depozitare - REVISTA FERMIERULUI
Marți, 25 Ianuarie 2022 13:18

Un fermier autentic

La joncțiunea dintre Țara Românească și Moldova, în proximitatea localității Slobozia Conachi din sudul județului Galați, se găsește o fermă vegetală de 2.000 de hectare a unui tânăr iubitor de pământ și de tehnologie. Echipa de comunicare a Titan Machinery România a ajuns în această fermă și a stat de vorbă cu administratorul ei, Dumitru Ene sau Tică – așa cum îi spun apropiații.

dumitru ene 1

„Nu am făcut niciodată altceva decât agricultură. Pe lângă prestări de servicii, am avut și grădină de legume, am avut fermă de vaci și fermă de porci. Am făcut cam de toate.”

Deși tânăr, Dumitru Ene are o experiență profesională de aproape 30 de ani pe care a dedicat-o în exclusivitate agriculturii. A învățat silvicultură și a făcut de toate, legumicultură, zootehnie, cultură mare, iar astăzi administrează și o fermă piscicolă de circa 580 ha la Vlădești, în dreptul localității Cahul din Republica Moldova.

Inteligent, cu o capacitate mare de efort fizic și intelectual susținut, întreprinzător și deschis situațiilor oportune și tehnologiilor de ultimă generație, Tică a dezvoltat întreaga afacere agricolă din nimic. Fiind mezinul familiei, i-a urmat pe cei doi frați ai săi în acest meșteșug, însă el a fost cel care l-a dezvoltat cel mai mult, angrenând mai apoi întreaga sa familie în afacerea pe care o manageriază.

Pasionat de vânătoare, mașini și tehnologie inteligentă, nu ratează niciodată ocazia să facă ceea ce îi place mai mult, împreună cu cei dragi lui.

 

300 ha în proprietate, restul în arendă

 

Reporter: Care este povestea dumneavoastră?

Dumitru Ene: Pot să spun că nu am un alt istoric profesional în afară de agricultură. Nu am făcut niciodată altceva decât agricultură și nu am fost niciodată angajat la o altă firmă. Agricultura fiind principala activitate în România după 1990, am achiziționat un tractor românesc în 1991, apoi m-am hotărât să îmi iau permisul de conducere auto. În 1992 am terminat liceul de silvicultură. Am început să lucrăm cu acest tractor pentru șefii de asociație. Bineînțeles, pentru cei care mă mai primeau să prestez aceste servicii. În 1996 s-a început introducerea în România a erbicidelor și a îngrășămintelor în culturile agricole și mi-am extins activitatea.

Reporter: Pe lângă lucrările executate cu tractorul, aveați și alte activități agricole?

Dumitru Ene: Da, pe lângă aceste prestări de servicii, am avut și grădină de legume, am avut fermă de vaci și fermă de porci. Am făcut cam de toate. Am beneficiat și de legea grajdurilor gratuite, prin anii 2000. După care a venit anul 2005 și odată cu el și promisiunea acordării subvenției de 50 de euro la hectar începând cu 2007. Și atunci am început să mă gândesc să iau pământ în arendă. Am strâns foarte mult pământ, cam 400 - 500 ha în fiecare an, timp de 3 - 4 ani. Norocul meu a fost că în 2006 am plătit 300 kg pentru arendă. Pământul a fost luat în iarnă. Aveam două tractoare românești și un Case IH JX 95, doar atât. Dormeam câte o oră pe noapte, în rest numai și numai muncă. Nu știu de unde am făcut rost în acel an de 300 kg să plătesc arenda. Pe acea vreme, cu 300 kg lumea era foarte mulțumită. Veneau atât de mulți oameni sa facă contract, încât nu aveam timp să fac hârtii. În 2009 aveam 1.200 – 1.300 ha și am ajuns astăzi la aproape 2.000 ha.

ta 223 reportaj titan 1

„Deși este mai greu cu forța de muncă în zonă, atâta timp cât mă implic personal nu rămân cu treburile în urmă. Eu operez utilajele.”

Reporter: Aveți și teren în proprietate? Și care sunt principalele culturi pe care le înființați anual? Respectați un algoritm?

Dumitru Ene: Avem vreo 300 ha în proprietate și 1.700 ha în arendă. Respectăm rotația culturilor în ideea în care avem timp să facem lucrările, dar în general mergem cu rapiță, orz, grâu, floarea-soarelui și porumb. Proporțiile sunt: 20-25% rapiță, 25% grâu, 25-30% porumb și restul floarea-soarelui.

La rapiță avem acum 500 de hectare înființate, dintre care 300 ha sunt irigate. M-am străduit însă și am adăugat la finalul anului 2021 încă 100 de hectare la irigat, pentru că răsărirea acolo a fost cu probleme și au rămas astfel doar 100 ha la neirigat.

În 2020 am avut 500 de hectare de orz și 500 de hectare grâu, iar în 2021 am crescut suprafața cultivată cu grâu și am scăzut suprafața cultivată cu orz. De asemenea, avem 550 de hectare cultivate cu porumb irigate integral, restul este floarea-soarelui, aproximativ 200 de hectare. La acest moment aș vrea să renunț la floarea-soarelui, iar în următorii ani aș vrea să scot definitiv această cultură.

Reporter: Am remarcat mica fermă de struți pe care o aveți. Este pasiune sau afacere?

Dumitru Ene: Este câte puțin din fiecare, dar pasiunea nu ar fi existat dacă nu ar fi fost gândită ca o afacere, pentru că este foarte costisitoare. La început am avut 100 de struți, i-am vândut aproape pe toți, am avut și puține pierderi, dar acum am rămas doar cu trei exemplare. Cel mai mult s-au vândut la abatoare de struți din țară, în zona mea nu se vând.

Reporter: Cum vă descurcați cu forța de muncă?

Dumitru Ene: Avem opt angajați permanenți în acest moment, dar ne descurcăm. Deși este mai greu cu forța de muncă în zonă, atâta timp cât mă implic personal, nu rămân cu treburile în urmă. Eu mă implic personal în toate activitățile. De exemplu, singurele utilaje pe care nu operez în această fermă este un buldoexcavator CASE CE 580T, achiziționat în 2014, și o autopropulsată, în rest merg cu toate, lucrez pe toate utilajele.

ta 223 reportaj titan 5

„Referitor la partea de service, cele mai importante sunt timpul, viteza de reacție și disponibilitatea pieselor de pe stoc.”

 

Peste 1.000 ha irigate, o investiție care a salvat ferma în 2020

 

Reporter: Ați menționat că aveți și terenuri la irigat. Cum apreciați această investiție, merită?

Dumitru Ene: Da, și este un sistem proiectat și dezvoltat cu finanțare în regie proprie. Avem mai mult de 1.000 de hectare irigate. Așa cum spuneam, în 2021 am irigat 300 ha de rapiță, iar alte 200 ha de rapiță le-am înființat în teren neirigat, să testăm dacă iese ceva. Dar, pentru că prognoza a fost total nefavorabilă, am început să irigăm încă 100 de hectare din aceste 200 înființate inițial fără irigare.

La noi în zonă a fost foarte, foarte rău din punct de vedere meteo. Dacă la floarea-soarelui treierai 100-200 kg/ha, restul a fost zero. Au fost câteva situații aparte în ceea ce privește culturile premergătoare, prin care s-au scos 200-300 kg/ha de grâu.

La rapiță avem competiție destul de mare între mai mulți hibrizi de la producători aflați în concurență. Diferențele între teren irigat și teren neirigat sunt enorme. În 2020, de exemplu, am avut 5-6 tone producție la orz în teren irigat și zero producție la rapiță în teren neirigat.

Reporter: De ce fel de tehnologie de irigare dispuneți?

Dumitru Ene: Avem un sistem de irigații prin tambur. Avem 29 de tamburi, în total. Am început să-i achiziționăm din 2012 și am continuat până în 2019. Suntem un grup de 3-4 fermieri care practică acest sistem de irigații în zonă. Intenționez să dezvolt acest proiect și să măresc suprafața de teren irigat în continuare și să schimb într-o oarecare măsură și sistemul de irigare de pe tambur pe pivot, în ideea în care forța de muncă mai trebuie redusă. Iar pivotul are alte funcții și poate lucra mult mai mult decât tamburul. Vom începe să trecem de pe un sistem pe celălalt mai performant. Bineînțeles, vom încerca să mărim și suprafața de teren irigat acolo unde se poate, dar vom schimba puțin și sistemul de irigare. Sperăm anul acesta să achiziționăm vreo cinci pivoți, să înlocuiască tamburul.

ta 223 reportaj titan 2

Reporter: Este rentabilă investiția în sisteme de irigații?

Dumitru Ene: Noi ne-am amortizat investiția în primii 2-3 ani. Iar dacă luăm în calcul anul agricol 2019-2020, cred că nici nu mai încape discuție. Nici nu vreau să fiu în pielea unui fermier care în anul 2020 nu a scos combina din curte. A fost o situație care a creat multă supărare în acel an negru pentru agricultură. În timp ce eu treieram, alți fermieri erau la mare. Când am început să investesc în irigații, unii râdeau de mine: „Ce știe, domne, ăsta să facă?!”. Și acum au venit mai mulți să vadă sistemul, nu numai de la noi din sat.

 

Vârful în tehnica actuală, semănătorile Väderstad

 

Reporter: Aveți o colaborare îndelungată cu Titan Machinery, din ce văd aici în fermă ca dotare tehnică...

Dumitru Ene: Colaborarea a început în 2013, când am achiziționat o combină Case IH Axial-Flow 8230 și o mașină de erbicidat autopropulsată Tecnoma Galaxy de 36 de metri, concomitent. Am continuat cu Titan Machinery achiziționând semănătoarea de păioase Väderstad Rapid A600S, cu care am executat deja patru campanii cu aproximativ 1.500 ha în fiecare campanie. Am semănat rapiță, orz și grâu, în proporții relativ egale, de câte 500 ha fiecare. De asemenea, am achiziționat și un buldoexcavator CASE CE 580T, și o semănătoare de precizie pentru prășitoare, Väderstad Tempo L 16.

ta 223 reportaj titan 6

Reporter: Înainte să achiziționați semănătorile Väderstad, cu ce tip de semănătoare ați lucrat?

Dumitru Ene: Înainte de a achiziționa semănătorile Väderstad, am lucrat cu semănători românești, de la Craiova. Dar pe semănătorile românești nu urcam eu personal. De când am luat semănătorile Rapid și Tempo, numai eu mă ocup de aceste operațiuni. Cu Väderstad Rapid A600S, spre exemplu, lucrez 1.500 ha anual, toamna. Iar faptul că lucrez atât de mult numai eu cu ea este pentru că îmi place.

Cu semănătoarea Väderstad Tempo L de 16 rânduri, într-un dus-întors la semănat porumb execut 3,2 ha. Am semănat și pe timp de noapte. Începeam în jur de ora 10 dimineața și semănam până la orele 22-23. Lucrarea o efectuam cu autopilot, personal. Răsărirea era perfectă. Nici nu avea cum să fie altfel în teren lucrat toamna, iar dacă adaptezi și adâncimea de semănat, totul iese așa cum trebuie.

Reporter: De ce ați ales utilajele marca Väderstad?

Dumitru Ene: În 2013 am cumpărat un cultivator Väderstad Top-Down cu o lățime de lucru de 6 metri. Mi-a plăcut cum au rezistat materialele din care este construit, mai ales piesele de uzură. De când l-am cumpărat, nu a fost nevoie de intervenții asupra lui sau de suduri pe el, nu au fost probleme să se rupă ceva, nimic. Chiar și acum este într-o stare bună de funcționare. Doar o singură dată i-am schimbat discurile, în rest a făcut zeci de mii de hectare fără nicio problemă. Mi-a plăcut această rezistență a materialelor și designul utilajului, motiv pentru care am mers pe Väderstad în continuare.

Un alt factor care mi-a plăcut foarte mult în ceea ce privește semănătorile Väderstad a fost acela că tasarea lucrării o face după semănare, nu înainte, cum se întâmplă la alte semănători. Precizia este foarte, foarte bună, iar viteza este mare. Cu Väderstad Tempo L 16 am semănat în campania din toamna anului trecut aproape 800 de hectare în 5-6 zile cu o viteză medie de peste 15 km/h. Ambele semănători lucrează foarte bine, sunt utilaje cu care îți faci treaba.

ta 223 reportaj titan 4

Reporter: Cum ați descrie colaborarea pe care o aveți astăzi cu echipa Titan Machinery România?

Dumitru Ene: Colaborarea este foarte bună, progresivă. În ceea ce privește partea de service, am avut probleme, așa cum acestea pot apărea la orice utilaj, dar care s-au rezolvat în timp util. Cele mai importante sunt timpul, viteza de reacție și disponibilitatea pieselor de pe stoc. Colaborarea cu echipa comercială o pot descrie ca fiind una apropiată, de prietenie, cu multă voie bună.

Apoi, desigur, Titan Machinery are un portofoliu de produse variat, unele dintre ele fiind vârf tehnologic, utilaje de foarte bună calitate în general, utilaje pe care te poți baza în orice situație. Un fermier are de unde alege și sunt utilaje pe care merită să le alegi, așa cum au fost în cazul meu semănătorile Väderstad. Din punctul meu de vedere, semănătorile Väderstad reprezintă vârful în tehnica de astăzi, deși eu nu obișnuiesc să pun astfel de etichete.

„Curaj și tupeu le recomand tinerilor care vor să se apuce de agricultură.”

 

Rezultatele nu vin fără voință și implicare

 

Reporter: Ce planuri aveți? Urmăriți să creșteți și suprafața agricolă?

Dumitru Ene: Înainte de orice, vreau să continui cu dezvoltarea tehnologiei. În ceea ce privește suprafața, cred că este suficient în momentul acesta. Nu dau înapoi la nevoie, dar nici nu mă străduiesc să cresc. Principala tehnologie în care intenționez să investesc este dezvoltarea sistemelor de irigat, apoi, pe partea de utilaje, am vorbit cu reprezentanții Titan Machinery despre câteva utilaje pe care mi le-aș dori.

Reporter: Ce recomandări aveți pentru tinerii care doresc să se apuce de agricultură?

Dumitru Ene: Curaj și tupeu. Cu toate că primul, al treilea sau al cincilea an nu vor fi mulțumiți. Nu știu dacă mulțumirea va veni prea curând. Dar dacă n-au voință și nu se vor implica total, rezultatele nu vor veni niciodată. Sunt foarte multe aspecte pe care trebuie să le ia în calcul și este destul de dificil. Sunt cei doi factori pe care nu-i putem controla: temperatura și umiditatea. Cu irigatul controlezi ceva. Trebuie să ai puțin noroc și la irigat, după care intervine temperatura. Anul trecut, în 2021, noi am avut un noroc chior vis-a-vis de polenizarea la porumb. Am avut o polenizare aproape perfectă, dar au fost 28 de grade Celsius, câteva zile nu a sărit temperatura de 30 de grade, un vânt care a adiat ușor, nu am intrat cu irigatul.

Articol scris de: BOGDAN CONSTANTIN, specialist PR & Comunicare Titan Machinery România

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – ianuarie 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Din fermă-n fermă!
Joi, 23 Decembrie 2021 12:53

Performanță în agricultură

Alexander Degianski a absolvit, în 2012, cu media 10, Facultatea de Agricultură din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara. Tânărul inginer este de lăudat având în vedere că până la el nu a mai obținut nimeni nota maximă, de la înființarea facultății. Interlocutorul nostru de azi este și absolvent de științe economice, din anul 2011. La vârsta de 31 de ani administrează cinci mii de hectare de teren arabil și cinci mii de hectare de pădure ale unui concern din Belgia, întinse în județele Timiș și Arad. Totodată, deține o fermă proprie de circa 400 de hectare, la Giulvăz, exploatație de familie, a cărei bază a fost pusă de tatăl lui, de profesie medic veterinar.

„Din păcate, foarte mulţi fermieri neglijează partea de IT, de high-tech. Eu văd de pe telefon în fiecare moment ce avem pe stoc, unde s-au dus, cine a lucrat în parcela asta, la ce dată, unde-s tractoarele, cine-i pe ele. Aceste lucruri pot să ducă la adevărate economii.”

DSC08091

În toamna aceasta am ajuns în vestul țării și am căutat să stăm la discuții cu fermieri care au reușite notabile în agricultura românească, oameni de la care ai ce învăța, mai ales că am abordat subiecte diverse, legate de tehnologii, tehnică, de probleme și soluțiile găsite de ei la acestea. Unul dintre tinerii vizitați, model pentru alții, este Alexander Degianski, care ne-a zis un lucru datorită căruia noi credem că el are succes. Managerul unei ferme este important să aibă cunoştinţe teoretice combinate cu cele practice, cunoştinţe economice și, foarte important azi, este să ai habar de IT (tehnologia informației) și informatică. „Profesorul meu de botanică, domnul Gicu Arsene, ne zicea că un agricultor ştie ce, când şi cum, iar un agronom ştie ce, când, cum şi mai ales de ce. Este foarte important să ai cunoştinţe teoretice combinate cu cele practice, este important să ai şi cunoştinţe economice, că până la urmă totul zace în economie. Din păcate, foarte mulţi dintre fermieri neglijează partea de IT, de high-tech. Noi avem un informatician în fermă, noi avem propriul nostru sistem de management al fermei, soluţia noastră, toate utilajele, contractele de arendă, terenurile, CF-urile, lucrările, contabilitatea, stocuri, gestiuni, toate sunt în acest sistem informatic. Eu văd de pe telefon în fiecare moment ce avem pe stoc, unde s-au dus, cine a lucrat în parcela asta, la ce dată, unde-s tractoarele, cine-i pe ele. Aceste lucruri pot să ducă la adevărate economii majore în ceea ce priveşte financiarul. Este foarte important să ai atât cunoştinţe agronomice, cât şi economice. Personal sunt absolvent şi de agronomie, şi de ştiinţe economice, şi pentru mine a reprezentat un mare avantaj acest lucru.”

 

Depozitarea, o variantă câștigătoare

 

Pentru Alexander Degianski, acest an agricol nu a fost deloc ușor, însă a fost unul cu multe satisfacții profesionale, cu toate că porumbul a fost compromis din cauza secetei. „A fost un an agricol foarte greu din punct de vedere logistic, din punct de vedere organizatoric, dar cu multe satisfacţii profesionale. În afara culturii de porumb, care de la aşteptări de 10-11 tone la hectar avem acum aşteptări de 3 tone la hectar. Porumbul chiar este compromis la noi, din păcate. Am semănat o mie de hectare cu porumb, din care am reuşit să ridicăm vreo 120. Am avut 56 de zile fără ploaie, din 20 aprilie până în 16 iulie, perioada lui de creştere intensivă. Anul trecut ne-am închis peste 10 tone la hectar. În această zonă cultura de porumb nu este cea mai pretabilă.”

În anul agricol 2020-2021, în ferma administrată de Alexander Degianski, rapiţa a fost semănată pe vreo o mie de hectare, iar producția obținută a trecut de 3,5 tone/ha. Și în vestul țării a fost anul grâului, cultură care în ferma tânărului manager a ocupat 1.600 de hectare. Însă Alexander Degianski nu a dorit să ne spună și cât a obținut la hectar. „Abia aşteaptă toată lumea să mai reducă din preţuri, de aceea nu vă divulg producția, vorbim după ce vindem grâul şi vă zic la virgulă cantitatea de grâu la hectar. N-am vândut nimic la recoltat, am vândut o parte în luna august când preţul a ajuns aproape de un nivel maxim atins şi acum aşteptăm până în luna februarie, martie, aprilie, ianuarie, depinde când ni se va arăta a fi oportun a vinde.”

DSC08026

Își permite să aștepte prețuri bune având în jur de 22.000 de tone capacitate de depozitare. „Intenționăm să extindem depozitarea, să mai preluăm şi de la vecini, şi de la alţi fermieri. Eu consider că este foarte util să ai depozitare pentru că în campanie toată lumea vrea să tragă pielea de pe tine. În zece ani, în nouă ani s-a dovedit că depozitarea este o variantă mult mai câştigătoare.”

Alte culturi din ferma timișeană au fost orzoaica pe 50 ha, la care s-au închis pe 7,1 tone/ha și floarea-soarelui pe vreo 250 de hectare.

 

Tehnologie proprie la floarea-soarelui

 

„La floarea-soarelui, cea mai importantă verigă e arătura. Am tehnologia mea cu o densitate un pic mai mare decât a celorlalţi fermieri, am semănat 75.000 de boabe pe hectar.”

Pe câmpul de la Giulvăz am asistat la recoltarea florii-soarelui, cultură la care producția este mai slabă decât anul trecut, însă prețul este cu mult mai bun. „Ne-am apucat de recoltat floarea-soarelui pe 7 septembrie, umiditatea a fost sub 9%, undeva la 8,5%, ceea ce ne permite să depozităm în condiţii bune, preţul este bun şi, spre surprinderea noastră şi producţia este bună, în jur de 3 tone la hectar. Producţia e mai slabă decât anul trecut, dar preţul este undeva cu 40% mai mare, poate chiar mai mult.”

Anul acesta, Alexander Degianski a optat să semene o suprafață mai mică cu floarea-soarelui, în jur de 250 de hectare, comparativ cu 700-800 ha în anii trecuți. „Din cauza interzicerii neonicotinoidelor nu prea putem risca. Viermii sârmă, răţişoara porumbului, gândacul pământiu ne-au făcut anul trecut, de exemplu, să întoarcem 140 de hectare de floare. În 2021 am preferat să punem mai puțină floare, pe terenuri mai uşoare, unde să nu avem probleme de infestare, unde asigurăm o rotaţie cât mai bună, deci din păcate nu avem ce face.”

L-am întrebat pe tânărul fermier despre tehnologie și dacă practica se îmbină cu teoria de prin facultățile agronomice. „Din păcate, faţă de cărţile de la facultate e schimbat cam tot ce se poate schimba, pentru că, din păcate, şi-mi asum ceea ce zic, cărţile nu prea mai au tangenţă cu practica agricolă. Sunt foarte multe copy-paste din cărţile anilor ’70-’80, substanţe interzise găseşti în cărţile actuale de la universităţi, soiuri vechi de când lumea şi pământul. Prin urmare cea mai importantă verigă tehnologică pentru mine la floarea-soarelui este arătura, ceea ce, da, se regăseşte şi în vechile cărţi. Urmează o discuitură sau un combinator din toamnă, ca pământul să se aşeze, dăm îngrăşămintele primăvara devreme, complexele le încorporăm cu un combinator, intrăm să semănăm, concomitent cu semănatul sau imediat după semănat aplicăm şi doza de azot ce urmează să completeze necesarul; erbicidarea o facem cu produse de top, iar semănatul îl facem cu semănătoare Väderstad Tempo extrem de precisă, de cea mai bună calitate. De obicei semănăm după ce terminăm semănatul culturii de porumb, pentru că am observat că parcă-i merge un pic mai bine florii-soarelui. Eu am tehnologia mea cu o densitate un pic mai mare decât a celorlalţi fermieri, am semănat 75.000 de boabe pe hectar, sunt monohibrid, în ferma noastră este NK Neoma de la Syngenta, şi acum are greutate hectolitrică 46, ceea ce vorbeşte de la sine, o greutate hectolitrică excepţională, iar în condiţiile anului acestuia, cu secetă imensă şi apă foarte, foarte puţină în sol, mă pot declara foarte mulţumit de această cultură.”

floare alex

Asolamentul este foarte important, dar, spune Alexander Degianski, tehnologia îi ajută să mai sară anumite etape din el. Cea mai mare problemă în respectarea asolamentului florii-soarelui, rapiţei şi soiei este dată de sclerotinia. „Pentru sclerotinia, despre care toată lumea ştie că este o ciupercă care practic infestează plantele şi găsim în cadrul tulpinii acei scleroţi care duc la frângerea tulpinilor, actualmente există anumite produse biologice pe bază de alte ciuperci parazite pe sclerotinia care reduc foarte mult riscul, astfel încât poţi ajunge de la o rotaţie de 4-5 ani la una de 3 ani. Şi este un lucru foarte bun.”

 

La rapiță, tehnologii mai puțin intensive

 

De la floarea-soarelui ne-am mutat la semănat de rapiță. Era 8 septembrie, o zi însorită de toamnă, în care tânărul fermier ne-a arătat tehnologia acestei culturi programate a fi însămânțată pe vreo o mie de hectare. Când am ajuns noi, semănatul era aproape finalizat. Utilajele îi permit să semene undeva la 150 de hectare pe zi. „Condițiile sunt bune de semănat, din păcate prognoza meteo nu este foarte îmbucurătoare din cauza faptului că nu vedem mari precipitaţii, am suferit groaznic anul acesta în partea de vest a României din cauza acestei lipse de precipitaţii, din luna aprilie, 20 aprilie dacă nu mă înşel, şi până în 16 iunie, adică vreo 56 de zile, n-am avut gram de apă, zero, ceea ce ne-a afectat ireversibil cultura porumbului, iar din 16 aprilie până acum două săptămâni, pe final de lună august, când am avut în jur de 70 de litri, n-am avut din nou gram de apă. Problema majoră este că uniformitatea precipitaţiilor nu mai este aceeaşi, adică media multianuală se păstrează oarecum, dar distribuţia ei în timp este total haotică. Avem perioade lungi de ploi abundente, urmate de perioade lungi de secetă, iar plantele nu sunt adaptate să trăiască în astfel de condiţii. Tocmai de aceea lucrările de îmbunătăţiri funciare sunt o prioritate la noi în fermă”, arată Alexander Degianski.

„La rapiță, pe un teren mai bine prelucrat şi oarecum reavăn, am semănat pe la 450.000 de boabe germinabile la hectar.”

Plantele premergătoare culturii de rapiță sunt grâul și pe vreo 50 ha orzoaica. „Tehnologia la mine este relativ simplă şi sper eu cât mai bine conservatoare pentru apă. Imediat după recoltat, că-i terenul moale, încercăm să evităm, dar de la prelucrare bună şi până la prelucrarea mai grea când terenul este uscat intrăm obligatoriu cu un gruber la adâncime de 30-35 cm, grubere de la Väderstad, avem trei bucăţi, cu tractoare specifice şi puternice de 500 CP, 400 CP şi 300 CP care le trag. Aceasta este urmată imediat de o discuire cu un Väderstad Carrier, avem un Carrier de 12,5 m şi unul de 6,5 m care nivelează şi închid un pic capilaritatea solului, după care urmează fertilizatul şi aşteptatul. De obicei, în lunile iulie, sfârşit de iulie – început de august avem câteva precipitaţii mai serioase, iar din acel moment nu mai facem nimic, pentru că vedem şi acum că terenul este oarecum verde, intrăm cu semănătorile în momentul în care începem să semănăm, pregătim terenul cu semănătorile care sunt dotate cu bare nivelatoare, grapă cu discuri, tăvălugi foarte buni şi implicit organe de semănat bune şi chiar şi acum sămânţa este nud şi vă pot arăta să vedeţi că toată sămânţa zace în teren umed.”

DSC08116

Fiecare an agricol are specificul lui, iar în opinia lui Alexander Degianski, tehnologia rapiţei nu poate fi aceeaşi an de an. „În funcţie de condiţiile din sol variem. Anul trecut am mers cu densitate de 550.000 de boabe germinabile pe hectar, era terenul uscat şi nu ştiam ce va răsări. Anul acesta, pe un teren mai bine prelucrat şi oarecum reavăn suntem pe la 450.000 de boabe germinabile la hectar. Avem o parcelă unde am semănat cu Väderstad Tempo rapiţă la 70 cm care anul trecut am semănat-o pe 50 de hectare la densitate de asemenea de 550.000 de boabe germinabile pe hectar şi din păcate rezultatele au fost un pic mai slabe decât cea semănată convenţional, dar eu cred că din cauza densităţii prea mari pe rând, astfel încât anul acesta am redus norma la 350.000 de boabe pe hectar şi vedem ce o să iasă. Această rapiţă pe care o semănăm la 70 cm nu o erbicidăm, o prăşim, şi lumea zice că mă întorc în „era de piatră”, dar din păcate vedeţi, cu toate mişcările astea haotice, ecologiste, să scoatem erbicidele – nu ştim când vom fi din nou călcaţi pe gât, cum am fost călcaţi cu neonicotinoidele, şi ne vom trezi că n-o să mai avem erbicide, şi atunci prefer să văd care variantă este mai pretabilă unei tehnologii mai puţin intensive în raport cu pesticidele.”

 

Tehnică agricolă de vârf

 

În ferma administrată de Alexander Degianski am văzut tehnică agricolă de vârf. Și totuși, chiar și într-o fermă de 5.000 de hectare e continuu nevoie de utilaje performante. „Niciodată nu avem destul. Tot timpul trebuie să reînlocuim flota. Momentan da, putem face absolut toate lucrările cu flota noastră, poate un pic la recoltatul păioaselor avem nevoie de ajutor pe vreo 500-600 de hectare, dar prefer să închiriem combine, că avem parte de prestatori serioşi, şi să investim acei bani în alte tehnologii. În rest suntem autonomi şi independenţi, ca şi cei din politica noastră. De obicei, utilajele se înlocuiesc la un anumit număr de ore, când vine vorba de cele motorizate. Tractoarele le schimbăm când au peste 5.000-6.000 de ore de funcționare. Avem în fermă remorci vechi de 15 ani și anul acesta le-am făcut reparații capitale. În afară de partea metalică, nu au absolut nimic în ele ce să mai fie înlocuit, deci noi am băgat în fiecare remorcă vreo 10.000-15.000 de euro şi sunt ca noi. Când vorbim despre utilaje de prelucrat solul, de obicei la a şaptea – a opta campanie deja începe să plesnească cadrul, să se mai ducă din cilindri, din diverse elemente de uzură, şi înlocuim. Deci fiecare utilaj, în funcţie de starea lui şi de cât de mult este folosit, îşi găseşte şi perioada de înlocuit.”

DSC08161

 

Independență în gestionarea apei

 

Am încheiat vizita noastră la Giulvăz cu o discuție despre apă, marea problemă a agriculturii din toată lumea, nu doar la noi. Din întreaga suprafață de teren a fermei pe care o are în grijă Alexander Degianski, 220 km sunt canale care reprezintă infrastructura de desecare, cu trei stații de pompare. „Pot spune că din această suprafaţă aproape 180 km sunt decolmataţi şi sunt decolmataţi fie pe munca noastră, fie pe ajutorul dat de ANIF şi avem o colaborare foarte bună cu ANIF în ultima perioadă. Problema majoră este alta în schimb: cum aduci apa pe canale? Pentru că acestea sunt canale de desecare. Noi am irigat din canalele de desecare principale şi din canalele colectoare, dar este o situaţie de hazard până la urmă, că rolul lor e să evacueze apa. Tocmai de aceea vom începe acum o nouă strategie de gestionare a apei în fermă, să impermeabilizăm canale, să cerem aprobări de la Apele Române, să facem prize de ape, râul Timiş e la 3-5 km de aici, şi vrem să le folosim cu dublu scop. Trebuie să înţelegem că aceste canale pot avea dublă funcţie, atât de desecare, cât şi de irigare, vrem să aducem terenurile depresionare nivelate, urmează acum să întreprindem nivelare pe o suprafaţă de aproape o sută de hectare anul acesta şi avem de gând să facem vreo 600 de hectare până în următorii trei ani. Noi pe fermă, în anii în care nu s-a făcut nimic şi nu am avut canalele curăţate, nu am avut pompele funcţionale, pierdeam între 350 şi 600 de hectare din cauza băltirilor. Aceşti bani, într-un an, dacă-i investeşti de bună voie, de pe această suprafaţă pierdută, îţi asigur că pe viitor nu-i vei mai pierde. Acestea sunt principalele noastre dorinţe în cadrul fermei, să avem o independenţă a ceea ce înseamnă gestionarea apei. Când e prea multă, să o evacuăm, când e prea puţină, să o aducem şi terenurile să fie drepte.”

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - decembrie 2021
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Din fermă-n fermă!

Legea pentru completarea art. 23 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții prin care fermierii pot realiza construcții pe terenuri extravilane a fost promulgată.

Fermierii vor putea realiza construcții pe terenuri extravilane dacă acestea au ca destinație activități agricole, fără a mai fi necesar să le treacă în intravilan. Legea 50/1991 a fost modificată în sensul autorizării executării lucrărilor de construcții pe terenuri extravilane pentru construcțiile cu destinație agricolă, fără a mai fi necesară realizarea PUZ-ului de trecere în intravilan, o procedură extrem de anevoioasă și costisitoare.

„Modificarea legii era mai mult decât necesară deoarece multe construcții agricole fac obiectul unor proiecte de investiții finanțate din fonduri europene nerambursabile, existând pericolul blocării investițiilor în agricultură și neaccesarea acestor fonduri. Practica implementării proiectelor cu finanțare europeană ne-a dovedit cât de birocratice pot fi procedurile. Am reușit încă un pas important spre debirocratizare. Vor urma și alte măsuri în sprijinul fermierilor români”, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri
Marți, 09 Noiembrie 2021 12:47

Un fermier 4.0

Este deja bine-cunoscut, în domeniul agricol, că numărul tinerilor fermieri se află în continuă scădere, că munca la câmp nu li se mai pare atractivă, nemaiavând, în multe situații, cine să ducă mai departe truda părinților. Denis Cordoș, fiul de 22 de ani al lui Lucian Cordoș, renumit fermier din vestul țării, de la Șimand – județul Arad, este decis să continue munca în agricultură, alături de tatăl său, deși a studiat IT-ul.

Pasiunea tânărului fermier Denis Cordoș pentru lumea agriculturii, pentru tehnica de vârf și utilaje performante îl motivează constant când vine vorba de a lucra pământul, cele 1.600 ha de teren cultivat cu porumb, floarea-soarelui, grâu, rapiță și orz.

din ferma in ferma 220 denis cordos 4

Povestea din spatele fermei este simplă. Încă de când era copil, Denis Cordoș abia aștepta să se întoarcă de la școală ca să meargă pe câmp cu tractorul. Așa că a fost ușor să ia decizia să se alăture familiei și să continue în „lumea agriculturii”, chiar și când piața oferă joburi mult mai „comode”. Câteodată, când simte oboseala, se gândește că într-adevăr un program de opt ore într-o companie de IT ar fi mult mai lejer. „Dar nu pot, n-aș putea face altceva. Am această pasiune pentru agricultură de când eram mic și care mă ține aici, mă face să mă implic non-stop. Am studiat domeniul IT, probabil puteam să merg pe acel drum, însă am decis să merg în continuare cu agricultura, ba chiar mai mult, am început o altă facultate, cea de Agricultură. A venit totul de la sine, nu a fost o plăcere indusă de ai mei, care se ocupă cu agricultura. De exemplu, fratele meu nu e atât de înclinat spre acest domeniu, însă eu, de când eram copil, abia așteptam să mă întorc de la școală să merg pe câmp cu tractorul”, ne-a zis tânărul fermier.

În urmă cu trei ani, în ferma de la Șimand, județul Arad, a fost achiziționat primul tractor Fendt, atunci începând familia Cordoș colaborarea cu Mewi, companie care reprezintă în țara noastră mari nume de producători de tehnică agricolă. De atunci, acelui Fendt i s-au mai alăturat trei, toate tractoarele și utilajele achiziționate având integrate tehnologii de ultimă generație.

„Un Fendt e un Fendt, nu e altul ca el!”

În ferma familiei Cordoș am găsit o flotă de utilaje de ultimă generație, de care tânărul agricultor este mândru. „Noi am evoluat odată cu tractoarele și utilajele de ultimă generație, astfel că putem face o paralelă între tractoarele noi și cele vechi. Le-am văzut pe cele vechi pe câmp la muncă și apoi, treptat, pe cele de ultimă generație. De fiecare dată când cumpărăm un tractor nou, spunem că e super, că e cel mai tare, apoi apare altul cu o nouă tehnologie dezvoltată, despre care spunem că e cel mai cel”. Familia lui Denis Cordoș a încercat mereu să țină pasul cu ce e nou, cu tehnologia din domeniu. „Bineînțeles, este o diferență foarte mare între tractoarele vechi și cele noi. De la confortul din cabină și până la consum, totul e schimbat. Ești mult mai relaxat când lucrezi pe un tractor nou. Nivelul de zgomot e redus la minimum, nu mai resimți aceeași oboseală. Iar un Fendt e un Fendt, nu e altul ca el. Confortul, turațiile motorului mai mici, cabina antifonată care nu lasă să pătrundă zgomotele exterioare, am fost efectiv fascinați când am achiziționat primul Fendt. Este total altceva față de alte branduri”.

din ferma in ferma 220 denis cordos 2

Noile tehnologii ușurează munca fermierilor. În ferma din vestul țării, GPS-ul este prezent pe toate tractoarele mari. „Este de un real ajutor, pentru că utilajele sunt foarte mari și dacă nu suprapui exact, pierzi. În felul acesta economisim timp, motorină și evităm oboseala operatorului, căci dacă nu ai GPS trebuie să fii foarte atent, trebuie să te uiți mereu în spate. Aș putea, totodată, să monitorizez operatorii cu sistemele GPS, însă nu o fac, sunt mai tot timpul cu ei pe câmp, dar, da, GPS-ul, precizia fac diferența. Știm toate dotările tractorului pe care le putem activa, Section Control, Variable Rate etc. Chiar dacă momentan rata variabilă nu o folosim, urmează să o activăm pe viitor. La fel, sistemul Fendt One. Deși ultimele tractoare pe care le-am achiziționat îl au integrat, primăvara aceasta am început să lucrăm cu ele și încă nu am avut lucrările necesare să monitorizăm productivitatea prin intermediul lui, dar pe viitor sigur o vom face. E păcat să ai atât de multă tehnologie și să nu o folosești”, arată Denis Cordoș.

Viitorul agriculturii, robotizat?

Se spune că e dificil să menții o afacere pe linia de plutire, nu mai spunem de afaceri foarte profitabile. Cum reușește ferma arădeană, de la Șimand, să evolueze atât de bine, ne-a spus Denis Cordoș: „Încercăm să investim continuu în tractoare și utilaje noi, să facem lucrări cu utilaje care ne ajută și ne ușurează treaba pe termen lung. Preferăm să investim și să lucrăm mai multe hectare, decât să stăm pe loc. E important să ai tot ce îți trebuie. Poate fi o zi cu soare în care îți poți face treaba dacă ai utilaje suficiente, însă dacă nu recoltezi la timp și prinzi două-trei zile de ploaie, ai pierdut. Sunt mulți bani care s-ar pierde în felul acesta. Noi am putea recolta 5.000 de hectare, cu cele cinci combine pe care le avem”.

Am abordat cu tânărul nostru interlocutor și educația, în special cea de business, de care și domeniul agriculturii are nevoie și, astăzi, este cam precară. „Dacă ești nou în domeniu, neapărat ai nevoie de studii, de informații. Noi ne-am făcut o echipă, ne bazăm unii pe alții. Pe contabili, pe cei care cântăresc producția, pe cei care măsoară cantitatea de motorină, actele necesare pentru sămânță, pentru toate. Ținem o evidență și ne ajutăm. Totul ține de colaborare. Nu poți, de unul singur, să fii și în câmp și să ai grijă și de partea de contabilitate. Mai ales când lucrezi suprafețe mari. Însă e nevoie de ceva practic. Chiar și la facultate. Eu am avut noroc să cresc într-un mediu în care ai mei cu asta se ocupau. Însă mă uit la cei din jurul meu care vor să învețe agricultură. Ce știu eu lor li se pare extraordinar, de domeniul fantasticului. Eu am noroc cu tractoarele, mă înconjur de tehnologie, cu monitoare, pentru că îmi place. Știu ce face fiecare buton”.

din ferma in ferma 220 denis cordos 3

Și pentru că „bio” e un cuvânt la modă, l-am întrebat pe Denis Cordoș dacă se gândește să se orienteze spre agricultura ecologică, bio. „Nu am luat în calcul agricultura bio pentru că probabil ai nevoie de cu totul alte utilaje, alte prășitoare, probabil trebuie schimbată gama de utilaje. Consider că dacă ești mulțumit și ți-e bine pe un anumit drum, e bine să-l continui.”

Având în vedere vârsta fermierului, 22 de ani, la finalul vizitei în ferma arădeană am vrut să aflăm cum vede Denis Cordoș viitorul în agricultură. „Cel mai probabil, ne vom controla tractoarele de acasă, fără să mai participăm noi la activitatea de pe câmp, a venit răspunsul prompt, însoțit de zâmbet. Îi vom indica tractorului parcela prin GPS, iar el se va conecta la utilaj și va începe să lucreze. Probabil, totul va fi robotizat.”

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - octombrie 2021
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Din fermă-n fermă!

Grup Șerban Holding, companie românească activă în mai multe domenii din agricultură, anunță intenția de listare pe piața AeRO a Bursei de Valori București (BVB). Compania are în plan să se listeze la BVB sub simbolul bursier GSH până la sfârșitul acestui an.

În vederea accelerării planurilor sale de extindere, în luna noiembrie, Grup Șerban Holding va realiza un plasament privat pentru acțiuni, intermediat de TradeVille, prin care intenționează să atragă de la investitori, în cadrul unei majorări de capital, suma de 25 de milioane de lei.

Nicolae Serban

Piața de capital reprezintă o opțiune viabilă de dezvoltare a afacerilor din domeniul agriculturii. Analizăm de ceva vreme potențiala listare a companiei la Bursa de Valori București și sunt convins că în acest moment suntem pregătiți pentru acest pas. În anul 2019, am demarat un proces investițional complex în cadrul companiei, vizând dezvoltarea tuturor liniilor de business ale Grup Șerban Holding. Investițiile urmăresc creșterea producției legumicole, mărirea capacităților de depozitare, extinderea suprafețelor pentru ferma avicolă și sporirea capacității de producție a produselor de panificație. Astfel, prin listarea la bursă ne dorim să aducem alături de noi investitori care să ne sprijine în accelerarea și finalizarea acestor investiții”, a precizat Nicolae Șerban, fondator Grup Șerban Holding.

Grup Șerban Holding și-a început activitatea în anul 1994, în Onești. În prezent, afacerile grupului sunt extinse pe mai multe direcții de dezvoltare, precum agricultură, comerț cu cereale, plante oleaginoase și legume, creșterea păsărilor, panificație, patiserie-cofetărie, lanț propriu de magazine – Băcăniile Șerban, distribuție și transport. Grupul are peste 400 de angajați angrenați în proiectele de valorificare a brandului companiei la nivel național.

Compania exploatează în prezent peste 12.000 de hectare de teren arabil, în județele Vaslui, Vrancea și Bacău, pe care sunt cultivate cereale, ca grâu și porumb, precum și plante oleaginoase (floarea-soarelui, rapiță). De asemenea, Grup Șerban Holding deține și exploatează peste 133.000 de tone capacitate totală de depozitare a cerealelor și plantelor oleaginoase în opt baze localizate în Orbeni, Filipești și Valea Seacă (județul Bacău), Simila, Zorleni și Găgești (județul Vaslui), Târgu Frumos - județul Iași. În cadrul acestor depozite, pot fi recepționate 500 de tone de cereale pe oră, iar capacitatea de uscare a acestora este de 2.000 de tone în 24 de ore.

Începând cu anul 2004, Grup Șerban Holding a dezvoltat o nouă linie de business, creșterea de păsări, iar astăzi deține cinci ferme proprii, în trei locații, cu o capacitate de 880.000 de capete per serie, situate în județele Bacău și Vaslui. De asemenea, în anul 2008, compania și-a diversificat afacerile prin crearea unei linii de business în domeniul panificației, patiseriei și cofetăriei. În prezent, grupul deține o brutărie, un laborator de cofetărie și cinci magazine sub brandul Băcănia Șerban. Capacitatea totală de producție a produselor de panificație-patiserie este de 15 tone pe zi. Produsele de panificație se găsesc atât în magazinele proprii, Băcăniile Șerban, cât și în aproape toate supermarketurile din țară, sub brandul Granero Șerban. Grupul mai are în portofoliul de servicii o linie business dedicată cultivării terenurilor deținute și transportului materiilor prime și al cerealelor.

Proiecte de dezvoltare

Capitalul atras în cadrul plasamentului privat va contribui la continuarea proiectelor de dezvoltare ale grupului. Pentru producția vegetală, compania are în vedere dezvoltarea legumicolă în rotație, cartofi, cereale și alte legume inclusiv sfecla de zahăr, rezultând o capacitate de producție de 1.500 ha în sistem irigat, pentru anul agricol 2021-2022, având încheiate contracte pentru cartoful pentru industrializare cu PepsiCo.

Pentru zona de capacități de depozitare, Grup Șerban Holding are ca obiectiv dezvoltarea unui depozit cu ventilație și temperatură controlată pentru legume în vrac și cutii cu o capacitate de depozitare de până la 4.000 de tone până în trimestrul al treilea din 2022. În cadrul fermei avicole, compania își propune extinderea suprafețelor de creștere a păsărilor, de la 44.000 mp la 80.000 mp, prin demararea lucrărilor de ridicare a unor module avicole, situate în localitatea Sascut, județul Bacău, având expertiză în procesul tehnologic al puilor cu creștere lentă, precum și broiler, pentru Agricola Internațional Bacău.

Grup Șerban Holding are în lucru proiecte de investiții în sisteme de irigații pentru 2.800 ha în Lunca Siretului. În momentul de față, la locația respectivă, compania irigă 1.000 ha și estimează că în următorii ani va crește capacitatea de irigare cu până la 500 ha pe an.

Pentru linia de business de panificație, Grup Șerban Holding are în plan, pe termen mediu și pe termen lung, achiziția unei noi linii de panificație prin accesarea unui program cu fonduri nerambursabile în vederea creșterii capacității de producție. Totodată, compania dorește să lanseze pe piața națională încă trei produse de panificație proprii și să înceapă livrarea produselor de cofetărie către marile lanțuri hoteliere din zona Moldovei și ulterior la nivel național.

În anul 2020, Grup Șerban Holding a înregistrat, la nivel consolidat, o cifră de afaceri de 311,8 milioane de lei și un profit net de 24,2 milioane de lei. Pentru anul 2021, grupul estimează venituri la nivel consolidat de 330 de milioane de lei și un profit net de 24,6 milioane de lei.

***

Grup Șerban Holding este un grup de firme cu capital românesc, în plină expansiune, care și-a început activitatea în Onești, în 1994. Structura grupului este integrată și are următoarele domenii de activitate: agricultură, comerț cu cereale, plante oleaginoase și legume, creșterea păsărilor, panificație, patiserie-cofetărie, alimentație publică (lanț propriu de magazine – Băcăniile Șerban), distribuție și transport. Misiunea grupului de firme Șerban Holding este aceea de a oferi partenerilor produse și servicii de calitate, de a crea un mediu unde angajații să își poată valorifica la maximum potențialul și de a dezvolta un brand de încredere pentru România și nu numai.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Comunicate

DLG InterMarketing, organizatorul renumitelor târguri Agraria și AgriPlanta-RomAgroTec, în asociere cu Agritechnica, a organizat evenimentul în câmp DEMO DAY, pe 7 octombrie 2021. Au fost prezentate tehnologii de ultimă generaţie destinate sectorului vegetal: tehnică de recoltat, tehnică de transport şi tehnică de depozitare. Demonstraţia s-a desfăşurat pe o solă cultivată cu porumb la Chiciu – județul Călărași, aparţinând Fermei Baciu. Peste 250 de participanţi au luat parte la spectacolul oferit de cele șapte combine puse la treabă pe câmpul călărășean. Demonstraţiile au fost comentate de conf. dr. ing. Ovidiu Ranta, de la USAMV Cluj-Napoca, expert DLG InterMarketing.

1

Demonstrație de forță și tehnologie performantă în câmp

Evenimentul DEMO DAY se înscrie într-un calendar internaţional foarte important pentru lumea agricolă, ne-a spus Corina Mareș, director general DLG InterMarketing, care a continuat: „Ne referim la AGRITECHNICA ON TOUR. Anul acesta, România are onoarea, alături de alte nouă ţări, să fie ţară parteneră a celui mai mare târg de maşini agricole din lume, AGRITECHNICA. Din cauza situaţiei pandemice actuale, expoziţia a fost reprogramată pentru anul viitor şi se va desfăşura în perioada 27 februarie - 5 martie 2022. Vom derula în perioada următoare o campanie continuă de promovare a târgului de la Hanovra, pentru a aduce în atenţia dumneavoastră ceea ce se va întâmpla la Agritechnica, printr-o nouă platformă online - DLG Connect”. La DEMO DAY s-a vorbit despre tehnologii şi tehnică de ultimă generaţie, despre digitalizare, despre culturi agricole, în special porumb, care a și fost recoltat în demonstraţie, împreună cu fermieri, cu asociaţiile profesionale, cu presa de specialitate, universităţile de profil, cu specialişti şi reprezentanţi ai unor companii şi branduri de renume.

Ovidiu Ranta, expert mecanizare DLG InterMarketing, cadru didactic USAMV Cluj-Napoca, a completat: „La DEMO DAY am adus în faţa celor prezenți tehnologii de recoltare a porumbului, dar şi tehnică de transport, condiţionare şi depozitare. Am prezentat şapte combine în lucru, fiecare având alocată câte o parcelă proprie. După terminarea recoltării, toate combinele au descărcat concomitent în lăzi marcate pentru a se putea vedea materialul recoltat, iar ulterior a avut loc descărcarea în remorcile aduse de cei doi parteneri furnizori de tehnică de transport. Este necesar de urmărit fiecare combină în parte pentru a putea adapta nevoilor fermei parametri ca: sistemul de rulare pe şenile sau pe roţi pentru diverse condiţii de teren şi de umiditate; distanţa între rânduri, înălţimea de tăiere; modul de tocare a paielor sau de lăsare a resturilor vegetale după trecerea combinei, dar şi materialul de recoltat. Este important ca la recoltat, mai ales atunci când avem cantităţi mari pe unitatea de suprafaţă, să avem pregătită şi flota pentru transport, dimensionată şi corelată cu capacitatea de preluare a gropilor de recepţie, a sistemelor de uscare, a sistemelor de transport, condiţionare, silozurile tampon şi depozitarea”.

Prezent la eveniment, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Nicu Vasile, a declarat: „Fermierii români fac parte de un an de zile din cea mai mare familie a fermierilor europeni. Suntem zece milioane de fermieri la nivel european, dar noi, românii, suntem cei mai mulţi şi, spun eu, cei mai buni. Tocmai de aceea, şi mai ales în aceste vremuri dificile pentru viitorul agriculturii şi al politicilor agricole europene, afirm încă o dată că ar trebui să fim mai uniţi, şi nu doar declarativ, ci şi faptic”.

Tehnică de recoltat

Şapte combine de ultimă generaţie au răspuns chemării la „MAREA RECOLTARE”.

Combina Case IH Axial-Flow 7250

Heder porumb: Olimac Drago GT de 12 rânduri

Capacitate buncăr: 11.100 litri

Motor: 6 cilindri, 11.100 cmc, 500 CP

Caracteristici:

  • Diametru şi lungime rotor: 762 / 2,638 mm;

  • Suprafaţă totală de separare: 2,98 mm;

  • Debit de descărcare buncăr: 152 l/s;

  • Transmisie Hidrostatica cu 2 trepte de viteză, cu schimbare hidraulică din mers pe treapta high/low.

2

Noile combine Axial-Flow® din seria 250 sunt de înaltă performanţă pentru câmpurile europene. Construite pentru a face faţă dificultăţilor asociate cu schimbările climatice, culturile cu randament ridicat şi necesitatea de a fi tot mai eficienţi, aceste combine schimbă peisajul tehnologiei de recoltare. Cu tehnologia de treierare îmbunătăţită, puterea motorului şi cabina modernă specifice, modelele din seria 250 sunt dezvoltate în jurul clienţilor noştri şi pentru aceştia. Nou pentru această serie este sistemul AFS Harvest CommandTM - ce reprezintă un pachet de funcții automate, concepute pentru a îmbunătăți productivitatea operatorilor și a combinelor.

Prezentată în demonstraţie de: Titan Machinery România

Combina Deutz-Fahr C6205 TS

Heder porumb: Olimac de 6 rânduri

Capacitate buncăr: 7.000 litri

Motor: Deutz TCD 6.1 L6, 6 cilindri, 6.1 litri

Combina este de 250 CP, cu 5 scuturători şi cu buncăr de 7.000 litri care are viteza de descărcare de 75 l/sec.

3

Pentru un rezultat eficient la recoltat porumbul, este echipată cu header de porumb marca Olimac Drago pe 6 randuri cu tocător cu tăiere dublă şi cu două cutii de viteze în baie de ulei amplasate pe laterale.

Combina Deutz Fahr C6205 TS îmbină cu succes designul elegant cu funcţionalitatea extraordinară pentru performanţe de recoltare în toate tipurile de culturi, are un consum redus de combustibil, costuri de operare scăzute şi întreţinere simplă.

Prezentată în demonstraţie de: NHR Agropartners

Combina New Holland CR 9.90

Heder porumb: Geringhoff MSH 1600B, cadru fix, 16 rânduri x 70 cm, plăci depănuşătoare reglabile

Capacitate buncăr: 14.500 litri

Motor: FPT Industrial Cursor 13, putere maximă 600 CP

4

Combina CR 9.90 cu șenile face parte din ultima generație de combine CR Revelation și continuă linia superlativelor caracteristice combinelor bi-axiale pure. Este echipată cu sistem IntelliSense, cu palete ale rotoarelor reglabile de la distanță, tehnologie Dynamic Feed Roll și noul sistem Opti-Spread.

Prezentată în demonstraţie de: AgroConcept Impex

Combina John Deere S770i

Heder porumb: Geringhoff MSH 800Bi.G7 de 8 rânduri

Capacitate buncăr: 10.600 litri

Motor: 9.0 litri, 397 CP nominali, 455 CP maxim

5

Caracteristici:

  • Asigură recoltarea pe o lățime de tăiere maximă, crește numărul de ha/oră cu până la 20%, reduce nivelul pierderilor, sporește confortul în orele lungi de recoltare;

  • Flux axial cu un singur rotor: alimentare-separare-curățare;

  • Productivitate mare, calitate a boabelor, capacitate de adaptare la diferite tipuri de culturi;

  • Rotor excentric cu diametrul de 834 mm;

  • Mai multă inerție, pentru performanțe de separare ridicate la turații mai reduse, nivel de boabe sparte redus;

  • Suprafața de curățare (site): 5,2 mp;

  • Capacitate mare de curățare, nivel de pierderi redus;

  • AutoTrac SF6000 SF1.

Prezentată în demonstraţie de: IPSO Agricultură

Combina Rostselmash RSM 161

Heder porumb: Argus de 8 rânduri

Capacitate buncăr: 10.500 litri

Motor: Cummins QSL 9/St-V, 380 CP

Combina Rostselmash RSM 161 are o productivitate de aproximativ 45t/h care face posibilă procesarea de până la 2.000 de hectare pe sezon, în condiții de confort.

6

Este echipată cu: transmisie hidrostatică, elevator central cu sistem electrohidraulic de copiere a solului, sistem batere TETRA Processor brevetat de către Rostselmash, diametru bătător / al doilea bătător: 800/750 mm, viteză bătător: 210-970 rpm, suprafață batere TETRA Processor: 3,3 mp, număr de căișori scuturători: 6, suprafața de separare căișori: 6.1 mp, suprafața de cernere: 7.1 mp, tocător și kit împrăștiere pleavă.

Prezentată în demonstraţie de: APAN Agriculture Equipments

Combina Claas Trion 750 Terra Trac

Heder porumb: Culegător porumb CORIO 870 FC, 8 rânduri (lățime rând 70 cm), lățime de lucru 5,83 m, rabatabil (lățime de transport 3 m)

Capacitate buncăr: 12.000 litri

Motor: Cummins/L9, putere maximă 320 kW/435 CP

7

Combina TRION 750, vârful de gamă, este echipat cu sistemul de treierat APS HYBRID cu 2 rotori. APS HYBRID reprezintă combinația între două tehnologii excepționale: sistemul de treierat tangențial APS și separarea secundară axială ROTO PLUS, o combinație de sisteme găsită doar la CLAAS. Sistemul de curățare JET STREAM curăță boabele intens, iar curățarea 3D asigură compensarea pentru suprafețele înclinate.

Sistemele de asistență pentru operator, precum CEMOS AUTOMATIC, optimizează utilajul până la limitele tehnice de performanță.

Buncărul de boabe, cu capacitate de 12.000 litri, poate fi golit cu un debit de până la 130 l/s. Procesul de descărcare a fost și el îmbunătățit datorită capătului pivotant al tubului de descărcare, care poate fi reglat prin intermediul manetei multifuncționale CMOTION.

Șenilele TERRA TRAC exercită o presiune asupra solului cu până la 66% mai mică în comparație cu utilajele cu roți. În plus, utilajele dotate cu acest sistem de șenile au tracțiune mai bună în porumb, în condiții umede și pe teren înclinat, precum și un confort ridicat în timpul conducerii.

Prezentată în demonstraţie de: CLAAS Regional Center South East Europe

Combina Massey Ferguson IDEAL 9T

Heder porumb: Ziegler Corn Champion Professional Drive, 12 rânduri

Capacitate buncăr: 17.100 litri

Motor: MAN 647 CP, stagiul 5, cilindree 15.2 litri

8

Caracteristici:

  • Rezervor carburant 1500 litri;

  • Rezervor AdBlue 180 litri;

  • Sistem de răcire Air Sense;

  • Debit de descărcare 210 l/s;

  • Șnec 9.15 m şi pliabil hidraulic;

  • Transmisie hidrostatică Motion Shift;

  • Transmisie variabilă heder 135KW.

Combina MF IDEAL 9T este echipată cu sistem de autoreglare IDEAL Harvest, colectare de date în timp real şi interpretare, 100% control automat al procesului de lucru, aplicaţie de conectivitate IDEAL Harvest, aplicaţie de conectivitate Smart Connect, sistem de telemetrie MF Connect cu abonament inclus pe 5 ani, sistem de cântărire şi măsurare a umidităţii.

Prezentată în demonstraţie de: SIGMA CVM România

Tehnică de transport

Remorca Pronar T700XL cu tractorul Case IH Puma 185 STAGE V

Caracteristici remorcă:

  • Greutate totală - 22 tone;

  • Capacitate de încărcare - 15,7 tone;

  • Volum - 26,6 m³;

  • Viteza maximă de deplasare - 40 km/h;

  • Necesar minim de putere - 136,7 CP.

Prezentată în demonstraţie de: Titan Machinery România

Remorca tandem Vaia NL 144 și Remorca cu peridoc Randazzo R 146 PT

Importator oficial al mărcii Vaia și Randazzo în România este compania Itagri Macchine, care oferă soluții de transport cereale prin diferite modele de remorci cu capacitate de la 10 la 35 tone.

Itagri Macchine a adus în demonstrație o remorcă Tandem Marca Vaia NL 144 cu capacitate de 20 mc cu basculare pe spate și o remorcă cu peridoc marca Randazzo model R 146 PT cu capacitate de 25 mc cu descărcare trilaterală.

Prezentate în demonstraţie de: TOMIT Agri Macchine

Tehnică de depozitare

La DEMO DAY au fost expuse şi prezentate soluţii de depozitare Schmelzer şi Himel.

Racheta de aerare cereale Schmelzer Air-Lance

Caracteristici:

  • Utilizabil ca sistem de absorbție sau de suflare a aerului;

  • Pentru ventilarea simplă și rapidă a cerealelor și a rapiței;

  • Potrivit pentru eliminarea cuiburilor de căldură;

  • Perforații de 1,5 mm: potrivit și la rapiță;

  • Tubul cu filet este ușor de fixat în magazia de depozitare;

  • Performanța motorului - 1.5 kW;

  • Cantitatea de aer - 2500 m³/h;

  • Diametrul tubului - 150 mm;

  • Presiune - 1200 Pa;

  • Lungimea perforată - 1.5 m;

  • Diametrul orificiilor - 1.5 mm (și pentru rapiță);

  • Lungime totală (cu ventilator) - 3 m;

  • Greutate (aprox.) - 36 kg.

Echipament prezentat de: TOPZON

Remorci, instalaţii pentru peletizat biomasă, soluţii pentru prepararea furajelor Himel

  • Soluţii standardizate pentru prepararea de furaje în exploataţiile zootehnice de suine, taurine, păsări sau alte specii cu capacităţi de producţie de la 500 kg/h până la 5.000kg/h sau soluţii de tip industrial de până la 20.000kg/h.

  • Soluţii standardizate şi optimizate pentru depozite de cereale, de exemplu de la 100 de tone până la 10.000 de tone.

  • Remorci şi utilaje tehnologice pentru prepararea şi transportul furajului grosier, pentru exploataţiile de taurine şi alte rumegătoare.

  • Instalaţii staţionare şi mobile pentru peletizat biomasă, cu capacităţi de la 1 la 4t/h şi soluţii standardizate pentru procesarea păioaselor cu capacităţi de la 1 la 10t/h.

Utilaje, echipamente şi instalaţii prezentate de: HIMEL Maschinen

general 2

Companii şi branduri participante la DEMO DAY
Tehnică de recoltat:
  • AgroConcept Impex - Brand NEW HOLLAND
  • APAN Agriculture Equipments - Brand ROSTSELMASH
  • CLAAS Regional Center South East Europe - Brand CLAAS
  • IPSO Agricultură - Brand JOHN DEERE
  • NHR Agropartners - Brand DEUTZ-FAHR
  • SIGMA CVM Romania - Brand MASSEY FERGUSON
  • Titan Machinery Romania - Brand CASE
Tehnică de transport:
  • Titan Machinery România - Brand PRONAR
  • TOMIT Agri Macchine - Branduri VAIA, RANDAZZO
Tehnică de depozitare:
  • TOPZON - Brand SCHMELZER
  • HIMEL Maschinen - Brand HIMEL
PARTENERI DEMO DAY
Partenerii evenimentului au fost APIMAR (Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Maşini Agricole din România) şi Ferma Baciu.
Demonstraţia a fost organizată cu suportul LAPAR (Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România), iar parteneri tehnici au fost USAMV Cluj-Napoca şi Platforma AGRIM.
Evenimentul a putut fi urmărit şi live, pe facebook şi pe canalele puse la dispoziţie de AGRO TV, partener platformă media DEMO DAY.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Tehnica agricola

Astăzi, 13 ianuarie 2021, Clubul Fermierilor Români a publicat un raport de piață special dedicat WASDE (World Agricultural Supply and Demand Estimates), raport al Departamentului de Agricultură al Statelor Unite ale Americii. Reamintim că, rapoartele privind piața cerealelor sunt realizate de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe – consultant senior și analist. În rândurile de mai jos sunt informații despre producția, consumul și stocurile la nivel mondial pentru grâu, porumb și soia.

În regiunea Mării Negre, Rusia raportează o creștere a stocurilor de grâu cu 1,3 milioane tone, în timp ce Ucraina este neutră din acest punct de vedere, cu o producție de 25,5 milioane tone de grâu. În planul exportului, Rusia este cotată mai jos cu un milion de tone, adică cu 39 milioane tone în loc de 40 milioane tone, deși, din cauza taxelor de export, potențialul lor este deja redus până la nivelul de 36 milioane tone, conform analiștilor din domeniu. „Ucraina rămâne neutră și în planul exporturilor de grâu, cota fiind setată la 17,5 milioane de tone, conform memorandumului agreat și semnat cu exportatorii la data de 1 octombrie 2020. În cazul porumbului, ambele țări rămân neutre, cu același nivel de producție indicat în decembrie 2020 și același nivel estimat de export de 24 milioane Ucraina și 3,1 milioane Rusia”, precizează Cezar Gheorghe.

Grâu

Stocurile la nivel global sunt diminuate, spune analistul Cezar Gheorghe. „Astfel, conform raportului NASS (Serviciul Național de Statistică Agricolă), SUA au o diminuare a stocurilor de 26 milioane busheli, adică un minus în stocuri de 707.600 tone. Producția redusă în China și Argentina (minus 500.000 tone) a compensat creșterea raportată de Rusia, dar consumul mondial a crescut cu 1.800.000 tone, în special în partea de furaj în China.”

Exporturile rusești scad, în timp ce UE + Marea Britanie au o creștere de 500.000 tone. Canada, de asemenea, crește potențialul de export cu 500.000 tone. Amândouă compensează în cifre reducerea din potențialul rusesc și alimentează cererea Chinei, de circa 9.000.000 tone în această lună.

„Stocurile mondiale scad cu 3.300.000 tone, până la nivelul de de 313.200.000 tone, însă informația pe care trebuie să o ținem minte este că China deține 51% din stocurile mondiale de grâu (circa 160.000.000 tone), iar India deține 10% din stocurile mondiale de grâu (circa 31.500.000 tone)”, punctează Cezar Gheorghe.

Porumb

Producția SUA a fost revizuită negativ cu circa 8.240.000 tone, provenind din productivitatea la hectar. De asemenea, exportul SUA a fost revizuit negativ cu circa 2.500.000 tone, până la nivelul de 64.770.000 tone, față de un potențial inițial de peste 67.000.000 tone.

„În emisfera sudică, Argentina a revizuit în continuare în sens negativ producția de porumb, ajungând la un nivel de 47.500.000 tone, față de o estimare inițială de 51.000.000 tone. Și Brazilia a revizuit negativ, cu 1.000.000 tone, până la nivelul de 109.000.000 tone. Perspectivele porumbului argentinian plantat sunt îngrijorătoare din cauza efectelor uscăciunii din zonele plantate. UE-27 reduce perspectivele de import cu 1.000.000 tone, până la nivelul de 18.000.000 tone, în timp ce China este creditată cu o creștere a importului cu 1.500.000 tone, până la nivelul de 17.500.000 tone, deși previziunile analiștilor rămân constante la cifra de 23.000.000 tone”, arată Cezar Gheorghe.

Stocurile mondiale scad cu 5.100.000 tone, de la 288.960.000 la 283.830.000 tone.

Soia

Recolta chinezească a fost mai ridicată, în timp ce recolta americană a fost diminuată cu circa 950.000 tone, reduceri determinate de randamentul scăzut de producție la hectar. „Previziunile de export ale SUA cresc până la un nivel de 60.700.000 tone, în timp ce ale Argentinei scad din cauza lipsei de precipitații. Producția de soia scade în Argentina cu 2.000.000 tone, până la un nivel de 48.000.000 tone, în timp ce Brazilia ramâne cu o producție setată la 133.000.000 tone. Pe fondul acestor scăderi, compensarea intervine din China, care anunță o creștere a producției cu 2.100.000 tone, până la nivelul de 19.600.000 tone”, apreciază consultantul Casei de Trading a Fermierilor.

Stocurile globale de soia au scăzut cu 1.300.000 tone, până la 84.300.000 tone, cu stocuri mai mici pentru Argentina și SUA, care sunt parțial compensate de stocuri mai mari pentru China.

Pentru raportul special privind piața cerealelor din data de 13 ianuarie 2021, accesați link-ul: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-special-13-ianuarie-2021/

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Semne bune anul are, susține președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli (SPA) Olt, Ion Păunel, care a participat ieri, 12 ianuarie 2021, la o întâlnire cu ministrul Agriculturii Adrian Oros, la sediul MADR.

Ajutoarele de minimis vor continua și în acest an, a anunțat Ion Păunel după discuțiile cu oficialii Ministerului Agriculturii, bugetul total pentru aceste ajutoare fiind în 2021 de circa 88 milioane euro.

„Toate legumele cultivate în spații protejate vor beneficia de sprijin financiar. Cuantumul Sprijinului Cuplat Vegetal pentru legumele cultivate în spații protejate va fi de aproximativ 5.000 euro/ha, iar plățile vor începe din luna aprilie 2021, a precizat Ion Păunel, președintele SPA Olt. De altfel, ministrul Agriculturii anunțase că din acest an nu va mai exista Programul „Tomata”.

De asemenea, cultura de usturoi va beneficia de sprijin financiar.

Alte măsuri promise de Adrian Oros producătorilor agricoli se referă la ajutoare de minimis pentru apicultură și pentru creșterea porcilor din rasele Mangalița și Bazna.

„Se vor redeschide liniile de finanțare prin AFIR pentru submăsurile 6.1; 6.2; 6.3; 6.4; 4.1; 4.1A; 16.4; 17.1 etc. Submăsura 4.1 va avea linii distincte de finanțare pentru legumicultură (modernizare, construcție, reconstrucție spații protejate. Investiții în procesare și marketing, depozitarea, sortarea, ambalarea, etichetarea și transportul legumelor. Investiții în irigații, achiziția de echipamente și utilaje noi pentru tinerii fermieri). Sunt disponibili aproximativ 3,2 miliarde de euro prin Mecanismele de Tranziție, Convergență și ERI (Instrument de Reconstrucție Europeană) pentru finanțarea agriculturii românești în anii 2021 și 2022. Pentru submăsura 6.1 - Instalarea tinerilor fermieri - există șanse reale de acordare a unui sprijin de minimum 70.000 de euro până la 100.000 euro per beneficiar, a mai afirmat Ion Păunel.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri
Vineri, 18 Decembrie 2020 18:57

E vremea cercetării agricole

L-am întâlnit pe fostul ministru al Agriculturii Valeriu Tabără, în prezent președinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, când am poposit în Bărăgan, în județul Ialomița, la „Ziua Porumbului” de la Orezu. Am trecut, puțin, cu dumnealui prin câteva din problemele acestui an, dar am abordat și viitorul agriculturii europene.  

„Ce facem mai departe, dacă noi nu ne uităm spre cercetare? Trebuie să coborâm pe pământ, pe pământul ăsta mai crăpat, mai cu praf, mai cu probleme, altfel nu ne găsim locul.”

Reporter: 2020 este un an trist pentru agricultură, iar cea mai mare problemă o reprezintă seceta.

Valeriu Tabără: O mare parte din ţară e afectată grav de secetă, care s-a manifestat în zone fundamentale pentru a defini producţia agricolă a României într-un an. Ne găsim într-un moment în care trebuie să ne punem nu numai nişte întrebări, ci să şi răspundem la ele. E vorba numai de seceta pedologică sau este vorba şi de seceta atmosferică, cu arşiţă, cu alte fenomene care vin şi care sunt specifice României? Pentru că noi aparţinem unui climat temperat-continental, cu un comportament total diferit faţă de restul continentului european. Când sunt fenomene din acestea extreme cum se manifestă acum, răul poate apărea din altă parte, nu neapărat din pedologie, din apa din sol. Şi anume este vorba de acest fenomen al arşiţei atmosferice, care, de pildă, la porumb omoară polenul, când pleacă de pe anteră până pe stigmat. Fenomenul este întâlnit de mulţi ani şi în Ucraina, degeaba irigau, mai ales prin brazde. Nu cumva trebuie să mergem pe sistemul pe care l-a aşezat foarte bine domnul Lucian Buzdugan în Insula Mare a Brăilei? Şi alţi câţiva fermieri. Adică, nu e neapărat numai o aspersiune de un anumit tip de ploaie pe care trebuie să-l fac şi, sigur, combinat aici şi cu alte măsuri. Nu ne salvează dacă acum am irigat şi am 60 de grade Celsius la sol. Deci problema este una mai complexă decât la prima vedere.

Din păcate, cercetarea, indiferent ce se spune, e lăsată undeva la margine. Şi eu am spus şi am curajul s-o spun că inclusiv acest mare program, Green Deal, ca idee nu este unul rău, dar dacă nu va avea la bază nişte studii foarte serioase, dacă Uniunea Europeană nu gândeşte cu o bază ştiinţifică măsurile pe care le ia, riscă să ajungă o mare importatoare de produse agroalimentare. Dar acest import nu va afecta Franţa, Germania sau Olanda, ci ne va afecta pe noi, şi iată că noi, contrar acestor recorduri pe care le-am făcut anii trecuţi, soldul balanţei noastre comerciale pe produse agroalimentare a crescut. Mai mult, pe mine mă surprinde, şi o spun iar, şi o spun ca un bilanţ pentru miniştri: comerţul este una şi a doua – valoarea foarte mică a producţiei alimentare româneşti. Şi iau comparativ, m-aţi auzit de mai multe ori, cu Italia. Şi iau la nivelul anului 2016. Noi realizăm 15 miliarde, când am putea realiza 40-50, Italia realiza, în 2016, cu 44% din potenţialul României, 55 de miliarde. Asta înseamnă că trebuie să regândim sistemele de agricultură, de piaţă.

„Atâta timp cât eu nu-mi creez hibrizi pentru aceste condiţii, degeaba vorbesc de contracararea condiţiilor climatice. Primul lucru este să am organismul biologic care să-mi facă faţă unei astfel de situaţii cum am întâlnit anul acesta. De ce nu aş merge pe prelevarea unor gene de la sorg, care se ştie că în astfel de condiţii face faţă, şi să le trec la porumb?”

Reporter: Ce sistem să regândim şi cum să regândim sistemul de agricultură în România? Comisia Europeană a anunțat că amână cu un an implementarea noilor strategii – Pactul Ecologic European și De la fermă la consumator –, tocmai pentru a avea timp să facă studiile necesare şi să elaboreze legislaţia necesară implementării strategiilor.

Valeriu Tabără: Recent, am vizitat câteva ferme inclusiv de tip ecologic și am găsit tineri fermieri extrem de îngrijoraţi. Sistemul Green Deal şi o strategie până în 2050, aşa cum o propune doamna Ursula von der Leyen, nu sunt rele. Iar prin Uniunea Europeană o singură ţară are strategia 2050, este vorba de Marea Britanie, care are şi un program – Marea provocare, condus de Academia Regală Britanică, cu diverse puncte pe glob, cu ce înseamnă cele mai noi metode de cercetare pentru a contracara aceste măsuri pe care le avem. Faptul că s-a amânat cu un an nu rezolvă problema. Eu cred că noi trebuie să fundamentăm nişte strategii, inclusiv pe ce înseamnă readucerea în actualitate a biotehnologiilor, pentru că uitaţi-vă la câmpurile cu hibrizi de porumb de azi: nu iau o firmă anume, pentru că indiferent de firmă, atâta timp cât eu nu-mi creez hibrizi pentru aceste condiţii, degeaba vorbesc de contracararea condiţiilor climatice. Primul lucru este să am organismul biologic care să-mi facă faţă unei astfel de situaţii cum am întâlnit anul acesta. Şi eu am dat în ultimul timp un exemplu: de ce nu aş merge pe prelevarea unor gene de la sorg, care se ştie că în astfel de condiţii face faţă, şi să le trec la porumb? Pentru că arşiţa aceasta atmosferică, chiar dacă am în pământ apă, sufocă frunza, închide stomatele, ea nu mai comunică cu atmosfera, nu mai poate lua oxigenul din atmosferă. Este una dintre cele mai grave probleme, este extrem de important. A doua: eu trebuie să-mi perfecţionez tehnologia. Cum voi putea reacţiona la măsurile de mediu, dacă eu nu pot să fac agricultură fără pesticide? Eu nu pot decât să-mi creez organisme din nou şi sisteme tehnologice care să mă scoată din această dilemă. Altfel, vorbesc degeaba, aruncând în mediu ceva ce nu se va putea niciodată rezolva. Şi mă bazez pe ce am văzut „afară”. În 1995, am fost în Statele Unite și am văzut unul dintre cele mai mari institute de cercetare. De atunci se preconizau, se vedeau nişte lucruri de viitor create, pentru că unii gândesc în viitor, nu gândesc numai de azi pe mâine.

Mai vreau să adaug ceva: mie nu-mi spune nimic o strategie 2021-2027 la care noi lucrăm, Academia, suntem în grupurile de lucru şi mă bucur. România trebuie să aibă o strategie clară, cu obiective, 2030, 2040, 2050, şi în funcţie de aceste obiective să-mi fixez în complementaritate măsurile naţionale cu cele europene. Dacă nu mergem aşa, mergem cu banii, cheltuim – foarte bine, dotare tehnică, dar tehnologiile? Cum e posibil să văd brazdă – iertaţi-mă c-o spun – lăsată crudă acum? Nu-i Tabără cel care o spune, a spus-o Ionescu-Şişeşti în 1927-1928. Acum există tehnica agricolă, dar pentru tehnica aceasta agricolă trebuie să fac tehnologii, nu poveşti. Deci e o problemă. Din punctul meu de vedere, cercetarea a fost lăsată deoparte. Îmi doresc să ni se dea probleme, să se dea de lucru cercetării.

Reporter: Producând mai puţin, Uniunea Europeană va deveni dependentă de importul de produse alimentare. Oricum, azi se importă carne, se importă porumb, soia 90%...

Valeriu Tabără: Este cea mai gravă perspectivă. O spun de foarte mult timp, inclusiv când eram prezent în Consiliul de miniştri. Este incredibil cât de mult se importă. Soia pe care noi o producem şi în primul rând este afectată ţara mea, ţara noastră, pentru că suntem singura ţară care ar putea produce la nivel comercial şi competitiv soia, dar să fim lăsaţi să facem tehnologie. Îmi pare rău că trebuie s-o spun, însă Austria a ajuns să fie mai mare producătoare de soia şi să dicteze politica de soia în România! La porumb avem atacuri masive de boli și dăunători, este o sensibilitate colosală, inclusiv de tip comercial. Ce facem mai departe, dacă noi nu ne uităm spre cercetare? Trebuie să coborâm pe pământ, pe pământul ăsta mai crăpat, mai cu praf, mai cu probleme, altfel nu ne găsim locul.

Academia de Științe Agricole și Silvice, de câţiva ani încoace, a făcut niște studii, cum a făcut şi anul acesta, privind comportamentul soiurilor autohtone comparativ cu cele străine.

Reporter: Şi concluzia?

Valeriu Tabără: E clar în favoarea soiurilor româneşti.

Interviu publicat în Revista Fermierului, ediția print - noiembrie 2020

Pentru abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Interviu

Piața cerealelor (grâu, porumb, soia și floarea-soarelui), la data de 14 decembrie 2020, un raport realizat de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe – consultant senior și analist.

GRÂU

Piața românească este una apatică în aceste zile, susține Cezar Gheorghe. Cumpărătorii afișează prețuri, însă loturile tranzacționate nu sunt efervescente. „Este firesc în contextul în care așteptările sunt diminuate pe fondul scăderii prețurilor și astfel oferta (ASK) este mult diferită față de cerere (BID). Suntem în momentul în care și piața internă este acoperită din punct de vedere al consumului pentru următoarele două luni calendaristice, decembrie 2020 și ianuarie 2021, iar sărbătorile de iarnă, chiar dacă se vor desfășura cu restricțiile generate de pandemie, aplatizează comerțul.”

Potrivit raportului USDA din decembrie 2020, în planul recoltelor viitoare, previziunile actuale arată UE + Marea Britanie la un nivel de 147.000.000 tone, cu circa 2.000.000 tone mai mult decât sezonul 2018-2019. În regiunea Mării Negre, Rusia a semănat cu grâu un total de peste 19.000.000 hectare, mai mult decât anul trecut cu circa 800.000 de hectare, însă întâmpină dificultăți din cauza lipsei acute de precipitații și a frigului. „Estimările actuale sunt de pierderi de producție, față de acest sezon când au înregistrat un record de producție de circa 85.000.000 tone, iar aceste pierderi pot fi între 9.000.000 și 12.000.000 tone grâu. SUA întâmpină, de asemenea, probleme serioase. Lipsa precipitațiilor conduce spre secetă, iar efectele La Nina se conturează deja în recolta americană de grâu a anului viitor. Avem deci un interval de observare, între 15 decembrie 2020 și 20 februarie 2021, timp în care estimările se pot coagula sau disipa, în funcție de condițiile meteorologice, apă și zăpadă versus deficit, iar acest factor este definitoriu pentru prețurile mărfurilor în sezonul următor”, spune analistul.

Cotațiile de astăzi în paritatea CPT Constanța sunt în jurul valorii de 170 euro/tonă pentru recolta nouă NC (New Crop).

Comparativ cu luna noiembrie, producția globală crește cu 1.280.000 tone din următoarele surse:  Rusia cu 500.000 tone, Australia cu 1.500.000 tone și Canada cu 200.000 tone. Totul se balansează cu țările în care producția a scăzut, Argentina fiind principala locație care a diminuat producția.

Consumul a crescut cu 5.000.000 tone față de luna precedentă, cu 3.000.000 tone creștere adăugată Chinei prin consum zootehnic și rezidual. Diferența se împarte între Australia și UE, creșterea consumului provenind tot din zootehnie și rezidual.

Stocurile la nivel mondial scad față de noiembrie cu circa 4.000.000 tone, de la 320.000.000 la aproximativ 316.500.000. „Ne aflăm în decembrie și această scădere a stocurilor se va reflecta, cu siguranță, în piață în decursul lunii ianuarie, ținând cont și că decembrie este o lună de consum generat de sărbătorile de iarnă”, punctează Cezar Gheorghe, analistul concluzionând că, după o perioadă flat, cu o scădere a prețului în medie de 4-6 USD/tonă, grâul începe să recapete valențe în preț. „Bursele au reacționat în consecință și creșterea înregistrată de USDA a fost de 2 euro/tonă în Euronext, cotație martie 2021 (MAR21), până la nivelul de 204,75 USD/tonă. În acest moment, cotația MAR21 este de 209,25 USD/tonă. Prețurile grâului vor avea o traiectorie pozitivă în următoarele două luni, stocurile diminuate și consumul crescut sunt cei doi factori care agregați vor constitui nucleul de energie care va alimenta prețul. La acestea se mai adaugă tangențial faptul că Republica Chineză cumpără grâu franțuzesc cu mare apetit, însă nimeni nu ia astăzi în seamă acest lucru, deși impactează cu circa 2.000.000 tone în volum de tranzacții.”

PORUMB

Piața de export românească este pur și simplu tăcută. „Cumpărătorii din paritatea FOB Constanța lipsesc, mutându-se în zona de originare mai ieftină, adică SUA, unde prețul este mai mic cu circa 10 USD/tonă, în contextul în care ajutorul unui dolar slab acționează ca un combustibil în accelerarea exportului din Statele Unite. Cu logistica Golfului și cu ajutorul canalului Panama, ruta spre China și Asia este facilă. De aceea, cotațiile la porumb sunt reduse în aceste zile. Traficul comercial se efectuează la nivel de nave coaster și handy 5.000-10.000 tone capacitate, pentru Grecia în mod special”, precizează Cezar Gheorghe.

Orientativ, 184-187 euro/tonă CPT Constanța este indicația de preț.

În același timp, din Ucraina răzbat informații cum că procesatorii interni doresc să fie restricționat exportul la porumb din cauza dimensiunii reduse a recoltei.

Conform raportului USDA din decembrie 2020, față de luna noiembrie, există un deficit de producție la nivel global de circa un milion de tone. Acest lucru este generat de balanța creată între nivelul de producție din Ucraina (+ 1.000.000 tone) și Argentina (-1.000.000 tone) și Uniunea Europeană cu minus 500.000 tone.

Consumul crește cu 1.500.000 tone la nivel global, pentru zootehnie și uz rezidual. China este cotată cu 17.000.000 tone cotă de import, estimându-se 23.000.000 tone import porumb de către China.

Stocurile la nivel mondial scad față de luna trecută cu 2.500.000 tone, lucru care va avea ecou în cotațiile bursiere, dar nu imediat.

Concluziile analistului Casei de Trading a Fermierilor: „Porumbul va reprezenta în continuare un pol de interes. Cumpărătorii, astăzi absenți din bazinul Mării Negre, se vor întoarce la originare în bazin din două motive: potențialul de export american și brazilian se va diminua, iar acest lucru va genera prețuri mai mari; Bazinul Mării Negre va trebui să suplinească și Uniunea Europeană, care are un potențial anual situat între 17.000.000-22.000.000 tone, impactat fiind de pandemia Covid-19. Februarie ar trebui să fie luna în care cumpărătorii să fie prezenți efectiv în bazinul Mării Negre. Prețurile vor crește, cu siguranță. Cererea Chinei va dezechilibra în continuare prin creșterea prețului, piața porumbului. SUA are ca țintă de export 67.000.000 tone. Terminalele din Golf lucrează sub presiune spre a suplini serviciile de transbord. Ucraina, în schimb, reduce costul de transbord la 5-7 USD/tonă din cauza deficitului de materie primă oferită spre export. Brazilia a recepționat circa 50 de litri de apă în ultimele zile, însă această cantitate nu este suficientă. Câmpurile au nevoie de precipitații în perspectiva celei de-a doua recolte de porumb.”

SOIA

Comparativ cu luna noiembrie, se înregistrează un minus de 600.000 tone la nivel global din cauza scăderii de producție în Argentina (minus 1.000.000 tone), contrabalansată parțial cu surplusul din Canada și Uruguay, arată Cezar Gheorghe. „De acest aspect beneficiază soia americană, care își menține ritmul de export. Producția braziliană rămâne la nivelul de 133.00.000 tone.”

Consumul crește față de luna trecută cu 700.000 tone, „bazat pe cererea chinezească, în ciuda faptului că au existat câteva contracte care au avut parte de wash-out din cauza cumpărătorilor chinezi, care au considerat prețul prea mare”.

Stocurile, de la lună la lună, scad cu 880.000 tone, lăsând mai puțin loc de gândire în perspectiva aprovizionării.

„Soia este în ceea ce privește relația dintre cele trei componente (producție, stocuri și consum). Orice schimbare în sens negativ va genera costuri mai mari de aprovizionare în viitorul apropiat”, concluzionează specialistul.

FLOAREA-SOARELUI

Unitățile de procesare sunt acoperite din punct de vedere al materiei prime pentru Q1. „Cotațiile porturare au scăzut în același trend. Oferta pentru livrare în port se situează în jurul nivelului de 575 USD/tonă. Tranzacții spot se mai derulează în țară. Loturi de 2.000-3.000 de tone s-au tranzacționat la nivel de 595 USD/tonă DAP procesator, cu livrare și plată în ianuarie 2021. Rusia a impus taxe de export la semințele de floarea-soarelui de 30%, dar nu mai puțin de 165 euro/tonă”, încheie Cezar Gheorghe.

Pentru raportul complet al Casei de Trading a Fermierilor, din data de 14 decembrie 2020, privind piața cerealelor, accesați link-ul: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-14-decembrie-2020/

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Foto: Titan Machinery România

Publicat în Eveniment

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

banner bkt

Banner KV AGRI SUMMIT 2024 300x250px

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista