Afişez elemetele după tag: fermieri

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a demarat pe 16 octombrie Campania de plăți în avans aferentă anului de cerere 2026. Încă din primele ore ale dimineții, sistemul de plăți a înregistrat un record ca număr de beneficiari autorizați în tranșa de deschidere. Potrivit legislației europene în vigoare, statele membre pot acorda plăți în avans în procent de 75% din cuantumul intervențiilor finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și 85% din cuantumul intervențiilor finanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

Conform Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), APIA a transferat în conturile a 103.755 de fermieri suma de 124.109.845,27 euro.

Bilanțul primei tranșe (situația operativă la ora 08:00):

• Număr total de beneficiari transferați: 103.755 de fermieri;

• Valoare totală transferată: 124.109.845,27 euro, defalcată astfel: 108.222.953,91 euro - Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA); 15.886.891,36 euro - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și cofinanțare de la Bugetul Național (BN1).

Cuantumurile stabilite pentru anul de cerere 2026

„Avem un start record la plățile în avans din acest an. Până la ora 8:00 dimineața, peste 103.000 de fermieri aveau deja virate subvențiile, cu o valoare cumulată de peste 124 de milioane de euro. Asistăm la cel mai puternic debut de campanie din ultimii ani – vorbim de o sumă transferată de peste patru ori mai mare decât în prima zi a anului trecut și de cel mai mare număr de fermieri din ultimii ani sprijiniți încă din primele ore. Vreau să le mulțumesc în mod special colegilor de la APIA, care au lucrat continuu încă de la ora 02:00 dimineața pentru ca fluxurile financiare să plece fără blocaje către beneficiari. Agricultura nu așteaptă: campania de toamnă este în toi, se încheie recoltatul și se seamănă culturile viitoare, iar fermierii au nevoie de bani direct în conturi. Păstrăm acest ritm susținut zi de zi, astfel încât fiecare euro cuvenit producătorilor noștri să ajungă rapid acolo unde aduce valoare adăugată”, a declarat Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii.

Pentru Campania 2026, plățile se fac în lei, astfel: pentru intervențiile finanțate din FEGA cursul de schimb valutar este de 5,2788 lei/euro stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2026; iar pentru intervențiile finanțate din FEADR cursul de schimb valutar este de 5,0968 lei/euro stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2025.

Campania de plată în avans se desfășoară în perioada 16 octombrie - 30 noiembrie, iar după data de 1 decembrie 2026, APIA va face plățile corespunzătoare diferenței până la cuantumul integral aprobat pentru fiecare intervenție în parte.

De asemenea, APIA precizează că plățile în avans pentru intervențiile de dezvoltare rurală finanțate din FEADR și din BN1 (cofinanțare bugetul național), respectiv DR-03 (Creșterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon), DR-09 (Zone afectate de constrângeri naturale - ZM), DR-10 (Zone afectate de constrângeri naturale semnificative - SEMN) și DR-11 (Zone afectate de constrângeri naturale specifice - SPEC) din Planul Strategic PAC 2023-2027 sunt autorizate la plată de către APIA, iar virarea efectivă a fondurilor în conturile beneficiarilor este realizată de către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), conform atribuțiilor de plată delegate.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca găzduiește, în premieră pentru România, a XVI-a ediție a Forumului Rectorilor și Decanilor universităților membre în cadrul Asociației Universităților Europene de Științe ale Vieții (ICA). Forumul se va desfășura la Centrul de Cercetări pentru Biodiversitate al universității clujene.

Evenimentul de înalt nivel academic va avea loc în perioada 15-16 octombrie 2026 și va reuni 80 de rectori, președinți, decani și lideri academici de la cele mai importante universități de profil din Europa. Tema centrală a actualei ediții este „Rolul strategic al universităților din domeniul științelor vieții în cadrul rezilienței sistemelor alimentare și securitatea alimentară globală”.

În contextul presiunilor fără precedent cauzate de schimbările climatice, instabilitatea geopolitică, pierderea biodiversității, tranziția energetică și provocările demografice, forumul oferă o platformă esențială de dialog între mediul universitar, decidenți politici, organizații internaționale și reprezentanți ai industriei.

Programul celor două zile reflectă prioritățile majore ale învățământului superior și ale cercetării din domeniu.

Prima zi a forumului (15 octombrie) este dedicată analizei rezilienței sistemelor agroalimentare. Discuțiile se vor concentra pe modul în care universitățile pot contribui, prin cercetare interdisciplinară, inovare tehnologică și educație, la transformarea sustenabilă a lanțurilor de aprovizionare și garantarea securității alimentare.

Cea de-a doua zi (16 octombrie) va găzdui Forumul Special al Rectorilor, axat pe rolul leadershipului academic într-o lume polarizată și plină de incertitudini. Temele abordate includ libertatea academică, autonomia instituțională, managementul de criză și consolidarea încrederii publice în știință și universități.

Comitetul de organizare este coordonat de prof. Eva Schulev-Steindl (rector al Universității BOKU din Viena, președinte al comitetului) și prof. Michal Lošťák (rector al Universității de Științe ale Vieții din Praga, vicepreședinte), alături de prof. dr. Cornel Cătoi (rector USAMV Cluj-Napoca) și alți membri din conducerea universității și a Secretariatului general ICA.

Pe lângă sesiunile plenare și grupurile de lucru, agenda forumului include Ceremonia de decernare a Premiilor de Excelență ICA, precum și o vizită pe teren dedicată participanților.

Mai multe detalii, aici: https://ica-europe.info/ica-forum/ica-forum-2026.

Asociația Universităților Europene de Științe ale Vieții (ICA) reunește peste 50 de universități din întreaga Europă axate pe agricultură, medicină veterinară, horticultură, zootehnie, silvicultură, industrie alimentară, resurse naturale, bioeconomie, mediu și dezvoltare rurală, promovând cooperarea academică, inovarea în educație și cercetarea cu impact global.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a participat la întâlnirile COPA-COGECA, desfășurate la Bruxelles în perioada 30 septembrie - 2 octombrie 2026, la cocktailul Organizației Fermierilor din UK și întâlnirea organizațiilor din grupul de la Visegrad extins, în format fizic. Concluzia discuțiilor este că agricultura nu poate face mai mult cu bani mai puțini în programarea 2028 – 2034.

În cadrul întâlnirilor, reprezentanții AAC au avut dezbateri preponderent pe următoarele teme: negocierile actuale ale cadrului financiar multianual; Politica Agricolă Comună 2028 – 2034; incertitudinea din piețele internaționale; acordurile cu Ucraina și impactul ajutoarelor acordate; țările MERCOSUR; Omnibus fitosanitar; impactul secetei pedologice severe la nivel european; concentrațiile maxime de reziduuri și toleranțele la import; achizițiile publice; Regulamentul UE privind defrișările; prelungirea mandatelor conducerii Copa și Cogeca; Congresul European al Fermierilor și Cooperativelor 2026 - Redefinirea Europei pe baze solide; Declarația de la Stockolm; Business Forum COGECA - Extinderea cooperativelor agricole din UE pe piața unică: Identitate, Reziliență și Competitivitate etc.

În cadrul reuniunii organizațiilor din grupul Vișegrad extins s-a agreat să se continue demersurile pe Omnibusul pe fitosanitar și să se elaboreze o scrisoare comună legată de bugetul CFM 2028-2034 destinat PAC.

În cadrul ședințelor Praesidium COPA, s-a prelungit cu doi ani mandatul actualei echipe de conducere, iar la COGECA cu un an.

La masa rotundă din cadrul Business Forumului COGECA, care va avea loc pe 9-10 noiembrie în Almeria cu tema Extinderea cooperativelor agricole din UE pe piața unică: Identitate, Reziliență și Competitivitate, vor fi prezenți doi vorbitori din România.

Pentru DG COMERCE sectorul agricol este esențial, a spus Denis Redonnet, director general adjunct la Directoratul General pentru Comerț și Securitate Economică. „Securitatea alimentară este în centrul preocupărilor noastre pentru ancorarea economiei din perspectiva politicii comerciale a UE. Nu există soluții ușoare. Autoritățile europene trebuie să aducă și mai mult sprijin în fața acestor provocări de asigurare a securității economice, rezilienței, tehnologiei și industriei. Am încercat să stabilizăm lucrurile cu SUA și taxele comerciale punitive să rămână la nivelul de 15%. Când vorbim de fertilizanți vedem interesul tuturor actorilor implicați. Ne implicăm prin taxe vamale și măsuri antidumping pe baza unei investigații, raport. Înainte de a lua o măsura anti-dumping luăm în calcul efectul pe piață, ținem cont de concesiile pe care le facem, în timp și suspendarea temporară din alte origini pentru a avea un echilibru. Plecăm de la un studiu macro, pe care îl îmbunătățim de la ediție la ediție, pe care dorim să îl îmbunătățim pentru a vedea efectul specific pe anumite sectoare, inclusiv agricultura. Încercăm să îmbunătățim punerea în aplicare a detaliilor comerciale, inclusiv gestionarea contingentelor, iar pentru asta avem nevoie și de colaborare cu producătorii agroalimentari prin organizațiile profesionale reprezentative așa cum sunteți dumneavoastră”, a arătat Denis Redonnet.

Țara noastră are nevoie de Uniunea Europeană, are nevoie de Copa-Cogeca, are nevoie de reprezentare, dar și COPA-COGECA și Uniunea Europeană au nevoie de România, a susținut Alexandru Țachianu, vicepreședinte GL Cereale și Oleaginoase COPA-COGECA. „România este al șaselea cel mai mare stat membru din UE, care are cea mai lungă frontieră cu Ucraina, circa 650 km și ne confruntăm cu foarte multe provocări. Avem boli la animale și blocaje la exporturi, avem schimbările climatice, seceta severă, războiul, alerte cu drone, prețuri foarte mari la fertilizanți, carburanți, celelalte inputuri și prețuri foarte mici la produsele valorificate, dificultăți în obținerea finanțărilor necesare pentru continuarea activității și ne este greu să fim competitivi în aceste condiții. Rolul nostru aici este ca fermierii să primească din ce în ce mai mult sprijin în perioada următoare. Trebuie să facem mai mult, împreună. Avem nevoie de agricultură și trebuie să-i facem pe reprezentanții noștri, pe oficialii UE, să înțeleagă că agricultura trebuie să fie pe primul loc, întotdeauna”, a subliniat Alexandru Țachianu.

Anul 2026 a adus o secetă excepțională și persistentă în 17 state membre, care nu mai reprezintă o criză locală sau națională, ci o amenințare sistemică la adresa securității alimentare și a agriculturii europene, a spus Florenti Bercu, vicepreședinte COGECA și director executiv UNCSV. „Această situație ne arată clar că statele membre nu pot fi lăsate să gestioneze individual o criză de o asemenea magnitudine. Capacitatea de sprijin a fermierilor nu trebuie să depindă strict de resursele bugetare ale fiecărui stat. Este nevoie de o creștere substanțială a resurselor financiare ale rezervei agricole a UE pentru a oferi ajutoare directe și urgente tuturor fermierilor afectați, dar pentru asta trebuie ca PAC să aibe un buget distinct în cadrul financiar multianual 2028-2034 de 443 miliarde euro, care reprezintă actualizarea bugetului actual cu rata inflației. Totodată avem nevoie de flexibilitate maximă în utilizarea instrumentelor Politicii Agricole Comune și a schemelor de ajutor de stat, eliminând birocrația inutilă pentru ca sprijinul să ajungă rapid în teritoriu. De asemenea, este necesară consolidarea rezilienței pe termen lung prin finanțarea adecvată a măsurilor de agro-mediu și climă, asigurând o pondere minimă comună în toate statele membre. COPA-COGECA împreună cu organizațiile membre trebuie să intensifice demersurile pentru atingerea obiectivelor comune menționate, inclusiv prin Congresul European al Fermierilor și Cooperativelor care va avea loc în Suedia pe 15 octombrie, unde se va lansa declarația de la Stockolm și acțiunile publice care vor avea loc până la sfârșitul anului”, a punctat Florentin Bercu.

În perioada 30 septembrie – 2 octombrie 2026, la Bruxelles, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a fost reprezentată de Ionel Arion - președinte PRO AGRO; Alexandru Țachianu - vicepreședinte AFR și GL Cereale și Oleaginoase COPA-COGECA; Florentin Bercu - UNCSV, vicepreședinte COGECA.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI! 

Cu doar câteva zile în urmă, un nou Eurobarometru arăta că 95% dintre europeni consideră agricultura și zonele rurale importante pentru viitorul Europei. Este un consens rar și spune ceva esențial despre greutatea pe care agricultura o are în societate. Dacă recunoaștem această importanță, următoarea întrebare este ce trebuie schimbat pentru ca sectorul să fie mai solid și mai puțin vulnerabil la fiecare nou șoc. Iar aici merită să ne uităm nu doar la resurse, ci și la dezechilibrele de forțe care s-au construit în jurul agriculturii: între greutatea reală a sectorului și felul în care este tratat economic, între fermier și actorii mari cu care acesta negociază, între specificul fermei și logica instituțiilor care o finanțează. Pe hârtie, aceste relații par echilibrate. În practică, rareori sunt.

Lentila incompletă - dincolo de contribuția la PIB

Agricultura este privită, de regulă, ca orice altă industrie: prin producție, prețuri, risc, finanțare și contribuție la PIB. Eu cred însă că trebuie înțeleasă și ca un sector social. Dacă ne uităm doar la contribuția sa la PIB, de aproximativ 5%, vedem o parte din realitate. Dacă ne uităm însă la cei aproape 20% din populație ale căror venituri, proprietăți, familii și perspective sunt legate direct sau indirect de agricultură, imaginea se schimbă. Agricultura cântărește în societate mult mai mult decât sugerează simpla sa pondere în PIB. De aici pornește un prim dezechilibru în politicile legate de sectorul agricol.

Dezechilibrul de putere - egali pe hârtie

Dezechilibrul devine și mai vizibil atunci când ne uităm la raportul de putere dintre fermier și actorii mari cu care acesta face afaceri. Din punct de vedere juridic, un fermier organizat ca PFA sau SRL și o companie mare sunt două entități economice, doi profesioniști. În practică însă, un fermier cu 5, 10 sau 500 de hectare poate ajunge la masa negocierii cu o organizație care are departamente juridice, financiare și comerciale, proceduri internaționale și oameni care negociază astfel de contracte în fiecare zi. Profesionalismul agricol nu înseamnă automat sofisticare juridică, financiară sau comercială, iar faptul că două părți au aceeași formă juridică nu înseamnă că au și aceeași putere de negociere.

Un fermier poate semna, de exemplu, un contract de vânzare a cerealelor cu o companie multinațională și, în cazul unei dispute, poate ajunge într-un mecanism sofisticat de arbitraj internațional precum GAFTA, arbitrajul comercial londonez specializat în comerțul cu cereale. Pentru compania mare, acesta este un teren cunoscut; pentru fermier, poate fi un univers complet diferit de cel în care își conduce afacerea zi de zi. Într-o asemenea situație, răspunsul că „au fost doi profesioniști care au semnat un contract” descrie forma juridică, dar nu neapărat raportul real dintre părți.

Asta nu înseamnă că fermierul trebuie eliberat de responsabilitate. Dimpotrivă, agricultura are nevoie de fermieri mai bine pregătiți financiar, juridic și comercial. Ei trebuie să înțeleagă mai bine contractele pe care le semnează, condițiile pe care le acceptă și riscurile pe care și le asumă. Dar chiar și un fermier foarte bun în afacerea sa nu va avea întotdeauna infrastructura unei mari corporații. Profesionalizarea poate reduce diferența, fără să o poată anula complet.

În fața unor dezechilibre majore de putere și cunoaștere, o parte din restabilirea balanței le revine companiilor și finanțatorilor. Atunci când ai de partea ta mai multă expertiză și putere juridică, modul în care alegi să folosești acest avantaj contează enorm.

Pentru mine, responsabilitatea unei companii mari nu se termină la contract – ea înseamnă educație, îndrumare și sprijin real pentru fermier. Totuși, companiile nu pot corecta singure o problemă care este, în esență, una structurală.

Profesionalizarea fermierului este o parte a răspunsului. Responsabilitatea companiilor este alta. Dar sunt suficiente acestea pentru ca orice relație dintre un fermier și o companie mare să fie tratată automat ca o relație între doi profesioniști comparabili ca putere?

Profesionist sau consumator?

Cred că relația dintre fermieri și corporații trebuie redefinită. Pe hârtie, fermierul și compania sunt doi profesioniști. În practică, în fața unui contract de vânzare a cerealelor, de achiziție de inputuri sau de finanțare, fermierul se află mult mai aproape de poziția unui consumator decât de cea a unui partener de negociere egal. Ca orice consumator, semnează contracte-cadru redactate de cealaltă parte, într-un domeniu care nu este al lui.

Mă întreb, așadar: în relația cu corporația, este fermierul un profesionist sau un consumator final? Cred că răspunsul corect este: ambele. Este profesionist când lucrează pământul și conduce ferma, dar este consumator când se află în fața unui contract pe care nu îl poate negocia și ale cărui riscuri nu le poate evalua pe deplin. Iar acolo unde este consumator, ar trebui să beneficieze de un cadru de sprijin, așa cum avem în cazul protecției consumatorilor.

Care este, de altfel, diferența dintre consumatorul casnic care semnează un contract cu furnizorul de energie și cei aproape 20% din populație care depind de contracte de vânzare a cerealelor cu comercianți internaționali? Ambii sunt vulnerabili în fața aceluiași dezechilibru de informație și putere și nu au cunoștințele care să le garanteze o protecție reală.

Situația actuală din piață arată o nevoie clară de reglementare în relația fermier–companii care poate completa oportun directivele existente privind practicile de pe lanțul agroalimentar. Este necesară o standardizare bazată pe contracte-tip pentru vânzarea recoltelor, achiziția de inputuri și creditare, cu reguli clare și mai multă transparență. Cred că merită discutată chiar și ideea unui mecanism de protecție inspirat, ca logică, din protecția consumatorului, precum și a unor proceduri de soluționare a disputelor adaptate la capacitatea reală a fiecărei părți, recunoscând că fermierii și companiile nu au resurse sau expertiză egale.

Aceasta este, de fapt, dezbaterea pe care ar trebui să o avem între fermieri, companii, finanțatori, Guvern, Parlament și autoritățile relevante. Iar acolo unde diferența de putere nu poate fi corectată doar prin cunoaștere și bune practici, este nevoie de un cadru care să recunoască această diferență și să-i limiteze efectele.

Nu vom elimina toate dezechilibrele, dar putem înceta să le considerăm normale doar pentru că „a semnat contractul”. Pentru un sector cu o asemenea greutate economică și socială, reechilibrarea acestor relații trebuie să devină o prioritate de politică publică, nu doar o constatare.

Autor: JABBAR KANANI, antreprenor în agribusiness

Jabbar Kanani este fondatorul și președintele Consiliului de Administrație al Agricover Holding, cu aproape 30 de ani de experiență în agricultura românească. A fondat Agricover în 2000 și a dezvoltat grupul având la bază un model de business inovator - o platformă integrată de agribusiness, finanțare și tehnologie, cu companii lider pe segmentele lor. Modelul construit de Agricover este specializat exclusiv în agricultură și dezvoltat în jurul nevoilor fermierilor și ale fermelor din România.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Inflația, costurile tot mai mari și presiunea concurenței îi determină pe producătorii din țara noastră să își schimbe modelul de business. Prin urmare, nu mai vor să vândă doar materie primă, ci construiesc afaceri conexe, prin care pot controla mai multe etape ale lanțului, de la producție și procesare până la brand și distribuție. Antreprenorii salvează astfel locuri de muncă și reduc exportul de materie primă. În același timp, își îndreaptă atenția spre exportul de produse finite. Modelul seamănă tot mai mult cu o cooperativă integrată, în care valoarea adăugată rămâne cât mai mult în interiorul aceluiași ecosistem economic.

În loc să rămână concentrați pe o singură verigă a lanțului, tot mai mulți producători aleg să dezvolte activități complementare: procesare, ambalare, dezvoltare de produse, branding și distribuție. Motivația este în primul rând economică. Într-o perioadă în care costurile de producție, energia, transportul, forța de muncă și materiile prime pun presiune pe marje, simpla producție poate deveni insuficientă pentru susținerea unei afaceri. Prin integrarea unor etape suplimentare, producătorii încearcă să obțină o valoare mai mare din aceeași resursă și să reducă dependența de intermediari.

În același timp, modelul contribuie la dezvoltarea unor lanțuri economice locale. Laptele, carnea, fructele, cerealele sau strugurii pot fi transformate în produse finite, comercializate sub brand românesc, în loc ca valoarea economică să fie realizată în principal în afara țării.

De la lactate și carne până la produse organice și vin, antreprenorii din România investesc în capacități și businessuri complementare pentru a crește producția, a reduce dependența de intermediari și a transforma resursele locale în produse cu valoare adăugată. Exemple precum Cooperativa Agricolă Csengo (Frumoasa - județul Harghita), Safala Organic Farm (Șinteu – județul Bihor), Brânzeturi de Hoghilag (Dumbrăveni – județul Sibiu), Ribon Kiss of Nature (Mădăraș – județul Harghita), De la Bâlea - Abatorul Câmpulung (județul Argeș) sau Josef Wines (Ghioroc – județul Arad) conturează o tendință care depășește simpla producție alimentară: construirea unor ecosisteme românești capabile să păstreze mai multă valoare în economia locală.

Aceste exemple nu sunt întâmplătoare. Producătorii menționați fac parte din cercetarea și documentarea realizată de echipa Artisan Food Market în ultimii patru ani, perioadă în care au fost urmărite modele de business locale care reușesc să transforme producția într-un produs cu identitate, brand și valoare economică mai mare. O parte dintre acești antreprenori au fost identificați și aduși în premieră la București de Artisan Food Market, tocmai pentru a face vizibile modele care pot fi replicate și dezvoltate de alți producători.

Artisan Food Market este cel mai mare târg de produse artizanale gourmet din România, iar intenția organizatorilor este să-l facă cel mai important din Sud-Estul Europei. Ediția cu numărul XIII se desfășoară în perioada 16-18 octombrie la Biblioteca Națională a României din  București și reunește de 3 ori mai mulți expozanți de la noi din țară față de edițiile anterioare, precum și o secțiune nouă de producători străini.

La actuala ediție, Cooperativa Agricolă Csengo, Ribon Kiss of Nature și De la Bâlea - Abatorul Câmpulung expun pentru prima dată la București, în cadrul Artisan Food Market. Alți producători incluși în această cercetare au fost prezenți în premieră la edițiile anterioare ale evenimentului. Dincolo de expunerea comercială, participarea lor urmărește să creeze un spațiu în care producătorii să poată vedea concret cum poate fi construit un business, pornind de la resursa locală și ajungând la un produs finit, recognoscibil și scalabil.

Astfel, Artisan Food Market își propune să aducă în prim-plan nu doar produse, ci și modele de dezvoltare. Experiențele acestor producători pot deveni repere de bună practică pentru alți antreprenori locali care caută soluții pentru procesare, branding, distribuție și extinderea afacerii. Într-o piață în care mulți producători încă vând, în principal, materie primă, exemplele celor care au reușit să construiască produse și branduri pot reprezenta puncte reale de orientare pentru următoarea etapă de dezvoltare.

„Made in Romania”, de la producție la produse cu poveste și valoare adăugată

Un exemplu relevant este reprezentat de producătorii care aleg să transforme materia primă în produse finite și să construiască în jurul lor un brand. În cazul cooperativelor agricole, asocierea poate permite accesul la resurse și capacități care ar fi dificil de susținut individual. În alte situații, producătorii investesc direct în procesare sau în afaceri conexe, construind treptat un lanț propriu. Modelele sunt diferite, însă au un element comun: încercarea de a trece de la statutul de producător de materie primă la cel de creator al unui produs cu identitate proprie și valoare adăugată.

„Pentru un producător român, următorul pas firesc nu mai este doar să producă mai mult, ci să învețe să păstreze mai multă valoare din ceea ce produce. Când laptele devine brânză, carnea devine produs finit, iar strugurele devine un vin cu identitate, cea mai mare parte a poveștii economice se poate întâmpla aici, în România. Este o schimbare de mentalitate: de la furnizor la producător integrat și, în final, la brand”, explică reprezentanții Safala Organic Farm din Șinteu, județul Bihor.

Creșterea costurilor îi determină pe antreprenori să caute soluții care să le ofere un control mai mare asupra afacerii.

„Integrarea verticală poate însemna investiții în procesare, depozitare, ambalare, logistică sau distribuție, dar și dezvoltarea unor produse noi pornind de la aceeași bază de producție”, transmit și cei de la Brânzeturi de Hoghilag, județul Sibiu.

Avantajul este dublu: compania poate captura o parte mai mare din valoarea finală a produsului, iar consumatorul poate avea acces la produse care păstrează o legătură mai clară cu locul și producătorul de origine.

În acest context, „made in Romania” începe să capete o semnificație economică mai amplă. Nu este vorba doar despre originea unui produs, ci despre cât din valoarea generată de acel produs rămâne în economia românească.

Integrarea, un răspuns la presiunea economică și un nou tip de economie locală

Extinderea acestor afaceri poate avea efecte dincolo de bilanțul unei singure companii. Un producător care procesează local generează activitate pentru furnizori, transportatori, angajați, ambalatori și alte servicii conexe. Pe măsură ce lanțul se dezvoltă, apare un ecosistem economic în jurul produsului.

„Credem că următoarea etapă pentru producătorii români este să construiască ecosisteme, nu doar produse. O fermă, o fabrică de procesare, un brand și o rețea de distribuție pot funcționa împreună și pot crea o valoare economică mult mai mare decât vânzarea materiei prime. Iar diferența este că această valoare se creează și se poate reinvesti aici, în România”, punctează Ciprian Dincă, organizatorul Artisan Food Market.

Pentru ca astfel de modele să poată fi multiplicate și să formeze o piață matură, antreprenorii au nevoie însă și de un cadru de dezvoltare coerent, adaptat realităților producătorilor artizanali. O eventuală reglementare dedicată sectorului ar putea oferi mai multă claritate în definirea, susținerea și dezvoltarea produselor artizanale românești, astfel încât inițiativele individuale să poată evolua într-un ecosistem economic predictibil.

Tendința arată și o schimbare în raportarea consumatorului la produsele locale. Originea, trasabilitatea, modul de producție și povestea din spatele unui produs devin elemente tot mai importante în procesul de alegere.

Pentru producătorii autohtoni, miza următorilor ani nu este doar creșterea volumelor, ci și capacitatea de a transforma resursele locale în produse finite, competitive și recognoscibile. Iar modelele care există deja în România arată că drumul de la fermă la brand nu este doar o poveste de marketing, ci poate deveni o strategie economică.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 18 septembrie 2026, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație (SCDVV) Murfatlar organizează „Ziua Porților Deschise - Strugurii între cercetare și experiența senzorială”, la sediul stațiunii din Murfatlar, județul Constanța.

Evenimentul, pentru care cunoscuta stațiune vitivinicolă Murfatlar își deschide porțile, are ca obiectiv apropierea publicului larg de activitatea de cercetare desfășurată în domeniul viticulturii și vinificației, precum și prezentarea patrimoniului viticol și a rezultatelor obținute în cadrul stațiunii. Participanții vor avea ocazia să descopere activitatea SCDVV Murfatlar prin tururi ghidate în plantațiile viticole, prezentări ale activităților de cercetare și degustări de struguri, must și vin.

„Prin această inițiativă ne propunem să promovăm cercetarea viticolă, soiurile și produsele vitivinicole obținute în cadrul stațiunii, precum și legătura dintre cercetarea științifică, producție și consumator”, transmite SCDVV Murfatlar.

Accesul la evenimentul „Ziua Porților Deschise - Strugurii între cercetare și experiența senzorială” este gratuit, iar participanții se pot preînscrie online prin intermediul codului QR disponibil în invitația evenimentului.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Corteva Agriscience anunță că susține decizia Comitetului Global de Acțiune pentru Rezistența la Erbicide (HRAC) de a reclasifica propizamida, în urma unei evaluări științifice a erbicidelor cu acțiune asupra microtubulilor.

„Clasificarea actualizată, din Grupa 3 în Grupa 23, reflectă o înțelegere științifică mai aprofundată a modului în care acționează propizamid, recunoscând mecanismul său distinct de acțiune și consolidând importanța sa ca instrument pentru gestionarea rezistenței la erbicide în agricultura europeană”, transmite compania Corteva.

În prezent, propizamid este singura substanță activă din Grupa 23 HRAC autorizată pentru utilizare atât în Uniunea Europeană, cât și în Marea Britanie. Aceasta este utilizată de mulți ani de cultivatorii europeni și și-a construit un istoric unic în ceea ce privește controlul fiabil al buruienilor graminee, fără să fi fost raportate la nivel mondial cazuri de rezistență a buruienilor graminee la propizamidă în culturile arabile.

„Această reclasificare confirmă mecanismul distinct de acțiune al propizamidului și rolul său esențial în sprijinirea fermierilor europeni pentru menținerea unui control eficient al buruienilor graminee. Propizamid este deosebit de important în Europa de Nord și Centrală, unde aproximativ 85% din utilizarea sa este în cultura de rapiță de toamnă. Într-un context în care rezistența la erbicide este în creștere, iar opțiunile pentru controlul buruienilor devin tot mai limitate, este esențial ca fermierii europeni să aibă acces la o gamă largă de soluții pentru a face față provocărilor aflate într-o continuă evoluție”, a declarat Olivier Couery, EMEA Marketing Leader Herbicides Corteva Agriscience.

Reclasificarea consolidează valoarea propizamidei în aceste sisteme de cultură, unde le oferă fermierilor o metodă eficientă de gestionare a buruienilor graminee dificile.

Rapița este cultivată, de regulă, o dată la trei sau patru ani, ca parte a unei rotații a culturilor cu cereale precum grâul și orzul. În anii în care sunt cultivate cereale, buruienile graminee, inclusiv coada vulpii (black-grass) și raigrasul (ryegrass), se pot înmulți deoarece fermierii au la dispoziție mai puține opțiuni eficiente de erbicidare.

Perioada de cultură a rapiței oferă oportunitatea de a combate aceste buruieni înainte de înființarea următoarei culturi de cereale, reducând presiunea exercitată de buruieni, protejând producțiile viitoare și susținând managementul integrat al buruienilor.

Propizamid este, de asemenea, utilizat pe scară largă în peste 50 de culturi horticole și de nișă, inclusiv în culturi de mare valoare, precum cicoarea și culturile pentru producerea de sămânță de graminee, unde puține erbicide alternative sunt disponibile. Utilizarea sa îi ajută pe fermieri să mențină sisteme de producție diversificate, gestionând în același timp eficient buruienile.

^{Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!}

BASF Agricultural Solutions anunță extinderea capacităților de cercetare printr-o investiție strategică într-un nou Centru Climatic la sediul său central din Limburgerhof, Germania. Noua facilitate va consolida poziția companiei în domeniul cercetării și va susține generarea datelor științifice necesare procesului de omologare a produselor pentru protecția plantelor la nivel global.

• Noua facilitate de cercetare de la Limburgerhof răspunde cerințelor tot mai stricte în materie de reglementare și cercetare

• Centrul va permite realizarea studiilor de ecotoxicologie în condiții controlate și reproductibile, necesare procesului de omologare a produselor pentru protecția plantelor la nivel mondial

• Investiția susține strategia de inovație a companiei

Lucrările sunt în plină desfășurare, iar centrul urmează să fie finalizat în prima jumătate a anului 2027. Odată devenit operațional, acesta va include camere climatice de ultimă generație, capabile să reproducă și să controleze cu precizie condițiile de mediu necesare desfășurării studiilor științifice. Investiția vine ca răspuns la cerințele de reglementare tot mai riguroase și la nevoia tot mai mare de studii ecotoxicologice de înaltă calitate, în linie cu principiile Bunei Practici de Laborator (GLP).

„Noul Centru Climatic este mult mai mult decât un centru de cercetare. Reprezintă o investiție strategică prin care ne consolidăm capacitatea de a îmbina cercetarea de cel mai înalt nivel cu expertiza în domeniul reglementării. Astfel, vom putea pune la dispoziția fermierilor soluții inovatoare într-un mod mai eficient și responsabil, adaptat cerințelor legislative aflate în continuă evoluție”, a declarat Melanie Bausen-Wiens, membru în Consiliul de Conducere al BASF Agricultural Solutions, responsabilă pentru Tehnologie.

Noul Centru Climatic va oferi condiții strict controlate pentru studiile de ecotoxicologie. Controlul precis al factorilor de mediu, precum temperatura, umiditatea și lumina, va permite realizarea unor studii reproductibile și solide din punct de vedere științific, îmbunătățind, în același timp, predictibilitatea planificării, calitatea datelor și capacitatea necesară pentru un volum tot mai mare de studii. 

O parte dintre camerele climatice vor fi dedicate activităților de cercetare în domeniul insecticidelor. Aceste spații permit dezvoltarea și menținerea populațiilor de insecte utilizate în programele de screening și evaluare din etapele incipiente ale cercetării, contribuind, astfel, la dezvoltarea viitoarelor inovații în protecția plantelor.

Prin această investiție, BASF Agricultural Solutions își reafirmă angajamentul pe termen lung față de Centrul Agricol din Limburgerhof, unul dintre cele mai importante centre globale ale companiei pentru inovație în agricultură. Extinderea infrastructurii consolidează și mai mult capacitățile științifice și competitivitatea centrului și va contribui la atragerea viitoarelor generații de specialiști.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 17 august 2026 are loc Ziua porților deschise - Sărbătorea tomatelor la Institutul Național de Cecetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură (INCDBH) Ștefănești – Argeș, eveniment organizat în parteneriat cu Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu - Șișești” (ASAS) Secția Horticultură și Socitatea Română a Hoticulturilor (SRH).

Manifestarea de transfer tehnologic aflată la a VII-a ediție va reuni fermieri cu activitate în legumicultură, cadre didactice, studenți, masteranzi din UPB București – Centrul universitar Pitești și USAMV București, reprezentanți ai Direcției Fitosanitare Argeș, colaboratori din Intitutul Național de Fizica Laserilor Plasmei și Radiației precum și firma Nufarm, furnizoare de inputuri pentru agricultură.

„Alături de prezentarea situației actuale și perspective pentru dezvoltarea legumiculturii va avea loc o expoziție cu degustare de fructe de tomate din soiuri create la noi în institut dar și din sortimentul legumicol actual, precum și vizită în loturile experimentale”, precizează Ionela-Cătălina Guță, director general INCDBH Ștefănești - Argeș.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Syngenta și Groundwork BioAg au anunțat parteneriatul strategic pentru comercializarea tehnologiei micorizice a Groundwork. Syngenta, liderul global în protecția biologică a culturilor, pune la dispoziție o soluție biologică ce îmbunătățește performanța culturilor și oferă rezistență la stresul plantelor, îmbunătățind în același timp sănătatea solului printr-un program de credite de carbon, generând o sursă suplimentară de venit pentru fermieri.

Astfel, noul parteneriat îmbină o soluție biologică avansată pentru performanța culturilor și sănătatea solului cu un program de credite de carbon, care va fi lansat în America Latină și Europa, iar distribuția produselor va include și alte piețe

Syngenta va comercializa produse pe bază de micorize și soluții pentru carbonul din sol sub marcă proprie. Oferta va viza inițial culturile de porumb, soia, cereale și floarea-soarelui din America Latină și Europa. Groundwork BioAg va fi responsabilă de producție, furnizare, stabilirea instrumentelor digitale și de întregul proces de dezvoltare a programului de carbon.

„Modelul pe care l-am construit cu Groundwork BioAg merge dincolo de simpla stocare a carbonului în agricultură – acesta crește reziliența, reface sănătatea solului și acumulează rezervoare de carbon pe termen lung într-un ritm remarcabil, generând în același timp credite de carbon de pe urma cărora fermierii beneficiază în mod direct. Vedem acest lucru ca pe o evoluție firească a ceea ce pot realiza programele de carbon. Această nouă ofertă se încadrează perfect în obiectivul de sustenabilitate al Syngenta de a sprijini fermierii să obțină producții mai mari, reducând în același timp impactul asupra mediului”, a declarat Petra Laux, Chief Sustainability Officer în cadrul Syngenta Group.

Prin urmare, fermierii vor beneficia de tehnologii inovative ce asigură o absorbție îmbunătățită a nutrienților, care oferă producții mai mari și mai rezistente, deblocând în același timp o nouă sursă de venit prin creditele de carbon.

„Prin combinarea accesului pe piață al Syngenta cu capacitățile noastre dovedite în domeniul micorizelor, poziționăm ciupercile micorizice atât ca un input agronomic valoros, cât și ca o cale importantă de atenuare a impactului climatic în agricultură, prin intermediul programului nostru complet de carbon”, a precizat Alon Werber, CEO al Groundwork BioAg.

Sechestrarea carbonului în sol este procesul prin care dioxidul de carbon este extras din atmosferă prin fotosinteza plantelor și stocat în sol prin activitate biologică. Ciupercile micorizice formează relații simbiotice cu sistemele radiculare ale culturilor, îmbunătățind absorbția de nutrienți și apă și susținând sănătatea solului pe termen lung. De asemenea, ciupercile catalizează formarea de materie organică durabilă asociată cu mineralele, crescând potențialul de stocare a carbonului pe termen lung. Pentru fermieri, solurile care sechestrează mai mult carbon sunt, în general, mai fertile, rețin apa mai eficient și sunt mai rezistente la secetă și eroziune.

„Acest parteneriat reflectă modul în care produsele biologice devin tot mai mult o parte centrală a agriculturii. Soluțiile inspirate din natură le oferă fermierilor instrumente eficiente și sigure, oferind în același timp rezultate agronomice concrete”, a conchis Emilhano Lima, Global Head Seedcare & Biologicals la Syngenta.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!