Marți – 21 noiembrie 2023, Clubul Fermierilor Români a lansat cea de-a treia serie a programului de perfecționare managerială „Antreprenor în Agricultura 4.0”, care vizează creșterea performanței și competitivității fermierilor din România prin transformarea propriei afaceri într-un model de business sustenabil. Ediția cu numărul trei a programului reunește cursanți cu vârste cuprinse între 28 și 56 ani, din toate regiunile țării.

Crearea unui plan de dezvoltare sustenabilă a propriei afaceri agricole, cu impact imediat în creșterea performanței și alinierea la tendințele actuale prin includerea digitalizării și a reglementărilor de mediu, reprezintă obiectivele principale ale programului „Antreprenor în Agricultura 4.0”.

Prezent la evenimentul de lansare a celei de-a treia serii a programului, Daniel Botănoiu, consilier de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului, a punctat faptul că fermierii își pot asigura un venit decent investind „în primul rând în perfecționarea managerială și adaptarea la nevoile pieței”.

Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, a adăugat că formarea și perfecționarea abilităților antreprenoriale reprezintă cel mai bun și durabil răspuns la criza multiplă cu care se confruntă astăzi agricultura românească, perioadă în care se suprapun efectele negative ale crizei economice și de securitate, impactul schimbărilor climatice și începerea aplicării noilor politici de mediu-climă ale Uniunii Europene. „Astăzi, o nouă serie de antreprenori din toate zonele țării, cu vârste cuprinse între 28-56 ani, cu experiențe și pregătiri diferite, dar cu interese comune, încep cursurile de perfecționare managerială din cadrul programului Antreprenor în Agricultura 4.0. Este un curs intensiv, pe care îl vedem ca parte dintr-un proces de consolidare a cunoștințelor dobândite de fermieri, prin schimburi de experință și analize ale modelelor de dezvoltare aplicate în cele mai performante ferme din România, prin punerea împreună a informațiilor rezultate din proiecte de success și eșecuri, prin disponbilitatea celor care fac parte din comunitatea fermierilor perfomanți de a lansa noi afaceri împreună și de a constitui noi forme de asociere”, a declarat Florian Ciolacu.

Managerul Politici și Programe în Agricultură din cadrul Clubului Fermierilor Români, Bogdan Chiripuci a arătat că programul „Antreprenor în Agricultura 4.0” reprezintă un ghid al perfecționării antreprenorilor din sectorul agroalimentar care doresc să se dezvolte atât profesional, cât și personal, într-o manieră concentrată, eficientă și practică. „În cele 21 de zile de curs, participanții își vor dezvolta abilitățile privind administrarea și diversificarea activității agricole, direcțiile europene privind noua PAC, legislația și fiscalitatea sectorului, managementul riscului, accesare de fonduri europene, agricultură digitală, comerț cu cereale, noile tehnici genomice, simulări de business, precum și fizionomia, comportamente și tonalitatea vocii – putere de negociere în funcție de interlocutor sau influență și inteligență emoțională. Această abordare multidisciplinară urmărește să ofere fermierului de astăzi o imagine de ansamblu care să-i permită noi instrumente și concepte manageriale pentru a-și putea menține și dezvolta competitivitatea propriei afaceri agroalimentare”, explică Bogdan Chiripuci.

Claudiu Jurubiță, fermier din Argeș, județ în care exploatează circa 2.000 de hectare împreună cu familia, a absolvit prima serie a programului „Tineri Lideri pentru Agricultură”, după care a urmat și cursurile celei de-a doua ediții a programului „Antreprenor în Agricultura 4.0”. „Alegerea să particip la programul Antreprenor în Agricultura 4.0 a venit în mod natural, cele două programe oferind o perspectivă de complementaritate. Mi-am făcut timp să particip la toate cursurile pentru că am înțeles cât este de important să investești într-un proces continuu de învățare. Cursurile sunt gândite să fie interactive și aplicabile imediat, cu traineri pregătiți să-ți ofere o viziune antreprenorială la care nu te gândești în mod frecvent că ți-ar fi utilă, beneficiind astfel de adaptabilitate și deschidere pentru implementarea noilor concepte atât tehnologice, cât și manageriale”, ne-a spus tânărul fermier Claudiu Jurubiță.

Un program pentru fermierii activi, fără limită de vârstă

Programul „Antreprenor în Agricultura 4.0” este recomandat fermierilor activi, fără limită de vârstă, care au minimum cinci ani de experiență managerială (la nivel de fermă/departament afacere agricolă), sau absolvenților programului „Tineri Lideri pentru Agricultură” derulat de Clubul Fermierilor Români. Fermierii interesați pot completa formularul de înscriere pe site-ul Clubului, pentru seria următoare: https://cfro.ro/antreprenor-in-agricultura-4-0  

În cadrul acestui program de perfecționare managerială sunt implicați parteneri educaționali, experți în domeniul lor de activitate, cele mai cunoscute companii de training din România cu expertiză în domeniul agricol, alături de specialiști recunoscuți la nivel internațional în zona de agribusiness.

Profil participanți

Fermieri activi, cu experiență managerială în fermă sau afacere agricolă de minimum 5 ani, interesați să-și dezvolte competențele în administrarea afacerii și să dobândească un set de instrumente de management și de analiză a propriei afaceri, sub coordonarea specialiștilor programului.

Perioadă desfășurare

Programul este gândit să se desfășoare timp de cinci săptămâni neconsecutive, în cea mai optimă perioadă pentru fermieri, 21 noiembrie 2023 – 16 februarie 2024. Cursurile vor avea loc în format fizic, la București și la Predeal, și vor fi urmate de sesiuni aplicate în fermele participanților, unde aceștia vor realiza schimburi de bune practici agricole și idei inovative specifice dezvoltării propriei afaceri în condițiile socio-economice actuale.

Curricula Program

Cursurile oferă participanților informațiile teoretice necesare și studii de caz practice aferente managementului afacerii agricole și adaptarea activităților în contextul actual, pentru asigurarea rezilienței fermelor.

Programul cuprinde cursuri de pregătire în următoarele domenii: Dezvoltare Managerială; Influență și Inteligență Emoțională; Fizionomie, comportamente si tonalitatea vocii - putere de negociere în funcție de interlocutor; Agricultura digitală; Legislația sectorului agroalimentar; Managementul riscului și asigurările agricole; Direcțiile europene privind noua PAC; Modele sustenabile de afaceri agricole, din perspectiva noii PAC; Comerț cu cereale; Managementul și administrarea afacerilor; Accesare fonduri europene; Fiscalitate și contabilitate în fermă; Public Speaking; Importanța schimbărilor climatice în agricultura românească; Implementarea și finanțarea sistemelor de irigații și desecare-drenaj; Bune practici agricole în ferma vegetală; Importanța utilajelor agricole, din perspectiva noii PAC; Managementul lanțurilor de valoare în fermă; Managementul vânzărilor și negocierea contractelor; Marketingul produselor agroalimentare; Simulări de business – plan de dezvoltare a fermei.

Cursurile sunt interactive, cu activități practice și studii de caz dezvoltate pe baza situațiilor concrete cu care se confruntă fermierii în activitatea curentă. Transferul de cunoștințe, metodele și conceptele utilizate se realizează prin raportare permanentă la propria afacere.

Taxă Program

Taxa de participare include strict valoarea cursurilor susținute de partenerii educaționali, precum și costurile administrative (închiriere sală, prânz și două coffee break-uri/zi).

Detalii despre programul Antreprenor în Agricultura 4.0 pot fi accesate aici: https://cfro.ro/antreprenor-in-agricultura-4-0/

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În anul agricol 2022 - 2023, culturile de grâu, orz și ovăz din vestul României, dar și din alte zone, au prezentat simptome din cauza unor infecții virale. Simptomele prezente în perioada amintită au fost confundate cu cele produse de stresul climatic sau au fost atribuite unor virusuri (Wheat streak mosaic virus cel mai adesea), fiind exclusă oarecum prezența virusului BYDV (Barley Yellow Dwarf Virus - piticirea și îngălbenirea grâului și orzului, înroșirea ovăzului).

Ne amintim că, toamna 2022 și iarna 2023 au fost caracterizate de un climat blând, extrem de favorabil dezvoltării afidelor care ulterior au transmis virusul BYDV. Primăvara 2023 a fost una răcoroasă. Vremea răcoroasă a favorizat și exacerbat simptomatologia virală, fenomenele de înroșire sau învinețire a frunzelor fiind prezente alături de alte simptome specifice. Incidența și severitatea infecțiilor au fost ridicate mai ales la grâul semănat devreme. Pe fondul climatic favorabil infecțiilor, a tehnologiilor intensive de cultivare și a monoculturii, virusul BYDV a fost nelipsit din culturile de grâu, orz și ovăz.

În România, în literatura de specialitate sunt menționate trei virusuri care apar frecvent în culturile de cereale: Barley stripe mosaic virus – BSMV, Barley yellow dwarf virus – BYDV și Wheat streak mosaic virus – WSMV (Popescu, 2005).

Pentru a elimina confuziile ce pot apărea în punerea unui diagnostic pentru o infecție virală (datorită simptomelor foarte asemănătoare), la USV „Regele Mihai I” din Timișoara am hotărât să identificăm virusul prezent în culturi cu ajutorul testelor ELISA (teste imuno - enzimatice). Analizele pentru identificare s-au realizat la Platforma de Cercetare Multidisciplinară a USVT pentru cele trei virusuri amintite mai sus. Soluțiile necesare testelor au fost pregătite cu sprijinul Laboratorului de Chimie din cadrul Facultății de Agricultură. Pentru identificare au fost utilizate teste DAS (Double Antibody Sandwich) ELISA achiziționate cu sprijinul a doi fermieri din Timiș.

În urma efectuării testelor, toate probele au ieșit pozitive la virusul BYDV și negative la BSMV și WSMV. Rezultatele obținute au arătat clar prezența în culturile de grâu, orz și ovăz din Banat a virusului BYDV în anul agricol 2022 - 2023. Din cauza infecțiilor din perioada înspicatului, pagubele în producțiile de grâu au trecut pe alocuri de 30%. La culturile infectate din toamnă, pagubele au fost mult mai mari, unii fermieri fiind nevoiți să întoarcă culturile la începutul primăverii deoarece plantele prezentau simptome evidente de stagnare în creștere. Ay et al. (2008) arată că, foarte des la analize este detectat virusul BYDV transmis de afide, în timp ce alte virusuri sunt prezente foarte rar sau niciodată. Aceeași autori susțin că, prezența frecventă în plante a BYDV sugerează că data semănatului este critică în controlul bolilor virale la cereale, iar soiurile de grâu se comportă diferit la infecții.

În anul agricol 2022 - 2023, apreciez că ne-am confruntat cu o epidemie de BYDV în Banat (unde cunosc mai bine situația). În urma discuțiilor cu fermieri din țară mi-am dat seama că virusul a fost prezent în toate zonele de cultură a cerealelor păioase.

Pentru a preveni infecțiile cu BYDV din anul agricol 2023 - 2024, aducem în atenția dumneavoastră câteva aspecte importante despre acest virus periculos al cerealelor, mai ales că toamna 2023 este una blândă, favorabilă infestării cu afide (vectorii virusurilor).

Recunoașterea simptomelor produse de BYDV

Marea majoritate a fitopatologilor arată că simptomele produse de BYDV nu sunt ușor de identificat din cauza asemănării cu unele carențe în nutriție, stres climatic sau infecții produse de alte virusuri (D’Arcy, 1995; Popescu, 2005; Miller et al., 2002).

Principalele simptome produse de BYDV sunt: îngălbenirea vârfului și marginilor frunzelor, stagnarea în creștere a plantelor (piticire), sistem radicular slab dezvoltat, stoparea înfrățirii sau formarea întârziată a fraților, sterilitatea spicelor, rigiditatea frunzelor îngălbenite (au port erect), înroșirea vârfului frunzelor (Rochow, 1970a; D’Arcy, 1995; Miller și Rasochová, 1997; Lapierre, 2004; Popescu, 2005; Domier, 2009; Kaddachi et al., 2014).

La orz, virusul poate fi recunoscut mai ușor vizual, deoarece petele galbene sunt distribuite neuniform de-a lungul frunzei (Shah et al., 2012).

Simptomele menționate pot fi influențate de condițiile climatice, de soi, de tipul de cultură, de starea de sănătate a plantelor de la momentul infecției etc (Kaddachi et al., 2014).

Simptome de îngălbenire și înroșire a frunzelor la înspicat - primăvara 2023, Timiș

Cu privire la condițiile climatice, Shah et al. (2012) arată că, temperaturile mai scăzute influențează simptomele, producând înroșirea frunzelor la grâu. Acest fenomen de înroșire l-am observat și eu în toate culturile de grâu controlate și nu numai. Înroșirea frunzelor s-a manifestat și la orz și la ovăz. Popescu (2005) nu descrie fenomenul de înroșire la grâu și orz, ci doar la ovăz. De aici și confuziile din primăvara 2023, când marea majoritate a fermierilor credeau că se confruntă cu stres climatic produs de vremea răcoroasă.

În culturile de grâu verzi, plantele infectate pot fi observate sub forma unor depresiuni (plantele infectate sunt mai mici). Plantele infectate toamna au frunze galbene și sunt pitice. De obicei, în urma acestei infecții plantele bolnave nu mai formează spice, iar dacă formează, vor fi sterile. Când infecția se realizează primăvara, plantele au frunze îngălbenite, dar fenomenul de piticire nu se manifestă. Îngălbenirea începe de la vârful frunzelor și se extinde către bază, nervurile rămânând verzi (din cauza asta apar și confuziile cu alte virusuri). La infecțiile din timpul primăverii, piticirea nu este atât de evidentă dar producțiile vor fi scăzute (Popescu, 2005).

Realizarea infecțiilor, vectori, plante gazdă

BYDV (particulele virale) este restricționat sau limitat la floemul gazdelor. În urma infecției, celulele floemului mor. Virionii sau particulele virale ajung în celulele floemului prin intermediul afidelor, care sunt vectori. Degenerarea floemului duce la apariția simptomelor tipice, inducând pierderea clorofilei și stagnarea în creștere a plantelor (D’Arcy et Domier, 2005; Popescu, 2005).

Afid alat (aripat) care poate transmite virusul la distanțe mari

Este important să rețineți că, epidemiile de BYDV au legătură strânsă cu zborul afidelor și mărimea populațiilor. Pentru a putea transmite virusul, afidele trebuie să se hrănească pe plantele infectate (doar așa particulele virale ajung în corpul lor). Urmează o perioadă latentă de câteva ore în care afidele nu pot transmite virusul altei plante (Gray et Gildow, 2003; Brault et al., 2010). Deoarece virusul circulă în corpul afidelor și poate fi reținut zile sau chiar săptămâni, acest mod de transmitere a fost numit circulativ sau persistent. Afidele virulifere pot răspândi virusul la mai multe plante pe măsură ce se deplasează și se hrănesc (D’Arcy et Domier, 2005). Cele aptere (fără aripi) vor infecta plante noi în cultură. Cele aripate sau alate apar de cele mai multe ori când plantele sunt deja afectate de virus. Ele pot zbura în căutarea altor gazde, transmițând virusul la distanțe mari.

Există mai multe specii de afide în care virusul persistă. Dintre acestea, vectorii cei mai importanți sunt afidele Rhopalosiphum padi, Rhopalosiphum maidis, Schizaphis gramineum, Sitobion avenae și Metopolophium dirhodum (Gildow, 1999; Gray et Gildow, 2003).

Condițiile climatice sunt foarte importante pentru realizarea infecțiilor cu BYDV, cât și pentru dezvoltarea afidelor și a eficienței cu care acestea transmit virusul. Temperaturile cuprinse între 15 - 18ºC și intensitatea ridicată a luminii influențează pozitiv infecțiile virale.

Afid parazitat de un fung entomopatogen (posibil Beauveria bassiana)

Cele mai cunoscute plante gazdă ale virusului BYDV sunt: grâul, orzul, ovăzul, orezul, porumbul, pirul, secara, păiușul, obsiga etc. Până în prezent se cunosc peste o sută de specii de graminee ce pot fi gazde ideale. Gazdele de vară ale virusului sunt porumbul și afidele (14 specii și chiar mai multe). În corpul afidelor virusul poate persista 2 - 3 săptămâni. Foarte importante în transmiterea infecțiilor sunt: samulastra de grâu și orz și poaceele perene (Popescu, 2005).

Rhopalosiphum padi la grâu

Managementul integrat al patogenului BYDV

Acest virus nu poate fi gestionat corect de către fermieri dacă nu este identificat. Așadar, diagnosticul precis este foarte important deoarece, după cum aminteam și mai sus, simptomele pot fi confundate cu cele produse de alți factori biotici și abiotici. Specialiștii în protecția plantelor recomandă diagnosticul în laborator deoarece cel vizual nu este de încredere. Pentru diagnostic în laborator se recomandă testele ELISA.

Funcție de momentul realizării infecției, pagubele pot fi mai mari sau mai mici. Infecțiile de după răsărire sunt cele mai periculoase și pot duce chiar la pierderea culturii. Când infecțiile se produc în timpul înspicării, pagubele pot fi de 20% și chiar mai mari, funcție de starea de sănătate a plantelor (Popescu, 2005). De aceea, este important ca plantele să nu fie atacate și de alți patogeni. O plantă sănătoasă va rezista mai bine la infecția virală (depinde și de rezistența genetică a soiului).

Simptome produse de BYDV la o cultură de grâu din Caraș Severin - primăvara 2023. Plantele sunt îngălbenite și au stagnat în creștere. Cultura a fost întoarsă. În această fenofază exista riscul ca plantele să nu formeze spice. Probabil infecția s-a realizat în toamna 2022. Infecțiile din toamnă sunt cele mai păgubitoare

Metode profilactice

În cazul BYDV, strategiile de control sunt cele care abordează măsurile profilactice sau de prevenție, cunoscut fiind că virusurile nu pot fi combătute chimic. În cadrul metodelor profilactice, pe prima poziție se află rezistența genetică a soiurilor.

Se recomandă ca, în anii favorabili să fie semănate soiuri tolerante sau rezistente. Ce înseamnă asta? La soiurile tolerante, virusul mai este încă capabil să se înmulțească, iar simptomele sunt mai puține. La cele rezistente, înmulțirea virusului este afectată, în consecință simptomele sunt reduse mult.

Îngălbenirea pornește de la vârful frunzei și înaintează spre bază. Nervurile rămân verzi, de aici și aspectul de dungatură și confuzia cu WSMV

Alte metode profilactice sunt: distrugerea samulastrei de grâu și orz, însămânțarea în prima decadă a lunii octombrie și chiar mai târziu (Popescu et al., 2005).

Metode chimice

Virusurile nu pot fi combătute chimic. În schimb este foarte importantă combaterea chimică a afidelor vectori. După Popescu (2005), un tratament aplicat toamna când se înregistrează zbor masiv de afide ne poate scăpa de infecțiile virale. În zonele cu risc ridicat, monitorizarea afidelor trebuie făcută imediat după răsărire. Timp de 8 - 10 săptămâni de la răsărire plantele pot fi infectate dacă afidele sunt prezente în densitate mare (mai mult de 50% plante atacate și o densitate de 12 - 15 afide/tulpină).

În România sunt omologate pentru combaterea afidelor la cerealele păioase (Metopolophium dirhodum, Rhopalosiphum padi, Rhopalosiphum maidis și Macrosiphum avenae) următoarele substanțe: lambda - cihalotrin, cipermetrin, deltametrin, tau - fluvalinat (omologat pentru combaterea afidelor la orz), acetamiprid, gama - cihalotrin, esfenvalerat (după Aplicația PESTICIDE 2.23.10.1, 2023).

Metode biologice

Utilizarea prădătorilor și a paraziților afidelor ca agenți biologici de control a avut succes de multe ori, reducând populațiile de afide. De altfel, aceștia există în agroecosistemele agricole și trebuie protejați. Observăm adesea în coloniile de afide prădători (Coccinella sp., Chrysopa sp., Syrphus sp.) și parazitoizi (El - Heneidi, 1998; D'Arcy et Domier, 2005). Fungii entomopatogeni sunt și ei de interes. Testele efectuate în câmpurile experimentale arată că, populațiile de afide au fost reduse semnificativ comparativ cu martorul. Entomopatogenii de interes sunt: Beauveria bassiana, Metharhizium anisopliae, Verticillium lecanii etc (Sabbour, 2007; Marfadyen et al., 2009). Lansările de prădători și parazitoizi trebuie realizate atunci când populațiile sunt scăzute. Această regulă este valabilă și în cazul produselor pe bază de fungi entomopatogeni (Marfadyen et al., 2009).

Compania Bayer în parteneriat cu USV „Regele Mihai I” din Timișoara aduce în atenția fermierilor informații importante despre patogenul Barley yellow dwarf virus, care a produs pagube importante culturilor de cereale păioase în anul 2023. În acest articol sunt informații utile despre cum să preveniți infecțiile virale și implicit pagubele în producție.

Bibliografie

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni (SCDCPN), împreună cu autoritățile locale, intenționează să facă din pepenele de Dăbuleni un produs cu indicație geografică protejată (IGP). De menționat că stațiunea nu comercializează pepeni, ci se ocupă doar de cercetare, de ameliorare și de producere de sămânţă.

Pepenii de Dăbuleni sunt renumiți în întreaga țară, dar renumele lor ascunde, la acest moment, ani de trudă, uneori fără o remunerație pe măsura muncii. Însă, fermierii din zonă au fost scoși de multe ori din necaz cu această cultură care de-a lungul timpului a evoluat datorită muncii asidue a cercetătorilor. Tehnologia a dus şi producţia, şi calitatea pe alte trepte. Odată cu introducerea altoirii şi a soiurilor din ce în ce mai performante, producţiile au crescut constant.

Potrivit cercetătorilor de la SCDCPN Dăbuleni, 2023 a fost un an delicat, până acum, cu temperaturi foarte scăzute, precipitaţii foarte multe, ceea ce este pe de o parte bine, dar pe de altă parte anumite culturi au fost afectate de aceste condiții climatice. „În ceea ce privește cultura pepenilor verzi, condiţiile climatice ale acestui an au făcut ca primele fructe coapte, primii pepeni care s-au copt la Dăbuleni să fie cu circa zece zile mai târziu decât în media ultimilor ani. Aceleaşi condiţii de climă, de temperatură, de precipitaţii fac ca nici gustul pepenilor să nu mai fie cel pe care ni-l dorim. Sunt uşor mai puţin dulci decât normal, decât potenţialul hibridului. Pentru că, repet, am avut o perioadă mare cu temperaturi mult sub media acestei perioade”, ne-a spus dr. ing. Ștefan Nanu, director științific SCDCPN Dăbuleni.

În arealul arid al Olteniei, în opinia cercetătorilor, ideal ar fi ca fiecare să își păstreze și să-și modernizeze tehnologia în care s-a specialiazat, referindu-ne la producătorii de răsaduri, cultivatori și cei care valorifică producția.

Pepenii se cultivă prin răsad altoit. „Această tehnologie deja în mare parte a fost preluată de o altă categorie de oameni, oameni care produc plante altoite. Cultivatorul din Dăbuleni şi din zonă se ocupă de producerea pepenilor, achiziţionând răsadurile produse de cei cu dotarea şi pregătirea necesară”, a precizat dr. ing. Ștefan Nanu.

Cu mulţi ani în urmă, pepenii se cultivau prin semănat direct, folosindu-se sămânţă oprită de fiecare cultivator. Tehnologia de cultivare a evoluat, s-a trecut la folosirea hibrizilor, care sunt superiori în special din punct de vedere productiv, din punctul de vedere al rezistenţei la boli şi dăunători. Apoi s-a trecut la altoirea pepenilor, pe portaltoi care rezistă la renumita ciupercă Fusarium oxysporum.

„În goana după preţuri mai bune, tehnologia s-a actualizat prin mulcirea solului cu folie de polietilenă pentru a scăpa şi de buruieni, apoi cultivarea în tunel pentru timpurietate. Deci, tehnologia a evoluat cu fiecare an, în această evoluţie staţiunea având un rol aş putea spune dominant, sigur, nu se putea face această evoluţie fără dorinţa şi ambiţia cultivatorilor de a avea culturi bune şi de a putea să trăiască din aceste culturi. S-a ajuns în acest moment la un vârf al tehnologiei în cultura pepenilor verzi, dar suntem oarecum deficitari în continuare la capitolul valorificare”, arătat directorul științific al stațiunii, dr. ing. Ștefan Nanu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Corteva Agriscience a inaugurat primul său laborator mixt de cercetare în domeniul protecției plantelor și al ameliorării plantelor din Europa, contribuind la stimularea inovației și furnizarea de soluții durabile pentru fermieri.

Cu o investiție de aproape șase milioane de euro, extinderea sediului de cercetare și dezvoltare din Eschbach (Germania), îi permite companiei Corteva Agriscience să facă studii de ultimă generație în domeniul protecției plantelor, contribuind astfel la dezvoltarea de soluții care să protejeze culturile de dăunători și boli.

Noul centru integrează trei direcții de cercetare și dezvoltare, axate pe:

• Ameliorarea plantelor pentru a crea culturi mai tolerante la stres și mai rezistente la schimbările climatice;

• Biologie moleculară, având un laborator de genotipare care asigură testarea purității semințelor;

• Inovare și dezvoltare a produselor pentru protecția plantelor, în acord cu obiectivele de durabilitate.

Aducând într-un singur loc ameliorarea și protecția plantelor, devine posibilă facilitarea și dezvoltarea de noi metode, precum evaluarea digitală a loturilor de testare cu ajutorul dronelor, teledetecția și utilizarea biologiei moleculare, pentru a înțelege cum răspund agenții patogeni ai plantelor la noi moduri de acțiune.

Situat în sud-vestul Germaniei, lângă frontiera dintre Franța și Elveția, noul centru de cercetare și dezvoltare asigură o bază solidă pentru efectuarea testelor de teren la aproape toate culturile relevante din Europa. Noul centru este integrat în rețeaua globală de laboratoare Corteva și vine în completarea altor laboratoare din SUA.

Centrul din Eschbach va stimula, de asemenea, economia locală, nu numai prin tranferul programelor europene de cercetare în acest centru, ci și prin angajarea a peste 30 de cercetători și personal auxiliar, inclusiv experți în gestionarea dăunătorilor, bolilor și a buruienilor.

În plus, centrul de cercetare este eficient din punct de vedere energetic, cu emisii de ape reziduale zero, în conformitate cu angajamentul de sustenabilitate al Corteva Agriscience.

Elliot Heffner, director pentru ameliorarea plantelor la Corteva Agriscience Europa, a declarat: „Investiția în noul centru de cercetare și dezvoltare de la Eschbach reflectă angajamentul nostru de a oferi fermierilor soluții inovatoare care îmbunătățesc productivitatea și contribuie la un sistem alimentar global rezistent și durabil. În conformitate cu obiectivele noastre privind durabilitatea, rămânem neclintiți în fața angajamentului nostru de a dezvolta și implementa soluții agricole inovatoare și durabile, în beneficiul clienților, consumatorilor și comunităților pe care le servim”.

Andreas Huber, director pentru cercetare integrată al Corteva Agriscience Europa, a adăugat: „Acest nou centru ne va permite să continuăm să inovăm și să sprijinim fermierii în tranziția lor către practici mai durabile. Corteva Agriscience se angajează să protejeze mediul înconjurător, în timp ce oferă fermierilor produsele de care au nevoie pentru a-și proteja culturile. Odată cu creșterea cererii pentru produse de protecție a plantelor de origine naturală din partea consumatorilor, Eschbach se va concentra și asupra produselor biologice și a eficacității acestora împotriva dăunătorilor și bolilor prezente în Europa”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

La Stațiunea de Cerectare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin este al patrulea an de monitorizare continuă a doi dăunători periculoși ai porumbului (Helicoverpa armigera și Ostrinia nubilalis) alături de compania FMC Agro Operational România, în cadrul programului ARC Farm Intelligence.

Primele citiri și primele capturi de Helicoverpa armigera (omida fructificațiilor) la capcanele Csalomon, Delta și la cele automate le-am făcut pe 19 mai 2023, la câteva zile de la montarea capcanelor. Fluturii sunt atrași de feromonii sexuali, cât și de momelile alimentare. La Ostrinia nubilalis n-am făcut nici o captură deocamdată.

Helicoverpa armigera, 19 mai 2023

Pe lângă fluturii de Helicoverpa armigera, la capcane au fost capturați și un număr mare de fluturi de Autographa gamma (sunt atrași de momelile alimentare). Toate datele sunt introduse în aplicația AEC Farm intelligence, la care fermierii au acces gratuit.

Autographa gamma

Recomand agricultorilor să stea aproape de SCDA Lovrin și FMC Agro România pentru a fi la curent cu evoluția zborului și pentru a afla când este momentul optim de combatere al primei generații de Helicoverpa armigera. Ținerea sub control a primei generații va avea ca și consecință populații mai reduse numeric la celelalte generații, cunoscut fiind că a doua și a treia generație produc pagube importante în producția de porumb.

Din cauza implicării dăunătorului în epidemiologia fungilor micotoxigeni (Aspergillus flavus și Fusarium verticillioides), nu este afectată doar producția, ci și calitatea acesteia. Ne aducem aminte de anul 2022, când infecția produsă de Aspergillus flavus a fost deosebit de severă, iar producția de porumb a fost contaminată cu aflatoxine peste limitele permise de legislația în vigoare. Pe lângă aflatoxine (B1, B2, G1, G2) în recolta de porumb de anul trecut s-au regăsit și micotoxine produse de Fusarium verticillioides (fumonisine), cât și de Fusarium graminearum (DON).

Monitorizarea zborului este necesară pentru stabilirea cât mai precisă a perioadei optime de aplicare a tratamentelor chimice și biologice în culturile de porumb unde cei doi dăunători sunt prezenți în densități mari.

Helicoverpa armigera. Fluturi capturați la capcana automată CropVue

Miercuri, 17 mai 2023, împreună cu FMC România au fost montate la SCDA Lovrin capcane automate (SMAPPLAB Ungaria, Grecia - tip pâlnie, Canada - tip Delta), capcane cu feromoni (Csalomon, tip pâlnie) și capcane Delta cu feromoni și momeli alimentare (fabricate la Institutul Raluca Rîpan din Cluj) pentru monitorizarea zborului dăunătorilor amintiți mai sus. Pe lângă capcanele de la Lovrin, ca specialist, am sarcina în cadrul acestui program, de a valida aproximativ 200 de capcane amplasate în mai multe zone climatice din România, respectiv Banat, Crișana, Oltenia etc.

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef Laborator Protecția Plantelor SCDA Lovrin, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

La Stațiunea de Cerectare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin este al patrulea an de monitorizare continuă a doi dăunători periculoși ai porumbului (Helicoverpa armigera și Ostrinia nubilalis) alături de compania FMC Agro Operational România, în cadrul programului ARC Farm Intelligence.

Alături de partenerii noștri, după patru ani, putem spune că, programul ARC Farm Intelligence este un succes. De la an la an, sistemul de monitorizare a fost perfectat în așa fel încât rezultatele obținute să se coreleze cu cele din teren. Au fost testate de-a lungul timpului mai multe tipuri de capcane. La unele modele s-a renunțat deoarece rezultatele nu au fost cele scontate. Anul acesta avem modele noi pe care le vom testa alături de partenerii noștri. Rezultatele le vom aduce în atenția fermierilor.

De ce monitorizăm acești dăunători ai porumbului?

Monitorizarea zborului este necesară pentru stabilirea cât mai precisă a perioadei optime de aplicare a tratamentelor chimice și biologice în culturile de porumb unde cei doi dăunători sunt prezenți în densități mari. Menționez că, ambii dăunători sunt extrem de greu de combătut datorită biologiei lor, mobilității, apariției eșalonate, dar mai ales datorită modului de hrănire ascuns.

Capcanele cu feromoni se citesc din trei în trei zile, iar numărul de fluturi capturați este introdus în aplicația ARC Farm Intelligence. Capcanele automate numără capturile și le înregistrează direct în aplicație, nefiind necesară prezența unui operator. La fiecare trei zile ele trebuie totuși curățate pentru ca datele să nu fie eronate de la o citire la alta.

Când se înregistrează maximul curbei de zbor este semn pentru noi că adulții celor doi dăunători se află la maxim de împerechere, depunere ouă și apariția primelor larve. La câteva zile de la maximul curbei de zbor va fi emisă alerta sau alertele către fermierii interesați. De altfel, după cum bine știți deja, fermierii au acces gratuit la ARC Farm Intelligence (FMC România).

Stați aproape de SCDA Lovrin și FMC România pentru a fi la curent cu evoluția celor doi dăunători în acest sezon de monitorizare.

Miercuri, 17 mai 2023, împreună cu FMC România au fost montate la SCDA Lovrin capcane automate (SMAPPLAB Ungaria, Grecia - tip pâlnie, Canada - tip Delta), capcane cu feromoni (Csalomon, tip pâlnie) și capcane Delta cu feromoni și momeli alimentare (fabricate la Institutul Raluca Rîpan din Cluj) pentru monitorizarea zborului dăunătorilor amintiți mai sus. Pe lângă capcanele de la Lovrin, ca specialist, am sarcina în cadrul acestui program, de a valida aproximativ 200 de capcane amplasate în mai multe zone climatice din România, respectiv Banat, Crișana, Oltenia etc.

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef Laborator Protecția Plantelor SCDA Lovrin, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Dacă în luna martie, având în vedere condițiile climatice, previzionam instalarea ruginii galbene în culturile de cereale (și nu am greșit), acum atrag atenția asupra riscului de Fusarium la spic. Spun asta deoarece condițiile meteorologice din această perioadă sunt extrem de favorabile realizării infecțiilor cu Fusarium graminearum la spic, cât și la baza tulpinii.

Marea majoritate a soiurilor de grâu se află acum în fenofaza de burduf, iar unele chiar au început să înspice. Parametrii climatici cu mare importanță în favorizarea fuzariozei la grâu sunt: temperatura, cantitatea de precipitații și umiditatea relativă a aerului (Cook, 1981; Magan și Lacey, 1984; Popescu, 2005).

Fusarium graminearum. Foto din 2019

Schimbările climatice din ultimii ani au influențat puternic dezvoltarea ciupercilor din genul Fusarium favorizând apariția epidemiilor în culturile de grâu. Ne aducem aminte că, cea mai recentă epidemie de Fusarium graminearum la cerealele din Câmpia Banatului a fost în anul 2019, când calitatea boabelor de grâu a fost foarte scăzută, în principal din cauza prezenţei micotoxinelor în rate care au depășit concentrațiile maxime admise, conform standardelor UE (Cotuna et al., 2019). Să sperăm că primăvara 2023 nu va fi la fel.

Multe studii arată că umiditatea continuă determinată de precipitațiile puternice din luna mai și temperaturile înregistrate înainte de etapa de înflorire, după înflorire și în timpul dezvoltării boabelor favorizează epidemiile de FHB la grâu (Nopsa et al., 2012; Wegulo, 2012). Pe măsură ce expunerea la umiditate este mai lungă, intensitatea atacului crește. De Wolf et al. (2003)] au arătat că infecțiile sunt favorizate în special de durata în ore a precipitațiilor cu șapte zile înainte de înflorire și temperaturile aerului cuprinse între 15 și 30⁰C. Chandelier et al. (2011), în cercetările desfășurate pe parcursul a șapte ani, au constatat o corelație puternică între umiditatea relativă medie a aerului mai mare de 80% și cantitatea de DON acumulată în boabe (precipitațiile înregistrate în timpul cercetării determinând condițiile de umiditate ridicată). Astfel, este bine cunoscut faptul că, în condiții de vreme cu temperaturi cuprinse între 15 și 30⁰C și umiditate continuă, simptomele de Fusarium la spic pot apărea în 2 – 4 zile de la inițierea infecției (Wegulo, 2012).

Având în vedere condițiile climatice actuale, cât și cele previzionate, trebuie acordată atenție maximă efectuării tratamentelor fitosanitare. Când spun asta mă refer la alegerea fungicidelor și la momentul aplicării.

În altă ordine de idei, la această dată, rugina galbenă urcă încet și sigur în etajele superioare de frunze, mai ales la soiurile sensibile. În urma observațiilor efectuate am constatat că, la soiurile sensibile, Puccinia striiformis a ajuns la frunza de sub steag. Pe lângă rugină, Septoria tritici își continuă evoluția, la fel și Blumeria graminis.

Mulți fermieri sunt supărați deoarece nu pot ține rugina galbenă sub control chiar dacă au făcut tratamente. De ce se întâmplă asta? Motivele pot fi multe: aplicarea incorectă a tratamentelor fitosanitare, rezistența fungului la fungicide, sensibilitatea soiurilor etc. Dintre patogenii specifici, rugina galbenă necesită o atenție deosebită, fiind extrem de periculoasă și cu o capacitate mare de răspândire a sporilor la distanță. De aceea, în anii favorabili pot fi necesare chiar două tratamente pentru stoparea infecțiilor (deși este greu deoarece ciuperca este destul de rezistentă la fungicide) - Brown și Hovmøller, 2002.

Septoria tritici pe frunzele din etajul superior, la data de 6 mai 2023

Puccinia striiformis, la data de 6 mai 2023

Momentele optime pentru combaterea fuzariozei

Studiile arată că, cea mai ridicată eficiență s-a înregistrat atunci când tratamentul a fost efectuat la BBCH 59 - când grâul nu este înflorit. Dacă ratați tratamentul de la BBCH 59, puteți aplica fungicidul la BBCH 63 - 65 - început înflorit, moment optim pentru bolile spicului.

În situațiile grave, când există risc de infecții secundare, se poate face un tratament la BBCH 69 - sfârșit înflorit (de obicei nu se recomandă deoarece este prea târziu pentru tratament, infecțiile fiind deja realizate).

Din păcate, atunci când clima este foarte favorabilă infecțiilor, patogenul cu greu poate fi ținut sub control. În anul epidemic 2019, fungicidele aplicate nu au stăvilit infecțiile.

Făinare pe teaca și pe frunze, la data 6 mai 2023

Ce fungicide putem aplica?

Dintre fungicidele omologate amintesc: tebuconazol, protioconazol + tebuconazol (eficiență bună), bixafen + spiroxamină + trifloxistrobin, fluxapiroxad + piraclostrobin, mefentrifluconazol+piraclostrobin, mefentrifluconazol, fluxapiroxad+ mefentrifluconazol, protioconazol (eficiență bună), fenpropidin, azoxystrobin, metconazol (eficiență bună), piraclostrobin, bixafen + tebuconazol (după Aplicația Pesticide 2.23.3.1., 2023). Aceste substanțe controlează și patogenii Puccinia striiformis, Blumeria graminis, Septoria tritici.

Spice albite din cauza fusariozei (foto din 2019)

Bibliografie

Puteți accesa acest articol și pe www.scdalovrin.com la secțiunea „Articole de informare”. Pentru detalii cu privire la patogenul Fusarium graminearum puteți accesa articolul scris de mine anul trecut la aceeași secțiune.

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef Laborator Protecția Plantelor SCDA Lovrin, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Dacă anul trecut emiteam alerta pentru rugina galbenă în data de 21 mai, iată că, primăvara 2023 vine cu surprize, Puccinia striiformis făcându-și simțită prezența la grâu în ultima decadă a lunii aprilie.

Avertizam cu ceva vreme înainte că este posibil ca acest agent patogen iubitor de răcoare să infecteze cerealele în acest an. Dacă acum vedem primele pustule de rugină galbenă, înseamnă că patogenul a realizat primele infecții cu cel puțin zece zile în urmă.

Dacă vremea umedă și răcoroasă va continua (și se pare că da, cel puțin începutul lunii mai), Puccinia striiformis ar putea produce pagube serioase (de peste 50%), știut fiind că este un patogen deosebit de periculos. Recomand verificarea culturilor de grâu, orz, triticale pentru depistarea timpurie a focarelor și aplicarea la momentul optim a tratamentelor.

Pustule galbene de Puccinia striiformis pe frunze de grâu la data de 27 aprilie 2022. Foto: CS Ing. Klaudia Kincel

Factorii de risc

Dintre factorii de risc amintesc: climatul răcoros, precipitațile abundente din perioada de vegetație, soiurile sensibile, samulastra, iernile ușoare, microclimatul umed, vânturile care bat din nord - vest și sud - vest (pot aduce uredospori de la distanță mai mare) - Martinez - Espinoza, 2008; Popescu, 2005. Aceste condiții sunt întrunite la această dată, iar patogenul este prezent în culturile de cereale.

Combaterea patogenului

Substanțele utilizate pentru combaterea altor patogeni controlează și rugina galbenă. Totuși, în anii favorabili, culturile de cereale trebuie verificate periodic încă de la începutul perioadei de vegetație. La atingerea PED-ului (prag economic de dăunare), care este de 25% intensitate de atac, ar trebui aplicate tratamente chimice sau biologice. Ponderea tratamentelor chimice este mare în prezent, iar cele biologice aproape că lipsesc.

Pustule de rugină galbenă pe teaca frunzei. Patogenul poata ataca toate organele plantei (frunze, tulpini, teci, glume, spice). Foto: CS. Ing. Klaudia Kincel, aprilie 2022

Dintre fungicidele recomandate și omologate în România amintesc: fluxapyroxad, azoxystrobin, benzovindiflupir, difenoconazol, metconazol, piraclostrobin, protioconazol, tebuconazol și combinații de bixafen cu spiroxamină și trifloxystrobin, protioconazol cu trifloxystrobin, benzonvindiflupir cu protioconazol, proquinazid cu protioconazol, protioconazol cu spiroxamină și trifloxystrobin, fluxapiroxad cu mefentrifluconazol, mefentrifluconazol cu piraclostrobin, fluxapiroxad cu piraclostrobin etc (după aplicația Pesticide 2.23.3.1. 2023).

Foto: CS. Ing. Klaudia Kincel, aprilie 2022

Puteți accesa această alertă și pe www.scdalovrin.com la secțiunea „Articole de informare”. Pentru detalii cu privire la patogenul Puccinia striiformis puteți accesa articolul scris de mine anul trecut la aceeași secțiune.

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef Laborator Protecția Plantelor SCDA Lovrin, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Primăvara 2023, umedă și răcoroasă, este deosebit de favorabilă dezvoltării unor patogeni în culturile de cereale păioase.

La orz, Pyrenophora teres este prezentă cu cele trei tipuri de simptome (pete reticulate, adică în formă de rețea, pete brune produse de forma maculicola a patogenului și pete sub formă de dungi sau striuri).

Pe lângă Pyrenophora teres, în unele culturi de orz din Timiș este prezent mucegaiul de zăpadă care a făcut ravagii, fiind necesară întoarcerea culturilor. Mai multe sole cultivate cu orz din județul Timiș pe care le-am verificat sunt compromise în acest moment din cauza acestei boli. Patogenii implicați în mucegaiul de zăpadă din aceste culturi sunt Typhula sp. (încă nu am identificat specia) care produce mucegaiul pestriț de zăpadă sau mucegaiul gri și Microdochium nivale care produce mucegaiul roz de zăpadă. Ambii fungi sunt prezenți în solele investigate. În unele predomină Microdochium nivale, iar în altele Typhula sp. Plantele din vetre sunt uscate în întregime. Deși cei doi fungi sunt condiționați de prezența zăpezii (mai mult Typhula decât Microdochium) ei pot infecta și în primăverile reci și ploioase.

Orz cu vetre de mucegai de zăpadă produs de fungii Microdochium nivale și Typhula sp. Se observă că atacul este generalizat. Foto: CS Ing. Klaudia Kincel

Microdochium nivale și Microdochium majus sunt doi fungi care sunt frecvent raportați alături de Fusarium graminearum ca patogeni ai cerealelor care infectează plantele de cereale în diferite faze de vegetație. Cele mai grave forme de atac sunt cele de la răsărire, sfârșitul înfrățitului, la desprimăvărare și la înspicare în timpul înfloritului. Fermierii care au sole infectate cu Microdochium nivale trebuie să știe că acest fung supraviețuiește saprofit pe resturile culturii infectate.

Plantele din vatră sunt moarte. Din cauza mucegaiului, frunzele s-au lipit una de cealaltă. Plantele din jurul vetrei mai vegetează

Ce e de făcut pentru a reduce sursa de inocul din sol? Ei bine, arătura ajută în astfel de situații. Aplicarea azotului în cantități excesive (se practică) nu face decât să crească riscul de îmbolnăvire al cerealelor. În consecință, se recomandă aplicarea echilibrată a azotului. Rotația este foarte importantă. Nu mai reveniți pe sola infectată tot cu o cereală. Ar fi bine să cultivați o leguminoasă pentru a reduce sursa de inocul. La semănat folosiți sămânță sănătoasă, deoarece Fusarium nivale supraviețuiește și în sămânță nu doar în sol și pe resturile vegetale infectate. La solele de orz bolnave suspectez că sămânța a fost infectată (fermierul a produs sămânța). Toate solele unde a fost semănat soiul respectiv sunt infectate, iar vetrele cu plante moarte au cuprins întreaga suprafață. Recomand prudență atunci când achiziționați sămânța. Sămânța trebuie să provină din loturi certificate.

Pe frunzele uscate se observă scleroții fungului Typhula sp. Vor rămâne la sol ca sursă de inocul viitoare

Din păcate, odată instalată, boala nu mai poate fi combătută cu tratamente chimice. Foarte important este tratamentul seminței care poate asigura o bună protecție.

La grâu, Septoria tritici urcă în etajele superioare de frunze. Dacă vremea umedă se menține, cu siguranță septorioza frunzelor va crea probleme, mai ales la soiurile sensibile. Septoria tritici este un patogen condiționat de prezența apei. Cu privire la temperatură, fungul se poate dezvolta într-un interval larg, de la 5 la 35⁰C.

Alături de Septoria tritici, fungul Blumeria graminis a infectat cerealele și urcă și el către frunzele din etajele superioare ale plantelor. În Banat, de obicei, făinarea nu pune probleme, deoarece atunci când temperaturile cresc fungul se oprește din evoluție. Probleme deosebite poate pune făinarea în primăverile umede și răcoroase. Cel mai grav ar fi ca infecția să ajungă la spic, atunci putem vorbi și despre pagube. Să sperăm că nu va fi așa. Făinarea este prezentă la acest moment în toate culturile de cereale păioase (grâu, orz, ovăz, triticale).

Grâu cu infecție virala (BYDV). Se observă vârful frunzelor îngălbenit, înroșit, simptome tipice de piticire

Pe lângă patogenii amintiți, în unele culturi de grâu și de orz sunt vetre cu plante stagnate în creștere. Frunzele acestor plante prezintă simptome de îngălbenire, dar și de înroșire. Uneori vârful frunzelor poate avea culoare violacee. Aceste decolorări pornesc de la vârful frunzelor și înaintează către baza lor. Suspectez prezența virusului îngălbenirii și piticirii grâului și orzului (BYDV - Barley yellow dwarf virus). Din păcate nu am un kit pentru identificarea virusurilor, așa că nu pot fi sigură că este vorba de acest virus sau de altul, deoarece cerealele pot fi infectate și de alte virusuri, iar simptomele de multe ori sunt similare. Sola de grâu verificată de mine a fost semănată în luna septembrie. Lângă ea, o altă solă a fost semănată mai târziu (sfârșitul lui octombrie) și nu prezintă simptome de viroză. Sola semănată mai devreme a fost predispusă la atacul afidelor, care sunt vectori pentru virusuri, în special afidele Rhopalosiphum padii.

Pyrenophora teres, pată în formă de rețea

Rhopalosiphum padii este prezent în multe culturi de cereale alături de alte specii de afide. Dintre speciile de afide, R. padii este considerat cel mai periculos vector pentru virusuri. Culturile semănate mai devreme sunt predispuse la infecții virale mai ales în toamnele blânde când afidele pot fi prezente din abundență. Culturile semănate mai târziu scapă de infecții deoarece afidele nu mai sunt prezente.

Rhopalosiphum padi, femelă plină de afide

La ce patogeni ne putem aștepta în următoarea perioadă în culturile de cereale

Dacă vremea umedă și răcoroasă continuă, ne putem aștepta la infecții produse de următorii patogeni: Fusarium sp. care poate infecta baza tulpinii și coroana radiculară ducând în final la putrezirea țesuturilor, Gaumannomyces graminis (îngenuncherea cerealelor păioase), Rhizoctonia cerealis (rizoctonioză), Pseudocercosporella herpotrichoides (pătarea în ochi a bazei tulpinii), Puccinia striiformis (rugina galbenă), Rhynchosporium secalis (rincosporioza orzului). Patogenii enumerați sunt favorizați de condițiile climatice actuale. Recomand verificarea culturilor pentru depistarea la timp a acestor patogeni și intervenția imediată cu tratamente pentru stoparea infecțiilor.

Pătarea reticulată a frunzelor, forma maculicola

Există risc de fuzarioză la spice în această primăvară?

Mi-e teamă că da. În zonele unde vremea umedă va persista este posibil ca Fusarium graminearum să infecteze spicele în perioada de înflorit. De aceea, pentru tratamentul de dinainte de înflorit alegeți cu atenție fungicidele. Este bine să vă orientați către acele fungicide care asigură un bun control al acestui patogen (pentru detalii consultați articolul despre Fusarium graminearum de pe site-ul www.scdalovrin.com, la secțiunea „Articole de informare”). La momentul potrivit, la apariția spicelor, voi reveni cu recomandări de combatere.

Făinare. Se obsercă că se formează periteciile, semn că un ciclu al bolii s-a finalizat

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef Laborator Protecția Plantelor SCDA Lovrin, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Pe 27 aprilie 2023, Academia de Științe Agricole și Silvice (ASAS) organizează la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor (SCDCB) Dancu – Iași dezbaterea cu tema „Vaca de lapte – o prioritate pentru zootehnie”.

Agenda cuprinde subiecte actuale și de interes pentru crescătorii de animale, precum și noutăți în domeniul tehnologiei de creștere, ameliorare și reproducție la taurine.

„Se va organiza în tabara de vară o expoziție cu 150 de animale. SCDCB Dancu deține un material genetic valoros, în mod deosebit vițele, juninci și vaci primipare. Este o stațiune zootehnică bine organizată din punct de vedere al cercetării și producției, cu rezultate foarte bune. Dispune și de cercetători tineri foarte valoroși, harnici și foarte preocupați de activitatea pe care o desfășoară”, a precizat dr. ing. Gheorghe Vaida, inspector de specialitate și consilier al președintelui ASAS.

Agenda evenimentului

Foto: Gheorghe Vaida

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html