, fludioxonil + difenoconazol, difenoconazol + fludioxonil + tebuconazol, fludioxonil + sedaxan, etc [după „Codexul produselor de protecția plantelor omologate pentru utilizare în România”, 2019].
În vegetație tratamentele trebuie efectuate când PED-ul a depășit 10% intensitate de atac [Popescu, 2005]. Tratamentele preventive pot fi realizate atunci când plantele de grâu se află în stadiul „al doilea nod vizibil” sau când „frunza steag este vizibilă” [Eyal et al., 1987].
De regulă, primul tratament în culturile de cereale este bine să se facă în intervalul fenologic „începerea alungirii paiului - apariția frunzei stindard”, adică BBCH 30 - 39. Momentul optim poate fi ales în cadrul acestui interval, funcție de starea de sănătate a culturilor. Decizia de efectuare a tratamentelor trebuie luată în urma controlului fitosanitar și a prognozei vremii.
Pesticidele omologate pentru utilizare în vegetație sunt: azoxistrobin, benzovindiflupir, ciproconazol, difenoconazol, flutriafol, metconazol, procloraz, protioconazol, tebuconazol, bixafen + protioconazol, fenpropimorf + metrafenonă + epoxiconazol, spiroxamina + tebuconazol + triadimenol, difenoconazol + tebuconazol, tebuconazol + protioconazol, izopirazam + protioconazol, bixafen + tebuconazol etc [după „Codexul produselor de protecția plantelor omologate pentru utilizare în România”, 2019].
În controlul biologic, de perspectivă sunt bioagenții Trichoderma spp., Bacillus megaterium, Pseudomonas sp., Gliocadium roseum, Sporotrichum mycophillum [Popescu, 2005; Ponomarenko, 2011].
În cadrul unor studii experimentale efectuate pe suprafețe mici s-a constatat că B. megaterium oprește dezvoltarea septoriozei cu până la 80%. Bacteriile antagonice din genul Pseudomonas sunt mult studiate în prezent, mai ales că dezvoltarea lor nu este stânjenită de fungicidele utilizate. Totuși, mai sunt necesare multe studii în câmp pentru ca aceste biopreparate să își dovedească eficacitatea [Ponomarenko, 2011].
În fermele ecologice din Timiș se apelează în prezent la produse biologice pentru tratarea semințelor pe bază de Trichoderma spp., Bacillus subtilis, micorize arbusculare și extract de alge. Aceste produse asigură o protecție destul de bună în primele stadii de vegetație.
BibliografieBrowning J. A., 1979 - Genetic protective mechanisms of plant pathogen populations: Their coevolution and use in breeding for resistance. Pp. 52-57 in M .K. Harris, ed. Biology and Breeding for Resistance. Texas A & M University Press, College Station, Texas Publ. MP - 1451. 605 pp.Eyal Z., A. L. Scharen, J. M. Prescott, M. van Ginkel, 1987 - The Septoria Diseases of Wheat: Concepts and methods of disease management. Mexico, D.F.: CIMMYT. 52 pp.Fournet J., 1969 - Properties et role du cirrhe du Septoria nodorum Berk. Ann . Phytopathol. 1:87 - 94.Hatman M., Bobeș I., Lazăr Al., Gheorghieș C., Glodeanu C., Severin V., Tușa C., Popescu I., Vonica I., 1989 - Fitopatologie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 468 p.Hess D. E., G. Shaner, 1985 - Effect of moist period duration on septoria tritici blotch of wheat. Pp. 70-73 in A.L. Scharen, ed. Septoria of Cereals. Proc. Workshop, August 2 - 4, 1983, Bozeman, MT. USDAARS Publ. No. 12. 116 pp.Henegar Monica et al., 2019 - Codexul produselor de protecție a plantelor omologate pentru utilizare în România, Editura Agroprint, Timișoara, 619 p.Hilu H. M., W. M. Bever, 1957 - Inoculation, oversummering and susceptpathogen relationship of Septoria tritici on Triticum species. Phytopathology 47: 474 - 480.Hooker A. L., 1957 - Methods of inoculation and determining varietal reactions in the Septoria disease of oats. Plant Dis. Rep. 41: 592 - 597.Murray T. D., Parry D. W., Cattlin N. D., 2009 – Diseases of small grain cereal crops, Manson Publising Ltd, London, U. K., 142 pp.Ponomarenko A., S. B. Goodwin, G. H. J. Kema, 2011 - Septoria tritici blotch (STB) of wheat. Plant Health Instructor. DOI:10.1094/PHI-I-2011-0407-01.Popescu Gheorghe, 2005 - Tratat de patologia plantelor, vol. II, Ed. Eurobit, 341 p.Shaner G., R. E. Finney, 1976 - Weather and epidemics of Septoria leaf blotch of wheat. Phytopathology 66: 781 - 785.Shearer B. L., R. J. Zeyen, U. Ooka, 1974 - Storage and behaviour in soil of Septoria species isolated from cereals. Phytopathology 64: 163 - 167.Foto: Otilia Cotuna
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
„Ghid practic de protecția plantelor pentru fermieri” este o carte care n-ar trebui să lipsească din biblioteca agricultorilor, ghidul conținând informații despre patogenii și dăunătorii din culturile de cereale. Circa 200 de exemplare vor vedea lumina tiparului în câteva zile, cartea putând fi comandată de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Lovrin, locul în care-și desfășoară activitatea de cercetare autoarea – dr. ing. Otilia Cotuna, din poziția de șef Laborator Protecția Plantelor SCDA Lovrin - CS III, care este și cadru didactic, șef lucrări la Facultatea de Agricultură din cadrul USAMVB Timișoara.
„În această primă ediție veți găsi informații despre patogenii și dăunătorii din culturile de cereale. Informațiile științifice sunt însoțite de fotografii sugestive făcute în culturile de pe teritoriul SCDA Lovrin și nu numai. Aceste fotografii vă pot ajuta în identificarea patogenilor și dăunătorilor din culturile de cereale. Ghidul nu este complet, pentru că se bazează strict pe munca mea din cercetare. Pentru un plus de originalitate, am ales să utilizez doar fotografiile mele”, precizează dr. ing. Otilia Cotuna, care punctează că, la finele fiecărui an, ghidul va fi revizuit și adăugit. Noi patogeni și dăunători vor fi adăugați, atât din culturile de cereale, cât și din alte culturi, rapiță, soia, floarea-soarelui. „Așadar, acest prim ghid a dat startul pentru o serie de ghiduri ce pot face din fiecare fermier un mic cercetător în cadrul fermei pe care o gestionează”, arată autoarea.
Otilia Cotuna a ținut să le mulțumească tuturor celor care i-au fost alături în această realizare. „Această lucrare a fost posibilă cu sprijnul SCDA Lovrin. Îi mulțumesc directorului stațiunii, conf. dr. Marinel Horablaga, care mi-a acordat toată încrederea, susținându-mă în toate activitățile specifice protecției plantelor. Alături de mine, pe parcursul redactării acestei cărți a fost dr. Mirela Paraschivu, șef de lucrări, prietenă și colaboratoare de nădejde, căreia îi mulțumesc. De asemenea, le mulțumesc tuturor referenților pentru susținere.”
Foto: dr. ing. Otilia Cotuna