de la ferma la furculita - REVISTA FERMIERULUI

Societatea Agricolă Agrozootehnica, din comuna Independența, este cea mai veche exploatație agricolă din județul Călărași. Are fermă vegetală – circa 2.000 ha, dar și fermă zootehnică care îi asigură supraviețuirea în ani dificili, precum cel pe care îl traversăm acum. Despre ce pot face guvernul, banca sau chiar fermierii ca să nu îngropăm agricultura ne-a vorbit Constantin Anghel, cel care a înființat și conduce afacerea agricolă de pe meleagurile călărășene, unde am ajuns și noi recent.

„De ce am mai ținut ferma de taurine? În 2007 a fost o secetă ca și în 2020. În anul 2007 am putut să ieșim pe profit cu ferma de vaci de lapte și cu ferma de legume. Cel mai bine este să putem să avem bani în fiecare lună. De multe ori prețul porumbului la recoltare nu este atractiv, și atunci depozitez și stochez niște porumb pe care-l folosesc în hrana animalelor.”

De mai bine de 30 de ani, Constantin Anghel are în grijă, pe lângă ferma vegetală, și ferma de vaci cu lapte pe care a ținut-o deoarece a vizat integrarea producției vegetale cu zootehnia. De ce? Simplu: vaca de lapte era cea mai rentabilă din sector, la acea vreme. Mai mult, avantajul lui era că „moștenea” de la fosta CAP niște grajduri pe care le putea moderniza.

Nu s-a gândit la o fermă de porci sau de păsări pentru că ar fi trebuit să ia totul de la zero. „De ce am mai ținut ferma de taurine? În 2007, a fost o secetă ca și în 2020. În anul 2007, am putut să ieșim pe profit cu ferma de vaci de lapte și cu ferma de legume – acum mai cultiv zece hectare, dar atunci aveam în jur de 80 ha cu ceapă, arpagic, roșii, vinete, ardei, în suprafețe mult mai mari comparativ cu ce mai cultiv acum. Și atunci am zis: cel mai bine este să putem să avem bani în fiecare lună. De multe ori prețul porumbului la recoltare nu este atractiv, și atunci depozitez și stochez niște porumb pe care-l folosesc în hrana animalelor. Nu mai pun că aproape 15-16 oameni sunt salariați la această fermă, ceea ce înseamnă foarte mult pentru o localitate cum este Independența: mecanizatorii, cu cei de la zootehnie și cu TESA înseamnă 44 de salariați”, ne-a spus Constantin Anghel, care crede că dacă această schemă s-ar replica la toate localitățile, nu ne-am mai plânge că numărul pensionarilor este egal cu cel al salariaților.

Foarte important i s-a părut și să producă lapte de bună calitate, pe care să îl dea spre consum. La automatul din sat vinde în prezent 300 de litri pe zi, o cantitate destul de mare, având în vedere populația din Independența și împrejurimi.

Numărul de vaci a scăzut în toate localitățile județului Călărași, nu doar în aceasta, și din cauza normelor impuse de UE ce trebuie respectate de fiecare gospodar care crește o vacă. „Noi, la societate, ne permitem să avem ferma împrejmuită, filtru sanitar-veterinar, teren pe care putem face furaje. Altfel, dacă vei cumpăra și furajele, nu cred că poți să ieși pe profit. Prețul laptelui a crescut, a scăzut, însă noi ne-am menținut”, spune fermierul călărășean.

„Am vrut să mă asigur de secetă. Știți cât mi s-a solicitat la hectar? Mă costau 500 de hectare de porumb trei miliarde jumătate de lei, din care, atenție, franciza 30%. Practic, eu nu mai luam nimic!”

Crescătorii se așteaptă la susținere din partea autorităților

Au fost și ani în care au dus-o bine, dar anul acesta crescătorii de animale se așteptau ca, din cauza pandemiei, Guvernul României să le ofere un ajutor, măcar 30 de bani pe litru, așa cum s-a mai întâmplat în trecut. „A scăzut prețul la lapte, nu se mai desface atât de mult pentru că programul «Cornul și laptele» a înghețat, școlile n-au mai funcționat. Nici HoReCa nu mai funcționează, deci se consumă mai puțin și atunci și vânzarea laptelui și a produselor din lapte este mult mai greoaie”, afirmă fermierul, căruia, de multe ori anul ăsta, i-a trecut prin cap să vândă animalele, mai ales și cu seceta extremă manifestată acum, în 2020.

Dar, se întreabă unde ar putea vinde în altă parte decât la abator? Iar urmarea? Peste 2-3 ani să cumpere alte animale. În plus, a investit foarte mult în reproducție, în genetică, de aproape 15 ani face însămânțări artificiale numai cu material seminal de la tauri de top. A făcut și transfer de embrioni, pentru că vorbim de vaci Holstein Friză, rasă cunoscută ca o adevărată fabrică de lapte.

Seceta a scăzut producția, dar nu și prețurile input-urilor

Provocarea este că dincolo de secetă, prețurile la input-uri au crescut, forța de muncă necesită susținere, ca să nu mai vorbim de mentenanța instalațiilor de muls, de eliminare a dejecțiilor, care sunt automatizate. „Suntem puțini cei care ne chinuim să ținem vacile, chiar dacă poate nu este recunoscută valoarea muncii de aici. Totdeauna când s-au dat subvenții au zis: hai să dăm la toți și acum 10-15 ani se dădeau și la cei cu o vacă. A fost o mare greșeală pe care nu puteai să o spui, că toată lumea-ți sărea în cap. Ideal era să pompezi în ferme și să ai ferme de elită, să poți să-ți asiguri toată cantitatea de lapte de care ai nevoie în țară fără să imporți măcar un litru de lapte”, crede Constantin Anghel.

Forma de organizare, de societate agricolă, nu îi permite să vândă când vrea. Mai întâi trebuie să ridice problema aceasta într-o adunare generală. Mai mult, își pune întrebarea de unde vor cumpăra laptele clienții săi fidelizați.

E nevoie de soluții pentru ca subvenția să fie mai mare pentru cei care fac producții de lapte crescute.

Despăgubiri prea mici?

2020 comparativ cu 2007 e mult mai dificil pentru fermierul din Călărași. În urmă cu 13 ani, intraserăm în UE și nu avea atât de multe proiecte sau leasinguri. Având în vedere că societatea agricolă Agrozootehnica Independența are două proiecte cu fonduri europene, nu mai întrunea punctajul necesar pentru a accesa și alte fonduri. Dar din 2007 până în 2020 sunt 13 ani și nu poți să folosești aceleași utilaje, așa că au fost schimbate din fonduri proprii sau leasinguri.

Aceste rate pot fi o problemă mai ales că societatea a investit în pământ pentru a securiza afacerea: degeaba ai animale, dacă nu ai cu ce le hrăni. „Nu mai spunem că una era valoarea input-urilor în 2007 și tehnologia în 2007 și alta e în 2020. Deci, cheltuielile, de la 13-14 milioane (lei vechi, n.r.) cât erau pe hectarul de grâu s-au dus la 30. La fel și la orz, la fel și la floarea-soarelui, la fel și la porumb. Curios că, în momentul în care s-au încheiat procesele-verbale de calamitate la orz-grâu, s-au luat de referință costurile de la Institutul de Economie Agrară. Spre nedumerirea mea, erau aproape egale cu cele din 2007. Interesant este că în momentul în care s-au făcut procesele-verbale de calamitate pentru floarea-soarelui și porumb, ele sunt mult mai mari. Un fapt curios, la floarea-soarelui avem costul de producție mai mare decât la porumb, dar sunt niște costuri, într-adevăr, reale? Cele de la grâu, orz, rapiță n-au fost reale, au fost foarte mici”, a mai spus agricultorul.

Constantin Anghel ne-a zis că anul acesta producția la grâu s-a situat în jurul a 1.000 kg/ha, chiar dacă tehnologiile aplicate solului și culturii au fost de top.

„Nu mai aplicăm produse de protecția plantelor, dar cine ne suportă costurile alea, că n-o să mai faci atâta producție? Că dacă vor fi dăunători sau boli, ți se diminuează producția!”

Investiții în energie verde și sisteme de irigații

Constantin Anghel a încheiat un contract pentru panouri fotovoltaice pe care le-a pus pe grajd pentru a fi independenți energetic. A mai cumpărat o remorcă tehnologică nouă, pentru că, în luna aprilie, grâul și orzul arătau extraordinar. „Dacă de vreo 7-8 ani totul era bine, se derula frumos, nu era nicio problemă, ne achitam toate leasingurile, toate ratele, am crezut că așa va fi și în 2020. La un moment dat, am zis: hai, că poate-i numai la grâu, la orz și rapiță, dar nu credeam că ne lovește și la porumb, și la floarea-soarelui”, precizează fermierul. În plus, seceta l-a determinat să nu semene rapița, mai ales că în sud nu a căzut apă mai deloc.

Mai mult, în zonă, canalele de irigații deschise au fost distruse, mai ales că de la un moment dat nu s-a mai subvenționat energia electrică. Acum se investește în sistemele de irigații, dar insuficient. Și nici apă nu se mai găsește. „Irig o mică suprafață, am făcut un puț forat, anul acesta – iată încă o investiție mare, m-a costat un miliard și ceva – și ud la grâu unde am 100 de hectare, unde pot să trag apă din lac fără niciun fel de probleme. Dar este foarte puțin”, ne-a mai povestit agricultorul.

Până anul acesta nu a investit în irigații, deoarece nu era proprietarul pământului și teama era să nu piardă investiția.

Constantin Anghel face parte din mai multe asociații de udători: datorită modului în care sunt amplasate terenul și canalele, terenurile sale se află între asociații, așa că a depus proiecte pe două asociații. Canalele sunt preluate pe organizații, mai există doar o singură stație și planul e să facă încă o stație, mai ales că discuțiile se poartă în jurul dării către o societate, chiar dacă nu va intra în proprietatea ei. „Și mi se pare normal să nu fie, dar trebuie văzut ce fac cu canalele din interiorul solelor, care sunt de două feluri. Canalele secundare C1 nu sunt ale noastre. Nu e ca la fostul IAS, unde la cei care au luat teren lucrurile sunt clare, sigure și precise. Aici s-au dat terenurile și, fiind pe Legea 18, s-a uitat să se dea sau să rămână la societatea-mamă... Sunt rămase în aer, nici la ANIF, nici la noi”, a explicat fermierul.

Proiectul se face doar pentru stație, fără canal, eventual prin conducte. E cea mai ieftină soluție și scopul e de a iriga în orice formă. Legat de proprietarii care se împotrivesc ca o conductă să le traverseze solele, trebuie găsite soluții.

Asigurarea la secetă, prea scumpă și prea impredictibilă

Seceta a dus la suprafețe calamitate în multe județe, mai ales în sud-estul țării, Tulcea sau Constanța fiind, de exemplu, printre cele mai afectate.

Susținerea guvernului a venit greu și le-a creat nemulțumiri fermierilor, care și-ar fi dorit sume mai consistente la hectar, mai ales că asigurarea pentru secetă e scumpă și mulți nu și-o permit. „Am vrut să mă asigur de secetă. Știți cât mi s-a solicitat la hectar? Mă costau 500 de hectare de porumb trei miliarde jumătate de lei, din care, atenție, franșiza 30%. Practic, eu nu mai luam nimic! Apoi, mă asiguram, dădeam banii ăștia, dar dacă asigurătorul nu-mi mai dădea nimic, încotro o luam? Asta era asigurare la producție”, ne-a explicat Constantin Anghel, subliniind că dacă o cultură nu e răsărită, nu ți-o asigură nimeni. „Dacă nu-i răsărită, se anulează asigurarea, subliniez, franșiza 30% și m-a dat peste cap... venea la 500 de hectare cam 60 de milioane pe hectar – niște sume colosale! Vreo 3 miliarde pe care trebuia să le dai atunci ca să poți să beneficiezi de banii europeni din Submăsura 17.1 (Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor, n.r.)”, a mai spus acesta, subliniind că e un risc prea mare.

Mai mult, fermierii care vor să se asigure cu ajutorul banilor europeni derulați prin AFIR pot avea ghinionul ca până depun dosarul să se epuizeze suma, deoarece există o anumită sumă și se asigură primii veniți până la acoperirea plafonului.

Green Deal... dar cum?

Strategia Comisiei Europene, Green Deal, aduce niște restricții, în contextul folosirii excesive la nivel european a produselor de protecție a plantelor (PPP). Deocamdată, nu se știe cum se va implementa, e doar un bumerang pentru a testa reacția fermierilor. Unii s-au declarat entuziasmați chiar și în România care, din motive economice, are un nivel mult mai mic de PPP.

Până în 2030, se urmărește realizarea a ceea ce nu s-a făcut în 30-40 de ani, la nivel de UE.

Dar provocarea e cu atât mai mare cu cât anul acesta, din cauza secetei, au apărut noi dăunători. „Și nu ici-colo, ci roiuri, de te și speriai. Alea decimează totul. Deci trebuie văzut că avem condiții diferite de la o zonă la alta, de la o țară la alta și nu putem dintr-odată să zicem: noi putem să reducem. Va trebui să facem, probabil, treptat-treptat. Să vedem care este și efectul administrării acestora. Dacă ar apărea aceste substanțe care ajută agricultura biologică, am face, dar va fi greu pentru noi”, a explicat fermierul.

În România, se știe statistic că nu avem atât de multe pesticide aplicate, iar mai mult de cinci sau șase tratamente la grâu nu se fac. Cei din sud dacă fac două, mai multe realizându-se în Banat, de exemplu, unde sunt mai multe ploi și e necesar să previi bolile. „Noi suntem în beznă. Ce se vrea, cum facem? Nimeni nu spune nimic și te trezești că «De mâine faceți așa!» sau «Nu mai aplicați voi din astea!». Bun, nu mai aplicăm, dar cine ne suportă costurile alea, că n-o să mai faci atâta producție? Că dacă vor fi dăunători sau boli, ți se diminuează producția! Nimeni n-o să facă asta...”, crede Constantin Anghel, adăugând dezamăgit că totul va cădea tot pe umerii fermierilor.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - decembrie 2020

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Din fermă-n fermă!

Începând cu 6 ianuarie 2021, Asociația Europeană pentru Protecția Culturilor are o nouă denumire – CropLife Europe și o organizare diferită. Astfel, asociația CropLife Europe își extinde domeniul de activitate în zona de agricultură digitală și de precizie, inovație biotehnologică în domeniul plantelor, precum și biopesticide alături de pesticide.

Lansarea CropLife Europe are loc într-un moment în care factorii de decizie, instituțiile europene de la nivelul Uniunii Europene solicită din ce în ce mai mult sistemului agroalimentar să adopte un model mai durabil de producere a alimentelor.

„Suntem de părere că acest lucru se poate realiza cel mai bine printr-o abordare holistică, astfel încât o asociație activă care reprezintă o serie de tehnologii sub un singur acoperiș va fi mai bine echipată pentru a oferi soluțiile integrate necesare, pentru o agricultură mai durabilă și pentru a răspunde cerințelor în schimbare rapidă venite din partea societății și a politicilor aflate în evoluție continuă. Producerea unei cantități suficiente de alimente în mod durabil nu poate fi realizată prin simpla reducere a disponibilității soluțiilor de protecție și de hrană necesare plantelor care sunt cultivate de către fermieri. În schimb, trebuie să accelerăm dezvoltarea de noi soluții mai bune și mai eficiente, să încurajăm practici agricole îmbunătățite care utilizează mai multe tehnologii inovatoare pentru a produce hrană necesară în timp ce utilizează mai puține resurse”, a precizat Géraldine Kutas, directorul general al CropLife Europe.

În acest sens, membrii CropLife Europe vor continua să investească în cercetare și dezvoltare, punând accentul pe inovație pentru a sprijini producția de alimente în cantități suficiente, într-un mod corect, responsabil și durabil.

„Pactul Ecologic European al Comisiei Europene este un proiect revoluționar. Strategiile UE, De la fermă la consumator și Biodiversitate 2030, ne oferă tuturor o mare oportunitate, aceea de a practica o agricultură mai durabilă; de a ne asigura că Uniunea Europeană sprijină îndeplinirea obiectivelor ONU de dezvoltare durabilă și să consolidăm în continuare securitatea alimentară nu numai în Europa, ci și la nivel global. Ne dorim ca industria noastră să facă parte din soluția care va contribui la îndeplinirea obiectivelor Pactului Ecologic European. Ne vom juca rolul nostru și sperăm că și alte părți interesate ni se vor alătura în gestionarea acestor subiecte cruciale”, a declarat Livio Tedeschi (BASF), președintele CropLife Europe.

Asociația extinsă CropLife Europe va cuprinde o gamă mai largă de subiecte, reprezentând o imagine completă a agriculturii moderne și a ofertelor membrilor ei, inclusiv:

  • Pesticide și biopesticide utilizate în cultivarea organică a plantelor, pentru conservarea resurselor solului prin cultivare redusă sau cultivarea fără prelucrarea solului, precum și agricultura convențională;

  • Aplicații digitale și de precizie care permit livrarea unei cantități minime de produs, la locul potrivit, în momentul potrivit;

  • Caracteristici biotehnologice ale plantelor care vor permite culturilor să își exprime potențialul maxim în condiții dificile folosind mai puține resurse sau să ofere mai multe beneficii atunci când sunt integrate în alimentația oamenilor.

Publicat în Comunicate

Pe 11 septembrie 2020, Comisia Europeană a organizat, în format digital, singura reuniune din acest an a Grupului de Dialog Civil Plăți Directe și Înverzire. Astfel, părțile interesate au fost consultate în privința propunerilor pentru Politica Agricolă Comună (PAC) din următoarea perioadă de programare, în prezent în curs de negociere tripartită. Din partea Confederației Europene a Porumbului și a Asociației din România a participat Cristina Cionga, director pentru afaceri europene al APPR. La reuniune au participat confederații și asociații ale fermierilor europeni, între care COPA-COGECA, CEJA, CEPM, ELO, Federația pentru Agricultură Organică IFOAM, organizații de mediu (Bee Life, WWF, Greenpeace), organizații ale proprietarilor de păduri EURAF etc.

Oficialii Executivului de la Bruxelles au început cu o sinteză a măsurilor luate de Comisie pentru a ajuta agricultura și industria de procesare europene să facă față pandemiei de COVID-19, insistând asupra dificultăților fără precedent cu care s-au confruntat unele sectoare. În situația în care restricțiile vor continua în lunile care vin, Comisia Europeană mizează pe extinderea utilizării noilor tehnologii, care oferă alternative viabile (de tipul fotografiilor și imaginilor din satelit, documentelor digitale, reuniunilor video) la multe activități, de pildă la inspecțiile fizice pentru acordarea de subvenții, compensații și despăgubiri.

A fost prezentată în detaliu propunerea privind Cadrul Financiar Multianual, așa cum a rezultat în urma Summitului de la sfârșitul lunii iulie. Finanțarea sectorului agricol al UE a crescut față de propunerea CE din mai 2018, de la 28% la 31% din anvelopa totală sau, în termeni absoluți, la 386,6 miliarde euro, din care 291 miliarde euro în Pilonul 1 (Plăți directe) și 95,6 miliarde euro în Pilonul 2 (Dezvoltare Rurală), ultima sumă incluzând fonduri Next Gen de 7,5 miliarde euro - împrumuturi și granturi pentru relansarea economică.

Tot la Consiliul UE din iulie s-a decis ca plafonarea plăților directe să se facă numai în statele membre care doresc acest lucru; limita de 100.000 de euro după deducerea costurilor cu forța de muncă se va aplica doar pentru sprijinul pentru venitul de bază (SAPS).

În ceea ce privește flexibilitatea transferurilor între piloni, Consiliul a concluzionat că pot fi mutate până la 25% între plăți directe și dezvoltare rurală, cu o flexibilitate suplimentară pentru transferuri către cel de-al doilea pilon de 15% pentru măsuri de climă și mediu, respectiv de 2% pentru tinerii fermieri. Cele 11 state membre cu un nivel de sprijin direct mai mic de 90% din media UE primesc o flexibilitate suplimentară de a transfera din Pilonul 2 până la 30% pentru suplimentarea alocării pentru plăți directe. Acestea sunt cele trei State Baltice, Portugalia, România, Slovacia, Bulgaria, Polonia, Finlanda, Spania, Suedia.

Propunerea Consiliului și a Parlamentului European este ca noua PAC să fie implementată începând cu 2022, astfel încât 2020 și 2021 să fie ani de tranziție. Comisia a mai arătat că în această toamnă va avea loc ultimul trialog înainte de adoptarea bugetului european multianual, iar până la sfârșitul anului 2020 trebuie adoptat regulamentul de tranziție.

În ceea ce privește aplicarea obligațiilor prevăzute de Pactul Verde European, în particular de strategiile „De la fermă la consumator” și, respectiv, pentru „Biodiversitate”, Comisia Europeană dorește respectarea calendarului inițial și nu consideră că aranjamentele tranzitorii vor constitui o piedică pentru reducerea utilizării pesticidelor, creșterea ponderii producției organice etc., ba chiar astfel ar fi facilitată trecerea la noua arhitectură de înverzire a PAC.

Au fost exprimate păreri divergente între organizațiile de fermieri și cele ale grupurilor verzi care au fost prezente la dialogul civil din 11 septembrie, pe marginea exigențelor Pactului Verde și impactului lor asupra agriculturii europene. În acest context, Cristina Cionga, director pentru afaceri europene în cadrul Asociației Producătorilor de Porumb din România, a arătat că: „Orice obiectiv de reducere a utilizării produselor sintetice de protecție a plantelor trebuie să țină cont de eforturile deja depuse, având în vedere disponibilitatea alternativelor și a practicilor agricole (de pildă, managementul integrat al dăunătorilor). De asemenea, ar trebui propus un calendar realist, deoarece fermierii riscă să rămână fără mijloace de a-și apăra recoltele, ceea ce va pune în pericol hrana consumatorilor europeni”. Comisia Europeană a răspuns că strategia „De la fermă la furculiță” nu dorește să fie doar o sursă de constrângeri în politicile viitoare elaborate de CE, ci va ține seama de realități și de ceea ce s-a realizat până la momentul actual.

Publicat în Eveniment

Industria de protecție a plantelor și-a asumat șase angajamente ambițioase pentru a sprijini activitatea fermierilor din perioada următoare astfel încât aceștia să poată să îndeplinească obiectivele cuprinse în Pactul Verde European. Industria își asumă o investiție de peste 14 miliarde euro pentru identificarea și implementarea noilor tehnologii și pentru obținerea de produse de protecție a plantelor mai durabile până în 2030.

Pentru a răspunde în mod corespunzător strategiilor ambițioase incluse în Pactul Verde European „De la fermă la consumator” și „Biodiversitate 2030”, întreaga industrie de protecție a plantelor va depune eforturi suplimentare pentru a crește nivelul de colectare a ambalajelor din plastic rezultate în urma utilizării produselor de protecție a plantelor. De asemenea, industria de protecție a plantelor se va concentra și pe creșterea gradului de conștientizare a fermierilor cu privire la utilizarea responsabilă a produselor de protecție a plantelor, încurajând operatorii să poarte echipamentul individual de protecție de fiecare dată când manipulează sau aplică pesticide. „Suntem responsabili și conștienți cu privire la rolul industriei noastre în ceea ce privește alinierea fermierilor la inițiativele cuprinse în Green Deal, motiv pentru care companiile noastre s-au unit pentru a-și fixa, în mod voluntar propriile obiective, măsurabile și specifice sectorului. Cu toții suntem de acord cu privire la direcția spre care ne îndreptăm, ceea ce este important acum este să facem acei pași deliberați pentru a atinge obiectivul final”, a precizat Géraldine Kutas, director general al Asociației Europene de Protecția Culturilor – ECPA.

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) transmite că cele șase angajamente asumate de către industria de protecție a plantelor vor ghida sectorul în următorul deceniu în domeniile cheie precum tehnologiile agricole inovatoare, economia circulară și o mai bună protecție a oamenilor și a mediului.

  • Inovații & Investiții. Sprijinind inovația și implementarea tehnologiilor digitale și principiile agriculturii de precizie, precum și identificarea și dezvoltarea biopesticidelor, industria de protecție a plantelor sprijină ambiția Comisiei Europene în tranziția către economia verde și tehnologia digitală a Europei. Până în 2030 industria de protecție a plantelor și-a propus să investească zece miliarde de euro pentru inovații, în tehnologii de precizie și digitale și patru miliarde de euro pentru dezvoltarea de biopesticide. Toate aceste investiții pe care industria de protecție a plantelor s-a angajat să le facă sunt utile numai dacă va exista un cadru de reglementare adecvat care să permită accesul fermierilor europeni la inovații și tehnologii moderne.
  • Economia Circulară. Prin fixarea unui procent de colectare de 75% a ambalajelor goale de pesticide din plastic și implementarea până în 2025 a unui sistem de colectare a ambalajelor în statele membre ale UE care nu au în prezent un astfel de program, industria de protecție a plantelor contribuie la îndeplinirea obiectivului Uniunii Europene privind economia circulară care își propune să diminueze cantitatea de deșeuri generate de industrie și a resurselor utilizate, reducând impactul ambalajelor din plastic asupra mediului înconjurător.
  • Protejarea oamenilor și a mediului. Prin instruirea fermierilor cu privire la implementarea managementului integrat al dăunătorilor, protejarea surselor de apă și prin promovarea purtării echipamentului individual de protecție (EIP), industria noastră dorește să limiteze expunerea și să reducă riscurile asociate utilizării pesticidelor, toate acestea contribuind la îndeplinirea obiectivelor generale ale Directivei de utilizare în siguranță a pesticidelor și a Strategiei „De la fermă la consumator” care își propune să producă alimente în cantități suficiente și în mod sustenabil.

„Suntem de acord cu privire la direcția spre care ne îndreptăm, ceea ce este important acum este să facem acei pași deliberați pentru a atinge obiectivul final. Angajamentele pe care ni le-am asumat sunt provocatoare pentru industrie, dar ne angajăm să îndeplinim ceea ce ne-am propus și solicităm Comisiei Europene să sprijine agricultura durabilă cu un cadru legislativ potrivit, care să permită accesul fermierilor la inovații și tehnologii. Acesta este doar începutul, o să urmărim progresele industriei noastre și vom împărtăși transparent cât de departe am ajuns”, a declarat directorul general ECPA - Géraldine Kutas.

Publicat în Comunicate

Confederația Europeană a Cultivatorilor de Porumb (CEPM) a analizat proiectul Green Deal al Comisiei Europene, care se concentrează pe cele două strategii „De la fermă la consumator” și „Biodiversitatea”, care vor ghida reforma Politicii Agricole Comune. Concluzia este că „într-un moment în care schimbările climatice, hrana, sănătatea și energia se află în fața unor provocări imense și când concetățenii noștri așteaptă răspunsuri care să ducă la mai multă independență economică și la protejarea valorilor lor, Comisia Europeană îndreaptă agricultura din UE pe calea descreșterii economice, fără a ține cont de lecțiile pandemiei de coronavirus”.

Se pare că strategiile „De la fermă la consumator” și „Biodiversitatea”, părți integrante ale Pactului Verde European, își propun să renunțe la o cultură valoroasă cum este porumbul, prin impunerea unor obiective, considerate de cultivatori fără sens: 10% din terenurile agricole să fie scoase din circuitul de producție, cantitatea de produse fitosanitare utilizate să fie redusă cu 50%, 20% din consumul de îngrășăminte să fie eliminat, agricultura organică să ajungă la 25% din total, indiferent dacă există sau nu cerere pentru aceasta. „Să fi măsurat Comisia Europeană impactul acestor cifre? Vor provoca pierderi enorme de producție în toată Europa și importuri masive de produse obținute chiar cu metode și tehnologii interzise de blocul comunitar”, sunt de părere specialiștii.

Cultivatorii de porumb reuniți în CEPM investesc an de an pentru a-și îmbunătăți practicile, a asimila progresul tehnologic și a satisface exigențele concetățenilor lor. „Angajați deplin în rezolvarea provocărilor legate de hrană și de asigurarea independenței energetice, ei doresc să continue acest efort în mod responsabil, participând activ la acoperirea cererii mondiale de produse agricole și, în același timp, contribuind la lupta împotriva schimbărilor climatice. Dincolo de extraordinarul său potențial de producție, inclusiv prin capacitatea de a stoca în sol carbon și de a furniza energie curată (biocombustibili, biogaz), porumbul oferă soluții pe care UE nu le poate ignora”, arată Cristina Cionga, director pentru afaceri europene în cadrul Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR).

Producătorii de porumb speră că pot întoarce cursul proiectului Green Deal

Agricultorii europeni denunță acest cadru care nu le permite să-și îndeplinească menirea de a  produce, în condițiile actualelor și viitoarelor restricții. Fiind departe de a respinge ideea modificării practicilor agricole, ei solicită în primul rând ca agricultura europeană să fie protejată. Acest sector este an de an din ce în ce mai slăbit de distorsionarea concurenței, ajunsă la un nivel de nesuportat. De asemenea, fermierii doresc să se angajeze în a găsi soluții la provocările globale prin dezvoltarea de produse valoroase pentru toate piețele, prin acces la toate inovațiile, în special la cele din domeniul biotehnologiei. În acest moment, în care UE are în vedere revizuirea reglementărilor din domeniul biotehnologiei, CEPM și APPR reamintesc necesitatea de a asigura accesul producătorilor și consumatorilor europeni la produse derivate din aceste tehnologii.

În opinia lui Daniel Peyraube, președintele CEPM, Pactul Verde seamănă mai degrabă cu un Pact Negru, ignorând lecțiile învățate din criza COVID, care ne-au arătat nevoia de a ne asigura pe plan local hrană abundentă și de calitate, încurajând agricultura să răspundă acestor urgențe. „Spunem DA adaptării și evoluției continue a practicilor noastre, dar numai dacă servesc cu adevărat concetățenilor. Refuzăm să sacrificăm propria noastră producție pentru a fi înlocuită cu importuri obținute în condiții care nu sunt permise în regiunea noastră. UE ar trebui să nu se încăpățâneze în a urma calea descreșterii economice, ci trebuie să ofere agriculturii europene capacitatea de a-și exploata potențialul. Producătorii europeni de porumb sunt pregătiți pentru acest lucru”, a declarat președintele CEPM.

La rândul său, Nicolae Sitaru, președintele APPR, a comentat: „Într-un an atât de dificil ca cel pe care-l traversăm, în care, dincolo de criza economică și sanitară, avem de-a face și cu o secetă fără precedent, este un act nesăbuit să închidem ușa tehnologiilor moderne sigure, acceptate peste tot în lume, capabile să ofere culturilor noastre toleranță la stres și să le protejeze de atacul bolilor și dăunătorilor. Răspunsul la marile provocări pe care le avem în față vor veni tot de la știință. Sunt încredințat că consumatorii europeni vor accepta soluțiile științifice dacă acestea le vor fi explicate și dacă politicienii nu vor recurge la măsura simplă și populistă: interzicerea! Acceptăm tehnologia în fiecare colț al vieții noastre, deci e firesc să o acceptăm și în agricultură, mai ales că așa vom putea cu adevărat să producem durabil, economisind resursele Planetei, așa cum ne propune Pactul Verde European”.

Publicat în Eveniment

VASILE IOSIF, PREȘEDINTE ASOCIAȚIA INDUSTRIEI DE PROTECȚIA PLANTELOR DIN ROMÂNIA - AIPROM:

În prezent, Uniunea Europeană este cel mai mare exportator și importator de produse agricole, fiind și cel mai mare producător de hrană din lume respectând standarde de calitate ridicate în domeniul alimentar la nivel global. În acest context, Comisia Europeană a prezentat recent două strategii: Strategia „De la fermă la consumator” și „Strategia pentru Biodiversitate 2030”, pilonii centrali ai Pactului Verde European, un proiect ambițios care își propune să transforme Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în anul 2050.

Combinând respectul pentru preferințele culinare specifice ale europenilor cu o lungă tradiție de producere a hranei sănătoase, abordarea pe care Comisia Europeană o promovează constant în ultima vreme aduce în discuție impactul actualului mod de producție asupra mediului. Obiectivul global al strategiei De la fermă la consumator” este reprezentat de regândirea întregului lanț de aprovizionare și construirea unui sistem alimentar durabil din punct de vedere ecologic, social și economic, care să acopere toate verigile acestuia transpunând în realitate dezideratele economiei circulare. Acest obiectiv reflectă un nivel ridicat de determinare pentru a reduce utilizarea și riscul asociat produselor de protecție a plantelor cu 50% până în 2030.

Comisia Europeană propune o reducere a consumului de fertilizanți cu cel puțin 20% până în anul 2030 solicitând statelor membre dezvoltarea și implementarea Planului Integrat de Management al Nutrienților. Complementar, Comisia Europeană propune o reducere cu 50% a vânzărilor de medicamente antimicrobiene până în 2030. De asemenea, un alt obiectiv extrem de ambițios al Comisiei Europene este acela de a crește suprafața ocupată de culturile organice până la cel puțin 25% din suprafața agricolă cultivată.

Comisia Europeană își propune să ajute consumatorii să își modifice preferințele culinare și să aleagă diete sănătoase și durabile, reducând risipa de alimente din gospodării. Comisia dorește să ofere consumatorilor informații mai complete, inclusiv prin mijloace digitale, cu privire la locul de unde provin alimentele, valoarea nutritivă a acestora și amprenta lor asupra mediului.

În egală măsură, Comisia Europeană consideră că așteptările cetățenilor europeni au evoluat și trebuie să conducă la schimbări majore în domeniul sectorului alimentar. Astăzi, peste 50% din populația Uniunii Europene este supraponderală și circa 20% din alimente sunt aruncate la gunoi (risipă alimentară). În jur de 43 de milioane de persoane din UE nu își pot permite în mod regulat o masă de calitate o dată la două zile.

În acest context, Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România – AIPROM și-a asumat misiunea de a promova utilizarea responsabilă a produselor de protecție a plantelor în condiții de siguranță pentru utilizatori, pentru consumatori și pentru mediul înconjurător, luând în considerare și satisfacerea cererii de produse agricole într-un mod sustenabil. Deși, în general, sunt încurajate opiniile polarizate și mai puțin cele de compromis, trebuie să amintim faptul că industria de protecție a plantelor furnizează soluții și produse pentru ambele modele de agricultură, atât pentru agricultura convențională, cât și pentru agricultura organică, oferind atât produse de sinteză chimică, cât și produse biologice.

Pentru că suntem noi înșine responsabili și conștienți de rolul pe care trebuie să îl jucăm și îl vom juca în producerea sustenabilă a hranei, apreciem că orice viziune ambițioasă de a limita sau de a restricționa anumite produse fitosanitare este corect și realist să țină cont în mod obligatoriu de următoarele considerente:

  • Deciziile privind reducerea sau interzicerea utilizării soluțiilor convenționale de protecție a plantelor trebuie să fie luate ținând cont de rezultatele științifice și nu în baza presiunilor emoționale sau politice. Suntem dispuși să discutăm un obiectiv posibil de reducere a utilizării pesticidelor, cu condiția ca acesta să fie bazat pe argumente științifice și să ia în considerare toți actorii care sunt influențați de aceste schimbări majore, și anume fermierii. În mod repetat s-a susținut faptul că Noul Pact Verde European și în special Strategia de la Fermă la Consumator” vor crea un nou mod de a produce și gestiona hrana, robust, rezistent la crize, incluzând pe toți cei din lanțul de aprovizionare, și care va pune la dispoziție hrană suficientă și accesibilă ca preț, indiferent de situație. Procentul propus de 50% de reducere a produselor de protecție a plantelor nu este unul realist și nu va avea efectul dorit de a crea un model de producție alimentară mai durabil în Europa. Acest obiectiv nu va face din Europa un standard de urmat pentru alte părți ale lumii, ci va crea sincope în procesul de producție, în aprovizionarea adecvată cu hrană a populației europene, va diminua competitivitatea agriculturii europene care va concura cu marii producători trans-oceanici care au la dispoziție o diversitate de soluții, plecând de la produsele de protecție convenționale și până la tehnicile genetice noi, precum CRISPER CAS9. Fermierul european, și în speță fermierul român, va duce o luptă cu arme inegale pe care, inevitabil, nu va putea să o câștige, pe termen scurt. Industria de protecție a plantelor dorește fixarea unor ținte realiste, care să reflecte rezultatele unei evaluări, ale unui studiu de impact.
  • Realitățile diferite existente la nivelul fiecărei țări membre a Uniunii Europene în ceea ce privește consumul de substanță activă la hectar. În prezent, România consumă cca 700 gr/ ha de substanță activă de pesticide, Ungaria consumă 1,2 kg/s.a ha, iar media UE este de peste 2 kg/s.a ha. Industria de protecție a plantelor din România consideră că orice decizie în sensul reducerii cantității de produse de protecție a plantelor trebuie să țină cont de aceste realități, iar reducerea propusă nu trebuie să fie aplicată egal pentru țările care din varii motive au investit mult mai puțin în inputuri agricole iar din această cauză și nivelul producțiilor la hectar este actualmente mult mai mic în general, de exemplu producția medie/ha din România față de țările din Vestul Europei.
  • De ani de zile de acum, și mai cu seamă începând din 2009, companiile din industria de protecție a plantelor întâmpină dificultăți masive în procesul de omologare a unui produs sintetic sau biologic. Legislația europeană adoptată în acea perioadă (Directiva 1107/1992) a creat un mediu dificil de evoluție pentru industria de protecție a plantelor. Astăzi o companie are nevoie, pentru a descoperi (inova) și a omologa un produs, de cca. 12 ani de cercetare precum și de o investiție de peste 280 milioane de dolari pentru a obține o moleculă sintetică. În prezent, procesul de omologare din Uniunea Europeană este extrem de restrictiv și consumatorii trebuie să cunoască că, după industria de medicamente, cel mai restricționat domeniu este cel al industriei de protecție a plantelor.
  • Așa cum am menționat și noi mai sus, stabilirea unor ținte cantitative de reducere a utilizării produselor de protecție a plantelor trebuie să plece de la nevoile actuale ale fermierilor de a controla bolile și dăunătorii, fără a le crea acestora dezechilibre economice sau a duce la creșterea prețului produselor agricole și fără a afecta aprovizionarea cu alimente pentru consumatori. AIPROM își dorește ca autoritățile europene să țină cont de progresele științifice în domeniu și de ritmul în care în mod realist pot fi generate soluții alternative. Așa cum oamenii au nevoie de medicamente, și plantele au nevoie de medicamentele lor - pesticidele.
  • Comisia Europeană nu a acordat importanța cuvenită evaluării efectelor resimțite de producătorii agricoli, odată implementate aceste măsuri. O abordare egalitaristă de reducere a consumului de pesticide în toate statele membre, indiferent de cantitatea utilizată în prezent, este profund discriminatorie pentru acele state care utilizează o cantitate de produse de protecție a plantelor situată mult sub media europeană, așa cum este cazul României, care folosește o cantitate de cca 700 gr de substanță activă de produs fitosanitar pe hectar, în timp ce media europeană depășește 2 kg/s.a ha. AIPROM derulează de mai mulți ani un program de monitorizare a consumului de substanțe active și de produse pe culturi, segmente de cultură, categorii de produse etc. Rezultatele sunt obținute prin raportările furnizate de membrii AIPROM într-un exercițiu de tip „black box” și sunt reprezentative pentru aprox. 90% din industrie. Rezultatele astfel obținute au validat informațiile din diverse analize si rapoarte realizate de firmele de profil europene care indică faptul că în România cantitatea de substanță activă utilizată a scăzut în ultimii ani. De exemplu, la rapiță cantitatea de substanță activă a scăzut în medie cu 24% între 2018 și 2019, iar la tratament sămânță scăderea înregistrată pentru aceeași perioadă a fost de 55,6%.
  • În colaborare cu specialiștii din domeniu, cu fermierii și cu distribuitorii de input-uri, AIPROM a gândit un nou proiect care va analiza situația soluțiilor (produselor) de protecție pentru cele mai importante culturi, pentru boli și dăunători specifici, evidențiind golurile de protecție și încercând să estimeze pierderile de producție înregistrate în absența acestor soluții. Rezultatele acestui demers analitic vor fi puse la dispoziția factorilor politici, a reprezentanților MADR, ANF și asociațiilor profesionale ale fermierilor, pentru a fi utilizate în dezbaterile care vor avea loc în perioada următoare în Comisia Europeană și în Parlamentul European. Măsurile pe care trebuie să le luăm pentru ca în limita restricțiilor impuse de legislație să putem oferi totuși sectorului agricol un nivel decent de protecție nu se reduc la acțiuni de convingere a factorului politic european, ci și la o mai bună gestionare internă a autorizării produselor de protecție a plantelor. De asemenea, România este printre puținele țări care nu au implementat încă un cadru de reglementare pentru autorizarea provizorie a produselor de protecție destinate culturilor minore, această posibilitate de reglementare fiind prevăzută în Directiva 1107/2009.
  • Reprezentanții politici și experții participanți în cadrul grupurilor de lucru ale organismelor europene trebuie să folosească argumente solide cu care să ducă o luptă susținută pentru a apăra statutul special al României, cu organisme de dăunare specifice și foarte agresive și care nu sunt prezente în alte state membre. Un exemplu în acest sens este Tanymecus Dilaticollis (rațișoara porumbului). Acest dăunător polifag nu este răspândit în partea de Vest a Europei. Dacă nu vom avea derogare pentru tratamentul la sămânță cu insecticide neonicotinoide și în anul 2021, România nu va avea niciun produs eficient omologat pentru combaterea acestui dăunător. În această situație, fermierii români pot pierde ușor până la un milion de hectare de porumb și floarea-soarelui, numai din cauza acestui dăunător. Se pune întrebarea cine va plăti această pagubă, pentru că pierderea nu va putea fi suportată de către fermierul român. La nivelul AIPROM, specialiștii noștri au început deja să lucreze, împreună cu fermierii și distribuitorii, la un document care să scoată în evidență vulnerabilitățile fermierilor români în a controla eficient unele organisme de dăunare. În prezent, România cultivă peste 130.000 de hectare de soia, dar nu avem omologat niciun fungicid pentru combaterea bolilor, nu avem produse sistemice omologate pentru combaterea afidelor la lucernă și lista poate continua.
  • Creșterea suprafețelor ocupate de culturi organice înseamnă producții mai mici. Acest lucru presupune că vom fi nevoiți să cultivăm mai mult pământ pentru a asigura aceeași cantitate de produse agricole. Trebuie să înțelegem că produsele biologice, produse care sunt dezvoltate și obținute tot de industria de protecție a plantelor, pot fi utilizate numai împreună cu produsele sintetice și nu le pot înlocui pe acestea din urmă.
  • AIPROM consideră cu tărie ca inovația este o parte importantă a soluției pentru o agricultură durabilă și produse sănătoase într-o societate care respectă mediul și gestionează cu inteligență resursele. Companiile noastre vor continua să investească în moduri inovatoare de a proteja culturile, cu investiții mari în obținerea de pesticide care au un profil mai prietenos cu mediul, în biopesticide și tehnologii de precizie pentru o agricultură durabilă, astfel încât să le permită fermierilor să aplice substanțe doar atunci când este nevoie și unde este nevoie utilizând tehnologiile digitale care au început deja să facă parte din viața fermierului.
  • AIPROM crede că acum este unul dintre acele momente-cheie în care toți factorii interesați trebuie să coopereze pentru a pune la dispoziția autorităților și politicienilor români din Parlamentul European argumente consistente care să servească intereselor agriculturii românești.
Publicat în Opinii

Comisia Europeană (CE) a lansat ieri, 20 mai 2020, două strategii mult-așteptate de fermieri și industriile conexe din agricultură, „De la fermă la furculiță” (Farm to Fork) și „Strategia pentru Biodiversitate 2030”.

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România - AIPROM a așteptat cu interes publicarea de către Comisia Europeană a strategiilor De la fermă la consumator (Farm to Fork) și Biodiversitate 2030 și apreciază că aceste strategii vor influența radical modul de producere a hranei și viața celor angrenați în agricultură, precum și modul de a ne raporta la mediu. Ne așteptam să fie stabilite obiective realiste care să reflecte corect rezultatele unei evaluări de impact a schimbărilor propuse asupra actorilor principali și a existenței lor. Dar o rată de reducere de 50% a consumului de pesticide până în 2030 nu este realistă și nu va avea efectul dorit, de a crea un model de producție alimentară mai durabil în Europa. Eforturile necesare pentru atingerea acestui obiectiv vor fi greu de suportat de cei care vor trebui să le ducă la îndeplinire, cu mari sacrificii asumate și, mai ales, luate unilateral. Vorbim în primul rând despre fermierii care nu au la dispoziție soluții de protecție suficiente, și vor avea și mai puține în anii următori, din cauza unei politici foarte dure de autorizare a produselor de protecție a plantelor în Europa. Comisia Europeană a menționat în mod repetat că dorește ca Noul Pact Verde European din care fac parte cele două strategii să creeze o dezvoltare sustenabilă, solidă, rezistentă la șocuri și, mai ales, inclusivă pentru toți cei care participă la aducerea sa la îndeplinire. Cum se va realiza acest ultim deziderat (nu vom lăsa pe nimeni în urmă!)? Obiectivele prezentate recent ar trebui să conducă agricultura și domeniile conexe într-o călătorie spre transformare pozitivă, nu fără sacrificii, dar în colaborare cu toate părțile implicate în producerea hranei, a declarat Carmen Botez, director executiv al Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM).

De la fermă la furculiță

Această strategie, Farm to Fork, urmărește să îmbunătățească producția și consumul durabil de produse alimentare printr-o abordare holistică. „Atenuarea schimbărilor climatice este o problemă-cheie pe care trebuie să o abordăm în mod colectiv. Fiind o industrie care sprijină fermierii și producția de produse alimentare, ne angajăm să ne jucăm rolul în identificarea soluțiilor durabile care să corespundă ambițiilor Comisiei Europene”, susține Carmen Botez.

Industria de protecția plantelor consideră că atenuarea crizelor climatice și a efectelor asupra biodiversității trebuie văzute într-o perspectivă globală, în care Uniunea Europeană nu își exportă problemele, punând în același timp în pericol securitatea alimentară. Abordările politice trebuie să fie ambițioase, coerente și să poată fi implementate. Acestea trebuie să contribuie la atenuarea schimbărilor climatice și la îmbunătățirea biodiversității, asigurând în același timp viabilitatea agriculturii europene și o aprovizionare continuă cu alimente sigure și sustenabile pentru toți consumatorii. Acestea nu sunt obiective care să se excludă reciproc și pot fi realizate doar printr-o abordare echilibrată, bazată pe știință. „Industria de protecție a plantelor consideră cu tărie că inovația este o parte importantă a soluției. Companiile noastre vor continua să investească în identificarea și furnizarea modurilor inovatoare de protejare a culturilor: cu investiții importante în pesticide care au un profil toxicologic prietenos cu mediul, biopesticide și tehnologii de precizie pentru o agricultură durabilă. Adoptarea tehnologiilor agricole digitale ar trebui stimulată financiar prin măsuri, cum ar fi Politica Agricolă Comună, care sprijină fermierii în optimizarea în continuare a luării deciziilor în ceea ce privește producția și cultivarea plantelor. Implementarea îmbunătățită a legislației existente ar putea contribui la adaptarea la schimbările climatice și ar putea pune pe piață tehnologii inovatoare mult mai rapid pentru o agricultură durabilă. Industria de protecție a plantelor este îngrijorată de faptul că reglementările europene și politicile europene de mediu sunt din ce în ce mai puțin deschise la dezvoltarea și aplicarea inovației în sectorul protecției plantelor și că, într-un viitor previzibil, fermierii europeni vor continua să piardă soluțiile pe care le au acum la dispoziție mult mai repede decât acestea pot fi înlocuite. În general, substanțele active chimice și biologice trebuie să fie considerate instrumente complementare, mai degrabă decât o înlocuire directă a unei soluții cu alta. Cercetările recente au demonstrat faptul că fermierul ar putea avea un randament semnificativ mai mic (10%-40%) pentru șapte culturi importante, dacă s-ar elimina un portofoliu mare de substanțe”, explică directorul executiv AIPROM.

Procedura de autorizare a Uniunii Europene pentru pesticide este una dintre cele mai stricte din lume și astfel se obțin alimente de cea mai înaltă calitate și în condiții de siguranță pentru cetățenii săi. Cu toate acestea, industria de protecție a plantelor recunoaște preocupările societății cu privire la producția de alimente și recunoaște disponibilitatea Comisiei Europene de a reduce atât riscul, cât și utilizarea pesticidelor. „Industria de protecție a plantelor este dispusă să discute un obiectiv de reducere a utilizării pesticidelor, cu condiția ca acesta să fie bazat pe știință și să fie realist. Procentul de reducere propus, de 50%, nu este unul realist și nu va avea nici efectul dorit de a avea un model de producție alimentară mai durabil în Europa. Industria de protecție a plantelor dorește fixarea unor ținte realiste care să reflecte rezultatele unei evaluări de impact.

În timp, având în vedere toate aceste condiții, va fi foarte dificil pentru noi să ne continuăm activitatea în condiții normale. Deși este imperfect, Indicatorul de Risc Armonizat 1 (HRI1) pare a fi un mod rezonabil de a măsura reducerea pericolului generat de utilizarea pesticidelor. Pentru a îmbunătăți în continuare HRI1, Comisia Europeană ar trebui să ia în considerare un indicator pentru a măsura impactul asupra productivității agricole. Este important să ne asigurăm că aprovizionarea cu alimente rămâne sigură și stabilă în general și în perioadele de criză”, menționează Carmen Botez.

Industria de protecție a plantelor oferă soluții pentru toate modelele de agricultură, de la cele ecologice până la cele convenționale, și, totodată, susține obiectivul Comisiei de a crește producția ecologică în măsura în care această creștere este determinată de cererea tot mai mare a consumatorilor pentru aceste tipuri de produse și atât timp cât nu conduce la schimbări neintenționate de utilizare a terenurilor în alte părți ale lumii, care ar putea avea efecte negative asupra biodiversității și climei în alte regiuni decât în Europa. Este important de remarcat compromisurile ecologice implicate, producția organică caracterizându-se printr-un randament semnificativ mai redus, iar pesticidele aprobate pentru agricultură organică sunt adesea utilizate în cantități mult mai mari decât alte pesticide chimice. Din acest motiv, orice țintă trebuie să se bazeze pe știință și pe consecințe măsurate în prealabil. Industria de protecție a plantelor este de părere că este necesară o evaluare a impactului în ceea ce privește efectul creșterii producției ecologice pentru securitatea alimentară și impactul acestei măsuri asupra țărilor terțe. „Stimularea sustenabilității în agricultură ar trebui să se concentreze mai degrabă pe performanța fermei, decât pe tipul de fermă”, apreciază reprezentantul AIPROM.

Strategia pentru Biodiversitate 2030

Pentru a atinge obiectivele strategiei „Viziune 2050” a Convenției privind diversitatea biologică (CBD) pentru a „trăi în armonie cu natura”, Comisia Europeană a stabilit în Strategia pentru Biodiversitate 2030 un set clar de angajamente pentru a pune UE pe calea către redresare în beneficiul climei și al oamenilor până în 2030.

„Biodiversitatea este o problemă urgentă și importantă în agricultură, iar industria noastră se angajează pe deplin să-și joace rolul în sprijinirea conservării acesteia, asigurând un impact minim asupra biodiversității în peisajele agricole, asociate cu regenerarea și îmbunătățirea biodiversității acolo unde este posibil. Industria de protecție a plantelor va continua să joace un rol esențial, sprijinind fermierii în calitatea lor de administratori ai terenurilor agricole. Protejarea biodiversității este un principiu-cheie deja garantat de legislația de aprobare a tuturor pesticidelor din Europa, inclusiv pentru biopesticide. Regulamentul 1107/2009 menționează clar faptul că pentru a fi aprobat un pesticid >

Agricultura schimbă inevitabil biodiversitatea într-o anumită zonă prin plantarea culturilor în densitate mai mare decât s-ar întâmpla în mod natural. Ca administratori ai terenurilor agricole, fermierii joacă un rol esențial și muncesc din greu pentru a minimiza efectele practicilor agricole asupra biodiversității printr-un management responsabil al peisajului. Bunele practici agricole care includ gestionarea integrată a bolilor și dăunătorilor (IPM), sprijină și protejează biodiversitatea. Industria de protecție a plantelor oferă soluții inovatoare și programe de instruire pentru fermieri, încurajând punerea în aplicare a acestor practici IPM și crearea de habitate unde nu sunt cultivate plante pentru a spori biodiversitatea și rezistența”, punctează directorul executiv AIPROM, Carmen Botez.

Foto: www.mewi.ro

Publicat în Eveniment

Lobby la Bruxelles, făcut de APPR

Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) începe seria participărilor la conferințele organizate de „Platforma Europeană Agricultură și Progres” privind soluțiile menite să pună în acord ambiția, realismul și inovarea în agricultura europeană.

„Evenimentele susținute de Platforma Europeană Agricultură și Progres, la care APPR este membră prin Confederația Europeană a Porumbului, vor permite asociației noastre să ia parte la eforturile menite să supună atenției oficialilor europeni și publicului larg problemele fermierilor, dar și posibilele soluții. Se așteaptă mult de la digitalizare, de la agricultura de precizie, inclusiv de la ameliorarea de precizie a plantelor”, a arătat Cristina Cionga, director Afaceri Europene al APPR.

Un grup de patru reprezentanți ai APPR s-au întâlnit, pe 3 martie 2020, cu membrii „Platformei Europene Agricultură și Progres” pentru a organiza, la Parlamentul European, o serie de evenimente privind ameliorarea de precizie a plantelor și protecția culturilor agricole. Membrii Platformei, organizații europene ale producătorilor din industria agroalimentară, își propun să-și demonstreze ambiția și disponibilitatea de a continua să aplice și să dezvolte mai departe practici agricole durabile, înțelegând imperativele acestui moment de cotitură în producerea de hrană. „În același timp, se subliniază nevoia de inovație bazată pe știință și claritate, pentru un cadru de reglementare solid, ținând cont de realitatea și practicile agricole”, a precizat Cristina Cionga.

La Bruxelles, reprezentanții APPR s-au întâlnit, la Comisia Europeană, cu Pierre Bascou, director în cadrul DG AGRI, de la care au primit asigurări că propunerile României vor fi integrate în strategia FARM TO FORK  (De la fermă la furculiță) și că obiectivele de performanță ale fermierilor europeni vor fi avute în vedere. „În această perioadă în care costurile de producție escaladează, Uniunea Europeană caută soluții pentru a-și compensa fermierii și a-i proteja față de concurența din țările terțe”, a punctat directorul de la DG AGRI.  

APPR a susținut ideea că agricultura este un domeniu antreprenorial de importanță deosebită, de aceea într-adevăr se așteaptă acțiuni energice din partea executivului de la Bruxelles și a guvernelor naționale. „Nu putem renunța la producția locală pentru a deveni dependenți de importuri de produse agroalimentare. Criza actuală generată de virusul covid-19 nu constituie decât o pledoarie pentru ca Uniunea să găsească un răspuns eficient la provocările legate de securitatea alimentară, utilizarea durabilă a resurselor naturale și creșterea economică”, afirmă Cristina Cionga, director Afaceri Europene al APPR.

Asociația Producătorilor de Porumb din România este o organizație profesională formată din producători agricoli și reprezentanți ai lanțului profesional agricol și din industria agroalimentară. APPR face parte din Confederația Europeană a Producătorilor de Porumb (CEPM), care reprezintă cele mai mari țări producătoare de porumb din Europa. Obiectivul său principal îl constituie furnizarea de expertiză tehnică, economică și legislativă pentru membri și pentru organizațiile profesionale ale fermierilor din România.

Pentru abonamente Revista Fermierului, ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Publicitate

TPV RF 300x250 2

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista