exploatatie - REVISTA FERMIERULUI

La Conferința Națională dedicată programului „Tineri Lideri pentru Agricultură”, desfășurată pe 10 mai 2022, la București, Agricover, partener principal al programului, a anunțat lansarea unui nou proiect centrat pe identificarea direcțiilor de inovare în agricultura viitorului – Agrinnovator. Au participat tineri absolvenți și în jur de 300 de fermieri membri ai Clubului Fermierilor Români.

Agrinnovator este un grup de lucru ce are menirea de a promova crearea cunoștințelor referitoare la tehnologiile agriculturii de mâine, aprofundând două direcții principale de lucru: transformarea digitală a agriculturii și agricultura eco-bio-regenerativă. Prin această nouă inițiativă, Agricover își lărgește gama inițiativelor de susținere a creșterii performanței pentru o agricultură sustenabilă.

Proiectul îi are în centru pe tinerii fermieri pregătiți să ducă agricultura românească la următorul nivel de dezvoltare și performanță prin expunerea de soluții și tehnologii agricole internaționale. „În continuarea programului de formare Tineri Lideri pentru Agricultură, organizat de Clubul Fermierilor Români și susținut de Agricover, ne-am propus să investim în entuziasmul, energia și cunoștințele practice ale acestor tineri valoroși pentru a lucra pe diferite teme care vin să pregătească viitorul agriculturii românești sustenabile și performante”, a declarat Liviu Dobre, director general Agricover Holding.

Populația lumii este în creștere, nevoia de hrană de asemenea, iar agricultura trebuie să fie pregătită să susțină toate aceste transformări. Mai mult, statisticile FAO arată că la fiecare 5 secunde se pierde un teren agricol de dimensiunea unui teren de fotbal.

Toate aceste premise fac ca misiunea Agricover și rolul asumat de lider ce transformă agricultura și viața fermierilor pe termen lung să fie cu atât mai relevante și importante prin promovarea de soluții prin care fermierii pot deveni mai competitivi, mai rezilienți și își pot îmbunătăți sustenabilitatea practicilor agricole.

Agrinnovator este locul în care tinerii fermieri gândesc, dezbat idei și testează pe diferite teme cu scopul de a crea progres și valoare adăugată. Agricover asigură cadrul de lucru și susținerea necesară în diseminarea rezultatelor în rândul fermierilor români. 

Publicat în Comunicate

Marți, 26 aprilie 2022, a început sesiunea de depunere a cererilor de solicitare a ajutorului de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectoarele bovine, suine și avicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID 19. Perioada de depunere a cererilor de solicitare a subvenției este de 20 de zile.

Deschiderea sesiunii de depunere a cererilor coincide cu momentul aprobării de către Comisia Europeană a schemei de ajutor de stat în valoare de 91 de milioane de euro (453,8 milioane de lei) de care vor beneficia peste 95.000 de fermieri, anunță Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Pe 21 aprilie 2022 Guvernul a aprobat Ordonanța de Urgență nr. 51/2022 prin care este instituită o schemă de ajutor de stat pentru a compensa o parte din pierderile pe care fermierii le-au înregistrat în ultimii doi ani din cauza perturbării lanţurilor de aprovizionare ca urmare a restricțiilor sanitare.

Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat este de 453.899.000 lei şi este repartizată după cum urmează:

a) 170.250.000 lei pentru sectorul bovine;

b) 167.649.000 lei pentru sectorul suine;

c) 116.000.000 lei pentru sectorul avicol.

Plata ajutorului de stat va fi efectuată până la data de 30 iunie 2022 de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Ajutorul de stat se acordă pentru următoarele categorii de beneficiari:

a) în sectorul bovine, crescătorilor persoane fizice, persoane juridice, întreprinderi individuale sau familiale, persoane fizice autorizate, care, în anul 2022, desfășoară activitate de creștere a bovinelor;

b) în sectorul suine, crescătorilor întreprinderi individuale şi familiale, persoane fizice autorizate, după caz, precum şi persoane juridice care, în anul 2021, au desfăşurat activitate de îngrăşare şi/sau reproducţie a suinelor în exploatații autorizate sanitar-veterinar;

c) în sectorul avicol, crescătorilor de păsări întreprinderi individuale şi familiale, persoane fizice autorizate, după caz, precum şi persoane juridice care, în anul 2021, au desfăşurat activitate de reproducţie tineret și adulte și/sau de incubație şi/sau de creştere a păsărilor pentru carne sau de creștere a tineretului de înlocuire și a găinilor adulte pentru ouă consum în exploatații autorizate sanitar-veterinar.

Beneficiarii estimativi ai acestei scheme de ajutor de stat vor fi circa 95.000 de crescători de bovine și aproximativ 600 de fermieri din sectoarele suine și avicol.

 

BOVINE

 

În sectorul bovine, ajutorul de stat se acordă beneficiarilor, în scopul compensării pierderilor cauzate de pandemie în semestrul I al anului 2022, pentru minimum 3 capete bovine cu vârsta de minimum 16 luni la data de 31 ianuarie 2022, la care se pot adăuga și bovine cu vârsta de minimum 7 luni la data de 31 ianuarie 2022, în exploatație cu cod ANSVSA, înregistrate în RNE. Cuantumul pe cap de animal se calculează prin raportarea plafonului prevăzut la efectivul total de bovine eligibile.

 

SUINE

 

În sectorul suine, ajutorul de stat se acordă beneficiarilor, astfel:

a) pentru capacitatea de producţie în condiții minime de bunăstare deţinută în anul 2021, echivalent UVM, în funcţie de categoriile de suine, respectiv suine la îngrăşat şi/sau scroafe și scrofițe montate, denumite în continuare animale de reproducţie femele, cu scopul de a menține exploatația în bune condiții tehnologice;

b) pentru efectivele de suine, echivalent UVM, respectiv efectivul mediu anual aferent anului 2021/efectivul mediu anual eligibil în Măsura 14 - Bunăstarea animalelor în anul 2021 pentru categoria de animale de reproducție femele și/sau efectivul livrat în anul 2021/efectivul eligibil în Măsura 14 - Bunăstarea animalelor în anul 2021 pentru categoria de suine la îngrășat.

Cuantumul ajutorului de stat în sectorul suin este de 10 euro/UVM, echivalent în lei pentru capacitatea de producţie în condiții minime de bunăstare. Pentru efectivele de suine, echivalent UVM, acesta se calculează astfel:

  • din plafonul prevăzut se scade valoarea totală aferentă capacității de producţie în condiții minime de bunăstare, echivalent UVM;

  • suma rezultată din calculul de la pct.(i) se împarte la efectivul total de suine eligibile, echivalent UVM.

 

AVICULTURĂ

 

În sectorul avicol, cuantumul pe UVM se calculează prin raportarea plafonului alocat la efectivul total de păsări eligibile, echivalent UVM, și la capacitatea totală de producţie a stațiilor de incubație, echivalent UVM. Ajutorul de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectorul avicol se acordă astfel:

a) pentru efectivele de păsări, echivalent UVM, respectiv efectivul mediu anual de găini rase grele/găini ouătoare aferent anului 2021/efectivul mediu anual de găini rase grele/găini ouătoare eligibil în Măsura 14 - Bunăstarea animalelor în anul 2021 și/sau efectivul de pui de carne cu vârsta peste 35 zile și/sau pui de curcă cu vârsta  peste 71 zile,  livrați în 2021/efectivul eligibil în  Măsura 14 - Bunăstarea animalelor în anul 2021 și/sau efectivul mediu anual de tineret de reproducție aferent anului 2021 și/sau efectivul mediu anual de tineret de înlocuire pentru găini ouătoare aferent anului 2021.

b) pentru capacitatea de producţie deţinută în anul 2021, echivalent UVM, aferentă unei serii de pui eclozionați.

Valoarea totală a ajutorului acordat unui beneficiar nu poate depăşi echivalentul în lei a 290.000 euro.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici:https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Producția de biomasă în România reprezintă o direcție de dezvoltare a unui sector din agricultură cu potențial profitabil mare, cu beneficii economice și de mediu semnificative. Aceasta este concluzia celui mai recent studiu realizat de Clubul Fermierilor Români în parteneriat cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara și Academia de Științe Economice din București. Studiul integral a fost pus la dispoziția autorităților.

Studiul relevă că biomasa este singura resursă regenerabilă de energie care poate să înlocuiască resursele neregenerabile utilizate la ora actuală în România pentru a produce energie electrică, fiind o alternativă pentru asigurarea stabilității sistemului energetic național. Totodată, biomasa este o șansă de redresare economică pentru dezvoltarea rurală, prin crearea de mii de locuri de muncă.

„Unul dintre obiectivele asumate prin mandatul meu în cadrul mecanismului de Președinție rotativă al Clubului Fermierilor Români este promovarea proiectelor sustenabile de dezvoltare a agriculturii românești, care să contribuie la transformarea acesteia într-un model de referință pentru agricultura europeană. Odată cu lansarea acestui studiu, dorim să aducem în discuție oportunitatea lansării unui Program Național de Eficiență Energetică prin extinderea suprafețelor cultivate cu biomasă care să beneficieze de finanțare europeană în cadrul Planului Național Strategic 2023-2027 sau de alte linii de finanțare din domeniul agricol”, a declarat Laszlo Becsek, președinte al Clubului Fermierilor Români.

În prezent, biomasa contribuie cu aproximativ 14% la consumul mondial de energie primară, motiv pentru care în Strategia Energetică a României pentru perioada 2016 – 2030 a fost luată în calcul promovarea surselor regenerabile de energie, inclusiv utilizarea biomasei pentru producerea energiei electrice.

„Clubul Fermierilor Români susține, încurajează și promovează fermierii care sunt interesați să investească în dezvoltarea culturilor energetice de tip biomasă. Opțiunea unui fermier sau a unui investitor rural de a produce biomasă poate face ca exploatația agricolă sau industria locală să fie mai competitivă, crescând profitabilitatea acesteia. Producția de biomasă aduce beneficii pentru fermierii români și are un impact pozitiv în afacerile din agricultură”, a precizat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Tânărul inginer agronom Alexander Degianski este deținătorul unei culturi energetice de tip biomasă în județul Timiș. „În această perioadă, accesibilitatea prețului este considerată una dintre principalele provocări ale sistemului energetic. Producția de biomasă este o alternativă viabilă pentru resursele neregenerabile de energie și, după estimările specialiștilor, cererea pentru biomasă va crește în anii următori. În Europa există deja țări în care biomasa este folosită ca sursă de energie la scară largă, iar România trebuie să se grăbească să valorifice această oportunitate”, a arătat Alexander Degianski.

degi

 

Producția de biomasă în România în contextul strategiei de diversificare a mixului energetic

 

În anul 2021, structura surselor primare de energie utilizate în țara noastră pentru a produce energie electrică a fost constituită din surse convenționale (54,72%) și din surse regenerabile (45,28%).

Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România dorește elaborarea unor măsuri de diversificare a mixului energetic, diversificare realizată prin creșterea ponderii la producția energetică a surselor regenerabile de energie (eoliană, solară, hidroelectrică, geotermală, energia oceanelor, biomasa și biocombustibilii).

În funcție de sursa de producere a materiei organice, dar și de scopul pentru care este folosită, biomasa poate fi obținută din reziduuri primare de la culturile agricole sau din produse forestiere, din reziduuri secundare care devin disponibile după ce a fost folosit un produs din biomasă sau din deșeurile forestiere care nu mai pot fi folosite în procesul industrial sau în scop comercial.

Totodată, biomasa poate fi obținută din culturi utilizate special pentru acest scop și catalogate în prezent drept culturi energetice (culturi de specii ierboase sau forestiere). Astfel de culturi energetice vizează specii forestiere cu o viteză mare de creștere (ex. plop, salcie, eucalipt), specii care produc multă biomasă agricolă (ex. trestia de zahăr, rapița, sfecla de zahăr, soia etc.), dar și culturi perene.

Din punct de vedere al resursei naturale edafice, România are la dispoziție suprafețe importante de terenuri cu potențial pentru culturile energetice. Cu o suprafață subvenționată necultivată declarată (inclusiv spații protejate) de 38.688,26 hectare la nivelul anului 2021, conform APIA, România ar putea crește gradul securității energetice prin dedicarea acestor suprafețe pentru culturile specifice biomasei.

Conform studiului, în contextul în care aceste suprafețe s-ar cultiva cu plopi, doar în primul an de recoltă, aceste activități ar angrena mai mult de 1.500 de oameni din mediul rural în vederea realizării unei producții estimate de 483.603 tone.

Județele cele mai bogate ca potențial de resurse forestiere pentru a produce biomasă sunt Suceava, Harghita, Neamț și Bacău.

Imagine1

 

„Rolul biomasei în conservarea mediului, dezvoltare rurală și reziliența fermelor”
Studiul a fost elaborat de o echipă de specialiști din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara și din cadrul Academiei de Științe Economice din București, în cadrul unui proiect al Clubului Fermierilor Români derulat în perioada 16 august – 13 decembrie 2021.
Obiectivul acestui studiu a fost să ofere autorităților din România responsabile pentru sectoarele de agricultură și mediu un material documentat din punct de vedere tehnic și economic, realizat de către profesori universitari și experți în domeniu, care să poată reprezenta un argument important privind identificarea unor linii de finanțare pentru următoarea perioadă a acestui produs agricol, având în vedere volatilitatea prețurilor actuale în domeniul gazelor naturale și energiei electrice.

Foto: Alexander Degianski

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat Raportul de selecție lunar aferent primei etape (25 octombrie – 24 noiembrie 2021) a sesiunii submăsurii 4.1 - Investiții în exploatații agricole, componenta destinată tinerilor fermieri pentru achiziții de utilaje, din cadrul Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020.

În urma procesului de evaluare și de selecție a cererilor de finanțare, 14 tineri fermieri vor primi în total 4,15 milioane de euro pentru finanțarea investițiilor pe care le vor realiza în propriile exploatații agricole.

La AFIR, în prima etapă lunară au fost depuse on-line 22 de cereri de finanțare, în valoare de 6,32 de milioane de euro. În această etapă, pragul de calitate a fost de minimum 90 de puncte.

Valoarea sprijinului financiar nerambursabil acordat prin AFIR pentru achiziția de utilaje de către tinerii fermieri în cadrul submăsurii 4.1 este de maximum 350.000 de euro, în procent de 50% din valoarea totală eligibilă a proiectului.

Următoarea etapă procedurală o reprezintă încheierea contractelor de finanțare a investițiilor selectate prin raportul lunar, în termen de maximum 4 sau 7 luni (pentru situațiile determinate de necesitatea emiterii Acordului de mediu) de la data transmiterii notificării AFIR privind încheierea contractului de finanțare. În această perioadă, beneficiarii trebuie să prezinte la structurile teritoriale ale AFIR documentația necesară contractării.

„Componenta destinată achizițiilor de utilaje prin submăsura 4.1 a constituit o oportunitate pentru tehnologizarea exploatațiilor agricole aflate la început de drum. Etapa întâi a asigurat finanțarea proiectelor tinerilor fermieri care au atins un punctaj de selecție foarte ridicat, dar următoarea etapă lunară a avut un prag de calitate care a permis unui număr mult mai mare de tineri să fie selectați pentru finanțare. Rezultatele pentru ceilalți solicitanți trebuie să fie comunicate în scurt timp, știind că AFIR lucrează în ritm susținut pentru evaluarea tuturor proiectelor”, a precizat Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Raportul de selecție lunar este un document public și poate fi consultat pe pagina oficială a Agenției, la secțiunea Rapoarte și Liste, accesând www.afir.info - Rapoarte de selecţie.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

În ultimii ani, sectorul agricol românesc a fost și continuă să fie sub un real asediu. Alinierea la noile condiții ale Politicii Agricole Comune și strategiile europene de implementare a Green Deal-ului au pus o presiune enormă pe fermierul român, dar și pe cel european. În calitate de reprezentant al României la Copa – Cogeca, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) este în permanent contact cu realitățile agriculturii europene, dar și cu impactul pe care îl au pachetele legislative emise de Comisia Europeană din dorința de a trece la o agricultură verde până în 2030.

„Lupta pe care o ducem cu organismele europene continuă, mai ales când în joc este siguranța alimentară europeană și națională. Criza provocată de COVID-19 ne-a pus în situația de a ne reorganiza și de a găsi soluții pentru a adapta practicile agricole. O nouă criză se întrevede prin prisma conflictului ruso-ucrainean. Invazia Ucrainei riscă să perturbe piețele globale pentru produsele agricole și mărfurile necesare producției agricole, cum ar fi energia, îngrășămintele și cerealele-oleaginoasele. Rusia este cel mai mare furnizor de combustibil al UE (18% din importurile UE provin din Rusia); exporturile rusești de îngrășăminte către UE reprezintă 3 miliarde euro sau aproximativ 30% din importurile de îngrășăminte la nivelul Uniunii, iar în cazul României ajung și până la 40%. Aceste lucruri nu pot rămâne fără ecou la nivelul agricultorului român”, transmite AAC.

În fața acestor noi provocări Alianța pentru Agricultură și Cooperare nu poate rămane fără o reacție fermă. Cele patru organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, având în vedere contextul actual dificil, solicită o serie de acțiuni și măsuri pentru evitarea colapsului sectorului agroalimentar autohton. Prin urmare, AAC cere derogare de la prevederile Strategiei Farm to Fork cu privire la suprafețele necultivate pentru conservarea biodiversității, acum fiind esențială orice suprafață agricolă. Totodată, Alianța solicită derogare de la limitările privind reducerea la 50% a fertilizanților și pesticidelor.

„Alianța pentru Agricultură și Cooperare recunoaște în continuare nevoia de o dezvoltare durabilă, adaptarea politicii agricole pentru prezent și viitor. PAC nu include însă numai protecția mediului și a climei, ci în primul rând un sector agricol eficient din punct de vedere economic și al securității agroalimentare. Obiectivele PAC sunt foarte importante pentru fermierii și cooperativele agricole din România și se vor aproba doar prin implicarea directă și concertată a Copa-Cogeca și a autorităților din statele membre. Acum este nevoie de unitate și reprezentarea activă a sectorului agroalimentar românesc în toate forumurile existente la nivel european, de către toate organizațiile fondate și conduse de producători agroalimentari. În actualul context de criză este mult mai importantă construcția, unitatea, prezența activă la nivelul tuturor forurilor, decât acțiuni divergente care tind să dezbine și să afecteze profund interesele fermierilor și cooperativelor. Reprezentativitatea AAC este o certitudine și nu poate fi contestată. Aceasta se poate dovedi oricând cu actele constitutive, membrii fondatori, participarea acestora în organele de conducere și luarea deciziilor, aspecte validate de instanță și considerăm normal, ca orice entitate/persoană, înainte să conteste să se asigure că din actele constitutive ale așa-ziselor „organizații de fermieri” pe care le reprezintă reiese că sunt formate din producători, că aceștia au drept de decizie și se reprezintă într-un mod transparent prin organele de conducere. Alianța pentru Agricultură și Cooperare își manifestă în continuare deschiderea pentru colaborare în cadrul grupurilor de dialog civil naționale cu toate organizațiile producătorilor, pentru o prezență proactivă a sectorului agroalimentar la nivelul autorităților naționale și europene”, precizează AAC într-un comunicat de presă transmis redacției.

Cele patru organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare (APPR, Federația PRO AGRO, LAPAR și UNCSV), însumează aproximativ 3.500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 milioane ha, la care se adaugă 1,5 milioane ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează o cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Comunicate

O vizită în câmpul marilor fermieri este o experiență interesantă, atât pentru reporteri, dar mai ales pentru cei către care aceștia, adică noi, transmit cele mai interesante fragmente din experiența pe care gazda și-o mărturisește. L-am vizitat pe Gheorghe Nițu, acel fermier, doctor agronom, pentru care agricultura nu este loterie. Riscurile sunt calculate și prevăzute. Tot pe post de gazdă a fost, alături de domnul Nițu, și Gheorghe Dumitrescu, șeful fermei de la exploatația Mihăilești și Valea Plopilor, unde am poposit.

DSC05445

Momentul vizitei a fost spre sfârșitul toamnei anului trecut, atunci am mers și am văzut două culturi, pe cea de grâu și pe cea de rapiță. Gheorghe Nițu ne-a explicat condițiile climatice de până la momentul întâlnirii noastre: „Am avut o toamnă lipsită de precipitații începând cu luna iulie și am întârziat, de altfel în ultimii ani, pe baza schimbărilor condițiilor climatice, am împins perioadele de însămânțare cu mai mult în afara epocii optime de acolo, după carte, stricto-sensu, cum am învățat noi la facultate. De pildă, rapița, care trebuia să o punem la sfârșitul lunii august, ne-am dus cu ea aproape de începutul lunii octombrie. În dorința și speranța că vin precipitații. La grâu, la fel, ne-am întins. Ne-am dus cu el după 20 octombrie. Totuși, după aceea, au venit două ploi «agronomice», cum îmi place mie să le spun, ploi sănătoase, cu mai multe cifre, respectiv peste 40, 50 de litri, și ne-au ajutat, pe fondul lucrărilor solului pe care le-am făcut la timp, dar degeaba, dacă nu avea mobilitate, era o problemă cu răsărirea”. Zice că împingând timpul de semănat mai târziu a scăpat și de afide.

DSC05436

 

Grâul, printre cifre

 

Locul unde am stat de vorbă era același în care am mai vorbit și în primăvara anului trecut, doar că era o cultură de rapiță, samulastra pe care o vedeam stând și ea mărturie. Sola despre care vorbim are 45 de hectare și anul acesta a fost semănată cu grâu din soiul Ingenio. Iată cum ne descrie modul de lucru domnul Gheorghe Dumitrescu: „Imediat după recoltarea rapiței, am făcut o lucrare de dezmiriștire a solului,  am scarificat și am așteptat să vină o sfântă de ploaie. Ploaia ne-a ocolit și nu a venit, și nu a venit, și atunci am fost nevoiți să mai forțăm cu o lucrare, de fapt, am fertilizat după prima lucrare de discuire, de după scarificat, am dat 200 de kilograme de complexe 18-48-0, am mai făcut o lucrare și încă o lucrare, deci anul acesta, practic din cauza secetei, care s-a extins, am fost nevoiți să mai facem o lucrare de pregătire a solului. Solul s-a mărunțit în condiții destul de bune, aș spune, nu sută la sută mulțumitor, dar în jur de 90%. Am semănat chiar pe 1 octombrie și am avut noroc că pe 10, 11 octombrie a venit o sfântă de ploaie, bună, în jur de 40 de litri. După cum se vede, grâul arată foarte bine, de mâine o să facem o lucrare de erbicidare, pentru că am stat să răsară cât mai multă buruiană să nu prindem doar samulastra, pentru ca eficacitatea lucrării pe care o facem să crească”.

Dr. ing. Gheorghe Nițu a precizat și ce fel de erbicide folosește: „Lucrăm cu tritosulfuron – adică Biathlon, denumire comercială – cu 714 gr/kg și florasulam 54 de gr/kg, am folosit de vreo doi-trei ani acest erbicid și e minunat, merge și la temperaturi mai joase și curăță bine plantele, lăsându-le libere de buruieni”.

Domnul Dumitrescu a mai precizat că semănatul s-a întins până spre 27 octombrie 2021, având și o perioadă de trei zile de pauză din cauza ploii de care a amintit. Zice că în afară de fertilizarea făcută odată cu semănatul va urma și o fertilizare după erbicidarea amintită, preconizând 50 kg de substanță activă de azot la hectar, pentru ca la intrarea în iarnă să aibă 80, 90 kg de substanță activă azot, pentru a acoperi trei sferturi din cantitatea necesară. De altfel, despre nutriție Gheorghe Nițu spune că „vom urma graficul nostru din ultimii ani, pe fenofaze, păstrând acele proporții în funcție de cartarea agrochimică și având în vedere producțiile programate și randamentele pe care ni le-am propus la hectar, ținând în mână cheltuielile, costurile de producție”.

Spune domnul Dumitrescu că pentru a avea o bună rezistență peste iarnă, „grâul trebuie să fie înfrățit, să aibă patru-cinci frați, să acopere practic terenul; să aibă până la șapte, zece centimetri”. Oricum el nu prea se mai teme de iarnă, pentru că nu prea mai sunt ierni grele, „adică cu geruri năprasnice, iar ca să-l afecteze greu ar trebui un ger de -18, -20°, care să țină o săptămână, că dacă vine într-o noapte, chiar nu este nicio problemă, chiar dacă nu este acoperit de zăpadă. Și să știți că nici rapița, am avut într-o iarnă -18°, într-o singură noapte, nu a avut probleme. Hibrizii de rapiță făcuți în ultimul timp sunt mult mai rezistenți la ger”.

DSC05462

 

Prețuri și nesiguranță în aprovizionare

Spunea la un moment dat domnul Nițu că încearcă să țină în frâu costurile pentru că au cam scăpat de sub control. S-au bucurat fermierii că au avut prețuri bune la producția de anul trecut, dar se pare că pentru prea puțină vreme, pentru că problema actuală este cea a prețurilor la inputuri. „Îngrășămintele au crescut cu 400%. A fost ceva neprevăzut și nu știm unde se vor opri. Nu știm dacă vom mai găsi îngrășăminte. Eu, datorită experienței, mi-am pus bugetul la bătaie și am făcut rost pentru întregul an agricol, dar tot cu 300%, cu 350%, m-am apropiat de 400%”. Este de părere că statul ar trebui să repună în funcțiune combinatele chimice pe care le-a avut, pentru că se teme că altfel nu o să mai avem nici producțiile actuale și că ne vom întoarce la epoca când socoteam „sacii în căruță, nu tonele în camioane”.

 

Piața nu stimulează calitatea

 

Gheorghe Nițu este printre cei care folosește încă soiuri românești, cei mai mulți renunțând la acestea. Zice că la început folosea soiuri românești trei sferturi din cultură, dar că acum a redus la jumătate ca urmare a presiunii pe care piața a pus-o: „Calitatea soiurilor românești, nu o au cele străine. Acelea de afară se îndreaptă mai ales către furaj, nu au calitățile de panificație ale celor românești, dar prețul de valorificare a lor nu acoperă diferența de producție în favoarea celor de afară”, afirmă Gheorghe Nițu. Nici soiurile din import nu le-a ales la întâmplare, „cele mai apropiate de spațiul geografic al nostru, după experiențe minuțioase, făcute pe suprafețe mai mici, apoi mai mari, an de an, și-au făcut loc la noi Ingenio – care a dat producții constante începând de la șapte tone jumate la nouă tone – Avenue, Apilco, Alcantara și altele, soiuri care s-au adaptat condițiilor noastre. Nu luăm un soi pentru că ne-a spus cineva de el, îl testăm întâi în condițiile noastre”.

Legat de soiurile românești pe care le apreciază încă foarte mult, Gheorghe Dumitrescu a ținut să aducă totuși o critică: „Rezistența la boli e cam scăzută. Nu s-a lucrat în ultimii ani pe creșterea rezistenței la boli. Primăvara, dacă e mai ploioasă, pe lângă banii pe care trebuie să-i dai pe tratament, nici nu poți să-l dai la momentul oportun; dacă ai pierdut o săptămână, zece zile și nu ai putut să intri, deja ți-a mâncat o parte din bucătăria plantei și deja producția ți-a fost diminuată. Am avut în 2021 o diminuare a producției de cel puțin 20% la soiurile românești, din cauza rezistenței reduse la boli. Faptul că am redus de la 70% la 50% prezența soiurilor românești, putem să ajungem și la 10%, este în detrimentul nostru ca țară, dar noi avem nevoie să fim rentabili, dacă pun soiuri românești și țin steagul sus că sunt patriot, dar sunt patriot cu buzunarele goale și ăla care nu e patriot are buzunarele pline…”. Este o dovadă că economia de piață, nereglementată în vreun fel, nu va promova calitatea, ci cantitatea și prețul cel mai mic. Așa se întâmplă în orice domeniu de activitate. Iar interlocutorii noștri sunt pe lângă niște profesioniști pasionați și niște oameni de afaceri care înțeleg, după cum se vede, foarte bine mecanismele economiei de piață.

Gheorghe Nițu continuă să ne atragă atenția asupra unei greșeli pe care mulți fermierii, luați de valul performanței, o fac. „Cine face 8 tone și le face-n pagubă nu e în regulă. Eu am întâlnit foarte mulți fermieri, nu cu declarații de câmp, la unul chiar am găsit că a livrat producția respectivă, dar e dator. Trebuie să ținem cont de o fișă tehnologică ajustată economic, trebuie să gândim economic. Pe noi nu ne ajută nimeni, nu putem să ne împrumutăm la bănci, că banca zice stop. Deci, noi trebuie să ne gândim foarte atent, fac cinci tone și le fac economii sau fac șapte și mă împrumut? Împrumutul ăsta, ce cotă are din valoarea patrimoniului, din valoarea producției mele? Noi, în general, avem o cotă de îndatorare de 10, 15, 20 %. Mereu gândim că rentabilitatea în agricultură nu e mare”. Evident că oricine se gândește la stilul de lucru al lui Dimitrie Muscă, de la Arad, care investește foarte mult pe hectar, obținând, evident, rezultate mereu spectaculoase, de aceea a ținut și el să adauge: „Iar ca Muscă, cine are... cine are în Europa ca doctorul Muscă? Doctorul Muscă trebuie clonat. Dacă ar fi ca Muscă 20 % ar înnebuni Europa. Și nu-l ascultă..., s-a dus ministrul ăsta, Oros – bine c-a plecat, trebuia să-l plătim, să-l premiem –, n-a înțeles nimic de la el. Să dormi doi ani de zile! Să nu faci nimic! Ce a rămas în urma lui? Praf și pulbere!”.

DSC05461

 

„Nu găsim zilieri aproape deloc”

 

O problemă pe care o cunoaștem ca fiind foarte răspândită îi afectează și pe ei, poate chiar mai intens, este vorba de lipsa forței de muncă. „Situația este foarte grea, mai ales că noi ne aflăm la 25 de kilometri de București, unde toată lumea pleacă. Merg la București cu o plasă și un buchet de flori, se duc și vând, și se întorc acasă cu 50, 70, 80, 100 de lei. Noi nu găsim zilieri aproape deloc, foarte rar dacă găsești. Dar dacă te duci dimineață la cârciumă, găsești aceiași oameni în fiecare zi. Deci asta este cea mai mare problemă a agriculturii. Norocul nostru este dezvoltarea mașinilor și utilajelor care înlocuiesc forța de muncă umană. Îmi aduc aminte, când m-am angajat eu, această întreprindere avea 1.000 de zilieri, că aveam ferme de legume, ferme de pomi, ferme de semințe de legume..., era  o nebunie, căram cu toții din toate comunele astea cu mașinile. Acum, dacă ai nevoie de doi zilieri, abia îi găsești, te rogi de ăla, «ia-l bă pe unchi-tu ăla», «bă, cam bea», «nu-i dai să bea diseară și mâine dimineață îl aduci, să îmi rezolv și eu treaba», numai așa ne chinuim”, ne explică Dumitrescu, iar Nițu adaugă: „Hai să fim atenți cu aceste ajutoare sociale – avem foarte mulți care trebuie să gândească, dar trebuie să și aplice –, să le dăm celui sărac, care are o problemă reală, nu știu care, poate de tip locomotor, adică celui care-i potrivit, nu să aruncăm cu banii pe fereastră, ca ajutor, ajutor, ajutor, dacă el poate să lucreze, dărâmă munții cu pumnul și nu e bun să lucreze unde trebuie, în legumicultură, în pomicultură, în cultura vegetală – chiar dacă s-a mecanizat destul de mult, mai e nevoie de ei. Păi, dacă noi venim și îi dăm «ajutor» cât ar câștiga el pe câmp, de fapt noi îi dăm sticla de bere în mână, să «îmbrace» bufetele, să stea toată ziua, să se clatine acolo, îl șubrezim și cu sănătatea și nu facem altceva decât... frână”.

DSC05590

 

De rapiță, aproape mulțumit

 

Despre rapiță, directorul Agrozootehnica Mihăilești este foarte mulțumit. Mulțumit de munca inginerului Cătălin Matei, șeful fermei unde am mers să vedem această cultură. La început nu au fost îndeplinite chiar toate condițiile pentru ca toată lumea să fie mulțumită, pentru că au lipsit acele precipitații care ar fi pregătit o răsărire foarte bună, dar nu se poate spune că păreau chiar nemulțumiți. „Rapița arată cam cum trebuie. Cum spune cartea că ar trebui să arate, să intre în anotimpul iarnă cu planta bine dezvoltată, cu o densitate bună de 35 - 45 de plante, așa scrie cartea. Noi avem aici în jur de 35 de plante, sigur, cu un stadiu de dezvoltare nu chiar perfect, neuniform, așa, din cauza lipsei precipitațiilor la vreme. Cu un diametru al tulpinii, cum să cere, aproape de un centimetru, cu un sistem radicular bine dezvoltat. Asta spune că s-au făcut lucrările la timp. Dacă venea și apa..., dar, oricum, a venit ce trebuie. Este înființată după o cultură de grâu pe care dumneavoastră ați văzut-o anul trecut, care a dat aproape de 8 tone de grâu, cu soiul Glosa. Acum avem hibridul Pioneer pe care l-a cultivat domnul inginer anul trecut și a avut succes. A avut peste patru tone, 4200 kg/ha”, arată Gheorghe Nițu.

Inginerul Cătălin Matei vine să adauge niște detalii tehnice legate de această cultură de rapiță, provenită tot de la Corteva, de la Pioneer, un hibrid numit PT298/Agile, pe care-l apreciază pentru rezistența la scuturare – cea mai importantă caracteristică –, productivitate, rezistență la principalele boli, la phoma, la sclerotinia. „Noi, imediat după recoltatul grâului, am venit cu un disc mare, am executat lucrarea de dezmiriștit, imediat cum ne-a permis terenul, pentru că în  perioada aia a fost un pic de umiditate peste ce ne trebuia. Câteva zile, în mod normal, imediat, în spatele combinei trebuie să lucrăm. Apoi am avut lucrarea de scarificat și o trecere cu teradiscul. Deci trei lucruri, mari și late. Două superficiale și una de scarificare.” Zice că patul germinativ trebuie făcut bine, dar nu foarte tare mărunțit, pentru că o eventuală ploaie puternică poate forma o crustă care va împiedica planta să răsară. Cică trebuie un pat puțin mai bine pregătit decât la grâu.

De semănat, au terminat pe data de 3 septembrie 2021, iar semănatul a durat vreo 3-4 zile. Îngrășămintele, le-a administrat înainte de semănat, 250 kg la hectar, iar cu câteva zile înainte de discuția noastră, i-a administrat nitrocalcar, pentru corectarea acidității, și urmează să dea și un fungicid, un tebuconazol, pentru că, spune el „în primăvară, când revine în vegetație trebuie să aibă, fix în momentul acela, substanțele de care are nevoie să poată pleca, le mai completăm și cu niște tratamente foliare, deja i-am dat unul, și urmează și în primăvară, cel puțin două”.

Este foarte interesantă replica pe care a avut-o domnul dr. ing. Gheorghe Nițu atunci când i-am lăudat colaboratorii: „Au experiență, stau cu cartea în mână, citesc în fiecare zi, de altfel, ca și mine. Deviza mea este așa, să fim studenți în fiecare zi. Atunci ținem pasul cu ce trebuie”.

DSC05719

 

Mai puține lucrări, mai multă eficiență

 

Solul poate fi adus la o calitate bună în timp. La efortul și grija investite cu răbdare, el îți răspunde pe măsură. Dar cum faci asta? De aceea este interesant de știut ce fel de abordare au în lucrarea solului. Domnul Nițu ne asigură că este adeptul tehnologiei no-tillage. „Eu, cu școala asta pe care am făcut-o în America, mi-am fixat, încă din anii ‘75, că solul se lucrează altfel. Pe verticală și nu pe orizontală, cum eram obișnuiți și cum învățasem, și am trecut, treptat, când am avut posibilitate să cumpăr și tehnică bună, cu tractoare pe șenile – încă de acum 14-15 ani – și am trecut la acest tip de abordare, cu scarificare și cu lucrări cât se poate de puține pentru a păstra apa, să nu scoatem organismele, se cunosc avantajele și dezavantajele. Sunt în favoarea și în avantajul fermierului, încorporează materie organică, se creează un mulci, sunt foarte multe avantaje. Consumul de carburanți la nivel de 45 - 55 de litri pe hectar, noi mergem pe 55 – 60, dar tendința noastră este să ajungem la 45 de litri pe hectar. Știm cu toții ce prețuri or să atingă și ne dăm seama ce trebuie să facem, mai multe lucrări la o singură trecere.”

Invocă experiența americanilor, pe care îi consideră cei mai buni agricultori, pentru că practică acest tip de agricultură de foarte mulți ani, cu succes. Nu este radical, înțelege că trebuie să te adaptezi situațiilor, „sigur, depinde de sol, zero lucrări se pot face pe un anumit tip de sol. Nu se poate face un șablon pe care să-l aplici peste tot, însă cei care au avut succes, cu randamente și cu o agricultură economică, au practicat această agricultură, cu minimum de lucrări, cu tractoare de mare capacitate, care lucrează în profunzime, la 50-60 de centimetri, mărind spațiul de nutriție al plantelor, ca să-și atingă randamentul și potențialul biologic al amelioratorilor obținut prin cercetare. Că atunci e un agronom satisfăcut, când reușește să obțină ce spune cartea, ceea ce a spus geneticianul,  amelioratorul. Să obțină randamentul maxim al plantei”. Recunosc și el, și colegul său, inginerul Cătălin Matei, că potențialul acesta maxim se poate obține doar în condiții ideale de precipitații, temperatură și aport de substanțe nutritive, fără boli sau dăunători, dar că trebuie tot timpul să ai ca obiectiv atingerea potențialului maxim, să cauți calea cea mai bună, să vezi dacă ai făcut vreo greșeală, pentru a nu o repeta. Cât despre apă, insistă că avem nevoie de ea, să dăm potență celorlalți factori. Dar că sunt posibilități pe care trebuie să le folosim, să găsim acele soluții posibile de a iriga, puțuri, foraje, salba de lacuri și hidrografia bogată, de care consideră că nu ducem lipsă.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - februarie 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Din fermă-n fermă!

Agricover Credit IFN, principala instituție financiară non-bancară specializată exclusiv în finanțarea agriculturii, lansează primul card de credit Mastercard business destinat fermierilor din România, care le asigură acces rapid la finanțare cu plata la recoltă.

Cardul de credit FERMIER le oferă fermierilor posibilitatea de a gestiona într-un mod facil și confortabil linia de credit acordată de Agricover Credit IFN pentru acoperirea nevoilor curente, având control și siguranță asupra tranzacțiilor efectuate. Fermierii pot achiziționa cu 0% dobândă input-uri agricole din magazinul online Agricover. Creditul poate fi rambursat anual, fiind corelat cu perioada de recoltare a culturii preponderente.

Robert Rekkers, General Manager Agricover Credit IFN

Robert Rekkers General manager Agricover Credit2

„Astăzi, inovația, rapiditatea și serviciile personalizate fac diferența în piață și aduc plus valoare fermierilor. Suntem preocupați în permanență să asigurăm o finanțare rapidă și sigură, de aceea am realizat acest  proiect în colaborare cu importanți parteneri financiari internaționali Mastercard, DiPocket UAB și Nexi-SIA. Prin intermediul cardului FERMIER posesorii își pot administra simplu și eficient capitalul de lucru accesat pentru acoperirea nevoilor din fermă”, a precizat Robert Rekkers, General Manager Agricover Credit IFN. Cardul FERMIER este un card de business Mastercard®, emis de DiPocket UAB.

Agricover Credit IFN susține performanța și competitivitatea fermierilor români prin dezvoltarea soluțiilor de finanțare moderne care să contribuie la creșterea afacerilor acestora.

„Cardul FERMIER reprezintă o inovație în domeniu și un produs unic în piață, ce contribuie la incluziunea financiară și digitalizarea unui segment specific din categoria IMM, fermierii români, având, totodată, o componentă importantă de educație financiară și suport pentru aceștia. Cardul asigură acces la toate beneficiile pe care Mastercard le pune la dispoziția deținătorilor de carduri business: programul Premium & Business, suita de servicii Pachetul pentru Digitalizarea Afacerii tale și asigurarea gratuită pentru cumpărături online. Suntem mândri că am contribuit la dezvoltarea acestui produs și așteptăm să vedem feedback-ul din partea clienților”, a declarat Cosmin Vladimirescu, Country Manager Mastercard România și Croația.

Laura Ștefan, Product Development Director Mastercard

Laura Stefan Product Development Director Mastercard

„Cardul FERMIER este un exemplu distinctiv al modului în care cardurile de plată pot fi utilizate pentru a le oferi clienților valoare și confort atunci când sunt emise în cooperare cu companii inovatoare, precum Agricover Credit IFN. Suntem onorați că am fost selectați ca emitenți ai cardului FERMIER și ne angajăm sprijinul deplin pentru succesul acestui parteneriat deosebit cu Agricover Credit IFN, Mastercard și SIA”, a spus Fedele Di Maggio, CEO DiPocket UAB.

Fedele Di Maggio, CEO DiPocket UAB

Fedele Di Maggio CEO DiPocket UAB

„Suntem bucuroși și onorați să fim parte din proiectul primului card dedicat special fermierilor din România, unul din cele mai inovative produse lansate pe piața locală a cardurilor în ultimii ani. Avantajele evidente ale cardului de credit pentru fermieri îl vor face cu siguranță un produs de succes, iar noi vom fi aici pentru a sprijini Agricover Credit IFN și pe agricultorii români în a continua inovarea în acest domeniu”, a afirmat Iulian Chifu, Sales Manager SIA Romania Payment Technologies, parte a grupului Nexi-SIA.

Iulian Chifu, Sales Manager SIA Romania Payment Technologies

Iulian Chifu Sales manager Nexi SIA

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

În contextul schimbărilor climatice, tot mai frecvente în ultimii ani, dar și pe fondul creșterii prețurilor la îngrășămintele chimice, nevoia de performanță la nivel de fermă sau cultură este tot mai mare. Pentru a diminua riscurile și pentru a rămâne profitabili, fermierii trebuie să facă alegerile potrivite pe fiecare verigă a lanțului tehnologic, începând de la alegerea culturilor și până la oportunitățile de valorificare.

În acest sistem de farm management integrat, cultura de floarea-soarelui joacă un rol cheie, fiind o cultură mai tolerantă la secetă, dar care poate oferi, în același timp și profitabilitate ridicată.

Prin fluxul permanent de interacțiune cu fermierii, compania Corteva Agriscience, prin echipa locală de cercetare, selectează doar hibrizii care se potrivesc perfect condițiilor din România, cel mai bun exemplu în acest sens fiind hibridul de floarea-soarelui marca Pioneer® P64LE162.

 

Noutatea Corteva pe segmentul de tehnologie ExpressSun®, hibridul P64LE162 va înlocui în viitor hibridul P64LE25

 

Hibridul de floarea-soarelui P64LE162 are un comportament excelent în condiții de secetă și arșiță, dar și în condiții bune de cultură. Este un hibrid care aduce un plus de productivitate, dar și stabilitate, fiind hibridul care în ultimii trei ani de testare a obținut cele mai constante rezultate, reușind să devanseze hibrizii deja consacrați din portofoliul Corteva, cum ar fi: P64LE25, P64LE137 și P64LE136.

P64LE162 este un hibrid cu talie medie spre mare, cu o foarte bună adaptabilitate la tehnologia aplicată și grad ridicat de autofertilitate în calatidiu. Acest hibrid poate fi recomandat pentru toate zonele de cultură a florii-soarelui, inclusiv zonele unde întâlnim atac de lupoaie, având rezistență genetică la rasele superioare de Orobanche cumana (rasa G). Grupa de maturitate este semitimpurie, fiind astfel pretabil și pentru semănat întârziat.  

Certitudinea succesului - P64LE162 - productivitate excepțională, toleranță la secetă și arșiță, pachet agronomic foarte bun, toleranță la rasele superioare de Orobanche.

Articol scris de: FLORIN GULOIU, Category Marketing Manager Oilseeds România & Republica Moldova

Macheta P64LE162 A4

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Cultura mare

După un 2021 foarte bun din punct de vedere agricol, și productiv și financiar, anul acesta a început bine pentru Alexander Degianski, tânărul inginer care administrează cinci mii de hectare de teren arabil și cinci mii de hectare de pădure ale unui concern din Belgia, suprafețe întinse în județele Timiș și Arad. Culturile de grâu şi rapiţă arată foarte bine, ogoarele pregătite pentru culturile de primăvară arată şi ele bine.

„Tehnologia este critică în orice fermă, însă și lucrările agricole trebuie făcute la timp și corect. Pentru orice fermier prioritate trebuie să fie punerea la curent în tot ceea ce înseamnă ştiinţa agricolă şi să înţelegem în profunzime ce şi de ce facem anumite lucrări. Pentru mine, ca fermier tânăr, sunt foarte implicat şi doresc să fiu transparent, să fiu deschis şi să înţelegem că noi fermierii nu suntem în competiţie unul cu celălalt, trebuie să ne punem creierele la contribuţie să vedem varianta cea mai bună pentru noi”, ne-a spus Alexander Degianski.

degi11

În vestul țării câmpurile arată „ca la carte”, agricultorii de aici nu au de ce se plânge, cel puțin până acum. „Știu că în partea de sud şi în zona Moldovei grâul aproape că e nerăsărit, de rapiţă nici nu vorbim, am auzit că sunt ferme care nu au avut ploaie din august anul trecut până azi. Este o situaţie tulburătoare. Tocmai de aceea fermierii trebuie să caute alternative, să aibă variante de rezervă şi bineînţeles irigaţiile, fără de care nu se mai poate face agricultură în unele zone ale României”, a continuat tânărul inginer din Banat.

L-am întrebat pe Alexander Deginaski cum vor face față agricultorii în acest context nefavorabil, în condițiile în care preţurile inputurilor au crescut foarte mult, preţul motorinei mai că a luat-o razna. „Putem să ne plângem toată ziua, dar până la urmă nu acesta este scopul. Scopul nostru este să facem agricultură. Și agricultură se face atât cu îngrăşăminte, cât şi cu combustibili. Până la urmă trebuie să facem nişte calcule şi să vedem. Eu mi-am făcut calculele pentru anul 2022. Dacă fac, la preţurile actuale, o producţie de peste 5,2-5,3 tone la hectar, putem vorbi de profitabilitate. Problema este ce facem dacă facem mai puţin. Tocmai de aceea trebuie să ai şi variante de rezervă, cum este, de pildă, o plantaţie de biomasă care să ne mai reducă din riscuri. Din păcate o să urmeze ani în care sunt convins că foarte mulţi fermieri vor intra într-o zonă dificil de ieşit şi sunt convins că vor avea câştig de cauză cei care au investit în primul rând în tehnologie şi în gestionarea apei”, a precizat fermierul.

degi

Pe 19 februarie, Alexander Degianski a început pregătitea terenului pentru semănatul culturilor de primăvară. „Probabil mulți cred că e devreme, dar eu doresc să pierd cât mai puțină apă de acum înainte. Un studiu realizat în Statele Unite ale Americii a evidențiat faptul că te poți aștepta la o producție maximă de porumb atunci când 90% din plante răsar în decurs de maximum 24 de ore. De aceea, neuniformitatea răsăririi este un factor total nedorit în culturile de prășitoare. Nu există o rețetă universală, dar eu aplic întotdeauna în fermă tehnicile și tehnologiile în care cred și aplic mai ales ce am trait.” De altfel, Alexander Degianski mereu zice că el nu dă sfaturi și nici n-are pretenția că știe mai multe decat alți fermieri, ci doar împărtășește celor interesați propria lui experiență.

 

Atenție la dăunători!

 

degi1

Pe câmpul cu rapiță a făcut zilele trecute tratamente pentru distrugerea adulților de Ceutorhynchus napi - gărgărița tulpinilor de rapiță, pentru ca aceștia să nu ajungă să depună ponta în rapiță. „Este o insectă care abia asteaptă să-și bage botul în tulpinița fragedă a rapiței ce numai și-a reluat vegetația. Devine activă la temperaturi de peste 8-9 °C, iar timp de 20-30 de zile zboară, se hrănește și copulează, după care depune ponta în tulpina rapiței. Ouăle eclozează, devin larve care rod tulpina și distrug planta într-o proporție majoră”, explică Alexander Degianski.  

Prin urmare, trebuie intervenit prompt, fără amânări nejustificate. Anul trecut, își amintește fermierul, o parcelă de 15 ha cu rapiță a fost uitată 5-6 zile față de restul parcelelor, iar producția a fost înjumătățită, sub 2.000 kg/ha, rapița prezentându-se cu tulpini seci, frânte, silicve seci sau cu boabe mici și puține.

Foto: Alexander Degianski și Clubul Fermierilor Români

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Din fermă-n fermă!

Clubul Fermierilor Români lansează înscrierile pentru o nouă serie a programului „Tineri Lideri pentru Agricultură”. Peste 120 de copii de fermieri sunt așteptați să participe la a patra ediție a programului, care va debuta în toamnă și care își propune să îi pregătească pe aceștia pentru a continua afacerile familiei, pentru asumarea rolului de lider în propriile afaceri și în comunitate, dar și pentru a participa activ la mai buna reprezentare profesională a fermierilor în structurile administrației publice din România și de la Bruxelles.

  • Programul se adresează tinerilor cu vârsta de până la 35 ani provenind din familii de fermieri
  • Se dublează numărul de participanți față de seria curentă: 120 de tineri vor fi selectați pentru seria a patra care va debuta în această toamnă

CFRO lansare inscrieri program Tineri Lideri pentru Agricultura seria IV

Obiectivul Clubului Fermierilor Români este de a pregăti peste 1.000 de tineri fermieri până în anul 2027.

Programul Tineri Lideri pentru Agricultură își consolidează prin noua serie rolul important într-un proces complex de transformare a agriculturii românești, răspunzând creativ unor provocări majore comune tuturor țărilor europene: lipsa de atractivitate pentru agricultură a noii generații, asigurarea continuității în fermă (pe fondul îmbătrânirii populației) și riscurile asociate schimbărilor climatice, care necesită punerea la lucru a noilor tehnologii și modele de afaceri. Este primul program major european care vine cu o abordare integrată a temelor menționate, urmărind identificarea, antrenarea și susținerea unei noi generații de lideri în agricultură, oameni pregătiți să preia afacerea familiei, să se implice responsabil în viața comunității rurale, să fie vectorul transformării inovative a afacerii pe baze antreprenoriale și tehnologice”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Referindu-se la conținutul programului și la participanți, Florian Ciolacu a adăugat: „Avem o viziune clară și pragmatică în ceea ce privește dezvoltarea acestei noi generații de antreprenori-lideri în agricultură. Cursurile planificate în program și stagiile de internship sunt alese să susțină punerea în valoare a acestor tineri, conștientizarea rolului lor în viitorul agriculturii și asumarea responsabilității în transformarea acestui domeniu, pentru prosperitatea afacerii familiei lor, a celor pe care îi conduc, a comunității rurale. Suntem bucuroși să putem anunța că deja a treia generație de cursanți este aproape de absolvire și așteptăm cu nerăbdare să creștem comunitatea tinerilor lideri – cei care reprezintă viitorul agriculturii românești”.

Lansat în anul 2019, programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” se adresează tinerilor cu vârsta de până la 35 ani, absolvenți de facultate, copii ai fermierilor membri în Clubul Fermierilor Români sau tineri proveniți din familii de fermieri (cu exploatația înregistrată la APIA), dornici să-și dezvolte competențele în managementul afacerii, să crească afacerea familiei și să se implice în comunitate.

 

Curricula Program

 

Programul se desfășoară pe parcursul a șapte luni și cuprinde cursuri de pregătire în următoarele domenii: administrarea afacerii; management strategic; leadership; comunicare și vorbire în public; diplomație și protocol; vânzare și tehnici de negociere; marketing în agribusiness; resurse umane; simulare de business; legislativ-juridic; fiscal-audit; tehnologie. Cursurile sunt interactive, cu activități practice și studii de caz, iar transferul de cunoștințe, metode și concepte se face prin ancorarea lor în afacerea de familie.

 

Stagii de internship

 

Un punct major de interes în cadrul programului îl reprezintă stagiile de internship facilitate de Clubul Fermierilor Români, care se vor derula pe tot parcursul programului. Astfel, în funcție de interes, participanții se pot înscrie la stagii de internship la Bruxelles (Reprezentanța României la Comisia Europeană; Comisia de Agricultură din Parlamentul European, asociații europene ale fermierilor) sau în România, la instituțiile responsabile din agricultură (MADR, APIA, AFIR, Comisiile de Agricultură din Parlamentul României) sau la companii private mari de tehnologie și inputuri agricole sau utilaje agricole.

 

Calendar înscrieri. Perioadă interviuri și selecție candidați

 

Înscrierile în ediția 2022-2023 a programului se desfășoară în perioada 21 februarie – 31 iulie. Tinerii care aplică pentru program vor trece printr-un proces de selecție în perioada 7 martie – 19 august, în urma unor întâlniri cu specialiștii Clubului. La sfârșitul fiecărei luni din perioada martie – august vor fi anunțați tinerii selectați să participe la program. Lista finală a tinerilor care vor participa la program va fi publicată pe 22 august.

 

Perioadă desfășurare Program

 

Cursurile sunt obligatorii și se vor derula în perioada octombrie 2022 - aprilie 2023, la București, câte o săptămână pe lună.

Mai multe informații despre programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” sunt disponibile la link-ul https://cfro.ro/tineri-lideri, iar formularul de înscriere în ediția 2022-2023 a programului poate fi completat online aici: https://cfro.ro/formular-inscriere-tineri-lideri.

 

Parteneri Program

 

Grupul Agricover, în calitate de Partener Principal al programului, continuă sprijinul financiar și pentru seria a patra a programului „Tineri Lideri pentru Agricultură”, acoperind integral cheltuielile de școlarizare pentru toți participanții.

„Promisiunea Agricover se conturează într-un proiect din ce în ce mai consistent, avem peste 100 de tineri fermieri beneficiari ai burselor de participare în cadrul programului Tineri Lideri pentru Agricultură, organizat an de an de Clubul Fermierilor Români și lansăm etapa de înscriere pentru a patra serie de cursanți care vor începe cursurile în toamnă. Suntem consecvenți misiunii declarate la nivel de grup, aceea de a susține generațiile următoare de tineri fermieri care se implică în ferme alături de părinții lor și de a le crea cadrul în care să-și dezvolte competențele de management și de leadership pentru agricultura performantă, transformată din ce în ce mai evident de fenomenele tehnologizării și digitalizării”, a declarat Liviu Dobre, CEO Agricover Holding SA.

Programul este dezvoltat împreună cu Fundația Leaders, în calitate de Integrator, și are ca parteneri educaționali companii mari de training din România, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring.

Foto: Clubul Fermierilor Români

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Comunicate

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

FMC banner site

banner.logo agroconcept

Banner Corteva 2020

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista