exploatatie - REVISTA FERMIERULUI

Guvernul, în ședința de vineri – 10 decembrie 2021, a majorat ajutorul de stat în sectorul creșterii animalelor, pentru anul 2021, de la 40 milioane lei la 70 milioane lei, sumă care se încadrează în plafonul aprobat pentru perioada 2015 – 2022, respectiv 759.250.000 lei.

Astfel, precizează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), s-a modificat și repartizarea sumelor pe specii, proporțional cu fondurile solicitate prin cererile inițiale anuale, respectiv 30.817.000 lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine și 39.183.000 lei pentru speciile ovine şi caprine.

Intensitatea ajutorului de stat este de până la 100% din costurile administrative aferente întocmirii şi menținerii registrelor genealogice, precum și de până la 70% din costurile aferente testelor efectuate de terți sau în numele unor terți pentru determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al șeptelului.

Schema de ajutor de stat are ca obiectiv acoperirea costurilor administrative aferente întocmirii şi menţinerii registrului genealogic, precum şi a celor aferente testelor pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului.

Ajutoarele sunt furnizate sub formă de servicii subvenţionate întreprinderilor individuale şi familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care deţin certificat de producător/atestat de producător, după caz, precum şi persoanelor juridice care îşi desfăşoară activitatea în domeniul creșterii animalelor.

Fondurile se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate MADR pentru anul 2021.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Zootehnie

Timp de două zile, pe 7 și pe 9 decembrie 2021, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, s-a întâlnit cu mediul asociativ, respectiv cu reprezentanții unor organizații profesionale: Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR), Federația Națională PRO AGRO, Clubul Fermierilor Români.

În cadrul întâlnirilor, Adrian Chesnoiu a ținut să le transmită fermierilor că ministerul pe care-l conduce este interesat de dialogul cu mediul asociativ, consultările din această perioadă cu fermierii și reprezentanții acestora fiind extrem de importante pentru definitivarea Planului Național Strategic. „Conectarea afacerilor agricole cu decidenții din administrație reprezintă o etapă semnificativă în parteneriatul dintre minister și mediul privat”, a punctat șeful MADR.

 

Autorizarea de urgență a tratamentului semințelor cu neonicotinoide, pentru campania de primăvară 2022

 

Delegația Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR) a fost condusă de președintele Nicolae Sitaru, care a subliniat că gestionarea riscurilor agricole este o preocupare a membrilor APPR. Discuțiile au vizat definitivarea Planului Național Strategic (PNS), Legea privind comasarea terenurilor agricole, creșterea suprafețelor amenajate pentru irigații. Reprezentanții APPR au venit cu câteva propuneri punctuale, precum creșterea suprafeței minime eligibile la plată sau redefinirea dimensiunii economice a fermelor. Ministrul Agriculturii a punctat că are în vedere introducerea unei intervenții orientate spre stimularea pieței, bazate pe obiectivele strategice din PAC.

appr madr

Delegația APPR a reiterat solicitarea fermierilor români de acordare în cel mai scurt timp a autorizării de urgență a tratamentului semințelor cu insecticide din grupa neonicotinoidelor pentru culturile de porumb, floarea-soarelui și sfeclă de zahăr pentru campania de primăvară 2022. Adrian Chesnoiu a confirmat că aceasta constituie o prioritate pentru autorități, în vederea conservării potențialului de producție al României.

APPR a adus în discuție problema eco-schemelor, care îi preocupă în mod deosebit pe fermieri. În opinia ministrului, acestea ar trebui considerate ca fiind o facilitate pentru sectorul agricol din România, pentru care trebuie să se depună toate eforturile în direcția cheltuirii acestor fonduri. „Consider că una dintre prioritățile acestui mandat este reprezentată de capitolul eco-scheme, ținând cont de faptul că ele reprezintă 25% din bugetul anual alocat plăților directe, respectiv circa 475 de milioane euro pe an. Deși voluntare pentru fermieri, aceste eco-scheme sunt obligatorii pentru statele membre și ar fi păcat ca acești bani să nu fie cheltuiți în sectorul agricol din România. Ne propunem elaborarea unor eco-scheme facile care să fie aplicabile fermierilor români, dar care să și corespundă ambițiilor crescute de mediu stabilite de Comisia Europeană”, a spus Adrian Chesnoiu.

Consolidarea mediului asociativ pe plan intern precum si sprijinirea participării acestuia la organizațiile europene, care au reprezentare în toate grupele de dialog civil, organizate de către DG AGRI  din cadrul Comisiei Europene, a fost un alt subiect atins în cadrul întâlnirii. „După părerea mea, sunt esențiale participarea organizațiilor reprezentative ale fermierilor la consultările publice de la Bruxelles și schimbul de informații între actorii implicați. Deciziile adoptate la nivel european trebuie să fie în acord cu specificul fiecărui stat membru, iar ambițiile asumate trebuie să vină în sprijinul fermierilor pentru a nu îi împovăra suplimentar”, a conchis ministrul.

 

Propuneri ale fermierilor și industriașilor

 

La discuțiile de la MADR, delegația Federației PRO AGRO a fost condusă de președintele Ionel Arion, alături de care s-au aflat reprezentanții tuturor sectoarelor care se regăsesc în federație, respectiv ovine și caprine, bovine Aberdeen Angus, pescuit și acvacultură, îmbunătățiri funciare, pasăre și porc, taurine de carne și lapte, morărit și panificație etc.

pro agro 3

Între subiectele discutate cu ministrul Agriculturii s-au aflat definitivarea Planului Național Strategic (PNS) 2023-2027, construirea bugetului pentru anul 2022, transpunerea Directivei privind practicile comerciale neloiale, optimizarea PNRR în sensul identificării unor programe pentru sprijinirea investițiilor în energia alternativă pentru cei care activează în domeniul agricol, debirocratizare, dezvoltarea procesării, etc.

Referindu-se la finalizarea Planului Național Strategic, ministrul Adrian Chesnoiu a afirmat: „Toate liniile de finanțare și fișele de intervenție vor viza performanța. Plecând de la balanța comercială cu produse agroalimentare la produsele la care se înregistrează deficit, corelat cu provocările din perioada următoare, la nivelul MADR se vor face analize pe fiecare zonă de intervenție în parte.”

De asemenea, Adrian Chesnoiu a subliniat că are în vedere să simplifice și să debirocratizeze cât mai mult procesul de accesare a fondurilor europene, fie că e vorba despre Pilonul I care vizează plățile directe, fie că este vorba despre Pilonul II – dedicat investițiilor în dezvoltarea satului românesc.

Ministrul le-a amintit celor prezenți de modificările aduse Legii cooperației agricole nr. 566/2004, un element de sprijin pentru fermieri fiind atestatul de gospodar. „Punem accent pe importanța măsurilor pentru stimularea, încurajarea și apărarea gospodăriilor din sate și comune”, a arătat Adrian Chesnoiu.

„Considerăm că efortul unor discuții de aproximativ trei ore, cu dezbaterea unor subiecte de interes maxim pentru sectoarele reprezentate, poate uneori discuții aprinse din cauza urgenței necesare în aplicare a măsurilor solicitate, a meritat. Credem că a fost un dialog constructiv”, a specificat președintele PRO AGRO, Ionel Arion.

Reprezentanții federației i-au înmânat ministrului, pentru o analiză detaliată, o mapă care centralizează aproximativ 50 de pagini de propuneri constructive, dar mai ales analize de date în susținerea propunerilor, dintre care am selectat câteva, pe care le publicăm mai jos.

- Crearea unui grup de lucru în MADR, care să propună mecanisme pentru gestionarea riscurilor în agricultură în cadrul MADR;

- Urgentarea promovării unei noi legi a arendei;

- Aprobarea noilor tehnici de ameliorare moderne pentru a face față schimbărilor climatice și țintelor din Pactul Verde European;

- Acordarea unei măsuri de sprijin în vederea susținerii OUAI-urilor cu 50% din costurile cu energia electrică;

- Extinderea măsurilor de bunăstare la animale, pe lângă pasăre și porc la întreaga zootehnie;

- Combaterea vânzărilor „la negru” de produse agroalimentare, practică care concurează neloial fermierii fiscalizați;

- Finalizarea și adaptarea întregului cadru legal privind comercializarea prin rețelele de hypermarket de o asemenea manieră încât practicile comerciale neloiale să fie combătute eficient, inclusiv prin stoparea dumpingului la raft, frauda alimentară urmând a fi monitorizată și sancționată;

- Urgentarea măsurilor legislative necesare conceperii unui plan național de combatere efectivă a pestei porcine africane;

- Simplificarea formalităților pentru accesul mai facil al fermierilor, inclusiv al celor din zootehnie, la eco-scheme care reprezintă peste 25% din bugetul PNS;

- Prelungirea măsurilor de susținere în contextul pandemiei Covid-19 și pentru 2022;

- Combaterea fraudei alimentare și a înlocuitorilor care induc în eroare consumatorul în cazul laptelui și a alimentelor procesate în general;

- Solicitarea unui mecanism de compensare a facturilor la gaz și energie electrică pentru industria zootehnică și cea de procesare.

 

Accent pe tinerii fermieri

 

Pe 9 decembrie 2021, Adrian Chesnoiu s-a întâlnit cu Consiliul Director al Clubului Fermierilor Români și cu participanții în cadrul programelor „Tineri Lideri pentru Agricultură” și „Antreprenor în Agricultura 4.0”.

3DX 5008

Subiectele dialogul ministrului cu fermierii au vizat: soluții pentru finanțarea irigațiilor; programul pentru atragerea tinerilor în agricultură și ridicarea gradului de cunoștințe și specializare a forței de muncă active în acest domeniu; necesitatea unor politici și programe aliniate la nevoile fermierilor, care să vizeze creșterea competitivității la nivel european a agricultorilor din țara noastră; subvențiile pentru anumite culturi și inputuri; debirocratizare; cooperare inter-ministerială; implementarea și extinderea soluțiilor de digitalizare a instituțiilor responsabile pentru agricultură; reglementările privind inputurile pentru agricultură (utilizare fertilizanți, acces la pesticide).

Ministrul Adrian Chesnoiu a subliniat că este nevoie de concentrare pe sprijinul acordat tinerilor fermieri și pregătirii acestora pentru asigurarea succesiunii și dezvoltarea afacerilor din agricultură. În același timp, șeful MADR a încurajat fermierii din România și Republica Moldova, participanți la programele de formare organizate de Clubul Fermierilor, să facă schimb de bune practici pentru a consolida puntea de legătură dintre cele două țări.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment
Vineri, 10 Decembrie 2021 13:26

SCZ 2021: Plafon de 114.156.810 euro aprobat

Vineri - 10 decembrie 2021, guvernul a adoptat hotărârea pentru aprobarea plafoanelor alocate schemelor de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, precum și pentru stabilirea cuantumului acestora, pentru anul de cerere 2021. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a stabilit cuantumurile aferente SCZ pentru anul de cerere 2021, urmând să fie demarat procesul de autorizare la plată a acestor scheme.

Astfel, s-a aprobat plafonul de 114.156.810 euro, respectiv 564.790.817,475 lei, care se acordă crescătorilor de animale pentru anul de cerere 2021, pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, repartizat astfel:

a) 1.680.000 de euro, respectiv 8.311.800 de lei, pentru specia bovine, categoria bivolițe de lapte, 10.592 capete - 158,6102 euro per cap;

b) 13.125.000 de euro, respectiv 64.935.937,5 lei, pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne, 51.188 capete - 256,4077 euro per cap;

c) 99.324.810 euro, respectiv 491.409.497,475 lei, pentru specia bovine, categoria vaci de lapte, 275.635 capete - 360,3490 euro per cap;

d) 27.000 de euro, respectiv 133.582,5 lei, pentru specia viermi de mătase, 300 kg gogoși - 90 euro per kg gogoși.

Plățile pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul zootehnic se efectuează în lei, la cursul de schimb de 4,9475 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2021. Resursele financiare se asigură de la bugetul de stat, în limita sumelor aprobate cu această destinație Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pentru anii 2021 şi 2022.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Zootehnie

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) primește în continuare cereri de finanțare pentru proiecte de investiții în exploatații agricole, prin submăsura 4.1 din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR 2020). Suma totală disponibilă, până pe 25 ianuarie 2022, pentru investiții în exploatații agricole vegetale și zootehnice este de 589 de milioane de euro.

Pentru achizițiile simple de utilaje agricole și pentru irigații, drenaj sau desecare, nu se mai pot depune solicitări de finanțare deoarece fondurile au fost epuizate. Componenta de achiziții de utilaje agricole de către tinerii fermieri a fost închisă pe 7 decembrie 2021 ca urmare a solicitărilor depuse on-line de către 498 de tineri prin care a fost depășită suma totală alocată pentru această componentă (fonduri solicitate de 112,6 milioane de euro, față de o alocare de 75 de milioane de euro). Și pentru componenta de achiziții simple de utilaje agricole și pentru irigații, drenaj sau desecare la nivelul fermei, depunerea s-a închis pe 30 noiembrie 2021, ca urmare a depășirii de aproape trei ori a alocării de 125 de milioane de euro, fiind solicitate 335 de milioane de euro de către 846 de fermieri.

În acest moment, fermierii mai pot solicita fonduri pentru investiții în condiționarea, procesarea și marketingul în ferma vegetală, exceptând legumicultura și cartofii (11 milioane de euro disponibili), în ferma zootehnică (81 de milioane de euro disponibili) și pentru legume și cartofi (53 de milioane de euro disponibili).

Totodată, sunt disponibile 30 de milioane de euro pentru investiții în zootehnie (producție primară, condiționare și marketing) în zona montană și 326 de milioane de euro pentru același tip de investiție la nivel național.

Pentru investiții privind înființare, extindere, modernizare în sectorul legume, inclusiv în spații protejate, și cartofi (producție primară, condiționare și marketing), cei interesați au la dispoziție fonduri în valoare de 86 de milioane de euro.

Până pe data de 24 decembrie 2021 se desfășoară etapa a doua a sesiunii de depunere a proiectelor, în care se pot depune proiectele care au un punctaj egal sau mai mare de 50/60 de puncte, pragurile de calitate lunare pentru fiecare componentă sunt detaliate în Anunțul de primire a proiectelor pentru submăsura 4.1, disponibil pe pagina de internet a AFIR.

0V5A1318

Reamintim că solicitanţii eligibili pentru sprijinul acordat prin submăsura 4.1 – „Investiții în exploatații agricole” sunt fermierii a căror exploatație se situează pe teritoriul României şi care desfășoară o activitate agricolă. Categoriile de beneficiari eligibili care pot primi fonduri nerambursabile sunt detaliate în Ghidul Solicitantului, disponibil pe pagina de internet a AFIR.

Cuantumul sprijinului acordat pornește de la 30% și poate ajunge la maximum 90% din valoarea eligibilă, în funcție de dimensiunea economică a exploatației, de tipul de beneficiar și de investițiile ce urmează a se realiza prin proiect.

Investițiile pentru care se poate aplica majorarea cu câte 20% a ratei sprijinului sunt cele realizate de tinerii fermieri, cele legate de Agromediu și de Agricultura ecologică, investițiile în zone care se confruntă cu constrângeri naturale și cu alte constrângeri specifice sau pentru investițiile colective.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) anunță organizarea în perioada 9-11 iunie 2022 a primei ediții a târgului FarmConect România.

Noul eveniment, care se adaugă de la anul târgurilor și expozițiilor agricole din țara noastră, își propune să înlesnească schimbul de informații, cunoștințe tehnice și experiențe relevante pentru fermieri, producători locali, consumatori și companii, asigurând în acest fel o dezvoltare sustenabilă a agriculturii în România.

Târgul, dedicat tuturor fermierilor, producătorilor locali, consumatorilor și companiilor din agribusiness, este organizat în inima Bărăganului cu susținerea Primăriei Slobozia. „Bărăganul și toată regiunea de sud a țării sunt legate de agricultură. Ne aflăm în centrul unei zone cu un extraordinar potențial de dezvoltare și, prin susținerea acestui proiect care aparține fermierilor, vom contribui la dezvoltarea unui centru de excelență dedicat agriculturii și industriei alimentare. Comunitatea locală are nevoie de astfel de proiecte care vor pune Slobozia pe harta evenimentelor de referință la nivel național și european”, a declarat Dragoș Soare, primarul orașului Slobozia.

FarmConect România aduce o abordare nouă în organizarea târgurilor din agribusiness prin implementarea unui concept ce-și dorește să schimbe percepția consumatorului privind modul în care se face agricultură în România, de-a lungul întregului lanț de distribuție și aprovizionare, susțin organizatorii. „În acest fel, târgul FarmConect România susținute valorile APPR: transparență, sustenabilitate, comunitate și informare corectă”, afirmă directorul executiv al APPR, Alina Crețu. Președintele APPR, Nicolae Sitaru, adaugă: „Fermierii din România au astăzi capacitatea de a-și reprezenta interesele și pot face mai mult pentru a promova modelul de agricultură românesc. Un astfel de târg ne va da posibilitatea să arătăm cum facem astăzi agricultură în România, cum se produc hrana și materiile prime pentru industria agroalimentară și care este implicarea noastră, a agricultorilor, în dezvoltarea satelor românești”.

Evenimentul de la Slobozia se vrea a fi mai mult decât un târg de agricultură. „La FarmConect România vom putea arăta care sunt numeroasele provocări cu care se confruntă la nivel general fermierii: să producă în mod durabil pentru a găsi soluții la problemele legate de mediu și schimbările climatice, să asigure competitivitatea unui sector care este expus concurenței piețelor internaționale și să atingă toate obiectivele ambițioase prevăzute în strategia De la fermă la furculiță”, a conchis Alina Crețu.

appr

APPR este o asociație profesională formată din producători agricoli și reprezentanți ai lanțului profesional agricol din România, înființată în anul 2012. APPR face parte din Confederația Europeană a Producătorilor de porumb (CEPM), care reprezintă cele mai mari țări producătoare de porumb din Europa și furnizează asistență tehnică, economică și legislativă pentru membrii și organizațiile profesionale ale fermierilor din România. APPR este membră în COPA-COGECA, cea mai mare structură de reprezentare a intereselor fermierilor și cooperativelor europene.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Cu o experiență de peste jumătate de secol de dezvoltare continuă și efort susținut, avansul tehnologic considerabil al utilajelor Väderstad reprezintă astăzi un reper de necontestat al centrelor de cercetare din industria agricolă mondială, iar acest lucru nu poate decât să-i facă mândri și fideli pe inginerii suedezi și pe fermierii români care exploatează aceste mașini de calibru superior.

ta 220 titan 3

Inginerii suedezi, împreună cu fermierii din întreaga lume, au participat pe durata mai multor generaţii la crearea unor maşini performante care să exploateze întregul potenţial al pământului. Calitatea înaltă a semănătorilor de precizie Väderstad, a semănătorilor de păioase şi a utilajelor de pregătire a solului oferă atât un start mai bun în vegetație al culturilor, cât și acoperirea mai multor hectare într-un timp foarte scurt fără rabat la calitate. Un segment aparte îl reprezintă utilajele de pregătit solul cum ar fi arhicunoscutele cultivatoare Top-Down.

La fel ca Top-Down, un segment de utilaje premium pentru pregătire îl reprezintă grapele cu discuri Carrier, un utilaj cu un design unic pe piață, care creează un pat germinativ ideal pentru orice tip de cultură agricolă. Dar să vedem ce înseamnă cu adevărat Carrier. Acesta este un utilaj multifuncțional, cu discuri, compact, folosit pentru prelucrări primare în regim de mare viteză și efectuează cu scrupulozitate pregătirea adecvată a patului germinativ. Depinzând de configurația sa, Carrier poate fi folosit pentru cinci operații principale: cultivarea miriștii, încorporare, pregătirea patului germinativ, semănat de semințe mici și tratamente împotriva dăunătorilor.

 

De la lucrări ultra-superficiale la încorporare adâncă

 

Prin versatilitatea Carrier-ului se economisesc treceri, scad costurile pe hectar și se asigură cele mai bune condiții de germinare a culturilor ulterioare. Când vine vorba de rezultatele prelucrării, Carrier nu lasă nimic la voia hazardului. Discurile şi braţele Carrier-ului sunt proiectate să ofere maximum de efect în orice situaţie. Forma conică a discurilor conduce la un sol mai fin şi amestecă uniform resturile vegetale. Forma asigură, de asemenea, acelaşi unghi de lucru, indiferent de uzură sau adâncime de lucru. Fermierii beneficiază astfel de un pat germinativ excelent şi de distrugerea rapidă a resturilor vegetale.

ta 220 titan 2

 

Toate adâncimile de lucru posibile

 

Väderstad este inventatorul segmentului de cultivatoare cu discuri compacte. Producătorul suedez a lansat Carrier-ul în 1999 și a continuat să-l perfecționeze permanent de atunci. Astăzi este disponibilă o gamă întreagă de mărimi de discuri, de la lucrări ultra-superficiale la 2-3 cm adâncime, la lucrări de încorporare cu până la 16 cm adâncime de lucru. Carrier este disponibil în mai multe modele, de la 3 metri la 12,25 metri lățime de lucru.

ta 220 titan 4

 

Discuri de calitate suedeză

 

Fiecare utilaj Väderstad reprezintă dovada pură a calității superioare necesare unei agriculturi moderne, profitabile și responsabile. Väderstad întruchipează excelența tehnică a industriei constructoare de mașini și utilaje din Suedia. Marcajul V-55 de pe piesele originale Väderstad este o marcă a oțelului suedez de înaltă calitate Väderstad. Numărul 55 reprezintă duritatea măsurată în unitatea Rockwell C HRC. Această structură unică de material face posibilă împingerea nivelului de duritate de la standardul industrial HRC 47-48 la HRC 55, păstrând în același timp o rezistență la șoc foarte intensă.

 

TrueCut asigură rezultate perfecte de fiecare dată

 

TrueCut este o metodă unică a Väderstad de a prelucra decupările discurilor. Oferă astfel uzura perfect uniformă a discului, menținând astfel forma acestuia de-a lungul duratei de exploatare.

TrueCut menține agresivitatea, penetrarea și rotația discului pe durata sa de exploatare.

 

Axele ajustabile optimizează rezultatele „un disc – un braț”

 

Fiecare disc este montat individual pe un braț cu suspensie de cauciuc. Aceasta crește gradul de penetrare și conturarea. Din moment ce unealta frontală este montată pe un paralelogram, unghiul corect de lucru este asigurat indiferent de adâncimea de lucru. Fermierii beneficiază de precizie înaltă fără compromisuri. Pentru controlul eficient al buruienilor, trebuie ca rădăcinile acestora să fie complet tăiate din prima trecere. Pentru a asigura tăierea optimă și prelucrarea uniformă, primul rând de discuri poate fi deplasat lateral cu ajutorul unor tiranți.

ta 220 titan 5

 

Discurile în X fac deplasarea în linie în spatele tractorului

 

Discurile sunt poziționate în X, ceea ce face ca formele laterale să se anuleze reciproc. Rezultatul este deplasarea în linie dreaptă în spatele tractorului, ceea ce este esențial atunci când se utilizează GPS. Mai mult, este un mare avantaj pe terenurile în pantă, unde într-un sens rămân goluri și în celălalt sunt suprapuneri.

 

Discuri conice, avantaje agronomice

 

Formă conică a discurilor produce sol mai fin și amestecă uniform resturile vegetale. Forma asigură, de asemenea, același unghi de lucru, indiferent de uzura sau adâncimea de lucru. Beneficiați astfel de un pat germinativ excelent și de distrugerea rapidă a resturilor vegetale.

 

Mărunțirea și amestecarea

 

Forma conică a discurilor creează un nivel mare de sol fin, important pentru contactul bun al semințelor cu solul. Forma discurilor asigură o amestecare intensă, împiedicând solul uscat să ajungă la nivelul semințelor. Lucrarea intensă de amestecare a solului cu resturile vegetale îmbunătățește rata de descompunere a acestora.

 

Fără compactare

 

Unghiul ascuțit de atac al discurilor conice minimizează suprafața de contact cu solul. Aceasta lasă la baza prelucrării o zonă de sol deschisă, fără compactare. Acest fapt permite rădăcinilor să se dezvolte în profunzime, asigurând astfel un transport bun al apei.

 

Presează pietrele în sol

 

Forma conică nu permite discurilor să ridice pietre de pe suprafața solului. În schimb, acestea sunt presate în sol, minimizând astfel impactul asupra operațiilor ulterioare.

ta 220 titan 8

 

Capacitatea aduce profit

 

Chiar dacă sunt provocări din partea condiţiilor variate din teren, soluri grele sau vreme schimbătoare, capacitatea Carrier-ului este menţinută la cel mai înalt nivel. Fiind versatil, dar şi rapid, Carrier maximizează productivitatea şi economia în fermă.

 

Efectul temporizării

 

Viteza recomandată de lucru este de 10-15 km/h, oferind astfel o capacitate mare de lucru şi o eficienţă maximă în câmp. Acest mod de lucru vă oferă posibilitatea de a acoperi mai mult teren într-o perioadă aglomerată, în care este nevoie de mai multe tipuri de lucrări. Echipate pentru prelucrări ultra-superficiale cu CrossCutter Disc, viteza de lucru este astfel crescută până la 15-20 km/h, crescând astfel capacitatea de lucru inițială.

 

Face faţă solului greu

 

Carrier este caracterizat printr-un şasiu puternic, confecţionat din oţel suedez de înaltă calitate. Forţa mare de apăsare pe fiecare disc asigură penetrare agresivă cu menţinerea adâncimii de lucru chiar şi la viteze mari de înaintare în soluri dificile.

 

Nu este limitat de umiditate

 

Unghiul ascuţit de atac al discurilor conice previne compactarea la suprafața de contact a solului şi a părţii inferioare a brazdei de cultivare în condiţii umede. Transportul apei în sol este astfel asigurat.

 

Face faţă resturilor vegetale

 

Carrier are o construcţie aerisită, asigurând astfel un flux crescut de sol şi resturi vegetale. Prin montajul rulmentului în spatele discului, înfăşurările de materiale sau blocajele sunt astfel evitate, în timp ce acesta este protejat de agresivitatea solului. Carrier are capacitatea de a manevra mai multe resturi vegetale şi soluri grele, lărgind astfel aria de utilizare.

 

Mai puţin înseamnă mai mult, cu lucrările ultra-superficiale

 

Prelucrările ultra-superficiale efectuate de Väderstad CrossCutter Disc asigură o prelucrare completă la numai 2-3 cm adâncime. Intensitatea unică de prelucrare sfărâmă, toacă şi amestecă într-o singură trecere. Este excelent în miriştea de rapiţă şi culturile de înverzire, având de asemenea avantaje în culturile de păioase sau pe terenurile prelucrate primar.

 

Conservarea apei și a structurii solului

 

Prin tăierea întregului orizont de lucru, discul CrossCutter rupe complet capilaritatea solului. Aceasta face să păstreze umiditatea în sol pentru culturile ulterioare. Lucrarea ultra-superficială face ca un strat minim de sol să fie prelucrat și deprivat de apă, în timp ce o cantitate mare de resturi vegetale de pe sol și din stratul superficial să reflecte razele soarelui, ducând astfel la conservarea umidității.

 

Deranjare minimă a faunei solului

 

Lucrarea ultra-superficială în stratul uscat de suprafață duce la pierderi minime în populația de râme, în același timp ruperea capilarității ducând la o activitate mai intensă a acestora. Râmele sunt mai active atunci când lăsăm resturile vegetale în stratul superficial de sol, crescând astfel și mai mult rata de descompunere. De asemenea, râmele fertilizează solul, ducând astfel la condiții și mai bune pentru culturile ulterioare.

 

Greutate impresionantă pe disc

 

Pentru a creşte greutatea, Carrier 300-400 poate fi echipat cu un pachet adiţional de greutăţi. Aceasta duce la o greutate mai mare pe metru pătrat decât utilajele convenționale din acelaşi segment. Fermierul beneficiază astfel de o forţă mai mare de penetrare a solului şi de rezultate excepţionale în câmp în orice fel de condiţii de lucru. Carrier 300-400 este purtat în tiranţii tractorului, oferind astfel operaţii facile şi manevrabilitate maximă. Beneficiaţi astfel de o rază de întoarcere mică pe capete şi de un transport facil între sole.

Echipat cu tăvălugul RubberRunner, Carrier 300-400 poate fi construit ca un utilaj tractat. Aceasta face ca greutatea utilajului să fie descărcată de pe tractor şi reduce necesarul de forţă portantă. Greutatea este distribuită între tractor şi cultivatorul cu discuri, ceea ce reduce compactarea solului.

ta 220 titan 6

 

Câmpuri mai curate cu potențial crescut

 

Topicul igienei câmpului se axează pe managementul reziduurilor în câmpurile de porumb, rapiță și cereale, acolo unde scopul este de a forța materialul genetic să germineze și resturile să se descompună rapid. Un material genetic redus îmbunătățește competitivitatea culturii următoare și poate reduce costurile cu erbicidele.

 

Grapa de paie compensează distribuția insuficientă

 

Pentru evitarea unei treceri separate pentru distribuția paielor, Carrier poate fi echipat cu o grapă de paie. Carrier nu numai că taie, dar și distribuie paiele în aceeași trecere. Fermierul beneficiază de un teren uniform cu un potențial bun pentru cultura ulterioară.

 

CrossCutter Knife adaugă intensitate

 

Cu tăvălugul intensiv CrossCutter Knife, materialul este tăiat pe două direcții. CrossCutter Knife permite o cultivare superficială, în timp ce menține și posibilitatea unei cultivări de adâncime cu discurile. Segmentele scurte ale cuțitelor CrossCutter Knife asigură o bună conturare pe întreaga lățime de lucru.

 

CrossBoard Heavy pentru o nivelare perfectă

 

CrossBoard Heavy este un echipament format dintr-un rând de dinți individuali, înclinați spre spate cu scopul de a nivela solul și de a sparge bolovanii. Pe solul arat, CrossBoard Heavy îi permite grapei Carrier să pregătească patul germinativ dintr-o singură trecere, economisind astfel combustibil, timp și umiditatea din sol.

ta 220 titan 7

 

Producătorul suedez din orașul Väderstad este cunoscut pentru calitatea înaltă a utilajelor și a pieselor din care sunt făcute. Pornind de la unul dintre mottourile companiei rostit pentru prima dată cu ani în urmă de către fondatorul acesteia, Rune Stark, și anume: „Faceți lucrurile să dureze”, dar și ca o reflectare a faptului că este în prim-plan în ceea ce privește calitatea și performanța, Väderstad a introdus anul trecut o garanție pe viață la discurile Cross Cutter. Dacă un disc ar eșua în timpul întregii sale durate de utilizare, Väderstad îl va înlocui fără niciun cost. „Producția noastră proprie de piese de uzură este unică pe piață și îi conferă companiei constructoare Väderstad controlul deplin asupra procesului. Suntem încrezători în calitatea produselor noastre și, desigur, dorim ca și clienții noștri să se simtă în siguranță în alegerea Väderstad ca partener”, spune Mattias Hovnert, director de vânzări și marketing la Väderstad.
 

Articol scris de: BOGDAN CONSTANTIN, SPECIALIST PR & COMUNICARE TITAN MACHINERY ROMÂNIA

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – octombrie 2021
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Tehnica agricola
Miercuri, 27 Octombrie 2021 10:06

Campania 2021: Situația plăților în avans

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), până miercuri – 27 octombrie 2021, a autorizat la plata în avans suma de 745,29 milioane de euro pentru un număr de 546.158 de fermieri. Aceasta reprezintă 70.89% din numărul fermierilor care sunt eligibili la plata avansului.

„Suntem onorați ca prin contribuția fiecărui angajat al APIA să sprijinim agricultura românească într-o perioadă plină de provocări”, declară Adrian Pintea, director general APIA.

Mai jos, situația concretă a sumelor autorizate la nivelul fiecărui centru judetean APIA, până în prezent.

245651262 2577834732360123 2427570990742524289 n

246745036 2577834809026782 2935654053299679343 n

Reamintim că, pe 18 octombrie 2021, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a dat startul Campaniei de plăți în avans 2021.

Schema de plată unică pe suprafață este în valoare de 95,4751 euro/ha.

Plată redistributivă pentru primul interval: 1-5 ha inclusiv este 5 euro/ha, iar pentru al doilea interval: 5-30 ha inclusiv este 48,1457 euro/ha.

Plata pentru înverzire are valoarea de 57,8931 euro/ha.

Plata pentru tineri fermieri este de 40,4514 euro/ha.

Sprijinul cuplat în sectorul zootehnic categoria ovine (SCZ - ovine) este de 17,2430 euro/cap animal.

Sprijin cuplat în sectorul zootehnic categoria caprine (SCZ – caprine) este de 17,2430 euro/cap animal.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale este postat în dezbatere publică proiectul de hotărâre a guvernului pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 651/2021 pentru aprobarea programului de susținere a producției de legume în spații protejate pentru anul 2021, precum și pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 652/2021 privind aprobarea programului de susținere a producției de plante aromatice pentru anul 2021.

În ceea ce privește Programul de legume în spații protejate, cei 14.271 de beneficiari care s-au înscris până la 20 iulie 2021 pentru plafonul de 150 de milioane de lei nu vor absorbi toată suma și a rămas o diferență. Pentru programul dedicat cultivatorilor de plante aromatice, din cele 6 milioane de lei alocate s-au consumat doar 2,27 milioane de lei. Astfel, disponibilul de circa 3,7 milioane de lei va fi dirijat către programul de legume în spații protejate. Prin urmare, cuantumul de 2.000 euro/1.000 mp urmează să se majoreze la 2.210 euro, cu încadrarea în plafonul maxim de 20.000 euro/trei exerciții financiare.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis la cultura de legume în spații protejate vor fi în sumă de 153.730.000 lei, reprezentând echivalentul a maximum 31.551.000 de euro, ca urmare a suplimentării plafonului cu sumele neangajate în Programul de susținere a producției de plante aromatice pentru anul 2021.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis la plante aromatice vor fi în sumă de 2.270.500 de lei, reprezentând echivalentul a maximum 465.968 de euro.

Prezentul act normativ va aproba unele modificări și completări la Programul de susținere a producției de legume în spații protejate pentru anul 2021 și la Programul de susținere a producției de plante aromatice pentru anul 2021. Modificările și completările, precizează MADR, au rezultat în urma solicitărilor formulate de către structurile asociative reprezentative din sector, având în vedere dificultățile cu care se confruntă în prezent piața legumelor, respectiv ofertă mare de produse care nu sunt absorbite în piață, care creează stocuri perisabile, prețuri de achiziție scăzute, sub un nivel mediu de rentabilitate a activităților de producție din acest sector.

În bugetul anului 2021, aprobat Ministerului Agriculturii, există alocări financiare pentru ambele programe, precizează un comunicat de presă al MADR.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Din decembrie 2019, Aurel Simion este secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Ce l-a recomandat pentru această funcție? Am putea spune că experiența antreprenorială, Aurel Simion deținând împreună cu fratele său Petre una dintre cele mai vechi firme din industria cărnii – Avi-Giis, înființată în anul 1990. Apoi, secretarul de stat din MADR este fondatorul brandului de produse tradiționale „Ca altădată”, fiind printre primii producători locali care și-au atestat produsele ca fiind produse tradiționale. Se mândrește cu munca sa, participând la târguri naționale și internaționale cu produse precum „cârnații din topor”, „carnea la garniță” sau „cârnații cu ambâț”. Totodată, interlocutorul nostru este președintele Asociației Producătorilor Tradiționali, Meșteșugari și Artizani Vâlcea și vicepreședinte al Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale. Aurel Simion are un doctorat în prepararea prin afumare a preparatelor.

„Prin politicile pe care le promovăm, va trebui să avem grijă şi de marele producător, dar trebuie să avem grijă şi de micul producător, de ferma de familie.”

Reporter: Nu întâmplător facem acest interviu. Ne știm de multă vreme și vreau să vă cunoască și cititorii noștri. Sunteți un pasionat al agriculturii şi al industriei alimentare, mai precis, a tot ceea ce ţine de produsul tradiţional românesc.

Aurel Simion: Încă din şcoala generală pot să spun că am făcut agricultură, apoi liceul l-am făcut tot agricol, la Slatina, apoi facultate, din 1990 am o firmă privată în domeniul agriculturii, al industriei alimentare, deci n-am activat în alt domeniu. Am lucrat şi în Direcţia Agricolă, în OJRSA – Oficiul Judeţean de Reproducţie şi Selecţie a Animalelor, la Industria laptelui, cum era pe timpuri, şi aşa mai departe.

Reporter: Ce facultate ați absolvit?

Aurel Simion: Facultatea de Agricultură la Craiova şi Liceul Agricol la Slatina.

Reporter: Oltean get-beget.

Aurel Simion: Da. Din Râmnicu Vâlcea, Oltenia de sub Munte, cum spunem noi. Eu provin din micul producător, de fapt agricultura a venit la minister, îmi dau seama foarte bine de forma duală a agriculturii, e vorba de faptul că avem cele mai mari exploataţii agricole din UE, şi atunci vorbim de marii fermieri, marii producători, câteva sute, dar vorbim şi de micul producător, baza societăţii sau baza agriculturii, cum îi spun eu, iar noi, ca minister, prin politicile pe care le promovăm, va trebui să avem grijă şi de marele producător, pentru că o balanţă comercială cu marii producători o poţi regla, dar trebuie să avem grijă şi de micul producător, de ferma de familie, dacă vreţi, şi v-aş da doar un exemplu: e vorba, din punctul meu de vedere, de securitatea alimentară. În caz de Doamne fereşte, întotdeauna românul s-a sprijinit pe micul producător şi atunci nu trebuie lăsat de izbelişte sau neajutorat, într-o economie de piaţă globală, spre care tinde omenirea.

Desfacerea, veriga slabă a agriculturii

„Ministerul trebuie să se orienteze spre a identifica nevoia şi a crea piaţa. Piaţa înseamnă nevoie, piaţa înseamnă necesitate. Şi apoi producătorul, fermierul, vine din spate şi umple golul.”

Reporter: Aveţi un rol foarte important în sprijinirea acestor mici producători, pentru că, aşa cum aminteaţi faptul că în caz de Doamne fereşte, micul producător este cel care asigură până la urmă hrana de bază, şi aici până la urmă putem să vorbim de ceea ce se discută la nivel de UE, de acel lanţ scurt, de la producător la consumator. Aici trebuie să intervină ministerul prin facilitarea accesului la produse, pe de o parte la vânzare a micului producător, pe de altă parte nouă, consumatorilor, să ajungă produsele direct la noi.

Aurel Simion: De felul meu, eu nu mă plâng şi am fost pus în situaţii să găsesc soluţii, cam ăsta a fost rolul meu în viaţă. N-am aşteptat cu mâna întinsă la o subvenţie. Avem nevoie de micul producător, am ajuns, noi, agricultura românească, să „alergăm” – între ghilimele – la ora actuală după consumatorul român. Noi nu alergăm după un consumator dintr-o ţară europeană sau un consumator dintr-o ţară terţă, ci alergăm după – vă dau un exemplu – în jur de 5 milioane consumatori publici. Atâta timp cât importăm 70% din ceea ce consumăm, vă daţi seama că şi... armată, şcoli, copii, grădiniţe şi aşa mai departe, în general se alimentează prin licitaţii publice cu produse mai ieftine. Principiul UE de lanţ scurt de aprovizionare acum, din punctul meu de vedere, nouă ne vine ca o mănuşă, numai că trebuie să modificăm o parte din structura legislativă, în aşa fel încât să le dăm posibilitatea celor mici să poată să aprovizioneze o grădiniţă, o cantină, o şcoală şi aşa mai departe. Avem discuţii, deci nu vă ascund că avem aproape un an de când purtăm discuţii cu Agenţia Naţională a Achiziţiilor Publice, în aşa fel încât lanţul scurt de aprovizionare, schemele de calitate, calitatea produselor să reprezinte 60%, în eventualitatea unei licitaţii, din punctaj. Doar 40% să fie preţul. Mă bazez pe acest lucru şi pe rapoartele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care ne spun clar că – n-are rost să mai dau cifre acum – aproape 70% din populaţie este bolnavă din cauza alimentaţiei şi a mediului în care trăieşte. Şi atunci trebuie să fim foarte atenţi la ceea ce punem pe piaţă. Da, aici am ajuns în 30 de ani, trăim într-o politică agricolă comună cu o piaţă comună europeană, nu poţi să interzici să-ţi intre pe piaţă un produs, dar tu ca stat trebuie să intervii cu măsuri, în aşa fel încât nu neapărat să-l avantajez pe al tău, că iar nu ai voie, dar în acelaşi timp să creezi mecanismul prin care marfa lui proaspătă, bună, de calitate, să se poată valorifica mult mai rapid şi într-un termen mult mai scurt. Una este să aduci produs din Spania şi să duci la X market şi alta e să-l iei de lângă Bucureşti şi să-l aduci la marketul respectiv. Şi lanţul scurt înseamnă prospeţime, înseamnă calitate.

Reporter: Aţi atins un subiect foarte sensibil, acesta al desfacerii producţiei agricole, a produselor agroalimentare, în condiţiile în care supermarketurile sau lanţurile acestea mari de magazine sunt cele care fac legea, indiferent ce ne-am strădui noi să facem, cu toate că există câte o „floare”, pe ici, pe colo, care a reuşit să pătrundă, dar, cum se spune, „cu o floare nu se face primăvară”, nu putem să facem decât să sperăm că producătorii agricoli se vor organiza în aşa fel încât să impună, până la urmă, dacă şi legislaţia o va permite...

Aurel Simion: Hipermarketurile sunt un lucru existent, sunt înfipte în tot ceea ce înseamnă desfacere, am lucrat bine cu hipermarketurile în perioada stării de urgenţă, când, aduceţi-vă aminte, rafturile erau goale, chiar am avut o conlucrare bună şi cu dumnealor, dar şi cu producătorii români. Vedeţi, depinde din ce punct de vedere priveşti, unde te aşezi, în ce colţ al problemei. Unui hipermarket, ca să fie rentabil, trebuie să-i dai marfă multă, să i-o dai la timp, să i-o dai standardizată şi de calitate. Dumnealor, ca să reziste pe piaţă, va trebui să aibă întotdeauna contracte antamate cu un an înainte, în aşa fel încât hipermarketul să n-aibă sincope la aprovizionare. Agricultura românească, la ora actuală, nu poate să le asigure toată cantitatea, ritmicitatea, standardizarea produsului, pentru că n-am fost întotdeauna, prin politica pe care am desfăşurat-o noi, ministerul, ne-am gândit la „a produce”, la a subvenţiona producţia, fără să ne gândim la piaţă.

„Prin Planul Naţional Strategic vom gândi opt depozite centre logistice naţionale pe cele opt regiuni de dezvoltare, sub ele ne-am gândit la reţeaua de dezvoltare a cooperativelor, şi ultima bază – ferma de familie şi producătorul mic.”

Reporter: Adică a dispărut legătura dintre producţie şi piaţă.

Aurel Simion: Forța unui lanţ stă în veriga slabă. Veriga slabă a agriculturii la ora actuală, din punctul meu de vedere, printre altele, este desfacerea. Şi atunci va trebui să ne orientăm, ministerul să se orienteze spre a identifica nevoia şi a crea piaţa. Piaţa înseamnă nevoie, piaţa înseamnă necesitate. Şi apoi producătorul, fermierul, vine din spate şi umple golul. Tocmai de aceea, prin Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă (PNRR) – vorbesc de planul naţional, ca să dau un exemplu – ne-am gândit la reţeaua naţională de depozitare, de fapt era depozitare, colectare, păstrare, standardizare, etichetare şi aşa mai departe, inclusiv prelucrare primară, care să funcţioneze la nivel naţional, în aşa fel încât să poată să absoarbă toată producţia pe care o face românul. Odată absorbind-o, înseamnă că ai şi calitate, ai şi standardizare şi poţi să mergi mai departe – eu o gândisem să funcţioneze public-privată, 85% să aibă privatul – în aşa fel încât să poată să stabilească contracte şi contacte cu hipermarketurile, externul, HoReCa, consumatorul public. Adică ai fi destul de competitiv. Nu a rămas prin PNRR, nu am putut convinge că este nevoie de o reformă, din punctul meu de vedere era o reformă totală a agriculturii, orientai politica spre piaţă şi nu neapărat spre producţie. Va trebui la ora actuală, picând acest plan piramidal, cum l-am gândit, pe trei etaje, va trebui să ne regândim, să ne repoziţionăm, să vedem cum putem să ajutăm producătorul român, şi nu neapărat producţia în sine, dar am rezolva şi o parte din securitatea alimentară, lanţ scurt de aprovizionare, balanţă comercială, rezolvăm asocierea producătorilor – că aici avem o mare problemă a producătorului român, nu vrea să se asocieze chiar dacă noi în PNDR avem şi măsură de încurajare a asocierii, ba avem şi contract cu o firmă externalizată care exact asta face, creează cooperative şi forme asociative. Avem o problemă aici, referitor la asociere, dar în acelaşi timp şi producătorii trebuie să înţeleagă, deoarece, ca să reuşeşti să fii puternic, să fii competitiv, trebuie să te asociezi. N-ai şi n-avem noi „industriaşi”, m-aş bucura, în aşa fel încât să poată să ţină piept tăvălugului Pieţii Comune. Avem nevoie de asociere, avem nevoie de digitalizare, avem nevoie de foarte, foarte multe lucruri. Prin Planul Naţional Strategic, vom gândi acele depozite, cele opt depozite centre logistice naţionale pe cele opt regiuni de dezvoltare, sub ele ne-am gândit la reţeaua de dezvoltare a cooperativelor, şi ultima bază – ferma de familie şi producătorul mic – să o ajutăm în aşa fel încât să-şi construiască un depozit în spatele grădinii, în aşa fel încât să nu mai fie nevoit să-şi vândă marfa pe nimic atunci când o culege, ci s-o păstreze şi s-o vândă mai târziu, când are un alt preţ şi o altă valoare adăugată a produsului.

„Avem o mare problemă a producătorului român: nu vrea să se asocieze. Producătorii trebuie să înţeleagă, ca să reuşeşti să fii puternic, să fii competitiv, trebuie să te asociezi.”

Reporter: Asocierea, un subiect fierbinte. Nu ducem lipsă de cooperative create multe dintre ele doar pentru punctaj la accesarea proiectelor europene, pentru că după aceea s-au desfiinţat sau au rămas, dar nefuncţionale. Cred că reforma trebuie pornită de la mentalitatea producătorului, aceea de a reuşi împreună cu ceilalţi din sectorul pe care-l reprezintă. Dacă vorbim, de pildă, de legumicultură, acest sector este poate cel mai puţin organizat dintre toate. N-ai cum să faci depozit de unul singur.

Aurel Simion: O să venim în ajutorul producătorilor prin Planul Naţional Strategic. Chiar am discutat cu direcţia pe care o coordonez, vom pleca în ţară să vedem proiecte finanţate de Ministerul Agriculturii ca elemente negative, aşa ne vom duce şi la proiecte de succes, şi atunci acele proiecte de succes va trebui noi să le promovăm, să se uite producătorii la ele, să fie exemple – că e o particularitate a românului de a se uita în grădina vecinului. Atunci îi arăt eu ceea ce a făcut un fermier destoinic, bun, care a crescut pe piaţă. Apropo, avem un procent extrem de mic de trecere la o altă etapă: 5% în 5 ani de la PFA la un SRL mic, de la un SRL mic la un SRL mediu şi mare, păi e un procent extrem de mic.

E posibil ca unora să le convină să rămână mici, pentru că statul tot a subvenţionat agricultura mică. Personal, n-am găsit un răspuns la a „subvenţiona” – între ghilimele – ceea ce există, a consolida ceea ce avem, sau investim şi în forme noi, să-l mai ajut şi pe altul micuţ şi aşa mai departe. Din punctul de vedere al balanţei comerciale, ar trebui să ajut ceea ce am: cooperativele mature, firmele mature, avem firme din 1990, 1991, ar trebui să le ajutăm, dacă au rămas în piaţă înseamnă că sunt viabile, sunt eligibile, au un potenţial economic şi atunci stăm şi ne gândim acum: cum e mai bine? Să-i consolidez, să-i ajut pe cei maturi, sau să şi dezvolt? Sau să merg în paralel şi cu una, şi cu alta, dar sursele de finanţare sunt aşa cum sunt, micuţe şi limitate.

Banii nu sunt suficienţi pentru câte nevoi are România

Reporter: Până la aprobarea Planului Național Strategic, va mai trece ceva vreme, însă avem aceşti doi ani de tranziţie în care Programul Naţional de Dezvoltare Rurală continuă, teoretic, cu aceleaşi măsuri, aşa cum a funcţionat din 2014 până în 2020.

Aurel Simion: Pe tranziţie avem măsuri vechi cu bani împrumutaţi din noul exerciţiu financiar, 2021-2027. Sunt doi ani de tranziţie, deja din 2021 s-a dus jumătate. Am avut discuţii în minister pe tema asta, am şi căzut de acord cu AFIR-ul să lansăm pe rând calupuri cam de câte două măsuri, una foarte atractivă şi una mai puţin atractivă, în aşa fel încât sistemul nostru, AFIR-ul, să poată să înglobeze, să poată să absoarbă. Pentru că nici să dai drumul la tot şi să blochezi tot sistemul, şi să faci un amalgam nu este bine. Trebuie să vedem şi capacitatea noastră de absorbţie, e vorba de absorbţie instituţională: câţi oameni avem, cât putem să prelucrăm, cât putem să controlăm şi aşa mai departe, mai vin şi firmele de consultanţă, ca să nu dai proiectele peste cap trebuie să le faci destul de aşezate. În luna iulie lansăm două măsuri, dintre care una foarte atractivă şi foarte căutată, sunt toate în dezbatere pe site-ul ministerului, vor fi 3,2 miliarde de euro. Ce trebuie să ştie opinia publică şi fermierii în general: 37% din bani se duc pe mediu, deci măsuri de mediu şi climă. Ne mai rămâne nu mult, vom încerca să fim echilibraţi în aşa fel încât să ajutăm exact sectorul unde noi suntem deficitari. Mai concret, pe perioada de tranziţie de exemplu, am introdus o măsură de prelucrare a soiei, ceea ce n-a fost. România produce la ora actuală cea mai bună soia, nemodificată genetic, materie primă care ulterior pleacă la export, deci noi exportăm şi subvenţia şi importăm şrotul de soia modificată genetic. Ceea ce pierdem de atâtea ori. Cu asemenea măsuri vom veni şi în Planul Naţional Strategic, punctual, după o analiză extrem de atentă, să vedem ce necesar avem, cât putem să absorbim. Că degeaba mă apuc eu să fac fabrici, dar n-am materia primă sau n-am suficientă materie primă. Trebuie să gândeşti totul foarte bine şi echilibrat.

Apropo de unităţi de procesare, de exemplu în panificaţie noi nu folosim decât 54% din capacităţile noastre de prelucrare, dar importăm pâine congelată, importăm patiserie congelată, pentru că noi nu avem şi n-am venit noi, minister, cu o politică în aşa fel încât să ne facem şi noi două-trei unităţi din astea. Avem un deficit de balanţă comercială de 310 milioane de euro pe hrana animalelor de companie, dar nu avem unităţi de prelucrare. Şi atunci ce facem? Ceea ce rezultă, subproduse din abator, mă duc şi plătesc 2-3 lei pe kilogram ca să le distrug, să le ard, când aş putea să le folosesc în partea astălaltă. Deci trebuie să fii foarte echilibrat, trebuie să ne cunoaştem nevoile, să ne cunoaştem necesităţile, şi acolo trebuie să intervenim. Că, de fapt, prin politică asta faci, intervii acolo unde tu, ca ţară, ai o problemă. Banii sunt puţini, să fim foarte clari, nu sunt suficienţi pentru câte nevoi are România.

Reporter: Ar putea fi stabilite câteva priorităţi şi acestea duse până la capăt.

Aurel Simion: Noi trebuie să gândim şi în viitor, să ne uităm puţin şi peste 15-20 de ani cam încotro se îndreaptă agricultura, spre ce se îndreaptă, unde merge cercetarea, cum va fi peste 30 de ani, că degeaba mă apuc eu acum să fac mastodonţi şi peste zece ani n-am ce face cu ei. Înseamnă că am pierdut. Trebuie să mergem mână în mână cu cercetarea, să ne uităm care e tendinţa, avem un studiu, inclusiv l-am discutat şi l-am pus în practică, aşteptăm rezultatele: tendinţa gastronomică a consumatorului român şi nu numai a consumatorului român. Degeaba o să investesc în mici la grătar, când ei nu mai consumă mici – dau şi eu un exemplu – consumă pârjoale sau consumă icre negre.

Reporter: Au apărut puncte gastronomice locale în mai multe localităţi. E un lucru binevenit pentru ceea ce înseamnă viitorul?

Aurel Simion: Şi aici trebuie făcute studii, pe punctele gastronomice. E foarte bine că am găsit înţelegere şi cu ANSVSA şi am putut coborî ștacheta la nivelul gospodăriei. Uşor-uşor, încep să se dezvolte şi mai opreşte şi un autocar... şi atunci sunt 15-20 de persoane – „dar nu pot să-ţi dau bon fiscal” – „dacă nu-mi dai bon, nu consum” şi aşa mai departe. Suntem în discuţii cu cei de la Finanţe şi cu ANSVSA să găsim o formulă în aşa fel încât totul să devină liniar şi corect.

E nevoie de zootehnie, ca să nu mai exportăm subvenția

Reporter: Ce ne puteți spune despre calendarul măsurilor pe care le aveţi în acest an?

Aurel Simion: Spre exemplu, în luna mai s-a dat drumul la măsura 4.2 – Sprijin pentru investiţii în procesarea şi marketingul produselor agricole, la care am făcut şi o distincţie pentru zona montană, zonă defavorizată, așa cum este pentru instalarea tinerilor fermieri. Avem 20 de milioane puşi separat pentru tinerii din diasporă, ca să nu intre în „coşul mare” şi să nu aibă timp, că dumnealor au şi distanţă, şi au o măsură dedicată. La fel facem şi pentru zona montană.

Reporter: Dar au fost sume alocate pentru zona montană, spre exemplu pentru procesare, pentru acele mici abatoare, şi n-a venit nimeni. Şi cei care şi-ar fi dorit sau, mai bine zis, cei care făcuseră proiecte în urmă cu ani pe aşa-zisele abatoare mobile şi-ar fi dorit şi în restul ţării, nu numai în zona montană, ci şi la şes.

Aurel Simion: Banii nu se pierd, o să-i luăm şi o să-i ducem la alte măsuri. Sunt importante, din punctul meu de vedere, şi abatoarele. La o întâlnire cu o organizație profesională de la noi din țară, mi s-a zis că dacă vrei să dezvolţi cultura mare, s-o faci atractivă, dezvoltă prima dată zootehnia. Adică exact ce vă spuneam la început, creează necesitatea. Noi, dacă vom dezvolta zootehnia, nu ne vom mai plânge că exportăm materie primă, că exportăm subvenţie, dar avem nevoie de zootehnie. Apropo, şi prin PNRR am avut o măsură cu crearea a 100.000 de locuri de scroafe, pentru că avem o problemă cu carnea de porc, cea mai mare problemă. S-a dus matca, nu e vorba numai de pesta porcină africană, nu s-a investit în reproducţie la porc. Dacă măsura nu e atractivă, să ştiţi că fermierul sau românul se duce acolo unde e subvenţie. N-am văzut în ultimul timp ferme de reproducţie. A fost mai uşor, din păcate, să cumpărăm. Dacă ne aducem aminte, în situaţia de criză de anul trecut din martie, numai aici la minister câte telefoane ne-au venit pentru crearea acelor culoare verzi, pentru că ne mureau purceii în TIR-uri la graniţă, era şi frig. Vedeţi că importăm aproape trei milioane de purcei, material genetic.

Trebuie să le spun fermierilor: câștig ai la reproducţie. N-ai în mod special la creştere şi îngrăşare. Şi atunci? Crescătorii noștri au cumpărat atunci, anul trecut, cu 114 euro purcelul de 20 de kilograme şi l-au vândut – şi-mi pare rău – cu 5 lei pe kilogram la 120 de kg, deci a fost pierdere totală.

Benzile agro-silvice, în intențiile MADR

Reporter: La final, aș vrea să vorbim și despre Green Deal.

Aurel Simion: În opinia mea, România stă bine. Şi v-aş da un exemplu. Mergeți cu maşina din Anglia şi veniţi pe drumurile Europei până aproape de graniţa cu România, treci de Budapesta încoace, pe parbrizul maşinii n-o să vezi niciun fluture, n-o să vezi niciun gândac şi aşa mai departe. Înseamnă că acolo agricultura este extrem de intensiv făcută. La noi în România, dacă te duci de la Bucureşti până la Constanţa sau de la Bucureşti la Piteşti, o să trebuiască să oprești în fiecare benzinărie ca să ștergi parbrizul. Ceea ce nu avem noi, România: nu avem toate suprafeţele, şi mă refer în primul rând la pajişti, nu le avem trecute în culturi ecologice.

Reporter: Eu aş spune că n-avem patalamaua, nu avem acel certificat care să ateste că este ecologic...

Aurel Simion: Da, dar ca să vă dau dvs. certificatul trebuie să veniţi la mine, să vă înregistrez şi să şi dovediţi, trebuie să treceţi printr-un organism de certificare...

Reporter: E vorba despre birocraţie? Probabil că de asta se feresc producătorii sau asociaţiile care au păşunile.

Aurel Simion: Nu cred că despre birocrație e vorba. Să vă dau un exemplu, sunt foarte implicat, şi e o chestie personală, în risipa alimentară. Un cămin de bătrâni trebuie să vină la noi doar cu un dosărel să se înregistreze ca operator primitor, receptor. De ce nu o fac? De ce avem doar 14 la nivel naţional? Numai eu am semnat 5-6 adrese către consiliile judeţene şi ar primi alimente mai mult gratuit. Ce pot eu să fac? O să mă duc şi în judeţe să-i rog să vină. La fel şi cu produsul ecologic. Trebuie să ceri, prima dată. Şi după aia să văd că este ecologic. Lucrurile astea va trebui să se întâmple, în minister nu durează, cel puţin de când sunt eu, exclus a plimba pe cineva, nu, sunt foarte transparent, uşa e deschisă. Nu mă ocup eu strict de produsul ecologic, dar n-am auzit să vină cineva şi să stea la coadă ca să înregistreze o păşune în sistem ecologic. Şi subvenţiile sunt altele, ajutorul este altul pentru producţia ecologică. Avem acum în lucru, pe Directiva nitriţi, dacă tot mă întrebaţi şi ţine de Green Deal, suntem în negociere acum cu Comisia Europeană referitor la acea bandă de teren pe care trebuie s-o lăsăm liberă, fermierul să nu folosească nitriţi sau nitraţi, îngrăşăminte pe – CE zice – 5 m, eu am zis de la 1 la 3 m, pentru că nu trebuie să iau şi din potenţialul agricol al fermierului, pentru că e vorba de acea bandă pe lângă râuri, pârâuri şi aşa mai departe, pentru că oricum, prin lege, cursurile de apă sunt protejate de 6-12 m. Dacă mai las şi eu 5 m, atunci unde mă duc?, fermierul ce face?, de unde-l despăgubesc pe diferenţa de producţie? Tot pe Green Deal avem în intenție crearea acelor benzi agrosilvice. De ce sunt bune aceste perdele? Nu numai că ele creează microclimat, nu numai că stopează şi vântul, stopează şi înzăpezirea, viscolul îl atenuează, dar mă interesează, ca agricultor, îmbunătăţirea proprietăţilor solului. Într-o agricultură intensivă nu mai dai răgaz solului să se ducă un microorganism, un gândac, o râmă să se ducă în jos, să creeze acele culoare, apa să se infiltreze, aerajul, rădăcinile şi aşa mai departe. Prin aceste perdele agrosilvice, este foarte bine că se îmbunătăţeşte structura solului, avem în lucru tehnic să ne spună specialiştii cam în câţi ani se îmbunătăţeşte structura solului, în aşa fel încât după – să zic – zece ani o desfiinţăm, o redăm agriculturii şi o mut mai încolo. Deci, ce trebuie să fac eu, minister? Să vin cu măsuri, pe fermieri să-i ajut pentru acea producţie nerealizată. Afirm cu tărie că fermierii noștri, în mare parte, sunt extrem de pricepuți, iar în mine, ca secretar de stat în Ministerul Agriculturii, vor găsi mereu un sprijin.

Interviu publicat în Revista Fermierului, ediția print - iulie 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Interviu
Vineri, 09 Aprilie 2021 10:31

Agricultura, o moștenire de curaj

Flaviana Tatu a vrut să facă stomatologie, dar munca înaintașilor trebuie dusă mai departe, mai ales dacă aceasta s-a dovedit spornică. A lăsat cabinetul și a preluat o parte din afacerea familiei, aproape 500 de hectare. „Domeniile Lungu” este o afacere pe care nu o poți ignora, mai ales dacă faci parte din sufletul ei.

„Agricultura este loterie. Un an ai, un an abia te strângi, dar pe ansamblu e bine.”

0V5A7594

Ploaia, care a cam lipsit în anul agricol trecut, ne-a împins dialogul la adăpost, într-o stație de condiționat semințe. Stația este relativ nouă, cei aproximativ șapte ani de când a fost implementată investiția nu sunt mulți, la acest nivel de tehnologie. Gazda noastră ne-a explicat că au instalații foarte bune și funcționale și de treizeci de ani. Zice că instalația e folosită doar pentru porumb, pe care îl preia, îl selectează, îl trece prin centre gravitaționale și, în funcție de calibrul dorit, îl aleg, îl separă, îl pun în saci, totul în conformitate cu solicitările clientului, deținătorul de drept al hibrizilor de porumb. E mulțumită de investiție. „A meritat. În ziua de azi, după cum bine știți, nimeni nu mai poate pune, cel puțin la porumb, sămânță care nu este certificată. Și atunci toată sămânța vine printr-un astfel de traseu. Totul e automatizat, inclusiv partea de tratament sămânță, totul e la butoane.”

„În fiecare an reinvestim tot ce se poate, cumpărăm nou, schimbăm.”

Stația depășește capacitatea fermei lor pentru că nu au doar loturi semincere, ne explică Flaviana Tatu: „Parțial producem și noi în câmp un număr limitat de hectare, în funcție de instalațiile de irigat pe care le avem pe câmp, deoarece în ziua de azi loturile semincere nu se mai pot produce dacă nu ai sisteme de irigații. Noi avem irigate, în prezent, 280 de hectare, din 490, toată intrând la loturi semincere, rămânând suprafața cealaltă pentru cultură convențională. În 2019 am fost axați pe porumb, la lot semincer, în 2020 am făcut și floarea-soarelui cam jumătate-jumătate, ca suprafață”. Zice că la cultura convențională au aproape tot, adică orz, grâu, soia, floarea-soarelui, porumb.

Nu au scăpat de calamitate: „Mai ales la soia, calamitate sută la sută anul ăsta. Dar n-avem încotro, trebuie să le acceptăm. La grâu a fost mulțumitor pentru o iarnă fără pic de zăpadă, am scos în jur de 3300 kg la hectar. E ok pentru anul care a fost, în general scoatem în jur la 5000 kg la hectar”.

Am îndrăznit să spun că presupun că ar trebui să fie mulțumită dacă și-a scos investiția, știind că aplică tehnologii costisitoare, chiar ea îmi confirmase asta: „Da, absolut. Tot ce avem în curte e nou: utilaje, agregate. Nici nu se mai poate altfel. Totul este foarte bine gândit și analizat din timp, toate lucrările le facem în perioada oportună, totul, ca lucrurile să iasă așa cum e bine sau cât mai bine posibil”, dar m-a contrazis: „Am scos un pic mai mult decât cheltuiala, dar asta și pentru că investițiile sunt pe măsură, în fiecare an reinvestim tot ce se poate, cumpărăm nou, schimbăm”.

Se mândrește că, pe lângă o echipă tânără și pricepută, dispune de tehnologii de ultim moment, performante și eficiente, pe care aceștia să poată lucra. „Absolut totul este computerizat, de la tractoare până la acest sistem pe care-l vedeți în fața dvs., totul e computerizat. Dacă nu știi puțină engleză, pentru că meniurile sunt în engleză, dacă nu ai puține cunoștințe legate de tehnică, nu ai făcut nimic în ziua de azi.”

„Ori nu sunt bine dirijați banii, ori nu prezintă un real interes zona agricolă, n-aș putea să spun, dar, într-adevăr, față de celelalte state membre ale Uniunii Europene suntem deficitari.”

0V5A7578

E multă birocrație, dar te adaptezi

O mare parte din utilajele cu care se mândrește le-a obținut cu fonduri europene. A realizat două proiecte prin GAL, pe PNDR-ul 2007-2013, unul în valoare de 400 de mii de euro, iar cel de-al doilea, de 200 de mii de euro, cu care a achiziționat utilaje, tractoare, agregate și alte lucruri necesare în fermă.

Am fost surprins să aflu că nu i s-a părut dificil procesul de aplicare: „Dificil nu a fost absolut deloc, am și colaborat cu o firmă de consultanță care ne-a ajutat pe tot parcursul, perioada de monitorizare este într-adevăr undeva la 5 ani, dar nu e niciun fel de problemă, atât timp cât tu-ți faci treaba, pentru care ai și luat toate beneficiile și toate utilajele, noi nu am avut probleme și nu avem nici în continuare, încă sunt în perioada de monitorizare la unul din proiecte, nu e niciun fel de problemă. Bine, e de durată, trebuie să-ți asiguri și partea ta, cofinanțarea, trebuie să o ai și trebuie să-ți asiguri și tot cadrul legal că poți și dispui de anumite lucruri până ce cei de la fonduri europene îți vor înapoia banii și chiar și perioada de monitorizare nu e o problemă, atât timp cât tu-ți faci treaba și lucrurile merg exact cum te-ai și angajat să le faci, nu e un dezavantaj. Din contra, e un avantaj”. Insist legat de birocrație, iar acum recunoaște că din acest punct de vedere e dificil: „Vreau să zic că am semnat cred că vreo șase bibliorafturi doar la un singur proiect, foaie de foaie. Norocul meu a fost că nu le-am făcut singură, ci printr-o firmă de consultanță. E adevărat, birocrația e foarte stufoasă și e mult de muncă, dar nu ai ce să faci, te adaptezi pentru că n-ai încotro”.

În momentul în care am adus aminte de situația fermierului român pus în balanță cu alții de prin Europa în ceea ce privește subvenția la hectar, care e mereu în defavoarea primului, asta în condițiile în care declarativ Uniunea Europeană dorește ca toți agricultorii să fie egali, a reacționat oarecum pesimist. „Nu cred că vom fi egali niciodată, din punctul ăsta de vedere, cred că nici statul, la noi, nu dă o foarte mare importanță zonei ăsteia agricole. Ori nu sunt bine dirijați banii, ori nu prezintă un real interes zona agricolă, n-aș putea să spun, dar într-adevăr, față de celelalte state membre ale Uniunii Europene, suntem deficitari.”

0V5A7582

Agricultura, mai tare decât stomatologia

Prima alegere de carieră a fost stomatologia, o meserie pe care spune că a iubit-o, că a practicat-o cu pasiune, dar apar alte argumente care te determină să decizi altfel. Poate sentimentul responsabilității a fost mai mare, știind că are de dus mai departe o moștenire creată cu mult efort și care a oferit satisfacție întregii familii. „Așa că m-am înscris la Facultatea de Agronomie și o perioadă, în paralel cu studiile, am și lucrat, iar apoi încă o perioadă am lucrat și în stomatologie, și în agricultură, până când mi-am dat seama că nu poți să faci două lucruri bine odată, așa că am renunțat la stomatologie și în prezent sunt doar inginer agronom. Și între timp au mai venit și copiii.”

Tatăl ei, Vasile Lungu, își va fi pus speranța, de la bun început, că fetele lui vor merge pe drumul lui. „Tata, probabil că în sinea lui, spera să aleg domeniul agricol, nici eu și nici sora mea într-o primă instanță nu am ales, de altfel sora mea e notar și eu am ieșit medic stomatolog, după care cred că la mine conștientizarea a venit odată cu primul meu copil, ca să fiu sinceră, mi-am dat seama cât de greu e în domeniul medical, student fiind sau proaspăt absolvent, să intri în meserie. În domeniul stomatologic e foarte greu să-ți creezi o clientelă. În primul rând lumea se uită la tine și dacă nu ai puțin păr alb și câteva riduri, se pare că ești lipsit de experiență și că nu știi să faci nimic. Acum 9 ani mi-am deschis un cabinet stomatologic care nu a funcționat, dar și fiindcă în jurul meu mai aveam încă 6 pe o rază de 100 de metri, însă mă bucur, pentru că nimic nu e rău într-adevăr și totul e spre creșterea noastră, așa că m-a direcționat pe latura cealaltă, pe cealaltă variantă posibilă.”

Așa că se poate spune că toată lumea e fericită, și tatăl, și tânăra agronom. „Îmi place libertatea pe care ți-o dă această meserie. Ca stomatolog, stai închis într-un cabinet, de dimineața până seara, pe un scaun sau eventual în picioare, și nu-i o muncă tocmai grațioasă... dar libertatea pe care ți-o oferă meseria de inginer agronom e alta, stai în natură, lucrezi cu oameni bine școliți în domeniu și beneficiezi efectiv de libertatea asta. Deci nu vă pot spune ce satisfacție poți să ai când știi că ai plantat un bob și vezi etapele creșterii unei plante, rezultatul pe care l-ai obținut, și tot procesul ăsta e plin de încântare. E ca la nașterea unui copil.” Nu ascunde că și aspectul financiar a contat în balanță: „Nu pot să neg că și partea financiară este una benefică, asta e afacerea noastră și de aici ne susținem, și trebuie să recunosc că în perioada asta de criză cred că e o meserie foarte bine aleasă, pentru că întotdeauna domeniul producător și procesator de alimente va fi unul care va rezista”.

Acum, nu ne închipuim că a crescut într-un clopot de sticlă și nu a știut cu ce se ocupă tatăl ei, și s-a întâlnit cu agricultura după ce a terminat stomatologia. Mai ales că Vasile Lungu, pe lângă faptul că este foarte priceput, este și un foarte bun pedagog, dispus tot timpul să ofere din cunoștințele lui. Cu alte cuvinte „nu a picat din lună”, cum se zice. „Cu agricultura am avut contact aproape dintotdeauna, tatăl meu fiind inginer agronom, așa am crescut practic. Știam ce înseamnă câmpul, de la 11 ani tatăl meu mă ducea pe câmp, îmi arăta tot ce înseamnă etapă tehnologică și lucrările care se fac în câmp, îmi arăta exact cum se face spicuitul sau, mă rog, noi îi spuneam castrat la vremea respectivă, și aveam un rând și spicuiam cot la cot cu zilierii și mâncam pâine cu salam și muștar pe câmp, deci eram familiarizată.”

Amintirea momentelor petrecute în copilărie muncind „cot la cot” cu ceilalți o binedispune, nu mergea doar să se uite. Acest fapt îl consideră benefic. „Și eu voi face la fel cu copiii mei, e un mare beneficiu pentru că efectiv am învățat să fim mai chibzuiți, să știm ce înseamnă munca și să ne drămuim. Am fost de mică învățată să muncesc și ăsta e un lucru absolut minunat. E un lucru care rar se vede la generațiile de azi.”

I se pare că tinerii ar trebui să plece în viață cu câteva elemente pe care le consideră esențiale pentru a te putea angaja undeva. „În zilele noastre cred că, nu numai pentru un tânăr fermier, dacă nu ai permis de conducere, nu ai cunoștințe în limba engleză și ceva cunoștințe de tehnologie actuală, nu poți să te angajezi nicăieri. Repet, nu cred că e vorba numai de tineri fermieri, dar în special ei, pentru că în cele mai multe cazuri colaborăm cu firme străine și atunci colaborarea e prin e-mailuri, în engleză sau altă limbă de circulație internațională și nu există altă variantă. Plus tehnologia de pe utilajele din ziua de azi, la care nu ai accesibilitate dacă nu te descurci puțin.”

Privind-o cât entuziasm are, m-am întrebat și am întrebat-o dacă îți trebuie mai degrabă curaj sau mai multă nebunie. Ea crede că un pic din amândouă. „Pentru că ești la mâna Domnului, oricum, și mie-mi spunea tata că agricultura este loterie. Și așa este. Un an ai, un an abia te strângi, dar pe ansamblu e bine.” Eu cred că un pic de curaj e mai necesar. Și cred că asta a moștenit, cu prisosință, Flaviana de la tatăl ei.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - martie 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Din fermă-n fermă!

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

FMC banner site

banner.logo agroconcept

Banner Corteva 2020

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista