Fermierii din întreaga lume vor avea acces complet și detaliat la imagini aproape zilnice din satelit ale terenurilor lor agricole, grație unui nou parteneriat semnat între Syngenta, una dintre cele mai importante companii globale de tehnologie agricolă, și Planet Labs PBC (NYSE: PL), un furnizor important global de imagini satelitare zilnice și soluții geospațiale.

Extinderea pe mai mulți ani a parteneriatului strategic dintre cele două companii permite fermierilor să monitorizeze de la distanță sănătatea culturilor, să detecteze infestările cu dăunători și să identifice focare de boli. Imaginile satelitare de înaltă rezoluție, disponibile comercial sunt accesibile fermierilor la nivel global, ca parte a platformei de agricultură digitală Cropwise aparținând Syngenta.

Astăzi, imaginile prin satelit joacă un rol esențial în agricultura de precizie, permițând fermierilor să monitorizeze dezvoltarea culturilor pe suprafețe mari, să identifice din timp semnele de stres și să își gestioneze culturile mai eficient pentru a obține randamente și rezultate mai bune.

Colaborarea va extinde integrarea actuală a imaginilor avansate din satelit ale companiei Planet în platforma Cropwise de la Syngenta, oferind fermierilor un alt instrument puternic în setul de soluții pentru agricultura de precizie.

Ca urmare a acestui acord, utilizatorii Syngenta Cropwise pot beneficia de imagini satelitare cu o rezoluție de trei metri, imagini luate zilnic prin satelit ale fermelor lor din constelația de sateliți Dove de la Planet, oferind vizibilitate frecventă și informații, detalii agronomice cu un nivel superior, chiar și în zonele înnorate.

„Acest parteneriat va adăuga o nouă dimensiune la oferta digitală de la  Syngenta pentru clienți. Vom construi mai departe pe produsele sale de teledetecție deja populare, oferind soluții cheie precum Indexul de Variabilitate (variability Index), Zone de Productivitate (Productivity Zone), NemaDigital, și Detecția Anomaliilor (Anomaly Detection)”, a declarat Jeremy Groeteke, director global IT și strategii digitale la Syngenta.

Ashley Johnson, președinte și director financiar la Planet, a completat: „Syngenta este un pionier în inovarea agricolă, oferind siguranță și certitudine fermierilor din întreaga lume. Suntem încântați de această colaborare multianuală și de extinderea ei. Cu capacitățile noastre unice de date prin satelit și expertiza agrotehnică a Syngenta, așteptăm cu nerăbdare să dezvoltăm noi aplicații pentru agronomi și specialiști din întreaga industrie”.

Syngenta va obține acces extins la datele de înaltă rezoluție ale Planet, la platforma PlanetScope și Planet Insights pentru a dezvolta noi aplicații de gestionare a suprafețelor agricole extinse și pentru a permite noi inițiative de cercetare și dezvoltare în agricultura de precizie.

„Provocările cu care se confruntă fermierii în prezent sunt complexe, de la infestarea cu dăunători până la secetă. Construim algoritmi sofisticați de inteligență artificială și învățare automată pentru a-i ajuta pe fermieri să facă față acestei complexități. În același timp, ne angajăm să protejăm drepturile fermierilor privind datele, asigurându-ne că aceștia își păstrează controlul asupra informațiilor lor. Prin extinderea acestei colaborări cu Planet vom putea oferi cele mai actualizate date satelitare de înaltă frecvență pentru a-i ajuta pe fermieri să ia decizii mai bune, bazate pe date”, a precizat Feroz Sheikh, director sisteme informaționale și digitale la Syngenta.

Parteneriatul între Syngenta și Planet reprezintă un pas semnificativ în agricultura de precizie digitală, oferind fermierilor instrumente puternice pentru îmbunătățirea productivității culturilor, creșterea eficienței și promovarea practicilor agricole sustenabile la nivel mondial.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Prevenirea cazurilor umane de rabie are ca prim pilon de acțiune reducerea/eliminarea rabiei în populațiile de carnivore care intersectează ecosistemul antropic, alături de tratamentul postexpunere.

Vaccinarea antirabică profilactică a carnivorelor domestice este acțiunea prin care se asigură o barieră activă în calea riscului contaminării omului și a animalelor de rentă.

Vaccinurile antirabice au evoluat de la vaccinurile preparate pe substanță nervoasă la vaccinuri obținute prin tehnici moleculare, ceea ce a crescut gradul de siguranță în utilizarea acestora. Vaccinurile inactivate disponibile și utilizate în prezent sunt puternic imunogene și mulți producători au demonstrat prin studii științifice că titrul anticorpilor postvaccinali indus de vaccinurile pe care le comercializează se mențin la valori mai mari de 0,5 UI timp de minimum doi ani.

Calitățile vaccinului reprezintă numai unul din factorii  care participă la inducerea protecției, cel de al doilea, la fel de important, fiind animalul căruia îi este administrat.

Astfel, durata protecției post-vaccinare (estimată prin menținerea titrului postvaccinal la valori mai mari sau egale cu valoarea acceptată ca fiind corespunzătoare protecției) frecvența rapelurilor și factorii de risc dependenți de animalul vaccinat, fac obiectul a numeroase studii publicate, realizate pe populații canine caracterizate și pe populații random, neuniforme, din diferite zone geografice ale lumii, cu status epidemiologic diferit în ceea ce privește rabia.

Studii asupra dinamicii titrului anticorpilor neutralizanți au fost realizate pe populații de câini cu proprietar în căteva țări. DERBYSHIRE J.B. & MATTHEWS K.A (1984), în Canada, au identificat o diferență evidentă între valorile identificate la câini vaccinați sau revaccinați în urmă cu un an și valorile identificate la câinii revaccinați cu trei săptămâni înainte de testare (Can Vet J. 1984 Oct;25(10):383-5. PMID: 17422460; PMCID: PMC1790664). Rezultate furnizate de testarea unor populații de câini din Thailanda și Java, arată că titrul anticorpilor neutralizanți scade foarte repede, în 2 până la 4 luni, la valori de 5 până la 25 de ori mai mici decât nivelul maxim atins după imunizare (doi: 10.1292/jvms1939.52.1099. ; DOI: 10.1016/0264-410x(91)90186-a).

Sasaki și col.(1983) au constatat că cel mai mare nivel al anticorpilor neutralizanți a fost înregistrat la câinii cu proprietari, vaccinați de mai multe ori. (Hawaii Med J. 1983 Jul;42(7):157-60. PMID: 6414991.).

Variabilitatea individuală este un factor major în menținerea răspunsului imun la nivel protector. La câinii de laborator, întreținuți în acelesși condiții și avînd o stare de sănătate quasiuniformă, titrurile anticorpilor neutralizanți obținute în urma utilizării aceluiași vaccin, administrat în același fel, în mod obișnuit induc valori cuprinse între 0 și 20 de UI/ml. (BLANCOU J., și col, 1986,  Sci. Tech. Anim Lab., 11 (3), 237-242.; PRECAUSTA P. (1972). Symp. Ser. immunobiol. Stand., 21, 162-178,; PRECAUSTA P., și col.(1985). In Rabies in the tropics (E. Kuwert, C . Mérieux, H . Koprowski & K. Bogel, eds). Springer Verlag, Berlin, 227 240.)

Vărsta la prima vaccinare este un factor critic: în cazul cățeilor rezultați din femele imunizate ritmic, anticorpii maternali scad sub pragul de interferență cu antigenul vaccinal după vărsta de 10 săptămîni (LAWSON și col, 1972, Rev. can.Méd. comp., 36, 339-34; PRECAUSTA P., și col.(1985). In Rabies in the tropics (E. Kuwert, C . Mérieux, H . Koprowski & K. Bogel, eds). Springer Verlag, Berlin, 227 240.)

Studii publicate de Blancou și col (BLANCOU J., AUBERT M.F.A., PRAVE M. & HADDAD N. (1986). Sci. Tech. Anim.Lab., 11 (3), 237-242.) arată că starea de sănătate a fiecărui individ și categoria de creștere au o influență majoră asupra nivelului anticorpilor neutralizanți postvaccinali: titrul acestora variază ”considerabil” în funcție de categoria de creștere, respectiv între câinii „de laborator”, câinii  pet și câinii „de semi-stradă”, care trăiesc liber. Titrurile scad la 5,9% în cazul cîinilor de „semi-stradă” față de titrurile înregistrate la câinii „de laborator”. În general, populațiile de câini de stradă, indiferent de arealul geografic dezvoltă titruri mai mici decăt câinii de „laborator”. (CHOMEL B. și col. (1987), Rev. sci. tech. Off. int. Epiz., 6 (1), 97-113).  Această observație, făcută de echipe independente, a condus la incriminarea statusului de sănătate ca factor care influențează negativ dezvoltarea răspunsului imun postvaccinal. TEEPSUMETHANON W și col.,(1991, Vaccine, 9, 627 630) au constatat că titrul anticorpilor antirabici la câinii - pet clinic sănătoși a avut o valoare mai mare față de titrul dezvoltat de câinii - pet cu anemie. Pe o populație de 440 câini pet, menținuți în aceleași condiții, Sasaki și col.  (Rev. sci.tech. Off. int. Epiz.) 1992, 11 (3), 735-760) au demonstrat că cei cu endoparaziți au dezvoltat titruri ale anticorpilor neutralizanți semnificativ mai mici decăt câinii neparazitați.

Foarte interesante și îngrijorătoare sunt rezultatele comunicate de Sikes și col. (SMITH J . S . și col.,  1973, Bull. Wld Hlth Org., 48, 535 54) care au administrat cîteva tipuri de vaccin antirabic la câini și i-au supus după un an și respectiv trei ani de la vaccinare, infecției de control. Comentariul asupra experimentului după trei ani de la vaccinare a fost: „În acest studiu, ca și în multe altele, prezența anticorpilor neutralizanți antirabici la momentul infecției de control nu a indicat protecția tuturor animalelor. De asemenea, absența anticorpilor neutralizanți în ser la momentul infecției de control nu a însemnat că animalele nu erau protejate. Cu toate acestea, s-a înregistrat o semnificație statistică puternică (P 0,1) a faptului că animalele care au prezentat anticorpi neutralizanți la momentul infecției de control au fost mai bine protejate decât cele fără anticorpi neutralizanți detectabili”.

Sunt prezente pe fluxul informațional și date care incriminează ca factori de risc structura populației de câini și managementul acesteia. Un astfel de studiu arată că categoria de vârstă susceptibilă a fi omisă de la campaniile de vaccinare sunt câinii în primul an de viață, iar menținerea câinilor în condiții de semi-libertate sunt breșe în bariera împotriva rabiei.

Acestea sunt elementele științifice disponibile care trebuiesc luate în considerare  în proiectarea programului de control al rabiei.

Performanța vaccinurilor este recunoscută și reprezintă elementul constant în această strategie.

Variabilele sunt reprezentate de:

1. Statusul rabiei în România;

2. Structura și dimanica populației canine în mediul urban și rural;

3. Identificarea și catagrafia populației canine free–roaming în urban și a celei din mediul rural.

Prima breșă majoră în controlul rabiei este reprezentată de ignorarea câinilor neidentificați. Precizarea expresă prin care se vaccinează exclusiv câinii care îndeplinesc cerințele Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 1/2014 pentru aprobarea Normelor privind identificarea şi înregistrarea câinilor cu stăpân, cu modificările şi completările ulterioare, recunoaște și acceptă existența în România a câinilor fără stăpân, pe care îi exclude cu bună știință de la vaccinare, și în felul acesta menține veriga cel mai frecvent implicată în transmiterea rabiei la om, rezervor potențial de rabie.

În aceste condiții, decizia de a se repeta vaccinarea din doi în doi ani la câinii cu stăpân, practic dublează riscul transmiterii rabiei la om.

Pentru câinii din categoria cu stăpân, precizată de Ordinul ANSVSA 1/2014, cu statut de animal de companie, în mediul urban, rapelul la interval de 2 ani după imunizarea din primul an de viață este o decizie realistă și asiguratoare ca efect.

Pentru câinii din categoria cu stăpân, precizată de Ordinul ANSVSA 1/2014, cu statut de animal de pază, care trăiesc liber (free-roaming) și pentru câinii fără stăpân (neidentificați) (a căror existență ordinul ANSVSA o acceptă implicit și este o realitate), din mediul rural, decizia referitoare la frecvența vaccinării antirabice la câinii care au depășit vârsta de un an trebuie să fie stabilită pe baza rezultatelor analizei de risc cantitative, cu precizarea că acuratețea acesteia este dependentă de calitatea datelor incluse în analiză.

Sunt cunoscute date potrivit cărora:

1. În perioada 2019 - 2023, informațiile publice ale IDSA raportează confirmarea rabiei la vulpi, urmare a supravegherii passive, a 3, 5, 5, 28 și 16 cazuri (în ordine cronologică);

2. În RECS sunt înregistrați 5289455 câini și se poate aprecia distribuția lor pe județe. Este de presupus că acești câini sunt din categoria ”pet”, majoritar în mediul urban și, într-o proporție ce variază în limite greu de estimat, câini din mediul rural (de pază pt turme, GP-uri).

Pentru câinii fără stăpân (a căror existență ordinul ANSVSA o acceptă implicit și este o realitate), ne întrebăm dacă sunt oare disponibile date cantitative referitoare la populația de câini care nu este înregistrată în RECS, precum:

• Catagrafia populației canine după fiecare sezon de împerechere;

• Structura de vârstă, sex, capacitate reproductivă (sterilizați?), a populației canine neînregistrate;

• Status sanitar.

Iar cu referire la statusul rabiei în populațiile ce sunt verigă epidemiologică a rabiei  în România care sunt valorile unor parametrii de bază, respectiv:

1. Care este nivelul de protecție antirabică al „turmei”?

2. Care este nivelul de protecție în mediul silvatic, al vulpilor?

3. Care este riscul rabic asociat expansiunii și înmulțirii populației de șacali?

Sunt informațiile bazice cu care ar trebui inițiată analiza cantitativă a riscului rabic în populația de carnivore din România. În absența rezultatului furnizat de analiza cantitativă a riscului rabic, modificarea frecvenței imunizării antirabice a câinilor este hazardată.

O astfel de breșă ne poate aduce în situația epidemiologică a rabiei cu care România s-a confruntat la populația de vulpi, consecutiv perioadei în care vaccinarea vulpilor nu s-a realizat tot din motive financiare. Există dovezi științifice care atestă că reducerea presiunii asupra împiedicării diseminării rabiei în populațiile susceptibile, prin întreruperea cordonului vaccinal pentru un singur an, duce la regresul situației epidemiologice cu 3-4 ani.

Articol de: prof. univ. dr. DUMITRU MILITARU, președinte Secție Medicină Veterinară ASAS

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Producătorii de ouă de pe toate continentele profită de valoarea biologică foarte ridicată pe care au atins-o hibrizii ouători în urma aplicării în marile companii de selecţie a metodelor de genetică cantitativă modernă. Ouăle reprezintă o sursă excelentă de proteine de origine animală, fiind bogate în acizi grași esențiali, seleniu, vitamine din complexul B, provitamina A, aminoacizi și acid folic. Când vine vorba de aspectul alimentelor, culoarea joacă un rol foarte important. De asemenea, culoarea alimentelor este un aspect legat de calitatea alimentelor.

Calitatea ouălor și intensitatea culorii gălbenușului sunt aspecte de mare importanță pentru consumatori, care tind să asocieze o nuanță mai intensă a gălbenușului cu un ou mai sănătos și bogat în nutrienți. Deoarece găinile nu au capacitatea de a sintetiza pigmenți, aceștia trebuie să provină din alimentația lor, în special din furajele administrate. În plus, pentru a intensifica culoarea gălbenușului se adaugă adesea coloranți sintetici în dietele găinilor ouătoare.

În ultimii ani, producția de păsări de curte a crescut în popularitate. Ouăle sunt o sursă excelentă de proteine animale (220-240 mg), bogate în acizi grași, seleniu, vitamine B, provitamina A, aminoacizi și acid folic. Acestea sunt o sursă scăzută de calorii (aproximativ 150 kcal/100 g) de proteine de înaltă calitate, care furnizează 18 vitamine și minerale.

Surse naturale de pigmenți

Extract de pudră de roșii

Gălbenele (Tagetes erecta L.)

Spirulina Platensis

Chlorella vulgaris

Ardei roşu (Capsicumannuum L.)

Aplicabilitatea pigmenților naturali în hrana găinilor ouătoare

În creșterea păsărilor de curte, xantofilele sintetice sunt folosite ca suplimente alimentare pentru a obține o colorare optimă a gălbenușului de ou.

Intensitatea culorii gălbenușului poate fi controlată de tipul și concentrația carotenoidelor dietetice: cantaxantina, care este de preferință roșie și esterul etilic al acidului β-apo-8'-carotenoic, care este de preferință galben. Ambii carotenoizi sunt disponibili comercial. Cantaxantina este disponibilă sub formă de Carophyll^® Red (DSMNutritionalProducts, Basel, Elveția) și esterul etilic al acidului carotenoic β-apo-8 - ca Carophyll^® Yellow de la aceeași companie. Xantofilele corespunzătoare produse de BASF (Ludwigshafen, Germania) sunt Lucantin^® Red și Lucantin^® Yellow.

La om, o parte din cantaxantina ingerată este absorbită (9 până la 34%), iar eliminarea acesteia se caracterizează printr-un timp de înjumătățire lung de aproximativ cinci zile.

Toxicitatea orală acută a cantaxantinei este foarte scăzută. Cu toate acestea, mai multe studii pe animale au indicat că administrarea orală zilnică de cantaxantina a fost asociată cu 10 depozite cristaline în retină. Pe baza acestei constatări, cantaxantina poate fi adăugată la maximum 8 mg/kg și esterul etilic al acidului β-apo-8'-carotenoic la 80 mg/kg.

În zilele noastre, consumatorii au devenit mai preocupați de utilizarea aditivilor sintetici în alimente și furaje, astfel încât interesul pentru alternativele naturale a crescut. Datorită capacității de a preveni bolile legate de nutriție și de bunăstarea fizică și psihică a consumatorilor, ouăle sunt incluse în categoria alimentelor funcționale, în special când alimentaţia găinilor ouătoare a fost îmbogăţită cu extracte naturale. Alternativele potrivite la carotenoizii sintetici sunt pudra de roșii, extractul de flori de gălbenele, extractul de ardei roșu, algele și multe altele.

Contribuții proprii și aspecte din timpul experimentului

Experimentul a fost întreprins în cadrul gospodăriei personale situate în județul Gorj, localitatea Curtișoara, pe un efectiv de 180 de găini hibridul ISA BROWN (împărțite în două variante experimentale).

Vârsta găinilor la începutul experimentului a fost de 80 de săptămâni.

Cercetările au fost făcute timp de 40 de zile, zece zile preexperimentale și 30 de zile experimentale, ceea ce corespunde cu faza descendentă a curbei de ouat.

În cadrul acestui experiment s-a utilizat (corespunzător celor două loturi) un nutreţ combinat (NC) specific găinilor ouătoare, la care s-a suplimentat pudră de ardei dulce (boia de ardei), astfel:

• LC – lot de control al cărui nutreț combinat nu a fost suplimentat;

• LE – lot experimental al cărui nutreț combinat a fost suplimentat cu 2% pudră de ardei (boia de ardei dulce).

Producția de ouă și intensitatea pigmentării gălbenușului

Parametrii bioproductivi analizați în cadrul acestui experiment au fost reprezentați de procentul de ouat, greutatea ouălor produse, cantitatea de masă-ou.

Scara Roche este un instrument utilizat pentru a evalua intensitatea culorii gălbenușului de ou. Este o scală vizuală care cuprinde între 1 și 15 nuanțe de galben și portocaliu, permițând clasificarea culorii gălbenușului pe baza unui standard vizual.

Aceasta este folosită atât de producători, cât și de cercetători, pentru a măsura consistența culorii gălbenușurilor în funcție de dieta găinilor. La un capăt al scalei, numărul 1 reprezintă o nuanță palidă de galben, în timp ce numărul 15 corespunde unei culori portocalii foarte intense.

Din analiza datelor cu privire la intensitatea culorii gălbenușului ouălor produse de găinile din cele două variante luate în studiu se evidențiază faptul că suplimentarea NC cu 2% boia de ardei dulce a condus la o intensificare a culorii, aceasta fiind în medie de 12,70 grade pe scara Roche, la diferență semnificativă comparativ cu LC (7,5 grade Roche).

Concluzii

În urma desfășurării experimentului de cuantificare a influenței suplimentării furajului destinat găinilor ouătoare cu boia de ardei dulce se desprind următoarele concluzii:

• Suplimentarea nutrețului combinat cu boia de ardei a condus la o creștere semnificativă a procentului de ouat;

• Greutatea medie a ouălor nu a fost influențată semnificativ de suplimentarea NC cu boia de ardei; 

• Ponderea componentelor oului (gălbenuș, albuș, coajă) nu a fost influențată de suplimentarea NC cu boia de ardei;

• Intensitatea pigmentării gălbenușului a fost influențată semnificativ de prezența în hrana găinilor ouătoare a 2% boia de ardei dulce.

Articol de: ing. IOAN ALEXANDRU RĂSCOL

Fermierul ing. Ioan Alexandru Răscol și-a folosit experimentul pentru lucrarea de disertație susținută în 2024 la Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara.

Controlul prin monitorizare este implementat la nivelul întregii țări pentru toate parcelele care fac obiectul unei cereri de plată. Reamintim că, fermierii pot depune Cererea de plată în perioada 3 martie – 30 mai 2025, la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Controlul prin Monitorizare (CbM – Checks by monitoring) a parcelelor agricole reprezintă o procedură de observare, urmărire şi evaluare periodică şi sistematică a activităţilor şi a practicilor agricole de pe suprafeţele agricole, utilizând datele satelitare obţinute cu ajutorul sateliţilor Sentinel din cadrul programului Copernicus sau alte date cu valoare cel puţin echivalentă.

Controlul prin monitorizare a suprafețelor agricole are trei obiective principale:

• Detectarea din timp a condițiilor de eligibilitate neîndeplinite aferente cererilor de sprijin;

• Informarea beneficiarilor de condițiile de eligibilitate neîndeplinite, de prezența unor suprafețe neeligibile, de folosirea neeligibilă a terenului sau modificarea categoriei de folosință agricolă;

• Posibilitatea modificării de către beneficiari a cererilor de sprijin în vederea prevenirii și nu a aplicării de sancțiuni.

Prin monitorizarea parcelelor agricole se verifică:

• Categoria de folosință a parcelelor agricole (de exemplu: TA, PP, CP etc);

• Tipul culturii agricole (de exemplu: grâu, orz, porumb etc);

• Stadiul lucrărilor minime/specifice realizate la nivel de parcelă;

• Suprafețe incendiate;

• Suprafețe inundate;

• Suprafețe neexploatate;

• Suprafețe neeligibile (neagricole).

Fotografiile cu identificare geografică (geoetichetate) sunt fotografii digitale cu informații spațiale, temporare și/sau textuale suplimentare care conțin:

• Localizarea geografică a dispozitivului în momentul captării fotografiei (latitudine, longitudine);

• Orientarea (poziția) aparatului foto la momentul fotografierii;

• Ora și data fotografierii;

• Identificarea operatorului;

• Informații despre dispozitivul de fotografiere;

• Înregistrarea altitudinii și a preciziei cu care a fost identificată locația.

Controlul prin monitorizare are următoarele beneficii:

• Garantarea unei bune gestiuni financiare în ceea ce privește plata subvențiilor pentru fermierii care solicită ajutorul financiar și îndeplinesc condițiile de eligibilitate asumate în cererea de plată;

• Reducerea sancțiunilor prin comunicarea către fermieri în timp real a neconformităților constatate, astfel încât acestea să poată fi remediate în timp util, în conformitate cu prevederile legale.

Cum se realizează monitorizarea parcelelor agricole

Potrivit APIA, procesarea automată a seriilor cronologice de date (imagini satelitare) de-a lungul perioadei de vegetație face posibilă identificarea culturilor și monitorizarea anumitor practici agricole desfășurate pe parcelele declarate de fermieri în cererile de plată.

Astfel, controalele prin monitorizare combină datele obținute periodic de la sateliții Sentinel, cu informațiile prezentate de fermieri în cererile de plată. Prin intermediul învățării automate se obțin informații privind tipurile de culturi și activitatea agricolă de pe toate parcelele declarate pentru fiecare schemă de plată.

Rezultatele controlului prin monitorizare sunt evaluate de către prestatorul serviciilor de control prin monitorizare într-un sistem de tip semafor care generează informațiile minime necesare pentru a accepta/respinge, conformitatea/neconformitatea parcelelor agricole declarate de fermieri (verde: acceptat, roșu: respins).

Codul Verde semnifică faptul că parcela este evaluată și confirmată de prestator ca fiind conformă cu condițiile schemei/măsurilor de sprijin solicitate.

Codul Roșu semnifică faptul că parcela este evaluată și confirmată de prestator ca fiind neconformă cu condițiile schemei/măsurilor de sprijin solicitate. Necesită acțiuni de clarificare cu fermierul a neconformităților identificate (follow-up).

Ce se întâmplă cu parcelele agricole semaforizate cu roșu

Fluxul de lucru al controlului prin monitorizare presupune realizarea mai multor interpretări (iterații) urmate de acțiuni de clarificare cu fermierul a codurilor de neconformitate, respectiv parcele codificate cu semaforizare roșie.

Parcelele în cazul cărora rezultatul algoritmului nu corespunde declarației fermierului sunt marcate cu semaforizare roșie și vor face obiectul unei acțiuni de clarificare cu fermierul a neconformităților identificate (follow-up).

„Ținând cont de articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 1173/2022, precum și prevederile art. 16, alin. 2, lit. c, din OMADR nr. 106/2024, fermierii pot aduce modificări cererii de plată fără creşteri de suprafaţă sau pot retrage total/parţial suprafeţele din cererea de plată până la data de 20 septembrie a anului de cerere”, precizează APIA.

CITEȘTE ȘI: Condiționalitatea socială, mecanismul care condiționează plata subvențiilor

Ce trebuie să facă fermierii după încheierea Campaniei 2025 de depunere a cererilor de plată

Ce înseamnă Aplicația Geospațială AGI Online

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) solicită autorităților naționale și europene să ia măsuri urgente pentru a proteja fermierii de impactul economic devastator al taxelor vamale propuse pentru importul de îngrășăminte din Rusia și Belarus de către Comisia Europeană. Având în vedere apropierea votului COREPER din 14 martie 2025, AAC a transmis autorităților naționale și europene solicitări urgente de măsuri corective la propunerea CE privind taxele vamale aplicabile importurilor de îngrășăminte, inițial pe 5 februarie și apoi pe 12 martie.

Comisia Europeană a propus modificarea taxelor vamale aplicabile importurilor de anumite produse originare din Federația Rusă și Republica Belarus (COM(2025)34 final). Pentru îngrășăminte, propunerea include:

• Taxe vamale de până la 100%: Pe lângă taxa ad valorem existentă de 6,5%, tariful ar fi supus unei taxe specifice suplimentare care ar crește treptat, ajungând la un nivel prohibitiv de 315 euro sau 430 euro pe tonă, la trei ani după începerea aplicării regulamentului propus;

• Aplicare graduală: Taxele vamale vor crește progresiv, începând cu 1 iulie 2025;

• Impact diferențiat: Taxele vamale se vor aplica atât îngrășămintelor cu azot (uree), cât și îngrășămintelor cu fosfor;

• Praguri de import: Propunerea include praguri pentru volumele cumulate de import, după care se aplică o taxă la nivelul maxim.

„Recunoscând contextul geopolitic tensionat, marcat de invazia Ucrainei de către Rusia, ținem să subliniem că fermierii români și europeni vor fi din nou în prima linie pentru suportarea consecințelor economice, confruntându-se cu costuri în creștere, în special la îngrășăminte, energie și combustibil, pe fondul sancțiunilor aplicate Rusiei, care au dus la reducerea exporturilor de îngrășăminte și, implicit, la creșterea prețurilor, având deja un impact negativ asupra pieței agricole și existând riscul unui impact pe termen lung asupra competitivității agriculturii europene și asupra creșterii dependenței de importurile de alimente”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

AAC susține că propunerea Comisiei Europene este o povară insuportabilă pentru fermieri și un risc iminent pentru mediu. „Costurile prohibitive ale îngrășămintelor chimice forțează fermierii din țara noastră să reducă drastic utilizarea acestora, angajându-se într-un periculos „minerit agricol”, adică epuizarea micro și macronutrienților esențiali din sol, punând în pericol calitatea solurilor și viabilitatea producției agricole pe termen lung.”

Sancționarea suplimentară a îngrășămintelor din Rusia și Belarus este o măsură absurdă și contraproductivă, spun reprezentanții AAC. În timp ce aceste state își mențin fluxurile comerciale prin intermediul unor terțe părți, fermierii europeni sunt cei care suportă consecințele, respectiv costuri crescute și competitivitate diminuată. „În loc să afecteze regimurile vizate, aceste sancțiuni lovesc direct în agricultura europeană, punând în pericol securitatea alimentară și viabilitatea sectorului agricol. Este imperativ să reevaluăm această strategie și să adoptăm măsuri care să vizeze cu adevărat sursele de finanțare ale acestor state, fără a sacrifica interesele agricultorilor europeni. Este nevoie de o acțiune coordonată și fermă pentru a asigura un viitor durabil pentru agricultura românească. Prin intermediul COPA-COGECA, AAC îndeamnă Președinția Consiliului și statele membre să sprijine ajustările esențiale și necesare pentru a proteja competitivitatea și reziliența agriculturii europene”, se arată în semnalul de alarmă tras de Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Măsuri solicitate de Alianța pentru Agricultură și Cooperare

Excluderea completă a îngrășămintelor fosforice din domeniul de aplicare al regulamentului. „Agricultura românească depinde vital de accesul la îngrășăminte fosforice. Orice restricție ar avea consecințe devastatoare asupra producției agricole și a veniturilor fermierilor.” Prin urmare, AAC solicită eliminarea codurilor NC 310520, 310530, 310540, 310551 și 310559 din domeniul de aplicare al articolului 1§ 2.b.

În cazul în care excluderea nu este posibilă, AAC solicită amânarea cu un an a intrării în vigoare a regulamentului. „Fermierii au nevoie de timp pentru a se adapta la noile condiții și pentru a identifica surse alternative de îngrășăminte. O amânare ar permite realizarea unui studiu de impact detaliat asupra efectelor regulamentului asupra agriculturii românești.”

Revizuirea perioadelor de referință și realizarea unui studiu de impact, ținând cont de observațiile industriei îngrășămintelor. „Dacă îngrășămintele UAN (soluție de uree și azotat de amoniu) și CaN (nitrat de calciu și amoniu) nu sunt excluse din propunere, importurile acestora nu trebuie limitate prin cote. Cotele tarifare, la nivelul Uniunii Europene pentru îngrășămintele incluse în domeniul de aplicare, pentru primul an, trebuie majorate la 4,2 milioane de tone, reflectând nivelurile importurilor din 2024 (care sunt încă cu 13% sub mediile istorice din perioada 2017-2024). În caz contrar, ca soluție de compromis, cota nu trebuie să fie mai mică de 3,2 milioane de tone pentru primul an, echivalent cu nivelurile importurilor din 2023. Aceste cifre reprezintă poziția fermă a fermierilor și cooperativelor europene, susținută de noi în calitate de membri ai organizației profesionale europene reprezentative Copa Cogeca.”

Orice majorare anuală a taxelor tarifare trebuie condiționată de o evaluare a impactului tarifelor asupra sectorului agricol al UE, a statisticilor reale ale importurilor din anul precedent, a fluctuațiilor prețurilor și a unei analize mai ample a pieței, care să fie efectuată în primul noiembrie după impunerea tarifelor și în fiecare noiembrie ulterior. AAC solicită realizarea unui studiu de impact amănunțit, care să analizeze efectele regulamentului asupra producției agricole, a prețurilor îngrășămintelor și a veniturilor fermierilor din țara noastră, dar și a impactului mai larg asupra pieței europene și a fermierilor din întreaga Uniune Europeană.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Stau de vorbă des și mult cu fermierii. Și cu cei mari, și cu cei mici. Semnalez problemele lor în paginile Revista Fermierului, în emisiunea România Agricolă. Stau de vorbă și cu guvernanții, cu oamenii politici. Toți vor să facă lucruri mărețe pentru agricultură, însă ceva îi oprește la un moment dat. Ba culoarea politică, ba lipsa banilor la buget, ba diverse interese… de grup.

Ministrul Agriculturii se întâlnește cu fermierii, cu procesatorii, cu cei din agribusiness, le ascultă problemele, soluțiile. Și? Rezultatul e că măsurile așa-zise de sprijin pentru sectorul agroalimentar ies tot prost.

Ce concluzie pot trage? Că statul român este incompetent să vină cu soluţii reale, că guvernanții sunt incapabili să gândească strategii viabile.

Aproape pentru orice ajutor, că-i venit de la UE, că-i venit de la bugetul național, fermierul trebuie să se împrumute de la bancă. Gata, aici se blochează. Și nu din cauza băncii care-l declară „nefinanţabil”, ci pentru că așa sunt normele bancare europene şi naţionale. Dacă veniturile unei ferme în anul 2024, care vine după alți vreo patru-cinci ani dificili, sunt zero, nicio bancă din lume nu va credita acea fermă. O să spuneți că să garanteze statul. Dar… garanțiile statului cresc deficitul bugetar. Alte probleme...

Florin Barbu, șeful Agriculturii, a anunțat recent două măsuri care mie îmi dau cu virgulă. Și nu doar mie.

Prima butelie cu centrală GPL, un program care să stimuleze producția de legume în spații protejate. Asta s-a înțeles la Ministerul Agriculturii, că legumicultorilor le lipsesc buteliile și din cauza asta piața e invadată de roșiile turcești. Butelia trebuie umplută, deci legumicultorul are nevoie de bani. Tot de bani are nevoie pentru a-și finanța producția, pentru cumpărarea inputurilor necesare. Câți legumicultori au acces la bănci, la credite cu dobânzi suportabile, la fondurile nerambursabile? Pentru astfel de lucruri ai nevoie de cheag, de niște bănuți prin buzunare.

Piața legumelor e plină de samsari, de „jmecheri” care driblează bugetul statului. Pentru că, ce să vezi, legislația le permite.

Fix butelia le lipsea legumicultorilor, nu strategiile, nu legile, butelia!

Ca să descrețesc puțin frunțile, îl citez pe antreprenorul Mihai Moraru (fondatorul Agro-Est Muntenia): „Din lipsă de înțelegere și din lipsă de capacitate, la MADR atât se poate, programe gen tomata cu bani luați de prietenii primarilor și o butelie gratis să crească producția. Bine că nu se dau prezervative, ca ăia din SUA, care au cheltuit 50 de milioane de dolari pe prezervative pentru a le trimite în Gaza, pe timp de război! Că ălora, pe sub bombe, le stătea gândul la seri amoroase și asta era urgența lor. Așa cum le stă azi legumicultorilor gândul la butelii”.

Un alt sprijin anunțat de Barbu, care deranjează de data asta crescătorii de bovine, se referă la cumpărarea de juninci cu ajutorul fondurilor europene. „Pe lângă achiziționarea de juninci pe fonduri europene dezvoltăm construcția de ferme prin scheme de ajutor de stat prin Ministerul Agriculturii pentru 50.000 de juninci, vacă de lapte, și 100.000 de juninci, vacă de carne”, spune ministrul Agriculturii. Pe scurt, junincile se cumpără cu bani europeni, iar fermele se construiesc cu bani de la bugetul de stat.

Înțelegem, eu și crescătorii care mi-au transmis că sunt nemulțumiți de o astfel de măsură, că statul sprijină construirea de noi ferme de vaci de lapte și vaci de carne. Foarte bine. Dar… ce facem cu fermele de bovine care sunt pe punctul de a se închide? Astea noi cum vor rezista pe o piață greu de gestionat în prezent chiar și de fermierii cu zeci de ani de activitate?

„Nu cumva iar se dau junincile cu dedicație? Acum e foarte greu în sectorul vacilor de lapte, apa e mai scumpă decât laptele, subvențiile sunt mici, de ce nu suntem și noi ajutați? Facem pe banii tuturor alte ferme care să falimenteze? De ce nu pot beneficia de programul cu junincile și fermele care au un istoric în spate?”, întreabă un crescător de vaci cu lapte.

Să presupunem că un ministru e incapabil să gândească strategii, programe, să înțeleagă problemele, nevoile sectorului pe care-l păstorește. Personal, am pretenția ca într-un minister să existe specialiști, oameni cu capul pe umeri, dar și cu destulă minte și experiență, așa încât să știe ce și cum să facă pentru a rezolva problemele.

Lucrul la stat nu înseamnă „a sta”, degeaba, părerea mea.

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

CITEȘTE ȘI: Agricultura rămâne la terapie intensivă

IMM INVEST, un „măr otrăvit”

Colindele Guvernului pentru fermieri, în 2025

Condiționalitatea socială reprezintă mecanismul de condiționare a plăților directe din Pilonul I şi a plăților compensatorii de mediu şi climă şi bunăstarea animalelor din Pilonul II al PAC de respectarea anumitor cerințe specifice legislației muncii, sănătății și securității în muncă. Potrivit Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), acest mecanism este utilizat pentru a asigura că fondurile europene sunt alocate unor beneficiari care respectă inclusiv condițiile de încadrare în muncă și de sănătate și securitate în muncă.

Condiționalitatea socială garantează că beneficiarii intervențiilor sub formă de plăți directe și al unor intervenții și măsuri pentru dezvoltare rurală, prevăzute în Planul Strategic PAC 2023-2027 respectă normele legale privind relațiile de muncă și de sănătate și securitate a muncii. „Condiționalitatea socială în cadrul PAC joacă un rol esențial în promovarea unei agriculturi mai echitabile și mai sustenabile. Aceasta asigură că fondurile europene pentru agricultură sunt utilizate într-un mod care respectă standardele sociale și protejează drepturile lucrătorilor. Prin acest mecanism, UE urmărește să sprijine nu doar dezvoltarea agricolă, ci și bunăstarea celor implicați în acest sector”, precizează APIA.

Mecanismul condiționalității sociale se aplică, începând cu anul 2025, beneficiarilor intervențiilor sub formă de plăți directe și intervențiilor pentru dezvoltare rurală care vizează mediul şi clima, precum şi bunăstarea animalelor, în conformitate cu Planul Strategic 2023-2027 al României și cu prevederile legislației naționale, respectiv:

Plăţile directe decuplate:

• sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS) - PD-01;

• sprijinul redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității (CRISS) - PD-02;

• sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii fermieri (CIS-YF) - PD-03;

• schemele pentru climă, mediu și bunăstarea animalelor (eco-schemele) - PD-04, PD-05, PD-06, PD-07, PD-08; PD-27 și PD-28.

Plățile directe cuplate:

• sprijin cuplat pentru venit în sectorul vegetal - PD-09, PD-10, PD-11, PD-12, PD-13, PD-14, PD-15, PD-16, PD-17, PD-18, PD-19, PD-20 și PD-26;

• sprijin cuplat pentru venit în zootehnie - PD-21, PD-22, PD-23, PD-24, PD-25.

Plățile aferente sprijinului compensatoriu de mediu și climă:

• intervenția DR-01 - Agro-mediu și climă pe pajiști permanente din PS 2023-2027;

• intervenția DR-02 - Agro-mediu și climă pe terenuri arabile din PS 2023-2027;

• intervenția DR-03 - Agro-mediu și climă - Creșterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon din PS 2023-2027;

• intervenția DR-04 - Agricultură ecologică – conversie din PS 2023-2027;

• intervenția DR-05 - Agricultură ecologică – menținerea certificării din PS 2023-2027;

• intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor din PS 2023-2027;

• intervenția DR-07 - Silvo-mediu și climă din PS 2023-2027;

• intervenția DR-08 - Împăduriri - întreținerea și îngrijirea suprafețelor împădurite din PS 2023-2027;

• intervenția DR-09 - Zone afectate de constrângeri naturale - Zona Montană din PS 2023-2027;

• intervenţia DR-10 - Zone afectate de constrângeri naturale semnificative din PS 2023-2027;

• intervenția DR-11 - Zone afectate de constrângeri naturale specifice din PS 2023-2027.

Cerințe privind condiționalitatea socială aplicabile începând cu anul de cerere 2025

Normele privind condiţionalitatea socială prevăzute la art. 14 din Regulamentul (UE) 2021/2.115 vizează următoarele domenii:

• Domeniul „Încadrare în muncă”, legislația națională aplicabilă fiind Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

• Domeniul „Sănătate și securitate”, legislația națională aplicabilă fiind Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă; precum și Hotărârea Guvernului nr. 1146/2006 privind stabilirea cerințelor minime de securitate și sănătate pentru utilizarea echipamentelor de muncă de către lucrători la locul de muncă.

Intră sub incidența condiționalității sociale doar neconformitățile pentru care Inspecția Muncii aplică sancțiuni contravenționale care reprezintă decizii executorii (necontestate sau în urma unor hotărâri definitive ale instanțelor de respingere a plângerilor contravenționale/contestațiilor formulate împotriva proceselor-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, încheiate/pronunțate pentru nerespectarea obligațiilor din domeniul relațiilor de muncă şi securitate şi sănătate în muncă).

APIA utilizează informațiile puse la dispoziție de Inspecția Muncii pentru a determina și aplica reduceri sau excluderi ale plăților relevante, care să fie eficiente, disuasive și proporționale, conform prevederilor art. 89 din Regulamentul (UE) 2021/2116.

Pentru calcularea efectivă, proporțională și cu efect de descurajare a reducerilor sau a excluderilor de la întregul cuantum al plăților, se ține seama de gravitatea, amploarea, persistența sau caracterul repetitiv și de caracterul deliberat al neconformității constatate:

• Amploarea (extinderea) unei neconformități este determinată examinând, în special, dacă aceasta are un impact de anvergură;

• Gravitatea unui caz de neconformitate depinde în special de importanţa consecinţelor acesteia, ţinând seama de obiectivele cerinţei sau ale standardului în cauză;

• Persistenţa unui caz de neconformitate depinde în special de durata pe parcursul căreia se manifestă efectele neconformităţii, precum şi de posibilitatea de a pune capăt efectelor acesteia prin mijloace rezonabile;

• Repetarea neconformităţii presupune nerespectarea aceleiaşi norme (neconformitate) constatată de mai multe ori în cursul unei perioade de trei ani calendaristici consecutivi. Repetările ulterioare ale aceleiași/acelorași neconformități, fără un motiv justificat din partea beneficiarului, sunt considerate cazuri de neconformitate deliberată (intenție).

„Pentru aprofundarea aspectelor legate de obligațiile beneficiarilor în calitate de angajatori, inclusiv a celor care se circumscriu condiţionalității sociale este necesară analizarea cu atenţie a legislaţiei în domeniul relațiilor de muncă și al sănătății și securității în muncă. Informații suplimentare privind obligațiile legale ale angajatorilor şi altor beneficiari de lucrări pot fi consultate accesând site-urile oficiale ale autorităților responsabile, respectiv Ministerul Muncii și Inspecția Muncii. Totodată, pentru eventuale neclarități, beneficiarii se pot adresa centrului local/judeţean la care aceştia au depus cererea de plată, precum şi specialiştilor de la inspectoratele teritoriale de muncă”, transmite APIA.

CITEȘTE ȘI: Ce trebuie să facă fermierii după încheierea Campaniei 2025 de depunere a cererilor de plată

Ce înseamnă Aplicația Geospațială AGI Online

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Sistemul informatic IACS al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), care gestionează cererile de plată, este adaptat în conformitate cu modificările legislative pentru anul în curs. „Importul cererilor din aplicația AGI Online în IACS și realizarea verificărilor specifice se realizează cu scopul de a putea realiza operațiunile de control administrativ cu funcționalitățile specifice implementate în aplicația IACS, în vederea pregătirii cererii de plată pentru fluxurile ulterioare de verificare și control”, transmite APIA. Analiza și actualizarea LPIS în baza anexelor 17b depuse de fermieri în procesul de depunere a cererilor de plată se face în vederea corelării datelor din LPIS cu realitatea din teren, pentru zonele în care fermierii semnalează modificări față de informația disponibilă pe imaginile ortofoto.

După finalizarea termenului de depunere a cererilor de plată, respectiv în perioada iunie - septembrie, toate cererile de plată depuse (precum și toate modificările la cererile de plată operate și verificate în sistemul IACS), sunt supuse mai multor tipuri de controale.

După data-limită de depunere a cererii de plată, 30 mai 2025, fermierii trebuie să notifice în scris APIA cu privire la orice modificare a datelor declarate în cererea de plată și în documentele doveditoare, în termen de 15 zile de la data modificării.

În baza de date IACS se rulează controale administrative încrucișate pentru toate cererile de plată, înaintea efectuării controalelor prin monitorizare, a controalelor pe teren, cât și după introducerea rezultatelor controalelor.

Fermierii care au neconformități (suprapuneri, supradeclarări etc) sunt notificați pentru a aduce clarificări, având obligația de a răspunde solicitării APIA. Înainte de finalizarea controalelor administrative, pentru evitarea sancțiunilor este necesară clarificarea din partea fermierilor a tuturor neconformităților.

Un dosar nu se poate calcula și autoriza la plată, decât după finalizarea tuturor clarificărilor și a controalelor.

Condiții de care fermierii trebuie să țină cont pentru respectarea eligibilității pajiștilor permanente aflate în proprietate:

• Persoanele fizice care dețin animale, dar nu asigură încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha, fermierul prezintă sau transmite la APIA, până la data de 15 octombrie a anului de cerere, declarația privind depozitarea fânului/altor plante erbacee furajere sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol;

• Persoanele fizice care nu dețin animale, iar activitatea agricolă minimă constă în recoltarea vegetației prin cosit, fermierul prezintă sau transmite la APIA, până la data de 15 octombrie a anului de cerere, declarația privind depozitarea fânului/altor plante erbacee furajere sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol.

• Persoanele juridice de drept privat care dețin animale și au obligația să desfășoare cel puțin o activitate agricolă minimă prin pășunat cu asigurarea unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha și/sau recoltarea vegetației prin cel puțin un cosit annual, fermierul prezintă sau transmite la APIA, până la data de 15 octombrie a anului de cerere, documentele contabile de gestiune și/sau facturi;

• Persoanele juridice de drept privat care nu dețin animale, iar activitatea agricolă minimă constă în recoltarea vegetației prin cosit anual, fermierul prezintă sau transmite la APIA, până la data de 15 octombrie a anului de cerere, documentele contabile de gestiune, facturi;

• Formele asociative de proprietate în cazul în care aceste forme de organizare nu respectă încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha asigurată cu animalele membrilor și activitatea agricolă minimă constă inclusiv în recoltarea vegetației prin cel puțin un cosit anual pe pajiștile permanente aflate în proprietate, formele asociative de proprietate prezintă la APIA facturile valorificării fânului și/sau documentele contabile de gestiune privind depozitarea fânului pentru consumul cu animalele deținute și/sau centralizatorul repartizării fânului rezultat către membrii formei asociative de proprietate, pe baza semnăturii membrilor, până la data de 15 octombrie a anului de cerere.

Condiții de care fermierii trebuie să țină cont după depunerea cererii pentru schemele de sprijin compensatoriu de mediu și climă:

• În cazul solicitării sprijinului aferent sM.11.1, precum și intervențiilor DR-04, DR-05, fermierul trebuie să prezinte copia documentului justificativ (Certificat) și anexa la certificat conform Anexei nr.19 din Ordinul MADR nr. 312/2021, cu modificările și completările ulterioare, care se depun la APIA până la data de 15 octombrie 2025 inclusiv. Documentul justificativ și anexa trebuie emise în fiecare an de cerere. Lipsa documentului/depunerea lui după termen conduce la respingerea suprafețelor de la plata M.11 / DR-04 / DR-05 și aplicarea sancțiunilor prevăzute de legislația în vigoare;

• În cazul pachetelor 7 și 10 din cadrul măsurii 10 și pachetelor 1, 2, 3, 4 și 5 din cadrul submăsurii 11.1, pentru evitarea aplicarii sancțiunilor pentru neconformitate, fermierul trebuie să prezinte dovada/documentul justificativ privind deținere a competențelor necesare implementării angajamentelor (ex. Atestat, Diplomă, Certificat etc.) este valabil(ă) la nivel de măsură și trebuie prezentat(ă) la APIA până la 10 octombrie 2025 inclusiv, în funcție de suprafața angajată.

Condiții de care fermierul trebuie să țină cont după depunerea cererii pentru sectorul zootehnic:

• Perioada de reținere pentru vacile de lapte, bivolițele de lapte, taurinele de carne se finalizează la data de 30 septembrie 2025;

• Perioada de reținere pentru ovinele și caprinele pentru care se solicită ANT și/sau SCZ se finalizează la data de 7 septembrie 2025;

• Controlul clasic pe teren se poate face și inopinat, nu este obligatoriu să fie notificat;

• Controlul clasic pe teren poate fi notificat telefonic sau prin poștă cu maxim 48 de ore înainte de efectuarea controlului;

• Refuzul controlului sau împiedicarea realizării controlului clasic pe teren se sancționeză prin excluderea de la plată a cererii;

• În plus față de controalele și supracontroalele făcute de către APIA, ANZ și ANSVSA, se mai pot face controale de către organismele abilitate cum ar fi Autoritatea de Audit a Curții de Conturi, supracontrol APIA/ANSVSA etc;

• Orice caz de circumstanță naturală se notifică la APIA în termen 10 zile lucrătoare de la data producerii și se depun documente justificative;

• Orice caz de forță majoră sau circumstanță excepțională se notifică la APIA în termen de 15 zile lucrătoare de la data producerii și se depun documente justificative;

• Animalele care înlocuiesc animalele cu CN trebuie să îndeplinească condițiile de acordare similar animalului înlocuit;

• Completarea datelor din cerere poate fi făcută prin formularul de modificare M2, care se poate depune până la data de 30 mai 2025, inclusiv;

• Cererea poate fi retrasă oricând până la emiterea deciziei/deciziilor de plată, cu excepția situațiilor în care solicitantul a fost informat cu privire la neconformitățile din cererea sa de plată sau a fost înștiințat cu privire la intenția APIA/ANZ de a face un control clasic pe teren și dacă, în urma controlului, au fost identificate neconformități;

• Orice modificare a datelor declarate în cererea de plată și în documentele doveditoare, survenită în perioada cuprinsă între data depunerii cererii și data acordării plății, trebuie comunicată în termen de 15 zile calendaristice, în scris, la APIA;

• Trebuie respectat termenul de răspuns la notificările privind neconcordanțe/neclarități la nivelul intervențiilor din cererea de plată.

Depunerea deconturilor justificative pentru eco-schemele în sectorul zootehnic se face:

Semestrial, pentru PD-08 – Măsura pentru bunăstarea tineretului bovin la îngrășat (se depun documentele care atestă îndeplinirea condițiilor de acordare așa cum sunt prevăzute la cap. 5.4.2.3.2 din Ghidul solicitantului):

• Pentru activitatea desfășurată în perioada 1 ianuarie 2025 – 30 iunie 2025 decontul se depune în perioada 1 iulie 2025 – 31 iulie 2025;

• Pentru activitatea desfășurată în perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2025 decontul se depune în perioada 1 ianuarie 2026 – 31 ianuarie 2026.

Anual, deconturile se depun în perioada 1 ianuarie 2026 – 31 ianuarie 2026, pentru:

• PD-07 – Creșterea nivelului de bunăstare a vacilor de lapte - decontul justificativ este însoțit de documentele care atestă îndeplinirea condițiilor de acordare așa cum sunt prevăzute la cap. 5.4.2.3.1 din Ghidul solicitantului;

• PD-27 – Creșterea nivelului de bunăstare a bovinelor pentru pășunat extensiv pe pajiști în condiții optime de sustenabilitate - decontul justificativ este însoțit de documentele care atestă îndeplinirea condițiilor de acordare așa cum sunt prevăzute la cap 5.4.2.3.3 din Ghidul solicitantului.

Documentele specifice care însoțesc solicitarea PD-25 viermi de mătase se depun până la data de 2 decembrie 2025.

Extragerea eșantionului de control clasic pe teren

Stabilirea eșantionului de control clasic pe teren reprezintă o activitate care are loc după depunerea cererilor de plată și o primă verificare administrativă a cererilor din campania curentă pentru a determina îndeplinirea sau neîndeplinirea condițiilor de eligibilitate.

Pentru a stabili populația de fermieri pentru fiecare intervenție/măsură în parte din care va fi extras eșantionul de control, cererile sau solicitanții considerați inadmisibili sau neeligibili pentru plată la momentul depunerii cererilor sau după realizarea controalelor administrative nu sunt incluși în populația de control pentru acea intervenție/măsură.

Pentru intervențiile/măsurile de sprijin derulate prin IACS, vor fi efectuate controale clasice pe teren pentru a verifica respectarea de către beneficiari a unor cerințe de bază ce nu pot fi verificate prin monitorizarea suprafețelor (anumite criterii de eligibilitate, angajamente) și a altor obligații care sunt relevante pentru a stabili eligibilitatea sprijinului solicitat.

Controlul clasic

Perioadele de control clasic pe teren sunt:

• Control clasic pe teren conform eșantionului de control (summer): 1 iulie – 15 octombrie 2025;

• Control clasic pe teren conform eșantionului de control (spring): 2 februarie – 14 aprilie 2026;

• Control clasic pe teren privind respectarea normelor de condiționalitate: 1 ianuarie – 31 decembrie 2025;

• Control clasic pe teren privind verificarea suprafețelor solicitate la plată pentru parcelele utilizate în sistem dual și pentru parcelele încadrate în categoria de folosință terenuri piscicole (utilizate temporar în scop agricol): 16 iunie – 15 octombrie 2025.

Realizarea Controlului clasic presupune parcurgerea următoarelor activități principale:

• Transmiterea eșantionului de control clasic pe teren către Centrele județene APIA, în vederea demarării acțiunii de control pe teren;

• Realizarea controalelor la nivel județean și monitorizarea zilnică a controalelor clasice pe teren;

• Introducerea datelor aferente rezultatelor controlului clasic pe teren;

• Importul parcelelor măsurate în anul de campanie 2025, pentru actualizare LPIS.

Controlul prin monitorizare

Perioadele de control prin monitorizare sunt:

• Control prin monitorizare privind respectarea condițiilor de eligibilitate: 01 iulie – 3 octombrie 2025;

• Control prin monitorizare privind respectarea normelor de condiționalitate: 1 ianuarie – 31 decembrie 2025.

Realizarea controlului prin monitorizare presupune parcurgerea următoarelor activități principale:

• Verificarea și rezolvarea inconsistențelor bazelor de date în care sunt înregistrate cererile de sprijin ale fermierilor, baza de date alfanumerică IACS și baza de date vectorială IPA;

• Exportul și transmiterea la prestator a datelor alfanumerice și vectoriale în vederea realizării primei interpretări aferente controlului prin monitorizare;

• Rezolvarea inconsistențelor transmise de prestator și reexportul datelor alfanumerice și vectoriale;

• Importul rezultatelor primei interpretări aferente controlului prin monitorizare în modulul Monitorizare al sistemului IACS;

• Realizarea acțiunilor follow-up de clarificare cu fermierii a parcelelor neconforme (semaforizare roșie) aferente primei interpretări;

• Exportul și transmiterea la prestator a datelor aferente modificărilor ca urmare a acțiunii follow-up în vederea realizării celei de-a doua interpretări;

• Importul rezultatelor celei de a doua interpretări în modulul Monitorizare al sistemului IACS;

• Realizarea acțiunilor follow-up de clarificare cu fermierii a parcelelor neconforme (semaforizare roșie) aferente celei de-a doua interpretări;

• Exportul și transmiterea la prestator a datelor aferente modificărilor ca urmare a acțiunii follow-up în vederea realizării interpretării finale;

• Importul rezultatelor finale ale controlului prin monitorizare în modulul Monitorizare al sistemului IACS.

Controlul la fața locului realizat de Agenția Națională de Zootehnie pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul zootehnic și pentru ajutoare naționale tranzitorii – schema cuplată de producție în sectorul ovine/caprine:

• Fermierul răspunde la notificarea de control, pune la dispoziția inspectorilor efectivele de animale, este prezent la control, verifică rezultatele controlului înscrise în raportul raportul de control și semnează dacă este de acord.

Controlul la fața locului efectuat de către Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor:

• Pentru eco-schemele în sectorul zootehnic se verifică respectarea SMR 9 și SMR 11. Fermierul verifică rezultatele controlului realizat, consemnate în raportul de control pe care îl semnează dacă este de acord.

• Pentru cererile, eșantionate la controlul la fața locului pentru eco-scheme în sectorul zootehnic, se verifică respectarea îndeplinirii condițiilor de acordare. Fermierul prezintă documentele în original, participă la control, verifică rezultatele controlului făcut, consemnate în raportul de control pe care îl semnează dacă este de acord.

CITEȘTE ȘI: Ce înseamnă Aplicația Geospațială AGI Online

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Despre făinare la cereale (Erysiphe graminis) vorbim în fiecare sezon, fiecare fermier pregătindu-se să combată acest patogen, care scapăt de sub control poate produce pierderi de peste un sfert din recoltă.

Atunci când condițiile de apariție a bolii sunt întrunite, și anume temperatura optimă între 10-20 grade Celsius, nefiind exclusă apariția bolii și la temperaturi mai scăzute sau mai ridicate, asociate cu o umiditate de la 70% în sus, cu un optim de peste 90%, trebuie să intervenim pentru a împiedica pierderile.

Summit Agro România propune pentru combaterea acestui patogen produsul Cyflamid 5 EW, având substanța activă ciflufenamid 5%, condiționat sub formă de emulsie de ulei în apă - formulare excepțională în practică datorită unei foarte bune aderențe pe suprafața tratată, fiind foarte greu spălat de ploi. Este omologat la cultura de grâu - 0,2 L/ha, viță-de-vie - 0,3 L/ha și măr - 0,45 L/ha.

Adevărata eficiență a acestui produs o observăm acolo unde, pe lângă condițiile de apariție a făinării, întâlnim și o densitate ridicată la semănat și evident o fertilizare cu azot pe măsura producțiilor așteptate. Întâlnim aceste condiții în județul Arad, la CAI Curtici și CAI Olari și de aceea am discutat cu directorul general, dr. ing. Dimitrie Muscă.

Vă rog, domnule director, să ne spuneți câteva cuvinte despre tehnologia pe care o aplicați la cultura grâului.

dr. ing. Dimitrie Muscă: Cultivăm la cele două unități, CAI Curtici și CAI Olari, peste 3.000 ha de grâu anual, iar tehnologia noastră se bazează pe o densitate ridicată la hectar, și anume circa 750 boabe germinabile/mp, realizând peste 720 de plante/mp. Ne bazăm pe spicele obținute de la planta mamă și mai puțin de la frați, a căror dezvoltare se reduce, prin densitatea realizată. Obținem producții medii ridicate an de an, de peste 7.500 – 8.000 kg/ha și de foarte bună calitate, având în vedere că indicii de panificație ne interesează în mod direct, deoarece cu făina obținută aprovizionăm și brutăria proprie, unde producem pâine și produse de patiserie. Aplicăm mijloace agrotehnice bazate pe scarificarea tuturor suprafețelor și efectuăm o fertilizare echilibrată, bazată pe cartările agrochimice.

La aceste densități, condițiile de apariție a bolilor, în general, sunt întrunite foarte rapid, de aceea aș dori să ne spuneți ce înseamnă să obții un grâu atât de sănătos an de an, în condițiile unor producții medii foarte mari. Spuneți-ne câteva cuvinte despre experiența avută cu produsul Cyflamid 5 EW.

dr. ing. Dimitrie Muscă: Numai multă muncă și pricepere garantează succesul acestei culturi. Urmărim îndeaproape starea de sănătate a culturii și intervenim imediat ce situația o impune. Nu suntem feriți nici de făinare, rugini, septorioze sau fuzarioza spicului, că să enumăr câteva dintre bolile cu care ne luptăm. În ceea ce privește discuția noastră de astăzi despre produsul Cyflamid 5 EW, îl utilizăm cu mult succes de câțiva ani și ne oferă o siguranță foarte mare, având în vedere că are efect atât preventiv, cât și curativ. Pătrunderea rapidă translaminară și vaporii pe care îi creează după administrare la nivelul suprafeței foliare, asigură o foarte bună combatere a acestui patogen, ce poate duce, dacă nu este tratat, la pierderi importante de producție. Sigur, nu ne dorim acest lucru. 

Noi am numit produsul Cyflamid 5 EW „Regele câștigător în combaterea făinărilor”, dar îmi dau seama că și acest drum al grâului spre masa noastră este un „Regal al pâinii” și de aceea, cu permisiunea dumneavoastră, voi numi acest articol „Doi regi, la aceeași masă”.

dr. ing. Dimitrie Muscă: În fiecare bucată de pâine noi vedem muncă, tradiție și un pic de istorie. În aceste condiții, cred că asocierea din titlu este potrivită.

Vă mulțumim frumos și vă dorim mult succes în tot ceea ce întreprindeți!

Pentru mai multe detalii cu privire la fungicidul Cyflamid 5 EW contactați, cu încredere, reprezentanții Summit Agro România sau scrieți-ne pe adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Efectuați tratamentele utilizând doar produse omologate pentru speciile tratate, achiziționate numai de la surse autorizate și preparate conform instrucțiunilor de pe etichetă.

Articol de: ing. ADRIAN ISOC, director vânzări zona de vest a țării - Summit Agro România

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 6 martie 2025, IPSO Agricultură a lansat noua serie de combine S7 de la John Deere, oferind astfel fermierilor soluții inovatoare pentru recoltare eficientă și profitabilă. Lider global în tehnologia echipamentelor agricole, John Deere a fost parte a unui eveniment special organizat în mijlocul pădurii, la complexul turistic de lux Singureni Manor, aflat în județul Giurgiu, localitatea Singureni, unde participanții au descoperit performanța avansată a noii generații de combine, concepute pentru a îmbunătăți productivitatea și a reduce costurile de operare. Gabriel Petrisor, Chief Operating Officer IPSO Agricultură, a punctat că fermierii prezenți la lansare, în jur de 60, exploatează în total circa 250.000 de hectare, făcând parte dintre clienții fideli și mari iubitori ai mărcii John Deere.

John Deere continuă să redefinească standardele agriculturii de precizie prin pachetul de tehnologie ULTIMATE, care optimizează procesele de recoltare, reducând pierderile și îmbunătățind eficiența. Noile combine S7 integrează soluții inteligente pentru un control superior și o productivitate crescută cu până la 20%. Combinele seriei S7 au acum, toate, noul stil avansat al caroseriei şi designul nou al cabinei introduse de John Deere odată cu combinele de recoltat din seria X9.

„Noile S7 reprezintă începutul unei etape noi în evoluția combinelor. Descoperiţi noul stil iconic, motorul JD X eficient şi tehnologia de ultimă oră, care vor face ca procesul de recoltare şi rezultatele pe care le veţi obţine să fie pur şi simplu spectaculoase”, a spus în deschiderea evenimentului Dan Gîdea, director marketing IPSO Agricultură.

Tehnologiile de vârf disponibile în pachetul ULTIMATE sunt:

• Harvest Setting Automation – Ajustează automat setările combinei pentru a minimiza pierderile, spărturile și impuritățile, optimizând procesul de recoltare;

• Predictive Ground Speed Automation – Reglează predictiv viteza combinei pe baza imaginilor satelitare și a camerelor frontale, adaptându-se condițiilor terenului și biomasei pentru o performanță optimă;

• AutoTrac Turn Automation – Permite viraje automate precise la capăt de rând, reducând pierderile și maximizând eficiența fiecărui parcurs;

• In-Field Data Sharing – Asigură un schimb de date în timp real între utilaje, îmbunătățind gestionarea fermelor și procesele de recoltare;

• Machine Sync – Permite descărcarea concomitentă cu recoltarea, sincronizând tractorul cu combina pentru un flux de lucru neîntrerupt.

Automatizarea predictivă a vitezei față de sol și automatizarea setărilor de recoltare ale combinei S7 permit fermierului să beneficieze de întregul potențial al S7, respectiv eficiență maximă și calitate optimă a materialului recoltat, cu intervenție manuală minimă.

Combinele din seria S7 au cabină premium, cu funcționare eficientă și confort de nivel superior, cu o arhitectură digitală extrem de rapidă, complet nouă, pentru transferul fără probleme al datelor, și cu noul ecran CommandCenter G5Plus de înaltă definiție.

„Noile noastre motoare JD9X și JDX14 au o eficiență a carburantului inegalabilă, mai mulți cai putere cu gestionarea inteligentă a puterii la recoltare și productivitate și eficiență de top la turații reduse ale motorului, datorită tehnologiei HarvestMotion”, a precizat Cosmin Miroiu, specialist produs IPSO Agricultură.

În seria S7 sunt patru modele de combine: S7 700, S7 800, S7 850 și S7 900.

Anul trecut, în județul Olt, în ferma Olt Piess Slatina a familiei Popescu, a fost testată o combină John Deere S7, iar fermierul Andrei Popescu a fost prezent la lansarea de acum, menționând că a fost uimit de ce este capabilă noua combină, de viteza de deplasare în câmp și de consumul îmbunătățit de combustibil. „Andrei Popescu este unul dintre partenerii noștri îndrăzneți, care nu a lăsat tehnologia sa îi bată prea mult la poarta fermei, iar în prezent ferma este la cel mai înalt nivel în ceea ce privește sistemele inteligente din câmp și nu numai. A învățat cum să fructifice timpul în câmp, utilajele rămânând mereu în raza sa vizuală indiferent unde el s-ar afla”, specificat Paul Popescu, Manager Precision AG Division IPSO Agricultură. Andrei Popescu lucrează circa 4.600 ha, împreună cu tatăl și fratele său. Dispun de nouă tractoare John Deere, şase combine, tot John Deere, şi două maşini de erbicidat autopropulsate.

„Operations Center ne ajută prin faptul că putem verifica toate datele de funcţionare ale maşinilor agricole din dotare şi putem transmite diferite sarcini pentru operatorii noştri. Personal, îmi place foarte mult că pot să primesc pe telefonul mobil în timp real notificări privind diagnoza codurilor de eroare ce pot apărea în timpul zilelor de lucru. Folosesc des Field Analiyzer, unde pot vedea lucrările efectuate, solele şi pot urmări productivitatea. Operations Center aduce valoare afacerii prin faptul că reduce eroarea umană. Folosim acest instrument deoarece ne permite să avem toate datele, atât ale maşinilor, cât şi pe cele agronomice pe o singură platformă. Lucrăm doar cu maşini John Deere şi conectivitatea dintre acestea şi platformă este foarte bună, neexistând riscul de a pierde date”, a explicat fermierul Andrei Popescu.

Servicii post-vânzare de ultimă generație

Tehnologia care modernizează agricultura - Centralized & Connected Support - reprezintă viitorul în materie de servicii post-vânzare. Datele transmise de utilajele conectate sunt analizate în timp real de o echipă de specialiști pentru a identifica și preveni posibile defecțiuni înainte ca ele să se producă sau să se agraveze.

Folosind tehnologia Expert Alerts, tehnicienii pot interveni rapid, având la dispoziție sculele necesare, piesa cauzatoare și întreaga procedură de reparație, asigurând astfel o intervenție eficientă și în timp util pentru fermieri.

Această abordare minimizează perioadele de nefuncționare a utilajelor și sprijină fermierii în creșterea productivității și profitabilității, prin intervenții proactive și precise. „Tehnologia de ultimă oră de care dispunem, dacă o folosim așa cum trebuie, poate să ne aducă beneficii, mai ales în condițiile vitrege în care se face agricultură astăzi. Utilajele conectate utilizează agricultura de precizie pentru eficientizarea producției, monitorizarea în timp real, optimizarea performanței și a utilizării resurselor”, a conchis Paul Popescu, Manager Precision AG Division IPSO Agricultură.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!