dezvoltare rurala - REVISTA FERMIERULUI

Am dat peste un editorial pe care l-am scris și l-am publicat în Revista Fermierului din luna august 2012. Sunt nouă ani, în care pe la Agricultură au trecut mai mulți miniștri, la cârma țării au fost mai multe guverne, de diferite culori politice. Acum, în august 2021, când scriu aceste rânduri și când recitesc ce-am scris în 2012, constat că nu s-a schimbat mai nimic. Marile probleme ale agriculturii și ale fermierilor continuă să fie prezente, strategiile și politicile agricole sunt în același stadiu, de promisiuni.

„Guvernul, prin vocea ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, a anunţat zece măsuri de combatere a secetei şi stimulare a agriculturii. Se vor pune ele în practică sau vor avea soarta celor zece negri mititei?” Unele dintre măsuri se refereau la irigaţii. Seceta din 2020 demonstrează că pentru oricine a fost la conducerea țării din `89 încoace agricultura n-a contat nici cât negru sub unghie. Ministrul din anul 2012 vorbea despre modurile prin care se va sprijini agricultura, de ajutoare de minimis, de subvenționarea dobânzilor la credite, de câte și mai câte strategii. La fel au făcut și fac toți miniștrii. Norocul nostru e că fermierii își văd de treabă. Dar vă las pe dumneavoastră să trageți concluziile, după parcurgerea editorialului „Fiii ploii”, publicat, așa cum ziceam, în august 2012. 

Fiii ploii

Recolta de anul ăsta se vinde bine. Rapiţa s-a vândut cu 2,2-2,4 lei/kg, preţul kilogramului de grâu a trecut de un leu, porumbul nici nu s-a cules de pe câmp şi deja ofertele ajung la un leu per kilogram, iar la floarea-soarelui preţul variază între 2,2 şi 2,5 lei/kg. S-ar zice că agricultura e cel puţin mină de aur. Nu e deloc aşa. Preţurile abia acoperă cheltuielile, pentru că producţia agricolă a fost secerată de stresul hidric şi seceta atmosferică. Chiar şi acolo unde fermierii au aplicat tehnologia adecvată şi au lucrat cu utilaje de ultimă generaţie, producţia a fost înjumătăţită de lipsa apei şi de arşiţă. „Preţurile sunt bune, dar degeaba, dacă nu scoatem producţie, cu subvenţia abia ne acoperim cheltuielile”, spun fermierii.

Dacă Ăl de Sus nu le-a dat ploaie şi în 23 de ani nu am reuşit să construim un sistem de irigaţii viabil, acum agricultorii aşteaptă ajutor de la guvern. La toamnă sunt alegeri. Lăsând deoparte acest amănunt, guvernul, prin vocea ministrului Agriculturii Daniel Constantin, a anunţat zece măsuri de combatere a secetei şi stimulare a agriculturii. Nu sunt rele, mai ales că, zice ministrul, au fost discutate cu agricultorii. Se vor pune ele în practică sau vor avea soarta celor zece negri mititei?

Unele dintre măsuri se referă la irigaţii. Nu e primul an în care culturile în România suferă din cauza lipsei de apă. De ani de zile se vorbeşte, se fac studii, se elaborează strategii privitoare la irigaţii. Soluţia salvatoare, dacă există, nu a fost aplicată de nimeni. „Asigurarea apei ţine de securitatea unei naţiuni, nu poate fi lăsată la mâna fermierilor. Nu avem bani să construim un întreg sistem de irigaţii. În toată lumea, apa e adusă la poarta fermei”, strigă fermierii. Cine-i aude? Actualul guvern promite că furnizarea energiei pentru apa folosită la irigaţii se va face la un nivel redus cu 20%, iar plata apei pentru irigat va fi direct la sursă. Totodată, vor fi suplimentate fondurile în cadrul Măsurii 125 pentru infrastructura de irigaţii, iar din 2014, zice Daniel Constantin, vom avea la dispoziţie „două-trei miliarde de euro pentru investiţii în sistemele de irigaţii şi în asigurarea sursei de apă.”

Ministerul Agriculturii mai vrea să scoată un act normativ care să compenseze pierderile de venituri ale fermierilor. Pierderea se calculează ca fiind diferenţa între venitul înregistrat în media ultimilor trei ani şi venitul înregistrat în acest an. Cei care sunt asiguraţi pot fi recompensaţi cu 80% din această diferenţă, iar cei care nu au asigurări, cu 40% din această diferenţă.

Ministrul Constantin vrea să majoreze şi subvenţia pe suprafaţă, la valoarea medie pe care o primeşte un fermier din Uniunea Europeană.

Subvenţionarea dobânzii la creditele luate de agricultori pentru accesarea proiectelor cu bani europeni este o altă măsură aflată la stadiul de intenţie. Cert este că în prezent agricultorii pot lua credite de la bănci pe baza adeverinţei de la APIA, în contul sprijinului pe suprafaţă. E un ajutor, cât de costisitor (vorbim totuşi de împrumut de la bancă), numai agricultorii ştiu.

Se vor materializa aceste măsuri? Înainte sau după alegeri? Pentru binele agriculturii, să sperăm că experienţa de pe ale noastre plaiuri mioritice, într-ale promisiunilor, nu se va repeta.

Am lăsat special la urmă o măsură, anunţată de ministrul Daniel Constantin, prin care se vrea stimularea agriculturii. „Dorim ca un număr important de fermieri să beneficieze de acordarea unui ajutor de minimis pentru suprafeţele de culturi calamitate în această perioadă. Beneficiarii acestei scheme sunt fermierii persoane fizice care exploatează teren arabil şi au înfiinţat culturi în toamna anului 2011 sau în primăvara anului 2012. Ajutorul se acordă atât fermierilor care sunt înregistraţi în sistemul APIA, deci care primesc acea plată pe suprafaţă, dar şi acelor fermieri care nu sunt în acel sistem, care au suprafeţe mai mici de un hectar. Numărul estimat de beneficiari al ajutorului de minimis este de 558.000 de fermieri, iar suprafaţa care se estimează a fi acoperită este de circa 2 milioane hectare teren arabil. Suma maximă a ajutorului financiar în cadrul schemelor de minimis este de 7.500 euro pe exploataţie. Resursele financiare care se estimează a fi alocate de la bugetul de stat sunt în jur de 40 milioane de euro”, a declarat ministrul.

Mi se pare mie sau sacul de îngrăşăminte a fost înlocuit cu ajutorul de minimis? Pomana electorală dată de-a lungul vremii gospodăriilor populaţiei, care produc pentru autoconsum şi nu pentru piaţă, a îngropat agricultura. Dacă sunt bani de prisos în vistieria statului, să se acorde celor pentru care agricultura este o afacere şi nu oricărui cetăţean care şi-a pus porumb pentru orătăniile din ogradă.

Pentru o căruţă de voturi merită să băgăm în pământ agricultura, un domeniu care contribuie substanţial la PIB-ul ţării? Întreb şi eu, nu dau cu parul… 

Editorial scris de: MIHAELA PREVENDA, publicat în Revista Fermierului, ediția print - septembrie 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Editorial

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat pe pagina de internet versiunile finale ale Ghidului solicitantului pentru accesarea sprijinului financiar acordat pentru instalarea tinerilor fermieri (sM  6.1), pentru dezvoltarea fermelor mici (sM 6.3) și pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectoarele agricol și pomicol (sM 16.4/ sM 16.4a) din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Sesiunea de primire a proiectelor pentru submăsurile 6.1, 6.3 și 16.4/16.4a începe în data de 27 august 2021, ora 9.00.

De reținut că, pentru tinerii fermieri s-a majorat sprijinul financiar pe care îl pot obține începând cu sesiunea din acest an. Astfel, finanțarea pentru cei care se instalează prima dată ca tineri fermieri este 100% nerambursabilă, se acordă pentru o perioadă de maximum trei ani (inclusiv pentru exploatațiile pomicole – față de cinci ani cât era anterior) și poate fi în valoare de 70.000, 60.000, 50.000 sau de 40.000 de euro în funcție de dimensiunea exploatației – exprimată în SO (standard output), care se poate calcula și prin noua aplicație pusă la dispoziție celor interesați pe pagina de internet a AFIR http://so.afir.info/. Totodată, dacă în Planul de afaceri sunt integrate operațiuni de condiționare – procesare sau agricultura ecologică acest lucru poate asigura un plafon de sprijin superior.

De asemenea, se pot obține fonduri europene pentru dezvoltarea fermelor mici, sprijinul acordat este 100% nerambursabil și este de maximum 15.000 de euro. Condițiile de finanțare sunt similare cu cele din anii trecuți.

Sprijinul maxim financiar pentru cei care doresc să acceseze submăsura 16.4a/ 16.4 a fost majorat la 250.000 de euro, de la 100.000 de euro în sesiunile anterioare și este 100% nerambursabil. Costurile de funcționare a cooperării nu vor depăși 10% din valoarea maximă a sprijinului acordat pe proiect. „Sprijinul solicitat trebuie să fie justificat și corelat cu complexitatea proiectului, cu cantitatea de produse comercializate și cu valoarea adăugată generată de acesta după implementare”, precizează AFIR.

Toți cei interesați să acceseze fonduri europene prin submăsurile menționate mai sus au la dispoziție gratuit pe www.afir.info Ghidul solicitantului și anexele aferente acestuia, la secțiunea „Investiții PNDR”, în vederea întocmirii documentației pentru depunerea cererilor de finanțare, care se va realiza on-line, pe site-ul Agenției, la momentul lansării sesiunii.

Calendarul de lansări sesiuni de depunere proiecte prin PNDR 2020 pentru anul 2021, actualizat

calendar afir

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Proprietarii a peste 14.000 de imobile din comuna Pielești (județul Dolj) au primit noile cărți funciare, eliberate gratuit pentru cetățeni prin Programul Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF). Finanțarea a fost asigurată din fonduri europene, prin Programul Operațional Regional 2014-2020 (POR). La nivel național, Pielești este cea de-a zecea unitate administrativ-teritorială (UAT) cadastrată integral din bani europeni.

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), instituție aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MLPDA), a finalizat lucrările de cadastru general în comuna Pielești din județul Dolj. Noile cărți funciare ale celor 14.369 de imobile din comună au fost înmânate autorităților locale, marți, 18 mai 2021.

În prezent, din totalul de 111 de Unități Administrativ Teritoriale (UAT) din județul Dolj, șase sunt cadastrate integral (Drănic, Mischii, Goicea, Coțofenii din Dos, Brădești, Pielești), iar în alte 64 se desfășoară lucrări de înregistrare sistematică a imobilelor în cadrul PNCCF atât la nivel de UAT, cât și pe sectoare cadastrale.

Înregistrarea sistematică a proprietăților în evidențele de cadastru și carte funciară a început în anul 2019 și a vizat o suprafață totală de 6.568,34 de hectare. Lucrările de cadastru general au fost finanțate din bani europeni, prin Programul Operațional Regional 2014-2020.

ANCPI este beneficiarul Proiectului major „Creșterea gradului de acoperire și de incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, inclus în Axa prioritară 11 din POR 2014-2020. Proiectul completează obiectivul PNCCF prin realizarea lucrărilor de înregistrare sistematică pentru 5.758.314 de hectare din 660 de UAT-uri situate în zone rurale ale României. Valoarea totală a proiectului este 312.891.155 de euro, din care 265.957.482 reprezintă fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană și 46.933.673 - cofinanțare de la bugetul de stat.

Foto: ANCPI

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

În perioada următoare, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) va publica Ghidurile Solicitantului, în variantă consultativă, pentru măsurile din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) ce vor fi lansate în perioada de tranziție, anunță Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

În prezent, pe pagina de internet AFIR sunt publicate Ghidurile Solicitantului consultative aferente submăsurilor 4.2 „Sprijin pentru investiţii în procesarea/marketingul produselor”; 9.1 „Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol”, 16.4/16.4a „Sprijin acordat pentru cooperare orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare în sectoarele agricol şi pomicol”, precum și Anexa - Listă specii plante eligibile pentru investiții noi/extindere/modernizare plante proteaginoase – aferentă Ghidului Solicitantului sm 4.2.

Timp de 15 zile, toți cei interesați pot transmite observații sau sugestii de îmbunătățire a ghidurilor. Ulterior expirării termenului, timp în care AFIR primește propuneri, sugestii sau observații, Ghidurile Solicitantului aferente submăsurilor mai sus menționate vor fi mutate de pe pagina principală a portalului AFIR în paginile special create și dedicate fiecăreia dintre aceste submăsuri.

Aceeași modalitate de publicare va fi aplicată și pentru Ghidurile Solicitantului aferente măsurilor ce vor fi lansate în perioada de tranziție.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Pe 26 mai 2021, Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) organizează evenimentul „Ziua Rapiței și a Grâului” în cadrul Stațiunii de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Caracal.

Vor fi prezentate loturile tehnice și tehnologii de ultimă oră, fermierii având prilejul să afle despre genetică, fertilizare și protecția plantelor.

Evenimentul va fi transmis LIVE pe platforma fermierilor, FarmForum (https://www.facebook.com/FarmForum-100333485086928)

Publicat în Eveniment

Pe 10 mai 2021 începe colectarea datelor în cadrul Recensământului General Agricol runda 2020. Întreaga operațiune are la bază prevederile Regulamentului 2018/1091 (UE) al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind statisticile agricole integrate, aplicabil în toate statele Uniunii Europene, completate cu legislația națională aprobată pentru acest recensământ.

  • Colectarea datelor pentru Recensământul General Agricol - runda 2020 se face în perioada 10 mai – 31 iulie 2021

  • Validarea datelor și diseminarea rezultatelor statistice agregate se vor realiza până la finalul lunii martie 2022, urmând ca rezultatele detaliate să fie disponibile în luna decembrie 2022

  • Recensământul are ca obiectiv asigurarea datelor statistice pentru fundamentarea și punerea în aplicare a politicilor naționale și europene în domeniul agricol, în concordanță cu Sistemul Statistic European

Activitățile de pregătire și organizare a colectării datelor au fost realizate de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, alături de Institutul Național de Statistică, Ministerul Afacerilor Interne împreună cu structurile teritoriale ale acestora și cu suportul tehnic al Serviciului de Telecomunicații Speciale și au vizat: organizarea activității la nivel central și teritorial, angajarea personalului suplimentar, selecția, recrutarea și angajarea recenzorilor, recenzorilor șefi și coordonatorilor, elaborarea instrumentarului statistic, sectorizarea teritoriului localităților, efectuarea recensământului de probă, asigurarea infrastructurii IT și a aplicațiilor informatice pentru colectarea și prelucrarea datelor, personalizarea materialelor auxiliare și popularizarea recensământului.

Tabletele necesare colectării datelor din teren sunt asigurate de către Serviciul de Telecomunicații Speciale, care găzduiește și sistemele hardware şi software necesare pentru colectarea şi prelucrarea datelor de recensământ, asigurând totodată mecanismele de securitate privind transferul de date şi cel de administrare a resurselor.

În vederea asigurării condițiilor necesare recenzării exploatațiilor agricole, comisiile comunale, orășenești, municipale și ale sectoarelor municipiului București pentru recensământ sub coordonarea comisiilor judeţene și a municipiului Bucureşti pentru recensământ, precum şi secretariatelor tehnice ale acestora au efectuat acțiunea de sectorizare a teritoriului prin împărțirea localităților în sectoare şi secții de recensământ, pe baza  instrucțiunilor și normelor elaborate de Secretariatul Tehnic Central și aprobate de către Comisia Centrală pentru recensământ.

„Prin Recensământul General Agricol se dorește a se realiza o imagine exhaustivă a caracteristicilor structurale ale exploatațiilor agricole, indiferent de mărimea acestora. Datele și informațiile vor fi colectate de la utilizatorii suprafețelor agricole și/sau de la deținătorii de animale conform regulamentelor europene referitoare la agricultură, la nivelul întregii exploatații agricole pentru toate locațiile în care se utilizează suprafețe agricole sau se dețin efective de animale. În anul 2022, când toate datele vor fi prelucrate, vom avea informațiile și datele care vor caracteriza structura agriculturii din România”, explică ministrul Adrian Oros.

Recensământul va asigura date statistice comparabile între statele membre UE pentru o serie de variabile cheie din domeniul agriculturii, precum: numărul de exploataţii agricole, suprafaţa totală a terenurilor utilizate pentru agricultură, efectivele de animale pe specii, persoanele care au desfăşurat activităţi agricole, adăposturile pentru animale şi gestionarea dejecţiilor animaliere, dezvoltarea rurală.

De asemenea, rezultatele obținute vor constitui baza de eșantionare pentru anchetele structurale de tip selectiv din agricultură, în perioada intercenzitară, precum şi pentru efectuarea altor cercetări statistice specifice privind producția vegetală și animală.

„Datele statistice sunt vitale pentru cunoașterea realităților din agricultura românească. Fără acestea nu se vor putea lua cele mai eficiente decizii în viitor”, susține Tudorel Andrei, președintele Institutului Național de Statistică.

În urma activității de sectorizare a teritoriului, prin care s-au stabilit numărul de sectoare și secții de recensământ, au fost recrutați și angajați circa 17.500 de recenzori, 3.700 de recenzori șefi și 42 de coordonatori care vor desfășura activitatea de recenzare în toate unitățile administrativ teritoriale.

„Pe lângă contribuția sa în cadrul Comisiei centrale, Ministerul Afacerilor Interne asigură și coordonarea activității instituțiilor prefectului. Complementar exercitării rolului său de reprezentant al Guvernului pe plan local și de conducător al serviciilor publice deconcentrate, prefectul îndeplinește și sarcinile stabilite prin lege pentru buna desfășurare a recensământului. Printre acestea aș aminti doar constituirea comisiilor județene și a municipiului București, coordonarea verificării și actualizării registrului agricol ori asigurarea comunicării publice, inclusiv prin intermediul site-ului instituției prefectului”, a precizat Irina Alexe, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne. General-locotenent ing. Sorin Bălan, directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale a completat: „STS susține acest recensământ prin asigurarea sistemelor IT&C care ne aduc cu un pas mai aproape de digitalizare, de tehnologiile moderne. Acesta este avantajul pe care azi îl avem spre deosebire de acum un deceniu. Suportul tehnic pus la dispoziție de instituția noastră constă în sisteme și aplicații informatice, mașini virtuale pentru prelucrarea datelor, mecanisme de securitate și conexiuni securizate de date, echipamente mobile distribuite în toată țara, call center pentru sprijinirea activităților și instruirea operatorilor, mecanisme eficiente de management tehnic. Astfel, este asigurat un proces eficient și modern de achiziție și centralizare a unor informații complexe și transmiterea acestora în sistemul informatic central”.

Totodată, în luna aprilie 2021 au avut loc instruiri în mai multe etape cu personalul implicat în colectarea datelor din teritoriu, instruiri făcute de către reprezentanții direcțiilor teritoriale de statistică din fiecare județ și din municipiul București, în colaborare cu cei ai direcțiilor agricole județene și a municipiului București. Modul de desfășurare al instruirilor a fost diferit de la un județ la altul, în funcție de incidența infectărilor cu SARS-CoV-2 la nivel local. Instruirile cu prezență fizică a personalului de recensământ s-au desfășurat cu respectarea legislației în vigoare în contextul pandemic actual.

Datele colectate la recensământ vor fi utilizate exclusiv în scop statistic. Informațiile furnizate de către repondenți vor fi prelucrate respectând confidențialitatea statistică și vor fi diseminate de către Institutul Național de Statistică în conformitate cu legislația națională și europeană în vigoare, fiind imposibilă identificarea directă sau indirectă a persoanelor fizice sau juridice vizate.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Comunicate

Guvernul, în ședința din 28 aprilie 2021, a aprobat plafoanele financiare alocate măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2020. Numărul estimat de beneficiari care îndeplinesc condițiile de eligibilitate este de 46.000 de fermieri.

Suma totală prevăzută pentru măsurile de sprijin cuplat în sectorul vegetal este de 87.097.030 euro (în echivalent 424.380.279 lei) și este repartizată astfel:

  • 30.800.000 euro pentru soia;

  • 17.215.000 euro pentru lucernă;

  • 450.000 euro pentru leguminoase boabe pentru industrializare/procesare: mazăre și fasole boabe;

  • 200.760 euro pentru cânepă pentru ulei şi/sau fibră;

  • 4.200.000 euro pentru orez;

  • 844.200 euro pentru sămânţă de cartof;

  • 132.980 euro pentru hamei;

  • 18.898.500 euro pentru sfeclă de zahăr;

  • 1.445.000 euro pentru tomate pentru industrializare cultivate în câmp;

  • 54.500 euro pentru castraveţi pentru industrializare cultivaţi în câmp;

  • 8.908.590 euro pentru legume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă;

  • 517.500 euro pentru fructe destinate industrializării: prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre;

  • 3.430.000 euro pentru cartof timpuriu pentru industrializare.

Cuantumurile pe unitate de măsură se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, prin raportarea plafoanelor stabilite și menționate mai sus prin prezentul act normativ la numărul total de hectare eligibile pentru anul 2020 corespunzătoare fiecărei măsuri.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

În acest an, la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Turda, județul Cluj, au fost înregistrați doi noi hibrizi de porumb - Turda 335 și Turda 2020, la care au colaborat cercetătorii Voichița Haș, Ana Copândean, Nicolae Tritean, Andrei Varga, Carmen Vana, Roxana Călugăr, Felicia Mureșanu, Laura Șopterean.

turda1

Hibridul de porumb Turda 335 realizează producții mari și se remarcă prin pierderea rapidă a apei din boabe, la recoltare. „Este un hibrid cu frunze erecte, plantele fiind adaptate semănatului la desimi mari”, precizează dr. ing. Voichița Haș, cercetător științific gradul I în cadrul Laboratorului Ameliorre porumb și cercetare zootehnică, de la SCDA Turda.

turda

Hibridul de porumb Turda 2020, înregistrat și el în 2021, face parte din noua generație prin fenotipul plantelor. „Este adaptat temperaturilor ridicate și la desimi mari de semănat”, punctează Voichița Haș.

turda3

Foto: SCDA Turda

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment
Sâmbătă, 17 Aprilie 2021 10:58

Ștampila este voluntară și nu obligatorie

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) reamintește beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020) și solicitanților de fonduri europene nerambursabile că aplicarea ștampilei ca modalitate de autentificare a documentelor și înscrisurilor este voluntară și nu reprezintă un motiv pentru respingerea documentelor sau documentațiilor depuse la instituții și autorități publice.

AFIR este una dintre primele instituții publice care a implementat mecanisme electronice online de preluare și de procesare a documentațiilor de lucru, în speță a documentațiilor necesare accesării fondurilor europene și implementării proiectelor de investiții finanțate prin PDNR 2020. Acest mecanism este funcțional încă din anul 2018, astfel încât, pentru beneficiarii AFIR, eliminarea obligativității ștampilării documentelor este doar una dintre măsurile de simplificare a procesului de accesare a fondurilor europene.

AFIR are, de asemenea, capacitatea instituțională de a aplica prevederile Ordonanței de Urgență nr. 38 din 30 martie 2020 privind utilizarea înscrisurilor în formă electronică la nivelul autorităților şi instituțiilor publice, fără ca beneficiarii PNDR 2020 să fie obligați să schimbe modalitatea de lucru și de comunicare cu instituția. „Pentru beneficiarii PNDR 2020, utilizarea semnăturii electronice din etapa de contractare și până la ultima tranșă de plată este obligatorie, începând din august 2018”, precizează AFIR.

O serie de documente sunt obținute direct de către AFIR prin interogarea bazelor de date ale instituțiilor publice abilitate în emiterea acestora – Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) pentru verificarea înscrisurilor fermierilor, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) pentru verificarea animalelor din exploatațiile zootehnice prin Registrul Național al Exploatațiilor (RNE), Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) pentru cazierul fiscal prin sistemul informatic PatrimVen, Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) pentru verificarea corectitudinii datelor declarate de beneficiari, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) pentru extrasul de carte funciară, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) pentru verificarea cazierului judiciar prin Sistemul Informatic al Cazierului Judiciar Român (ROCRIS).

Mai mult, începând cu luna martie 2020, corespondența internă și externă a Agenției este complet digitalizată și semnată electronic la toate palierele de decizie.

Încă de la deschiderea depunerilor online, AFIR a recomandat tuturor solicitanților folosirea semnăturii electronice ca pe o modalitate de a reduce consumul hârtiei și de a elimina unele etape intermediare de procesare a documentelor. În contextul actual, utilizarea semnăturii electronice este vitală, cu atât mai mult cu cât aceasta are forța juridică a înscrisurilor autentice atât ca reprezentare instituțională, cât și sub semnătură privată.

Interdicția respingerii documentelor fără ștampilă de către autoritățile și instituțiile publice este întărită de prevederea OUG 17/2015 conform căreia „Fapta de a solicita persoanelor fizice, persoanelor juridice de drept privat, entităților fără personalitate juridică, precum și persoanelor juridice de drept public aplicarea ștampilei pe declarații, cereri, contracte sau orice alte documente sau înscrisuri, săvârșită de către persoana din cadrul unei instituții sau autorități publice, constituie abatere disciplinară și atrage răspunderea disciplinară a acesteia, conform prevederilor legale.”

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Comunicate

Joi, 15 aprilie 2021, guvernul a aprobat plafoanele ajutoarelor naţionale tranzitorii (ANT) în sectoarele vegetal şi zootehnic, speciile ovine și caprine, pentru anul de cerere 2020.

Valoarea totală a plafonului alocat ajutoarelor naționale tranzitorii în sectoarele vegetal și zootehnic, speciile ovine și caprine, este de 63.450.208 euro, respectiv 309.161.138 lei, în echivalent, și se asigură din bugetul MADR pe anul 2021.

Plafoanele ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal sunt în sumă de 43.974.445 euro, care se repartizează astfel:

  • 42.527.430 euro pentru culturile amplasate pe teren arabil;

  • 2.742 euro pentru in pentru fibră şi cânepă pentru fibră;

  • 646.827 euro pentru tutun;

  • 41.879 euro pentru hamei;

  • 755.567 euro pentru sfeclă de zahăr.

Sectorul zootehnic beneficiază de un plafon pentru speciile ovine și caprine în sumă de 19.475.763 de euro.

Cuantumurile per unitate de măsură se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin raportarea plafoanelor menționate mai sus la numărul total de hectare/efectivele eligibile pentru anul 2020 corespunzătoare fiecărui ANT.

Se estimează că aproximativ 622.000 de fermieri care îndeplinesc condițiile de eligibilitate vor beneficia de cel puțin un sprijin prin ANT.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri
Pagina 1 din 11

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

TPV RF 300x250 2

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista