În 2025, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) împlinește cinci ani de activitate. Luni – 10 februarie, în Aula de la USAMV București, Alianța a organizat o conferință în prezența fermierilor, a autorităților și mass-media, eveniment cu ocazia căruia au fost punctate realizările obținute în cei cinci ani de activitate, dar și ceea ce nu s-a reușit cu toate că inițiativele au fost nenumărate. Totodată, au fost arătate prioritățile și direcțiile strategice propuse pentru anul în curs.
Provocările sectorului agroalimentar sunt subiecte multisectoriale dezbătute la nivelul tuturor autorităților naționale, europene și organizațiilor profesionale.
Alianța pentru Agricultură și Cooperare, formată din Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România - LAPAR, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV, Federația PRO AGRO și Asociația Forța Fermierilor – AFF, face parte din COPA-COGECA, cea mai importantă structură a fermierilor și a cooperativelor agricole din Uniunea Europeană. Astfel, AAC lucrează pentru a avea o legislație predictibilă, simplă, care să încurajeze competitivitatea producătorilor naționali și comunitari. „După cinci ani de activitate, dorim să dedicăm conferința unei mai bune înțelegeri a pozițiilor actuale a autorităților, organizațiilor noastre profesionale naționale și europene pe principalele subiecte de interes, în vederea dezvoltării unei poziții comune mai solide în viitor”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare.
Înființată în anul 2020, AAC are misiunea de a reprezenta și de a susține interesele membrilor săi, de a promova dezvoltarea unui sector agroalimentar competitiv și durabil în România și de a contribui la îmbunătățirea politicilor agricole la nivel național și european, principalele obiective ale Alianței fiind dialogul cu autoritățile, instituțiile și alte organizații relevante, promovarea unui cadru legislativ și de politici favorabil dezvoltării agriculturii și a industriei alimentare, susținerea cooperării, competitivității și a inovării în sectorul agroalimentar, precum și promovarea practicilor agricole durabile și a protecției mediului.
Obiectivele AAC pentru 2025 în relația cu autoritățile naționale și europene
Facilitarea accesului la finanțare pentru capital de lucru și investiții, implicit continuarea programului Creditul fermierului/Creditul agricol cu alocare de buget pentru 2025;
Implementarea unui instrument de asigurare-creditare/garantare adresat fermierilor pentru protejarea împotriva riscurilor catastrofice, de ex: asigurări pentru seceta pedologică severă și arșița atmosferică pentru întreaga suprafață înregistrată la APIA 2025-2027 (6,7 milioane ha), începând cu anul agricol 2024-2025;
Înregistrarea în Parlament a unei inițiative legislative pentru o Lege Specială a Arendei, cu contract cadru echilibrat între părți care să cuprindă perioadă minimă de 7 ani, acord realizare investiții în rețele teritoriale forestiere și agroforestiere de protecție a terenurilor agricole și lucrări îmbunătățiri funciare;
Modificare criterii accesare PNRR care să permită investiții în înființarea și întreținerea de perdele agroforestiere/forestiere începând de la perioade de 7 ani care să fie prelungite succesiv;
Modificarea Regulamentelor Europene 783, 784, 785/2018 prin includerea la excepții și a arealelor de cultură unde pragul economic de dăunare este depășit de la natură;
Păstrarea bugetului PAC post 2027 distinct, crescut până la 1% din PIB-ul UE;
Finalizarea convergenței externe a plăților directe începând cu 2028 și actualizarea suprafeței pentru care se achită subvenții;
Neratificarea acordului MERCOSUR de către instituțiile din România și europarlamentarii români;
Condiții de reciprocitate în oglindă pentru comerțul cu produse agricole în UE, implicit România, în baza acordurilor comerciale cu statele terțe;
Susținerea de către toate instituțiile și reprezentanții numiți sau aleși ai statului român a proiectelor prin care să creștem suprafața irigată, în legislația europeană privind utilizarea apei pentru irigații și Pachetul APĂ;
Intensificarea negocierilor privind aprobarea Regulamentului privind noile tehnici genomice în concordanță cu poziția României, respectiv anularea Anexei 2, separarea convenționalului de NGT 1 și NGT 2, definirea inovației, creând baza legală a genei/proceselor care să fie patentat și introducerea standardelor prin legislația națională;
Îmbunătățirea regulamentului privind bunăstarea animalelor cu referire la transportul animalelor vii, în condițiile relațiilor comerciale ale României cu țările arabe să continue în bune condiții exportul de animale vii;
Operaționalizarea activității Agenției pentru Promovarea Alimentului Românesc începând cu iunie 2025 și urgentarea aprobării normelor metodologice pentru schema de calitate DOR-de origine România;
Operaționalizarea grupurilor de dialog civil naționale (8), realizarea unui mecanism de consultare la nivelul MADR sau Cancelariei Primului Ministru (câte 2-3 întâlniri pe an pentru cele 8 GDCN) la care să participe reprezentanții tuturor autorităților implicate pe subiectele aflate pe ordinea de zi (MADR, Mediu, MF, MAE, Justiție, Parlament, etc), europarlamentarii și organizațiile profesionale din sectorul agroalimentar și mediu pentru ca țara noastră să aibă o poziție comună pe toate palierele;
Simplificarea documentației/fluxului pentru decontarea accizei la motorină.
De asemenea, Alianța pentru Agricultură și Cooperare are în plan înregistrarea inițiativelor legislative parlamentare privind:
Instituirea unei cotizații profesionale agricole voluntare aplicate fermierilor pentru finanțarea asociațiilor profesionale membre în organizații profesionale/interprofesionale reprezentative din sectorul agroalimentar;
Modificarea și completarea Legii nr. 204/2008 privind protejarea exploatațiilor agricole;
Modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice;
Modificarea Legii nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură;
Modificarea și completarea Legii Cooperației agricole nr. 566/2004;
Reprezentativitatea organizațiilor profesionale din sectorul agroalimentar și serviciile conexe înființate pe OUG nr. 26/2000 și modalitatea de desfășurare a dialogului instituționalizat;
Aprobarea OUG privind fabricarea, reambalarea, depozitarea, comercializarea şi utilizarea produselor de protecție a plantelor pe teritoriul României.
Măsurile Ministerului Agriculturii în 2025
Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prezent la evenimentul Alianței pentru Agricultură și Cooperare, a vorbit despre proiectele de investiții în zootehnie, care vor fi lansate de MADR în 2025. Astfel:
Pentru sectorul suin este prevăzută alocarea a 2,8 miliarde de lei pentru reproducție;
Un miliard de lei se va aloca pentru dezvoltarea fermelor avicole;
Alocarea de fonduri pentru construcția de ferme de juninci din rase de carne, iar prin Planul Național Strategic, fermierii vor putea beneficia de fonduri pentru achiziția de scroafe de reproducție.
Dezvoltarea sistemului de irigații reprezintă o altă prioritate a MADR, iar în acest sens în buget sunt alocate fonduri în sumă de 1,5 miliarde de lei. Prin programul Investalim se vor putea continua investițiile în sectorul de procesare.
Ministrul Florin Barbu a asigurat fermierii că va continua demersurile la nivelul Consiliului European pentru susținerea convergenței externe a plăților directe din cadrul PAC și revizuirea regulamentelor europene, astfel încât să fie redusă sarcina administrativă a fermierilor.
Având în vedere că la momentul publicării acestui material evenimentul care marchează cincinalul pentru AAC este în desfășurare, vom reveni cu mai multe informații și interviuri în Revista Fermierului – ediția print, precum și în România Agricolă, emisiune pe care o realizăm pentru postul AGRO TV, difuzată în fiecare sâmbătă și duminică de la ora 18,00.
CITEȘTE ȘI: „Trenulețul” cu falimente pornește spre agricultură, dinspre Guvern
Sectorul agroalimentar, puternic afectat de acordul UE – Mercosur
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
La final de 2024 starea agriculturii românești arăta ca după război, având în vedere ultimii ani, nu puțini, cu secetă, cu prețuri mari la inputuri și mici la recolte, cu conflictul de lângă granița noastră, dar și cu cele răbufnite în alte părți ale lumii. Care sunt perspectivele pentru 2025? Toamna a fost ploioasă, au mai fost ceva zăpezi prin țară, pe câmpuri, iar fermierii, acum, la început de an, își fac speranțe.
Însă realitatea nu arată bine deloc, insolvențele și falimentele bat la ușa sectorului agricol. Nu o spun eu, ci o afirmă mulți dintre cei care-și desfășoară activitatea în agribusiness.
Anul trecut, pe fondul alegerilor locale, parlamentare și prezidențiale, guvernanții au aruncat ceva mărunțiș din banul public în agricultură. Grosul banilor, ajutoare, subvenții, sprijinul statului, al Onor’ Ministerului Agriculturii este și astăzi la stadiul de promisiune.
Chiar la început de 2025, fermierii, prin vocea organizațiilor profesionale, au solicitat MADR și ministrului Florin Barbu urgentarea plăților aferente campaniei 2024, subvenția fiind o sursă vitală de lichiditate pentru toate exploataţiile agricole. Majoritatea fermierilor nu a primit nici sumele aferente avansului, unii au de încasat sume importante, iar întârzierile distorsionează întregul lanţ valoric. Această situație afectează grav capacitatea fermierilor de a-și planifica activitățile și de a-și asigura resursele necesare pentru campaniile agricole viitoare. De ce instituțiile statului, respectiv MADR, APIA, AFIR, nu pot respecta un calendar clar? Și creditorii încep să-și piardă răbdarea, ne transmit tot mai mulți fermieri.
Fără o strategie măcar pe termen scurt/mediu, dar cu măsuri pompieristice, pentru agricultură nu se văd la orizont soluții viabile.
Probabil că ministrul Agriculturii nu este de acord cu mine și ar spune că a luat măsuri care să sprijine sectorul, cum ar fi amânarea plăților către distribuitorii de inputuri agricole, către bănci sau programul „Creditul Fermierului”. Să amintesc și de „Rabla” la tractoare, încă un program nefuncțional? Sau de despăgubirile pentru culturile distruse de secetă? Toate sunt promisiuni și în niciun caz soluții, măsuri care să ajute sectorul să se refacă, încet, încet.
La început de nou an, vedem că anul trecut, unul electoral, a fost doar despre pomeni. În rest, multe promisiuni, vise și proiecte moarte încă din fașă. În 2024, agricultura a avut parte de povești, multe povești, iar din prima zi a lui 2025 sectorul agricol a fost lovit de „trenuleț”, adică vestita OUG care a eliminat unele beneficii fiscale din sectorul agricol. Ceea ce pentru guvernanți nu a fost destul, așa că au mai adăugat o taxă… „pe stâlp”. Na, de fă agricultură, performanță, producții.
Am remarcat la autorități, dar și la unii fermieri, o oarece liniște datorată condițiilor meteorologice mai bune din ultima perioadă și culturilor de toamnă care arată bine în acest moment. Și totuși, pe plan mondial se vorbește de o scădere a veniturilor pe fermă în acest an din cauza prețurilor în creștere la inputuri, creștere care pare că nu se va reflecta în prețul producției agricole. Specialiștii vorbesc și de alte cauze, care țin de piața globală, de cererea și oferta de produse agroalimentare.
Ce e de făcut? Guvernul, Parlamentul, dar mai ales Ministerul Agriculturii să înțeleagă adevăratele probleme și nevoi, așa încât să ia măsuri reale de sprijinire a întregului sector agricol.
Altfel, agricultura rămâne conectată la tubul de oxigen de la terapie intensivă, până s-o închide și acolo. Să sperăm că nu se va întâmpla în 2025!
Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – ianuarie 2025Abonamente, AICI!CITEȘTE ȘI: Cine-i de vină? Toți!
Moment zero pentru agricultură
În ședința de miercuri, 2 octombrie 2024, Guvernul a aprobat Hotărârea privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară pentru suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
Astfel, bugetul MADR pe anul 2024 se completează cu suma de 2.000.000.000 lei, pentru asigurarea fondurilor necesare schemei „Despăgubiri acordate producătorilor agricoli în caz de calamități naturale în agricultură”.
Grantul acordat agricultorilor este de 1.000 lei/ha și reprezintă o valoare procentuală cuprinsă între 14,53% și 24,31% din cheltuielile eligibile prevăzute în tehnologiile - cadru la culturi din recolta 2023-2024 și corespunde cerințelor pct. (357) și (358) din Orientările UE.
Beneficiarii despăgubirilor sunt producătorii agricoli care au înființat culturi agricole în toamna anului 2023 și/sau în primăvara anului 2024 ce dețin procese – verbale de constatare și evaluare a pagubelor pentru culturile/suprafețele agricole care au fost calamitate de seceta pedologică în procente de peste 30% și până la 100%, inclusiv.
De reținut că suma de 1.000 lei/ha o primește cel care are calamitate de sută la sută. Prin urmare, un fermier cu grad de calamitate 30% nu va primi aceeași sumă de bani încasată de cel cu grad de calamitate 50% sau 100%.
Sprijinul se acordă pe baza proceselor-verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole afectate de fenomenul de secetă atmosferică şi pedologică severă, întocmite conform prevederilor Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice, coroborat cu influența și manifestările indicilor climatici comunicați atât de către Administrația Națională de Meteorologie, cât și de către Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS).
CITEȘTE ȘI: 21,6 milioane euro pentru culturile de toamnă afectate de secetă, de la UE pentru România
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Joi, 1 aprilie 2021, reprezentanții Asociației Producătorilor Agricoli din Dobrogea (APAD) s-au întâlnit, la sediul Prefecturii județului Constanța, cu ministrul Agriculturii, Adrian Oros. Din nou, fermierii dobrogeni i-au prezentat oficialului guvernamental situația critică cu care se confruntă agricultorii afectați de secetă, precizând încă o dată importanța alocării de fonduri pentru acordarea despăgubirilor. Ministrul a promis că se vor găsi resursele necesare cu ocazia rectificărilor viitoare.
„Au fost dezbătute subiecte de interes pentru fermierii dobrogeni nemulțumiți față de neincluderea în bugetul anului 2021 a sumelor promise pentru despăgubirea culturilor de primăvară afectate de seceta din anul 2020 și față de alocările privind reabilitarea sistemului de irigații. Dialogul a fost unul constructiv, bazat pe propuneri și proiecte concrete, primind confirmarea că s-a înțeles într-un final că zona Dobrogea a fost și este cea mai calamitată la nivelul României, este zona care se confruntă cu un grad mare de ariditate, cu un risc extrem de ridicat de deșertificare și tocmai de aceea are nevoie de o strategie de dezvoltare durabilă cu soluții specifice și cu alocări financiare consistente pentru amenajarea stațiilor de pompare și a canalelor de irigații”, a povestit Theodor Ichim, președintele APAD.
Ministrul Agriculturii a spus că va extinde zona de viabilitate astfel încât organizațiile de utilizatori de apă din Dobrogea să poată fi eligibili în cadrul sesiunilor de proiecte cu finanțare europeană, dar și a alocării de fonduri pentru reabilitarea sistemului de irigații prin intermediul Planului Național de Reziliență și Relansare. Astfel, urmează ca APAD să devină membru în cadrul Consiliului de Filială al Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare Constanța, dar și al Comisiei de Management care contribuie la elaborarea ghidurilor de finanțare, în vederea îmbunătățirii procedurii de evaluare, cât și a introducerii de criterii de eligibilitate echitabile, care să permită utilizatorilor de apă din Constanța să acceseze fonduri europene, ținându-se cont de gradul de ariditate al zonelor de proveniență a proiectelor ce se vor depune pe noua perioadă de programare 2021-2027.
Au fost propuse măsuri de modificare a Legii 138/2004 privind îmbunătățirile funciare, în sensul declarării sistemelor de irigații de utilitate publică și de interes național, concomitent cu debirocratizarea și simplificarea procedurilor pentru obținerea autorizațiilor de construire, urmând ca aceste subiecte să fie dezbătute atât la nivel de CSAT, cât și în Camera Deputaților, unde există deja o inițiativă legislativă în dezbatere.
APAD a solicitat ministrului reglementarea condițiilor asigurărilor din domeniul agriculturii, primind confirmarea reprezentanților MADR de a intermedia și de a realiza întâlniri periodice cu reprezentanții asigurătorilor și ai Autorității de Supraveghere Financiară, în scopul susținerii proiectelor propuse și a identificării celor mai bune soluții de reglementare.
„APAD continuă să monitorizeze implementarea promisiunilor, a măsurilor și proiectelor la nivelul Dobrogei, susținând soluții concrete, aplicate specificului zonei noastre, fiind conștienți că doar irigațiile în Dobrogea, alături de măsurile complementare de combatere a eroziunii solului (împăduriri și perdele forestiere), vor asigura premisele unei agriculturi durabile în Dobrogea”, a punctat Theodor Ichim.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html