fermieri - REVISTA FERMIERULUI

Concurența în achiziționarea de terenuri dintre fermierii români și investitorii străini rămâne neloială, pentru că aceștia din urmă dispun de un capital mult mai mare. Rezolvarea problemei capitalului va face și ca fermierii mici, cu câteva hectare, care nu sunt ușor creditabili, să poată cumpăra.

Nicolaie Apopi crede că achiziţia de teren agricol ar trebui să beneficieze de un suport financiar legiferat, deoarece pământul reprezintă un bun național. Cadrul legal ar trebui creat astfel încât agricultorii să poată obţine credite avantajoase, cu sprijin din partea statului, pentru achiziţia terenurilor agricole: „Fermierii, ca să poată să facă faţă altor categorii de persoane care au capitaluri foarte mari şi pot să investească în terenuri agricole, ar avea nevoie de un suport financiar pentru a achiziţiona aceste terenuri. Este o lege a vânzării terenurilor agricole, însă pe lângă acele priorităţi reglementate de această lege pe care le are fermierul, de achiziţie – întâietate în faţa celorlalţi, ar avea nevoie de capital. După părerea mea, ar trebui subvenţionată dobânda cu 100% şi garanţia să fie terenul pe care-l cumpără agricultorul.”

Nicolaie Apopi lucrează aproximativ 2.500 ha, în județul Timiș, la Giulvăz. Provine din familie de agricultori, atât tatăl, cât și unchiul său fiind fermieri. Imboldul de a-și deschide propria afacere agricolă a venit în ultimul an de facultate, în 1998, student fiind la Agronomie a avut șansa de a participa la un program de schimb de experiență în Germania. Șase luni a făcut practică într-o fermă de familie, practică pe care a completat-o cu informații teoretice în cadrul școlilor de formare din Germania, în sectoarele pomicol, viticol, cultură mare. S-a întors acasă, și-a dat licența și s-a apucat de lucru.

În anul 2000 a înființat societatea Agro Baden Banat SRL, având ca obiect de activitate comerțul cu utilaje agricole import Germania și multiplicarea orzului pentru bere.

În paralel cu comerțul de utilaje și inputuri pentru agricultură, Nicolaie Apopi începe să lucreze o suprafață de teren de 40 ha, extinzându-se în 2004 la 400 ha. În același an înființează societatea Popagra SRL și accesează fonduri europene. A început achiziționarea de utilaje și echipamente noi, care i-au permis să se dezvolte și mai mult. În 2010 a tehnologizat toată ferma cu echipamente noi. La acel moment, ajunsese deja la 1.200 de hectare, iar până în 2014 lucra 1.700 de hectare, din care aproximativ 400 în proprietate. Performanțele nu au întârziat să apară și astăzi în ferma lui Nicolaie Apopi se lucrează aproximativ 2.500 de hectare, cu o flotă de utilaje agricole performante, pentru un randament optim pe unitatea de suprafață.

În comuna Peciul Nou, satul Sânmartinu Sârbesc, se află partea de depozitare a societății Agro Baden Banat, aproximativ 18.000 de tone finnd capacitatea halelor de depozitare. Nu sunt silozuri verticale, ci depozitarea e pe orizontală, o metodă mult mai utilă, după cum ne-a zis Nicolaie Apopi. De gestionarea și managementul depozitării cerealelor se ocupă fratele lui, Florin Apopi.

Nicolaie Apopi este unul dintre membrii fondatori și vicepreședinte al Clubului Fermierilor Români.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Agricultura și fermierii din România au mare nevoie de asociere, dar nu doar pe hârtie, ci în cooperative agricole care să își îndeplinească menirea, aceea de a genera valoare adăugată din punct de vedere economic pentru membrii lor și care, în plus, să aibă o activitate economică relevantă, să reziste pe piață și să se dezvolte.

„România are nevoie de cooperative agricole autentice de succes!”, susțin reprezentanții Uniunii Naționale a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV), organizație care numără 25 de cooperative agricole active în sectorul vegetal, structuri care au în componență, în total, 436 de agricultori (între 5 – 45 membri în cooperative).

Din totalul cifrei de afaceri a cooperativelor de cultură mare din țara noastră, membrii UNCSV dețin 80%. Fermierii vând între 50-100% din producție prin intermediul cooperativei.

Agricultorii afiliați în cooperativele membre UNCSV exploatează suprafețe de la două hectare la 1960 de hectare. 6 cooperative au între 600 – 1000 ha; 13 cooperative între 1000 – 10.000 ha și 6 cooperative au în exploatare suprafețe mai mari de 10.000 ha.

Ieri, 14 ianuarie 2021, o delegație din partea Uniunii Naționale a Cooperativelor din Sectorul Vegetal s-a întâlnit la sediul Ministerului Agriculturii cu ministrul Adrian Oros și cu echipa tehnică din MADR care are responsabilități pe sectorul cooperativelor. „Am prezentat rezultatele obținute și prioritățile UNCSV. Am arătat modele de cooperative funcționale, cu bune rezultate, cooperative care au adus plusvaloare și stabilitate fermierilor membri cooperatori, care au reușit să depășească, împreună, asociați, dificultățile generate de anul agricol 2020, fiind grav afectați de seceta pedologică severă. S-a demonstrat încă o dată că asocierea în cooperative agricole este singura soluție pentru toți fermierii (mici, medii și mari), pentru capitalizarea acestora pe termen lung, adaptarea la cerințele pieții și asigurarea unei stabilități economico-sociale spațiului rural. Aceaste realizări și realități mai pot fi continuate doar dacă, prin politicile agricole promovate în continuare, va fi facilitat accesul la investiții al cooperativelor agricole funcționale, ținând cont de experiență și corelarea cu capacitatea de implementare a acestora. S-a pus accent și pe necesitatea digitalizării, debirocratizării și simplificării procedurilor de accesare și implementare a investițiilor. UNCSV își manifestă în continuare disponibilitatea de a veni cu propuneri constructive și soluții, menținându-și rolul de partener de dialog interinstituțional corect, pentru consolidarea cooperativelor agricole din România, întărirea sectorului agroalimentar autohton și echilibrarea balanței comerciale agroalimentare a țării noastre”, ne-a povestit directorul executiv al UNCSV, Florentin Bercu. El a punctat că, în 2 ani și 10 luni de activitate, Uniunea Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal a transmis către autoritățile statului peste 540 de adrese oficiale, reprezentând amendamente, solicitări și inițiative legislative.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

De la un an la altul asistăm la înmulțirea fenomenelor extreme, cum ar fi secetă, inundații, amplitudini mari de temperatură între zi și noapte. Cu siguranță și în această primăvară vom avea situații similare cu secetă timpurie sau cu precipitații abundente, în ambele situații fiind recomandată erbicidarea în postemergență. Având în vedere aceste schimbări climatice, ce fel de erbicidare să efectuăm?; aplicăm erbicide preemergente sau așteptăm răsărirea culturii și a buruienilor pentru a putea adapta tratamentele pe vegetație?

Avantajele aplicării erbicidelor în postemergență comparativ cu erbicidarea preemergentă

În contextul ultimilor ani, cu primăveri secetoase, vă prezentăm avantajele aplicării postemergente față de erbicidarea preemergentă.

Erbicidarea în postemergență nu necesită umiditate după aplicare, pe când erbicidarea preemergentă depinde foarte mult de umiditate în prima parte a perioadei de după aplicare.

De asemenea, erbicidarea în postemergență nu are nevoie de o pregătire foarte bună a terenului, ceea ce este un lucru foarte greu de realizat în primăverile secetoase, pe când erbicidarea preemergentă trebuie să se facă pe un teren foarte bine pregătit, care să nu aibă bulgări sau resturi vegetale.

Aplicarea erbicidelor în postemergență se pretează pentru toate tipurile de lucrări ale solului (sistem minim de lucrări, arătură etc.), comparativ cu erbicidarea în preemergență care nu este potrivită pentru sistemul fără lucrări sau lucrări minime.

Un alt mare avantaj al erbicidării în postemergență este aplicarea personalizată, „la vedere”, în funcție de problemele care apar pe fiecare parcelă, începând cu postememergența timpurie (Arigo®), postemergența normală 4-6 frunze (Arigo®, Principal® Plus, Principal®) sau postemergența târzie 6-8 frunze (Arigo®, Principal®), comparativ cu aplicarea preemergentă, „pe teren negru”, care nu poate garanta că buruienile care urmează să răsară sunt din spectrul de combatere al produsului.

Erbicide precum Arigo®, Principal® Plus au un spectru complet de combatere a buruienilor monocotiledonate și dicotiledonate, inclusiv a buruienilor problemă: pălămida, volbura, costrei, samulastra de floarea-soarelui. Aplicarea în preemergență întotdeauna necesită corecții în condiții normale, pentru următoarele buruieni: pălămida, volbura, costrei din rizomi. În condițiile unor primăveri secetoase, aplicarea în preemergență va avea nevoie de corecții și pentru buruieni precum: cornuți, mohor, iarba bărboasă.

Aplicarea în postemergență cu erbicidele Corteva (Arigo®, Principal®, Principal® Plus) reprezintă soluția completă pentru combaterea buruienilor graminee problemă (costrei, mohor, pir) prin complementaritatea celor două substanțe active: nicosulfuron și rimsulfuron.

Prin aplicarea erbicidelor companiei Corteva în postemergență, nu avem probleme pentru culturile care urmează după cultura de porumb tratată.

Erbicidele cu aplicare în postemergență se pretează foarte bine în contextul agriculturii digitale, prin aplicarea localizată și particularizată a produselor doar acolo unde buruienile sunt prezente.

Compania Corteva deține un portofoliu complet în combaterea buruienilor în postemergență, când plantele de porumb și buruienile sunt răsărite:

  • Erbicide care controlează buruienile moncocotiledonate anuale și perene și dicotiledonate anuale: Principal® (42.9% nicosulfuron + 10.7% rimsulfuron);

  • Erbicide complete care controlează buruienile moncocotiledonate anuale și perene și dicotiledonate anuale și perene: Arigo® (12% nicosulfuron + 3% rimsulfuron + 36% mezotrione), Principal® Plus (2% nicosulfuron + 55% dicamba + 2.3% rimsulfuron);

  • Erbicide care controlează buruienile dicotiledonate anuale și perene: Mustang™ (6.25 g/l florasulam + 300 g/l acid 2,4-D EHE).

De asemenea, erbicidele companiei Corteva, cu aplicare în postemergență se pretează foarte bine și în contextul noilor restricții, de exemplu în situația potențialei reduceri a cantității de nicosulfuron/ha, așa cum s-a întâmplat în cazul unor țări din Europa de Vest.

Articol scris de: MARIA CÎRJĂ, MARKETING MANAGER CORTEVA AGRISCIENCE ROMÂNIA & REPUBLICA MOLDOVA

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Protecția plantelor

Compania Corteva Agriscience este liderul detașat pe segmentul de erbicide la cereale păioase, având un portofoliu complet ce acoperă atât segmentul de toamnă prin erbicidul Bizon™, cât și pe cel de primăvară prin erbicidele: Pixxaro™ Super, Pallas™, Floramix™, Mustang™, Cerlit™ Super.

Dacă buruienile graminee afectează doar o parte din suprafața agricolă a țării, buruienile dicotiledonate anuale și perene afectează culturile de cereale păioase de pe întreg teritoriul României.

Cea mai utilizată practică în România este erbicidarea de primăvară împotriva buruienilor dicotiledonate anuale și perene, erbicidare care rezolvă inclusiv pălămida și volbura, buruieni care nu pot fi controlate prin erbicidarea de toamnă.

Pachetul Pixxaro™ Super conține 1 litru Pixxaro™ (12 g/L halauxifen metil, 280 g/L fluroxipir, 12 g/L safener) și 120  grame Frontal® 50 SX (500 g/kg tribenuron metil), fiind destinat pentru o suprafață de patru hectare în combaterea buruienilor dicotiledonate anuale și perene.

Substanța activă halauxifen metil, cunoscută sub denumirea de brand Arylex™ Active, este prima moleculă care aparține noii clase Arylpicolinates.

Buruienile dicotiledonate anuale și perene combătute de pachetul Pixxaro™ Super sunt unele dintre cele mai păgubitoare: ambrozia (Ambrosia artemisiifolia), loboda (Chenopodium album), fumărița (Fumaria officinalis), hrișca urcătoare (Polygonum convolvulus), troscot (Polygonum aviculare), rocoina (Stelaria media), mac (Papaver rhoeas), turița (Galium aparine), pălămida (Cirsium arvense), volbura (Convolvulus arvensis).

Dintre soluțiile existente în piață, pachetul Pixxaro™ Super are eficacitatea cea mai ridicată pe turiță (Galium aparine), indiferent de stadiile de dezvoltare.

Pachetul Pixxaro™ Super este cea mai sigură soluție pentru combaterea macului din cultura de cereale păioase (Papaver rhoeas), inclusiv a celui rezistent la erbicidele sulfonil ureice.

Pachetul Pixxaro™ Super este cea mai de încredere soluție în combaterea buruienilor perene: pălămida (Cirsium arvense) și volbura (Convolvulus arvensis).

Arylex™ Active este substanța activă cu un mod foarte rapid de acțiune, începând de la temperaturi de 2-3 grade Celsius, având o flexibilitate foarte mare în aplicare, de la faza de 3 frunze (BBCH 13) până la faza de burduf a culturilor de cereale (BBCH 45).

Pe lângă avantajele menționate, pachetul Pixxaro™ Super, aplicat în conformitate cu recomandările din etichetă și materialele de promovare, are o selectivitate foarte bună pentru cereale și nu afectează culturile ce urmează în asolament, chiar în condiții de secetă extremă și în situațiile în care s-au efectuat lucrări minime ale solului.

În concluzie, Pixxaro™ Super este inovația cu cel mai larg spectru de combatere a  buruienilor dicotiledonate anuale și perene din cultura de cereale păioase, cu acțiune foarte rapidă, foarte selectiv pentru cultura de cereale, fără a crea probleme pentru culturile următoare.

Articol scris de: MARIA CÎRJĂ, MARKETING MANAGER CORTEVA AGRISCIENCE ROMÂNIA & REPUBLICA MOLDOVA

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Protecția plantelor

Anul acesta, sub sloganul „Onorați trecutul - fiți viitorul”, Pöttinger sărbătorește 150 de ani de existență pe piața tehnicii agricole. Afacerea care a început într-un mic atelier din localitatea Grieskirchen – Austria, s-a transformat într-una de succes, Pöttinger fiind azi un producător de utilaje agricole de renume la nivel internațional.

Totul a început la un festival, unde Franz Pöttinger, un ceasornicar din secolul al XIX-lea, inovator și cu viziune, a prezentat teoria conform căreia precizia unui ceas ar putea fi aplicată și mașinilor agricole pentru a ușura munca grea a fermierilor. Acest lucru a marcat apariția mașinii de tocat furaje. Și pentru aceasta, el a primit Medalia de Argint la Linz Festival (Austria) în 1871. S-a întâmplat acum 150 de ani, în același an în care compania Pöttinger a fost fondată. De atunci, Pöttinger a servit cu succes industria tehnologiei agricole.

În plus, în afara mașinii de tocat furaje, compania a produs prese și sortatoare de fructe, mașini de recoltat siloz și furaje, tocătoare de resturi vegetale și mașini de recoltat cartofii. În anii 1950, una dintre cele mai vândute mașini a fost un încărcător pentru fân, paie, iarbă și frunze de sfeclă. Câțiva ani mai târziu, grebla transportatoare a revoluționat agricultura pajiștilor. Acest lucru a deschis calea către „gama de produse ecologice”.

În urma dezvoltării continue, încărcătorul pentru fân a devenit în scurt timp precursorul remorcii cu autoîncărcare. Pöttinger a fost de atunci liderul pieței mondiale pe acest segment.

Achiziționarea, în 1975, a unei fabrici de pluguri din regiunea Bavaria (Germania) a deschis ușa pentru Pöttinger de a intra pe piața utilajelor de lucrări ale solului. Grapele cu discuri, cultivatoarele și plugurile au fost apoi adăugate la gama de produse.

Al treilea domeniu cheie de competență adus în portofoliul companiei a fost tehnologia semănătorilor. Producătorul austriac a intrat cu succes pe această piață în 2001 prin preluarea fabricii Rabe din Bernburg (Germania).

Steagurile Pöttinger, ridicate în toată lumea

După primele expoziții la târgurile din Austria și țările vecine, succesul internațional a început în 1999, odată cu înființarea primei filiale de vânzări din Franța. Alte 14 filiale din Europa, SUA și Asia au urmat, cea mai recentă realizare fiind deschiderea filialei din Polonia în 2020.

Întotdeauna alături de fermieri

Evenimentele recente au arătat cât de important este ca toată lumea să aibă o cantitate suficientă de alimente de înaltă calitate. „La Pöttinger lucrăm pentru succesul clienților noștri de mai bine de 150 de ani. Fiind o companie de familie, Pöttinger își asumă responsabilitatea pentru generațiile viitoare și pentru mediu. Este datoria noastră să dezvoltăm tehnologia agricolă care să permită și să promoveze toate aspectele legate de agricultură și în viitor”, astfel prezintă strategia companiei pentru viitor Gregor Dietachmayr, purtătorul de cuvânt al echipei de management.

Utilajele agricole Pöttinger sunt comercializate în România de către NHR Agropartners, importator de utilaje agricole de înaltă calitate care deţine o reţea de 13 filiale, oferind o gamă complexă de produse şi servicii: vânzare utilaje agricole şi piese de schimb, ateliere de reparaţii şi echipe mobile de intervenţii.

NHR Agropartners are mai mult de 230 de angajați şi un portofoliu bogat în mărci de top distribuite exclusiv, cum ar fi: Deutz-Fahr, JCB, Hardi, Bogballe, Sfoggia, Einboeck etc.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Tehnica agricola
Marți, 12 Ianuarie 2021 15:47

Prețurile cerealelor la început de an

Piața cerealelor (grâu, porumb, rapiță, floarea-soarelui și soia), la data de 12 ianuarie 2021, un raport realizat de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe – consultant senior și analist.

GRÂU

Grâul românesc se tranzacționează în aceste zile la nivel de 1.000 lei/tonă FCA ferme. Poziția geografică pe harta României a acestor tranzacții este variată, astfel că, în funcție de costurile logistice, acestea au parități în condiția CPT Constanța la nivel de 215-218 euro/tonă, echivalent cu 1.050-1.070 lei/tonă. „Fermierii care au putut stoca și aștepta văd roadele așteptării. Desigur, această decizie a presupus și costuri financiare suplimentare pentru depozitare și operațiunile de fumigare, aerare, precum și asumarea perisabilităților aferente”, spune Cezar Gheorghe.

Analistul adaugă că prețurile pentru recolta nouă se situează la nivelul de 177-178 euro/tonă, cu livrare iulie 2021, echivalent 867–870 lei/tonă. „După cum puteți observa, avem o diferență de recolte de circa 40 euro/tonă și un nivel de referință față de Euronext Septembrie 2021 de 17 euro/tonă”, punctează Cezar Gheorghe.

Ucraina tranzacționează grâul cu proteină 11,5% la nivelul de 273 USD/tonă în FOB. Convertit în euro, acesta conduce la nivelul de 223 euro/tonă în FOB, baza CPT fiind deci 216-218 euro/tonă, similar cu Portul Constanța. „Echivalentul de vânzare calculat cu tot cu taxă din fermele rusești atinge un nivel de 285-290 USD/tonă, deci sunt efectiv necompetitive”, menționează consultantul Casei de Trading a Fermierilor.

PORUMB

Porumbul românesc s-a potențat în ultimele două-trei zile din punct de vedere al prețului, plecând de la un nivel al tranzacțiilor de 185 euro/tonă, în perioada dintre Crăciun și Anul Nou și atingând nivelul de 198-199 euro/tonă în paritatea CPT Constanța. „Acest aspect se datorează în principal factorului Argentina, care a sistat fluxul de export până la data de 1 martie 2021, cumpărătorii revenind astfel în bazinul Mării Negre, forțați și de cererea iminentă a UE de import porumb. Turcia, de asemenea, este jucător pe piața importurilor și acum două zile organizase licitație pentru cantitatea de 155.000 de tone. Fermierii americani au intenția clară de a mări suprafețele care vor fi însămânțate cu porumb în 2021, efect al prețului susținut de cererea Chinei. Pe baza indicațiilor bursiere de astăzi, estimăm un preț al recoltei noi în jurul valorilor de 167-169 euro/tonă CPT Constanța. Bazinul Mării Negre este un rezervor de porumb în aprovizionarea țărilor din UE, Turcia, precum și a destinațiilor îndepărtate precum China”, arată Cezar Gheorghe.

RAPIȚĂ

Rapița gravitează în jurul valorii de 400 euro/tonă, conform Euronext Paris. Cotațiile actuale pentru recolta nouă de rapiță (august 2021) sunt în jurul valorilor de minus 8 euro/tonă, identice cu cele ale exportatorilor din portul Constanța. Deși nivelul prețului este unul ridicat, așteptările sunt și mai ridicate, în jurul valorilor de 400 euro/tonă FCA ferme, adică 2.000 lei/tonă.

FLOAREA-SOARELUI

Tranzacțiile sunt foarte mici, însă nivelul uleiului brut de 1.290-1.300 USD/tonă reflectă prețul potențial de 635 USD/tona de marfă în paritatea CPT Constanța, explică Cezar Gheorghe. „Comparat cu prețul uleiului brut din septembrie 2020, adică 880 USD/tonă, creșterea cu 48% este foarte mare. Factorul principal a fost tot seceta din 2020, care a diminuat dramatic recolta de floarea-soarelui din România, Ucraina și Rusia. Prețul uleiului de palmieri și al uleiului de soia, precum și cererea susținută din țări ca India au făcut ca prețul uleiului brut să evolueze până la acest nivel”, a continuat analistul.

SOIA

Problemele din Argentina, diminuarea recoltei din America de Sud, faptul că recolta a două de soia din Argentina este incertă, coroborat cu cererea constantă de proteină a Chinei, fac ca acest produs să aibă o tendință ascendentă în preț încă din debutul lui 2021. „Evoluția însă a început la nivelul lunii mai 2020, plecând de la 311,5 USD/tonă, și atingând astăzi un nivel de 503,4 USD/tonă la CBOT”, a precizat Cezar Gheorghe.

Pentru raportul complet al Casei de Trading a Fermierilor, din data de 12 ianuarie 2021, privind piața cerealelor, accesați link-ul: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-12-ianuarie-2021/

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Speranțele fermierilor care așteptau ca la acest început de an să le intre în conturi despăgubirile pentru culturile însămânțate în primăvara lui 2020 afectate de seceta pedologică au fost năruite în această seară de însuși ministrul Agriculturii. Adrian Oros, prezent la AGRO TV, a spus în direct că nu știe când se vor plăti despăgubirile pentru culturile de primăvară, deoarece bani nu sunt și când se vor găsi trebuie incluși în bugetul anului curent, buget despre care nu se știe când va fi aprobat.

Ministrul Agriculturii a afirmat că au fost afectate circa 1,2 milioane de hectare cu culturi de primăvară însămânțate anul trecut și peste 90.000 de fermieri, mai mulți decât cei afectați de secetă la culturile de toamnă însămânțate în 2019 (puțin peste 27.000).

Suma totală vehiculată de Adrian Oros în această seară (11 ianuarie 2021) destinată despăgubirii culturilor de primăvară distruse de seceta pedologică este de aproximativ 850 de milioane de lei, sumă asemănătoare cu cea plătită pentru pagubele produse de secetă la culturile de toamnă. Fermierii păgubiți sunt nelămuriți în privința calculelor făcute de specialiștii MADR, având în vedere că, de exemplu, un hectar de porumb este mai costisitor comparativ cu unul de grâu.

Reamintim că, la începutul lunii decembrie a anului trecut, Adrian Oros declara că pentru pagubele generate de secetă la culturile înființate în primăvara anului 2020 plata fermierilor se va face în ianuarie-februarie 2021. Adevărat, declarația a apărut în spațiul public înaintea alegerilor parlamentare.

Pentru abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Deși este o cultură profitabilă și o bună premergătoare pentru cerealele de toamnă, rapița devine din ce în ce mai greu de cultivat în România, din cauza condițiilor climatice din toamnă, în special a secetei. Dacă în condiții normale s-au cultivat și 750.000 ha, anul acesta suprafața semănată este cu mult sub acest potențial. Totuși, în multe zone, această cultură are o stare de vegetație foarte bună și se preconizează producții ce vor satisface așteptările fermierilor.

Pe lângă condițiile climatice din toamnă, nefavorabile culturii de rapiță, buruienile, bolile și dăunătorii constituie un alt grup de factori de risc care amenință această cultură. Ca urmare, fermierii trebuie să le acorde o atenție deosebită.

Condițiile foarte blânde din ultimele ierni, fără zăpadă și îngheț pe perioade mai lungi de timp, au făcut ca buruienile să se dezvolte și să concureze pentru apă și hrană cu plantele de cultură.

De aceea, compania Corteva Agriscience pune la dispoziția fermierilor noua soluție tehnologică pentru controlul buruienilor dicotiledonate anuale și perene – erbicidul KORVETTOTM.

Noul erbicid se aplică primăvara

KorvettoTM este noul erbicid postemergent destinat utilizării primăvara în cultura de rapiță de toamnă pentru controlul unui spectru larg de buruieni dicotiledonate (cu frunză lată).

Produsul conține noua substanță activă halauxifen-methyl (Arylex™ Active) 5g/L și clopiralyd 120 g/L, fiind omologat în doză de 1 l/ha.

Momentul aplicării este primăvara, de la începutul alungirii tulpinii plantelor de rapiță (BBCH-30) - până când mugurii florali sunt prezenți dar sunt încă acoperiți de frunze (BBCH-50).

KorvettoTM controlează foarte bine buruieni dicotiledonate, precum turița (Galium aparine), buruiană care dă cele mai multe bătăi de cap fermierilor, atât în perioada de vegetație a culturii, concurând planta, cât și la recoltarea și valorificarea producției. Alte buruieni problemă foarte bine controlate de erbicidul KorvettoTM sunt: pălămida (Cirsium arvense), mușețelul (Matricaria spp.), loboda (Chenopodium album), macul (Papaver rhoeas), inclusiv macul rezistent la erbicidele sulfonil-ureice, susaiul (Sonchus arvensis), cornuții (Xanthium strumarium), măturica (Descurainia sophia).

Erbicidul KorvettoTM are o selectivitate foarte bună pentru cultura de rapiță și permite rotația fără probleme pentru toate culturile succesive care urmează după rapița tratată cu noul produs Corteva.

KorvettoTM va deveni cea mai sigură metodă de a scăpa de buruienile dicotiledonate, atât anuale cât și perene, care se poate aplica primăvara. Atenție, nu se aplica toamna!

MARIA CÎRJĂ, MARKETING MANAGER ROMÂNIA & REPUBLICA MOLDOVA CORTEVA AGRISCIENCE

Pentru abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Protecția plantelor

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potenţialii beneficiari că până la data de 1 februarie 2021 inclusiv, se depun Cererile de plată pentru rambursarea ajutorului de stat pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente perioadei 1 octombrie - 31 decembrie 2020 (trimestrul IV al anului 2020).

Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenţei dintre rata accizei standard şi rata accizei reduse (stabilită la 21 euro/1.000 litri) pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură a cărui valoare unitară este de 1,5258 lei/litru.

Pentru sectorul vegetal, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de următoarele documente: a) documente care dovedesc cantitatea de ciuperci produsă, după caz; b) situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate la lucrări mecanizate, aferente perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 9; c) copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților; d) copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare; e) adeverință în original de la Registrul agricol, cu suprafețele aflate în exploatare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare; f) adeverință în original de la Direcția pentru Agricultură Județeană, pentru suprafețele plantate cu vie nobilă, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

Pentru sectorul zootehnic, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de următoarele documente: a) situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate pentru sectorul zootehnic, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 9 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare; b) copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților; c) situația privind calculul efectivului rulat/efectivului mediu realizat, întocmită de beneficiar și vizată de medicul împuternicit de liberă practică, după caz, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 10 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare; d) copie de pe cererea depusă de către apicultori la consiliul local în vederea asigurării acestora de vetre de stupină temporare sau permanente; e) copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

Pentru sectorul îmbunătățiri funciare, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de următoarele documente: a) situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate pentru irigații, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 9 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare; b) copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților; c) situația centralizatoare a cantităților de apă pentru irigații, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 11 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare; d) copie a facturilor de apă din care să reiasă volumul de apă consumat de către beneficiar/procesul-verbal de confirmare a volumului de apă livrat pentru irigații, întocmit de către orice furnizor de apă de irigații; e) situația suprafețelor irigate, pe structuri de culturi, aferentă perioadei pentru care se solicită ajutorul de stat; f) copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare; g) dovadă cont trezorerie dacă au intervenit modificări ale coordonatelor bancare față de cererea inițială.

Cererile se depun la Centrele Judeţene ale APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, de către administrator/reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia, caz în care împuternicirea este emisă de către administratorul/reprezentantul legal şi este însoţită de copia actului de identitate al persoanei împuternicite.

Toate documentele depuse în copie vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către solicitantul sprijinului, însușite prin semnătură și vor purta sintagma „conform cu originalul”.

Pentru abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Societatea Agricolă Agrozootehnica, din comuna Independența, este cea mai veche exploatație agricolă din județul Călărași. Are fermă vegetală – circa 2.000 ha, dar și fermă zootehnică care îi asigură supraviețuirea în ani dificili, precum cel pe care îl traversăm acum. Despre ce pot face guvernul, banca sau chiar fermierii ca să nu îngropăm agricultura ne-a vorbit Constantin Anghel, cel care a înființat și conduce afacerea agricolă de pe meleagurile călărășene, unde am ajuns și noi recent.

„De ce am mai ținut ferma de taurine? În 2007 a fost o secetă ca și în 2020. În anul 2007 am putut să ieșim pe profit cu ferma de vaci de lapte și cu ferma de legume. Cel mai bine este să putem să avem bani în fiecare lună. De multe ori prețul porumbului la recoltare nu este atractiv, și atunci depozitez și stochez niște porumb pe care-l folosesc în hrana animalelor.”

De mai bine de 30 de ani, Constantin Anghel are în grijă, pe lângă ferma vegetală, și ferma de vaci cu lapte pe care a ținut-o deoarece a vizat integrarea producției vegetale cu zootehnia. De ce? Simplu: vaca de lapte era cea mai rentabilă din sector, la acea vreme. Mai mult, avantajul lui era că „moștenea” de la fosta CAP niște grajduri pe care le putea moderniza.

Nu s-a gândit la o fermă de porci sau de păsări pentru că ar fi trebuit să ia totul de la zero. „De ce am mai ținut ferma de taurine? În 2007, a fost o secetă ca și în 2020. În anul 2007, am putut să ieșim pe profit cu ferma de vaci de lapte și cu ferma de legume – acum mai cultiv zece hectare, dar atunci aveam în jur de 80 ha cu ceapă, arpagic, roșii, vinete, ardei, în suprafețe mult mai mari comparativ cu ce mai cultiv acum. Și atunci am zis: cel mai bine este să putem să avem bani în fiecare lună. De multe ori prețul porumbului la recoltare nu este atractiv, și atunci depozitez și stochez niște porumb pe care-l folosesc în hrana animalelor. Nu mai pun că aproape 15-16 oameni sunt salariați la această fermă, ceea ce înseamnă foarte mult pentru o localitate cum este Independența: mecanizatorii, cu cei de la zootehnie și cu TESA înseamnă 44 de salariați”, ne-a spus Constantin Anghel, care crede că dacă această schemă s-ar replica la toate localitățile, nu ne-am mai plânge că numărul pensionarilor este egal cu cel al salariaților.

Foarte important i s-a părut și să producă lapte de bună calitate, pe care să îl dea spre consum. La automatul din sat vinde în prezent 300 de litri pe zi, o cantitate destul de mare, având în vedere populația din Independența și împrejurimi.

Numărul de vaci a scăzut în toate localitățile județului Călărași, nu doar în aceasta, și din cauza normelor impuse de UE ce trebuie respectate de fiecare gospodar care crește o vacă. „Noi, la societate, ne permitem să avem ferma împrejmuită, filtru sanitar-veterinar, teren pe care putem face furaje. Altfel, dacă vei cumpăra și furajele, nu cred că poți să ieși pe profit. Prețul laptelui a crescut, a scăzut, însă noi ne-am menținut”, spune fermierul călărășean.

„Am vrut să mă asigur de secetă. Știți cât mi s-a solicitat la hectar? Mă costau 500 de hectare de porumb trei miliarde jumătate de lei, din care, atenție, franciza 30%. Practic, eu nu mai luam nimic!”

Crescătorii se așteaptă la susținere din partea autorităților

Au fost și ani în care au dus-o bine, dar anul acesta crescătorii de animale se așteptau ca, din cauza pandemiei, Guvernul României să le ofere un ajutor, măcar 30 de bani pe litru, așa cum s-a mai întâmplat în trecut. „A scăzut prețul la lapte, nu se mai desface atât de mult pentru că programul «Cornul și laptele» a înghețat, școlile n-au mai funcționat. Nici HoReCa nu mai funcționează, deci se consumă mai puțin și atunci și vânzarea laptelui și a produselor din lapte este mult mai greoaie”, afirmă fermierul, căruia, de multe ori anul ăsta, i-a trecut prin cap să vândă animalele, mai ales și cu seceta extremă manifestată acum, în 2020.

Dar, se întreabă unde ar putea vinde în altă parte decât la abator? Iar urmarea? Peste 2-3 ani să cumpere alte animale. În plus, a investit foarte mult în reproducție, în genetică, de aproape 15 ani face însămânțări artificiale numai cu material seminal de la tauri de top. A făcut și transfer de embrioni, pentru că vorbim de vaci Holstein Friză, rasă cunoscută ca o adevărată fabrică de lapte.

Seceta a scăzut producția, dar nu și prețurile input-urilor

Provocarea este că dincolo de secetă, prețurile la input-uri au crescut, forța de muncă necesită susținere, ca să nu mai vorbim de mentenanța instalațiilor de muls, de eliminare a dejecțiilor, care sunt automatizate. „Suntem puțini cei care ne chinuim să ținem vacile, chiar dacă poate nu este recunoscută valoarea muncii de aici. Totdeauna când s-au dat subvenții au zis: hai să dăm la toți și acum 10-15 ani se dădeau și la cei cu o vacă. A fost o mare greșeală pe care nu puteai să o spui, că toată lumea-ți sărea în cap. Ideal era să pompezi în ferme și să ai ferme de elită, să poți să-ți asiguri toată cantitatea de lapte de care ai nevoie în țară fără să imporți măcar un litru de lapte”, crede Constantin Anghel.

Forma de organizare, de societate agricolă, nu îi permite să vândă când vrea. Mai întâi trebuie să ridice problema aceasta într-o adunare generală. Mai mult, își pune întrebarea de unde vor cumpăra laptele clienții săi fidelizați.

E nevoie de soluții pentru ca subvenția să fie mai mare pentru cei care fac producții de lapte crescute.

Despăgubiri prea mici?

2020 comparativ cu 2007 e mult mai dificil pentru fermierul din Călărași. În urmă cu 13 ani, intraserăm în UE și nu avea atât de multe proiecte sau leasinguri. Având în vedere că societatea agricolă Agrozootehnica Independența are două proiecte cu fonduri europene, nu mai întrunea punctajul necesar pentru a accesa și alte fonduri. Dar din 2007 până în 2020 sunt 13 ani și nu poți să folosești aceleași utilaje, așa că au fost schimbate din fonduri proprii sau leasinguri.

Aceste rate pot fi o problemă mai ales că societatea a investit în pământ pentru a securiza afacerea: degeaba ai animale, dacă nu ai cu ce le hrăni. „Nu mai spunem că una era valoarea input-urilor în 2007 și tehnologia în 2007 și alta e în 2020. Deci, cheltuielile, de la 13-14 milioane (lei vechi, n.r.) cât erau pe hectarul de grâu s-au dus la 30. La fel și la orz, la fel și la floarea-soarelui, la fel și la porumb. Curios că, în momentul în care s-au încheiat procesele-verbale de calamitate la orz-grâu, s-au luat de referință costurile de la Institutul de Economie Agrară. Spre nedumerirea mea, erau aproape egale cu cele din 2007. Interesant este că în momentul în care s-au făcut procesele-verbale de calamitate pentru floarea-soarelui și porumb, ele sunt mult mai mari. Un fapt curios, la floarea-soarelui avem costul de producție mai mare decât la porumb, dar sunt niște costuri, într-adevăr, reale? Cele de la grâu, orz, rapiță n-au fost reale, au fost foarte mici”, a mai spus agricultorul.

Constantin Anghel ne-a zis că anul acesta producția la grâu s-a situat în jurul a 1.000 kg/ha, chiar dacă tehnologiile aplicate solului și culturii au fost de top.

„Nu mai aplicăm produse de protecția plantelor, dar cine ne suportă costurile alea, că n-o să mai faci atâta producție? Că dacă vor fi dăunători sau boli, ți se diminuează producția!”

Investiții în energie verde și sisteme de irigații

Constantin Anghel a încheiat un contract pentru panouri fotovoltaice pe care le-a pus pe grajd pentru a fi independenți energetic. A mai cumpărat o remorcă tehnologică nouă, pentru că, în luna aprilie, grâul și orzul arătau extraordinar. „Dacă de vreo 7-8 ani totul era bine, se derula frumos, nu era nicio problemă, ne achitam toate leasingurile, toate ratele, am crezut că așa va fi și în 2020. La un moment dat, am zis: hai, că poate-i numai la grâu, la orz și rapiță, dar nu credeam că ne lovește și la porumb, și la floarea-soarelui”, precizează fermierul. În plus, seceta l-a determinat să nu semene rapița, mai ales că în sud nu a căzut apă mai deloc.

Mai mult, în zonă, canalele de irigații deschise au fost distruse, mai ales că de la un moment dat nu s-a mai subvenționat energia electrică. Acum se investește în sistemele de irigații, dar insuficient. Și nici apă nu se mai găsește. „Irig o mică suprafață, am făcut un puț forat, anul acesta – iată încă o investiție mare, m-a costat un miliard și ceva – și ud la grâu unde am 100 de hectare, unde pot să trag apă din lac fără niciun fel de probleme. Dar este foarte puțin”, ne-a mai povestit agricultorul.

Până anul acesta nu a investit în irigații, deoarece nu era proprietarul pământului și teama era să nu piardă investiția.

Constantin Anghel face parte din mai multe asociații de udători: datorită modului în care sunt amplasate terenul și canalele, terenurile sale se află între asociații, așa că a depus proiecte pe două asociații. Canalele sunt preluate pe organizații, mai există doar o singură stație și planul e să facă încă o stație, mai ales că discuțiile se poartă în jurul dării către o societate, chiar dacă nu va intra în proprietatea ei. „Și mi se pare normal să nu fie, dar trebuie văzut ce fac cu canalele din interiorul solelor, care sunt de două feluri. Canalele secundare C1 nu sunt ale noastre. Nu e ca la fostul IAS, unde la cei care au luat teren lucrurile sunt clare, sigure și precise. Aici s-au dat terenurile și, fiind pe Legea 18, s-a uitat să se dea sau să rămână la societatea-mamă... Sunt rămase în aer, nici la ANIF, nici la noi”, a explicat fermierul.

Proiectul se face doar pentru stație, fără canal, eventual prin conducte. E cea mai ieftină soluție și scopul e de a iriga în orice formă. Legat de proprietarii care se împotrivesc ca o conductă să le traverseze solele, trebuie găsite soluții.

Asigurarea la secetă, prea scumpă și prea impredictibilă

Seceta a dus la suprafețe calamitate în multe județe, mai ales în sud-estul țării, Tulcea sau Constanța fiind, de exemplu, printre cele mai afectate.

Susținerea guvernului a venit greu și le-a creat nemulțumiri fermierilor, care și-ar fi dorit sume mai consistente la hectar, mai ales că asigurarea pentru secetă e scumpă și mulți nu și-o permit. „Am vrut să mă asigur de secetă. Știți cât mi s-a solicitat la hectar? Mă costau 500 de hectare de porumb trei miliarde jumătate de lei, din care, atenție, franșiza 30%. Practic, eu nu mai luam nimic! Apoi, mă asiguram, dădeam banii ăștia, dar dacă asigurătorul nu-mi mai dădea nimic, încotro o luam? Asta era asigurare la producție”, ne-a explicat Constantin Anghel, subliniind că dacă o cultură nu e răsărită, nu ți-o asigură nimeni. „Dacă nu-i răsărită, se anulează asigurarea, subliniez, franșiza 30% și m-a dat peste cap... venea la 500 de hectare cam 60 de milioane pe hectar – niște sume colosale! Vreo 3 miliarde pe care trebuia să le dai atunci ca să poți să beneficiezi de banii europeni din Submăsura 17.1 (Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor, n.r.)”, a mai spus acesta, subliniind că e un risc prea mare.

Mai mult, fermierii care vor să se asigure cu ajutorul banilor europeni derulați prin AFIR pot avea ghinionul ca până depun dosarul să se epuizeze suma, deoarece există o anumită sumă și se asigură primii veniți până la acoperirea plafonului.

Green Deal... dar cum?

Strategia Comisiei Europene, Green Deal, aduce niște restricții, în contextul folosirii excesive la nivel european a produselor de protecție a plantelor (PPP). Deocamdată, nu se știe cum se va implementa, e doar un bumerang pentru a testa reacția fermierilor. Unii s-au declarat entuziasmați chiar și în România care, din motive economice, are un nivel mult mai mic de PPP.

Până în 2030, se urmărește realizarea a ceea ce nu s-a făcut în 30-40 de ani, la nivel de UE.

Dar provocarea e cu atât mai mare cu cât anul acesta, din cauza secetei, au apărut noi dăunători. „Și nu ici-colo, ci roiuri, de te și speriai. Alea decimează totul. Deci trebuie văzut că avem condiții diferite de la o zonă la alta, de la o țară la alta și nu putem dintr-odată să zicem: noi putem să reducem. Va trebui să facem, probabil, treptat-treptat. Să vedem care este și efectul administrării acestora. Dacă ar apărea aceste substanțe care ajută agricultura biologică, am face, dar va fi greu pentru noi”, a explicat fermierul.

În România, se știe statistic că nu avem atât de multe pesticide aplicate, iar mai mult de cinci sau șase tratamente la grâu nu se fac. Cei din sud dacă fac două, mai multe realizându-se în Banat, de exemplu, unde sunt mai multe ploi și e necesar să previi bolile. „Noi suntem în beznă. Ce se vrea, cum facem? Nimeni nu spune nimic și te trezești că «De mâine faceți așa!» sau «Nu mai aplicați voi din astea!». Bun, nu mai aplicăm, dar cine ne suportă costurile alea, că n-o să mai faci atâta producție? Că dacă vor fi dăunători sau boli, ți se diminuează producția! Nimeni n-o să facă asta...”, crede Constantin Anghel, adăugând dezamăgit că totul va cădea tot pe umerii fermierilor.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - decembrie 2020

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Din fermă-n fermă!
Pagina 1 din 32

Publicitate

banner web nuseed

TPV RF 300x250 2

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista