Molia verzei (Plutella xylostella) este prezentă în culturile de rapiță din diferite zone ale țării noastre. Acest dăunător este greu de combătut din cauza rezistenței la insecticidele actuale, cât și la biopreparatele pe bază de Bacillus thuringiensis. Daunele produse pot ajunge chiar și la 50% din producție în anii cu infestări masive. Fermierii observă dăunătorul târziu, iar pagubele sunt inevitabile.

La acest moment, în culturile de rapiță din Timiș pot fi observate toate stadiile dăunătorului Plutella xylostella. Densitatea larvelor în acest an este destul de ridicată în unele culturi.

Monitorizarea este indispensabilă și poate ajuta în stabilirea momentului optim de combatere.

Reamintesc că, în România, Plutella xylostella prezintă trei generații de an. Dăunătorul iernează în stadiul de pupă în cocon pe frunzele atacate. În anul următor, primii adulți vor apărea spre sfârșitul lunii mai. Condițiile climatice au schimbat dinamica acestei specii, în unele zone din România apărând în acest an încă de la sfârșitul lunii martie (Banat, Oltenia).

Cele trei generații se dezvoltă în următoarele perioade:

• în lunile mai - iulie se dezvoltă prima generație;

• În iulie - august, a doua generație.

• generația a treia, din august până anul următor [Roșca et al., 2011].

Adult de Plutella xylostella, 22 aprilie 2025

Larvele sunt lacome și în funcție de vârstă se hrănesc diferit și produc simptome diferite, după cum urmează:

• În primul stadiu, au un mod de hrănire minier, consumând parenchimul frunzelor;

• După două - trei zile încep să se hrănească pe partea inferioară a frunzelor, rozând epiderma inferioară și parenchimul, cu excepția epidermei superioare (aspect de ferestruire).

• În următoarele trei stadii, larvele devin foarte lacome consumând frunzișul non - stop, lăsând găuri ovale de diferite dimensiuni în frunze iar aspectul de ferestruire dispare [Talekar & Shelton, 1993; Castelo Branco et al., 1997; Roșca et al., 2011]. La infestări severe din frunze rămân doar nervurile;

• În urma hrănirii pe tulpini și silicve apare un simptom de albire în zona respectivă.

• Hrănirea cu muguri florali, flori și silicve tinere este poate cea mai păgubitoare. Semințele din silicvele atacate nu se vor mai umple și se pot deschide prematur. În cazul în care larvele consumă semințele în formare, producțiile vor fi scăzute [Canola Council of Canada, 2021].

Combaterea integrată

Strategiile de management ale moliei Plutella xylostella se bazează în mare măsură pe tratamentele chimice.

Pentru un control mai bun și mai durabil pe termen lung, managementul acestui dăunător trebuie îmbunătățit, în așa fel încât combaterea să nu se bazeze strict pe aplicarea insecticidelor (mai ales la varză, conopidă).

Combaterea moliei Plutella xylostella se poate face printr-o serie de măsuri: profilactice, chimice și biologice (sistemul integrat de combatere).

Metode profilactice

Cele mai importante măsuri profilactice sunt:

• Distrugerea buruienilor (a cruciferelor spontane mai ales);

• Efectuarea arăturilor adânci pentru îngroparea resturilor vegetale;

• Cultivarea soiurilor tolerante;

• Rotația culturilor. Cultivarea pe suprafețe mari a rapiței, practicarea rotațiilor scurte au dus la creșterea populațiilor de Plutella xylostella;

• Irigarea prin aspersiune (stresează adulții, larvele cad de pe frunze);

• Practicarea intercroping-ului (cu usturoi, salată verde);

• Înființarea de culturi capcană pe marginea culturilor [Shelton & Badenes-Perez, 2006; Roșca et al., 2011].

Metode chimice

Tratamentele chimice pot fi eficiente doar dacă fermierii monitorizează dăunătorul. Pentru asta, cercetarea pe teren este necesară. Capcanele cu feromoni pot fi utilizate pentru monitorizarea moliei și stabilirea curbelor de zbor, acestea fiind un bun indicator pentru alegerea momentului optim de combatere.

În același timp, câmpurile ar trebui verificate de cel puțin două ori pe săptămână. Controlul trebuie să se facă în mai multe puncte din lan sau cultură (cel puțin cinci). Se vor verifica în fiecare punct măcar 0,1 m². Pe această suprafață se vor număra larvele.

În funcție de planta gazdă, fenologie, există mai multe praguri de dăunare calculate, după cum urmează:

• la varză, PED-ul este de 8 - 10 larve/plantă [Tanskii, 1981]. Momentele de observație sunt: rozeta de frunze, începutul formării căpățânii;

• la rapiță, pragul economic de dăunare la care trebuie făcut tratamentul este de 20 - 30 larve/m² [Canola Encyclopedia, 2015].

În cadrul sistemului de combatere integrată al acestui dăunător, măsurile chimice ocupă un loc fruntaș. În primul stadiu, larvele nu pot fi omorâte datorită modului minier de hrănire. Din stadiul doi ele pot fi combătute chimic.

În România sunt omologate câteva insecticide pentru combaterea moliei la varză, broccoli, conopidă: Cipermetrin; Deltametrin; Gama - cihalotrin; Emamectin benzoat; Clorantraniliprol + lambda - cihalotrin; Ciantraniliprol; Spinosad; Clorantraniliprol [Aplicația Pesticide 2.25.4.1, 2025].

Pentru rapiță nu sunt omologate produse în țara noastră, conform Aplicației Pesticide 2.25.4.1 din 20245.

Important! Ciantraniliprolul a primit derogare pentru utilizare în combaterea dăunătorului Plutella xylostella la rapiță în perioada 1 aprilie – 29 iulie 2025.

Dintre pesticidele recomandate, grupul chimic al piretroizilor este cel mai important și mai utilizat pentru controlul moliei P. xylostella. Controlul chimic al P. xylostella se recomandă atunci când densitatea larvelor depășește pragul economic, care variază în raport cu stadiul de creștere al culturii și condițiile de mediu [Micic, 2005; Miles, 2002].

Gestionarea populației de P. xylostella folosind metode de control chimice poate fi o strategie interesantă dacă este bine utilizată, datorită numărului mare de grupuri chimice cu ingrediente active diferite care permite utilizarea alternativă a substanțelor chimice, prevenind dezvoltarea rezistenței. Aceste produse pot fi utilizate împreună cu alte tehnici de control pentru a reduce numărul de aplicații de pesticide și pentru a îmbunătăți calitatea producției.

Un aspect foarte important în alegerea produsului chimic este selectivitatea acestuia, deoarece multe substanțe chimice au o selectivitate ridicată pentru gazdă, dar nu și pentru agenții de control biologic, care contribuie la menținerea populațiilor considerate benefice pentru managementul integrat al P. xylostella.

Metode biologice

În combaterea biologică a P. xylostella pot fi utilizate preparate pe bază de Bacillus thuringiensis subsp. kurstaki (tulpina PB 34). Managementul integrat al P. xylostella bazat pe controlul biologic cu bacteria entomopatogenă B. thuringiensis este o metodă importantă pentru reducerea densității populației acestui dăunător în culturile de Brassicaceae. Cu toate acestea, utilizarea acestui entomopatogen trebuie să fie bine planificată, deoarece această molie se află printre primele insecte care au dezvoltat rezistență la insecticidul biologic pe bază de Bacillus thuringiensis [Kirsch & Schmutlerer, 1988; Tabashnik, 1990].

De interes sunt și fungii entomopatogeni Metarhizium anisopliae și Beauveria bassiana pentru controlul P. xylostella. Beauveria bassiana este disponibilă ca produs pe piață pentru gestionarea insectelor dăunătoare. Utilizată în combaterea moliei verzei, a redus cu succes populațiile și s-a constatat că se răspândește eficient de la moliile contaminate la cele sănătoase [Sarfraz et al., 2005].

În mod natural, toate stadiile moliei Plutella xylostella sunt atacate de numeroși parazitoizi și prădători, parazitoizii fiind cei mai studiați. Peste 90 de specii parazitoide atacă molia diamantată [Goodwin, 1979].

Paraziții de ouă aparținând genurilor polifage Trichogramma contribuie puțin la controlul natural, necesitând eliberări frecvente de viespi în câmp. Paraziții de larve sunt cei mai predominanți și în același timp cei mai eficienți.

Numeroase studii se fac astăzi cu privire la utilizarea nematozilor entomopatogeni în combaterea moliei verzei Plutella xylostella. Cercetările realizate până acum arată că, nematozii Steinernema carpocapsae pot fi utilizați în combatere mai ales atunci când insecticidele se dovedesc ineficiente [Schroer et al., 2005]. Pentru că molia depune ouăle pe suprafața inferioară a frunzelor, iar larvele tinere se hrănesc în aceeași zonă, soluția cu nematozi trebuie direcționată cât se poate de mult acolo. Eficacitatea tratamentului depinde foarte mult de tehnica de pulverizare [Brusselman et al., 2012].

Insecticidele de origine vegetală sunt, de asemenea, un grup foarte important pentru gestionarea populației acestui dăunător. Dintre acestea, extractul de neem (Azadirachta indica) a prezentat rezultate semnificative în controlul P. xylostella [Myron et al., 2012].

Comloșul Mare, 22 mai 2024

Bibliografie

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Joi – 15 mai 2025, la sediul IPSO Alexandria au ajuns peste o sută de fermieri pentru a explora tehnologiile și soluțiile inovatoare care susțin performanța în toate domeniile agricole. În prim-plan au fost aduse cele mai recente inovații, tendințe și soluții din agricultură. IPSO Agricultură a lansat oficial Manitou MLA-T 533, un telescopic articulat, versatil și inovator, ideal pentru diverse lucrări agricole. Specialiștii companiei au prezentat soluții inovatoare și pentru gestionarea resurselor de apă, cu tehnologii de irigații inteligente, care contribuie la o agricultură mai sustenabilă și mai eficientă.

Evenimentul „Precision AG TOUR – Soluții eficiente și profit pentru ferma ta!” a reunit, la sediul din Alexandria - județul Teleorman, fermieri și specialiști din cadrul companiei IPSO Agricultură. Au avut loc prezentări, ateliere de prezentare utilaje și sesiuni de networking. „IPSO Agricultură este aproape de fermieri în fiecare sezon, oferind soluții complete pentru toate nevoile lor, de la utilaje de ultimă generație, până la servicii personalizate de finanțare, post-vânzare și suport tehnic constant”, a declarat Dan Gîdea, director marketing.

Precision AG TOUR este structurat în jurul a cinci ateliere tematice: recoltat; irigații; Precision AG (agricultură de precizie); semănat & protecția plantelor; pregătirea solului, în cadrul cărora sunt prezentate atât echipamente performante, cât și soluții inovatoare, care răspund provocărilor actuale din agricultură.

Noutățile ediției

IPSO Agricultură a lansat oficial încărcătorul articulat Manitou MLA-T 533, un utilaj versatil, robust și eficient, conceput pentru a răspunde celor mai exigente cerințe din fermă.

De asemenea, la evenimentul Precision AG TOUR de la Alexandria, fermierilor le-a fost prezentată oferta specială pentru combinele din seria T, care vine cu o finanțare cu 0% dobândă, prețuri promoționale și finanțare subvenționată în primii trei ani. Pe lângă acestea, beneficiarii vor avea garanție de trei ani sau 1.500 de ore, iar campania Harvest Promise garantează livrarea pieselor de schimb în maximum 24 de ore, sau oferirea unei combine la schimb în caz de necesitate, asigurând astfel continuitatea activității agricole.

În cadrul atelierului dedicat irigațiilor au fost lansate trei noi tehnologii inovatoare, care susțin o gestionare inteligentă, sustenabilă și eficientă a resurselor de apă:

IRRICONTROL App – Smart Irrigation Control:

• Operare și monitorizare a sistemului de irigare de oriunde și oricând, reducând costurile și deplasările inutile;

• Gestionare precisă a consumului de apă și energie, pentru o agricultură sustenabilă;

• Acces facil la date exacte despre consum și nivelul apei, pentru decizii rapide și bine fundamentate.

NEXUS – Panou de Control și Monitorizare pentru Pivot Central:

• Compatibil cu orice pivot, datorită conceptului „Plug and Play”;

• Transmitere instantanee și securizată a datelor prin radio sau 4G, cu stocare automată în caz de întreruperi;

• Protecție avansată împotriva supratensiunilor și descărcărilor electrice, reducând riscurile și costurile de mentenanță.

SAF – Sistem de Alarmă pentru Pivot și Pompă:

• Monitorizare 24/7 și notificare imediată în caz de incident;

• Funcționare independentă de rețeaua electrică, cu alimentare solară și pe baterii, garantând continuitatea operațiunilor.

În cadrul fiecărui atelier, specialiștii IPSO Agricultură au oferit fermierilor informații despre fiecare utilaj expus sau soluție folosită în fiecare sezon agricol.

Atelier Recoltat. Au fost prezentate următoarele utilaje: combina John Deere T660i, heder 725X, heder SUN 8 + CHOP, presa de balotat John Deere V451M, Manitou MLT 741, Manitou MLA-T 533.

Atelier Irigații. În cadrul acestuia, fermierii au aflat totul despre tamburii Bauer, tamburii Ferbo, piramida pivot, rolele Rivulis (soluții picurare).

Atelier Precision AG. Fermierii au aflat de la specialiștii în Agricultura de Precizie cum pot optimiza lucrările solului și cum pot reduce consumul de combustibil, timpul și resursele.

Atelier Semănat & Protecția plantelor. Vedetele acestui atelier, prezentate pe-ndelete au fost tractorul John Deere 6M 220, tractorul John Deere 6M 155, Kuhn Axis 50.2 H-EMC-W, sprayer-ul John Deere R732i.

Atelier Pregătirea solului. Aici, fermierii au aflat totul despre tractorul John Deere 8R 310, tractorul John Deere 6R 250, Kuhn Cultimer L 350, Kuhn Performer 4000 Select.

Conceptul IPSO Agricultură - Precision AG TOUR - este dedicat promovării soluțiilor moderne, eficiente și profitabile pentru activitatea agricolă. Totodată, aduce în prim-plan tehnologii de ultimă generație, bune practici și echipamente menite să sprijine fermierii în creșterea performanței și optimizarea fiecărei etape din fermă.

De aproape 30 de ani, IPSO Agricultură sprijină fermierii cu echipamente de ultimă generație, soluții de finanțare personalizate și cea mai extinsă rețea de servicii post-vânzare. Prin abordarea „one-stop shop”, compania oferă acces la tehnologie de vârf și suport constant pentru o agricultură mai performantă.

CITEȘTE ȘI: Noua serie de tractoare John Deere 6M s-a lansat la expoziția Agraria

Combinele digitale John Deere S7 aduc tehnologia viitorului în fermele din România

Soluții de irigații oferite de parteneriatul IPSO Agricultură și Rivulis Irrigation

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat în transparență decizională proiectul de Ordin pentru modificarea Ordinului ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 106/2024 privind modalitatea de implementare, îndeplinire a criteriilor de eligibilitate, a condiţiilor şi altor cerinţe specifice, inclusiv tipurile de documente justificative pentru intervenţiile aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a) şi b) din Hotărârea Guvernului nr. 1.571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervenţiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023–2027, finanţate din Fondul european de garantare agricolă şi de la bugetul de stat, începând cu anul 2024.

Principalele modificări ale Ordinului ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 106/2024 vizează:

• Stabilirea perioadei de depunere a cererilor de plată în anul 2025: 3 martie – 13 iunie 2025, inclusiv.

• Clarificarea situațiilor în care terenurile scoase din circuitul agricol pot fi eligibile la plată. Terenurile scoase din circuitul agricol, inclusiv în cursul anului de cerere, nu sunt eligibile la plăţile pe suprafaţă, cu excepţia următoarelor situații: a) terenurile scoase din circuitul agricol conform prevederilor Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesare realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt la dispoziţia fermierilor până la sfârşitul anului şi pe care se desfăşoară activitate agricolă. Solicitantul plăţii are obligaţia de a face dovada faptului că terenul rămâne la dispoziţia acestuia pe parcursul întregului an calendaristic, iar APIA poate solicita dovezi suplimentare expropriatorului în cursul verificărilor efectuate; b) terenurile scoase din circuitul agricol conform prevederilor Legii nr. 18/1991 fondului funciar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pe care nu au fost demarate lucrările de construcție potrivit prevederilor art. 76 din Ordinul ministrului dezvoltării regionale și locuinţei nr. 839 din 12 octombrie 2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, cu modificările și completările ulterioare sau pentru care nu a fost înocmit procesul-verbal de predare a amplasamentului către executantul lucrărilor și pe care se desfăşoară activitate agricolă și sunt la dispoziţia fermierilor până la sfârşitul anului calendaristic. Solicitantul plăţii are obligaţia de a face dovada faptului că desfășoară activitate agricolă și terenul rămâne la dispoziţia acestuia pe parcursul întregului an calendaristic, iar APIA poate solicita dovezi suplimentare în cursul verificărilor efectuate, după caz, fermierului sau autorităților abilitate în domeniul construcțiilor.

• Acordarea posibilității fermierilor de a solicita plata pentru toate terenurile utilizate în scop agricol și aflate la dispoziția lor pe întreg anul calendaristic, chiar dacă acestea au fost scoase din circuitul agricol.

• Actualizarea Anexei nr. 10 – „Lista activităților non-agricole”.

• Înlocuirea Anexei nr. 19 – „Model Caiet de pășunat” pentru eco-schema PD-27, pentru clarificarea modului de completare de către fermieri.

Fermierii pot modifica cererile de plată depuse anterior, conform noilor prevederi.

Proiectul poate fi consultat accesând link-ul: https://shorturl.at/ejjvX

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) anunță anularea sesiunii de înscriere în cadrul Programului de stimulare a înnoirii Parcului național de tractoare și mașini agricole autopropulsate, destinat producătorilor agricoli persoane fizice, program mult așteptat de agricultori încă din toamna trecută.

Luni, 12 mai 2025, la ora 10 s-a dat startul înscierii agricultorilor în program. Doar că, în scurt timp, aplicația informatică s-a blocat. Ne-au scris fermierii că nici n-au apucat să descarce cererea. Însă, au fost și norocoși, având în vedere că în două-trei minute fondurile erau deja epuizate, conform mesajului transmis de aplicație.

„Din cauza problemelor tehnice apărute în cadrul sesiunii de depunere a cererilor de finanțare pentru Programul Rabla pentru Tractoare, care a debutat astăzi la ora 10:00, generate de suprasolicitarea aplicației informatice, am decis anularea acestei sesiuni. Deși aplicația a permis înregistrarea cererilor într-un interval extrem de scurt, pe parcursul procesului de înscriere au fost înregistrate sincope și blocaje care au afectat funcționarea optimă. În acest context, pentru a asigura corectitudinea și echitatea accesului la finanțare, AFM va relua sesiunea de depunere la o dată ce va fi comunicată ulterior”, explică Florin Bănică, președintele Administrației Fondului pentru Mediu.

Măsura anulării înscrierilor a fost determinată de un trafic extrem de ridicat înregistrat pe platforma informatică aferentă Programului „Rabla pentru Tractoare”, fapt ce a condus la funcționarea cu sincope a aplicației.
În prezent, se desfășoară o analiză tehnică detaliată pentru identificarea cauzelor care au dus la blocarea sistemului, nefiind exclusă posibilitatea existenței unui atac cibernetic.
Înscrierile vor fi reluate după verificări și rezolvarea deficiențelor aplicației informatice, la o dată care va fi stabilită și comunicată ulterior. „Ne cerem scuze pentru disfuncționalitățile apărute și vă asigurăm că vom depune toate eforturile pentru reluarea programului”, transmite AFM.

Reamintim că, prin Programul „Rabla pentru Tractoare”, autoritățile urmăresc sprijinirea producătorilor agricoli care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei agricole primare, în vederea achiziţionării de tractoare şi maşini agricole autopropulsate, inclusiv a accesoriilor agricole aferente noi, mai puţin poluante. Bugetul alocat programului este de 500 milioane de lei.

Valoarea de achiziţie a tractorului/maşinii agricole autopropulsate, inclusiv a accesoriilor agricole aferente, nu trebuie să depăşească echivalentul în lei al valorii de 55.000 euro, cu TVA inclusă.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Privind la progresul tehnologic rapid din lume, observăm că impactul inovației asupra dezvoltării nu depinde doar de idei îndrăznețe, ci și de aplicarea lor în rezolvarea problemelor reale. Puține sectoare ilustrează acest lucru mai bine decât agricultura.

Producția de alimente se confruntă cu o presiune tot mai mare din cauza schimbărilor climatice, resurselor naturale limitate și a creșterii populației globale. Seceta, degradarea solului și apariția unor boli noi ale plantelor devin din ce în ce mai frecvente, în timp ce de la fermieri se așteaptă să producă mai multă hrană, cu valoare nutrițională mai mare și cu resurse mai puține. Pentru a răspunde acestor așteptări, agricultura are nevoie de inovație, iar știința oferă instrumente care pot ajuta.

Una dintre cele mai transformatoare evoluții este reprezentată de Noile Tehnici Genomice (NGTs). Aceste instrumente avansate, cum ar fi CRISPR Cas, permit oamenilor de știință să facă modificări precise și direcționate în propriul genom al plantei. În loc să se introducă gene din alte specii, CRISPR permite ajustări în cadrul aceleiași plante, care s-ar putea întâmpla și în mod natural, dar mult mai rapid și cu o precizie sporită. Este ca și cum ai folosi un editor de text pentru a îmbunătăți o singură propoziție, în loc să rescrii întreaga pagină.

Spre deosebire de organismele modificate genetic (OMG), NGT-urile lucrează în cadrul materialului genetic propriu al plantei, permițând modificări mai precise, cu un aspect natural și adesea imposibil de diferențiat de ameliorarea convențională, dar realizate într-un timp mult mai scurt. Această precizie permite dezvoltarea unor culturi care tolerează mai bine seceta, folosesc apa mai eficient sau rezistă dăunătorilor și bolilor. NGT-urile pot, de asemenea, îmbunătăți profilul nutrițional al alimentelor, de exemplu, prin creșterea conținutului de vitamine sau reducerea alergenilor, oferind beneficii de la fermă până pe masa consumatorului.

Acces egal la inovații

În timp ce fermierii din alte regiuni beneficiază deja de aceste tehnologii, mulți din Europa nu au încă acces la aceleași instrumente. Pentru a rămâne competitivi, fermierii din întreaga Uniune Europeană, inclusiv din România, au nevoie de acces egal la inovații care susțin productivitatea, reziliența și sustenabilitatea.

Inovația în agricultură depinde și de o colaborare solidă. Progresul științific este cel mai eficient atunci când cercetătorii, amelioratorii și fermierii fac schimb de cunoștințe și răspund provocărilor reale din teren. Amelioratorii beneficiază de cele mai recente descoperiri științifice, la fel cum cercetătorii câștigă prin înțelegerea realităților de pe teren. Înlesnirea acestui schimb este esențială pentru ca inovația să aducă valoare în practică.

Această viziune este reflectată și de perspectiva lui Cristian Stoica, proprietarul fermei „La bunici”, membru al Consiliului Director al Forumului Asociației Fermierilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR) și președinte al Asociației Grânarii din județele estice ale României. „Noile tehnici de ameliorare genomică reprezintă un salt uriaș al științei, cu potențialul de a duce la cercetarea și dezvoltarea unor soiuri mai bine adaptate condițiilor tot mai dificile cu care se confruntă agricultura de astăzi. Integrarea lor în practicile actuale ne-ar putea ajuta să devenim mai competitivi noi, fermierii din Uniunea Europeană, astfel încât să ne putem susține în continuare afacerile, să producem pentru consumatorii europeni și să nu pierdem cursa cu concurenții noștri de pe alte continente”, subliniază Cristian Stoica.

Înțelegerea publică este la fel de importantă. Tehnologii precum NGT-urile nu sunt încă bine cunoscute, iar mulți oameni nu înțeleg cum funcționează sau în ce mod diferă de OMG-uri. Prin urmare, este esențială o comunicare transparentă, bazată pe știință, pentru a construi încredere și un dialog public informat.

Inovația în agricultură joacă un rol esențial în abordarea celor mai presante provocări ale prezentului, iar știința și tehnologia contribuie la construirea unui sistem alimentar mai sustenabil și mai stabil pentru viitor. La Corteva Agriscience, suntem mândri să susținem acest progres prin dezvoltarea de instrumente și cunoștințe care îi ajută pe fermieri să aibă mai bine grijă de culturile lor, acum și pentru generațiile viitoare.

Autor: ANDRE NEGREIROS, Liderul Unității Comerciale Europa Centrală și de Est Corteva Agriscience

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Avantajele erbicidării în postemergență au un aport important în alegerea erbicidului. De asemenea, spectrul de buruieni și dominanța acestora sunt aspecte foarte importante atunci când ne gândim care sunt posibilitățile de combatere a buruienilor.

Cele mai importante avantaje ale erbicidării în postemergență la cultura porumbului:

• Posibilitatea de a nu depinde de precipitații;

• Posibilitatea de a vedea buruienile care trebuie combătute;

• Pretabilitatea față de toate tipurile de lucrări ale solului.

Principal^® Forte, caracteristici și avantaje esențiale

Tehnologia Safener încorporată protejează porumbul, reducând riscurile de fitotoxicitate, chiar și în condiții de stres.

Fereastră largă de aplicare. Poate fi utilizat de la stadiul de 2 la 9 frunze (BBCH 12-19), asigurând flexibilitate în utilizare.

Eficiență maximă în combaterea buruienilor. Luptă cu succes împotriva principalelor specii de buruieni graminee (Agropyron - pir, Panicum - mei, Echinochloa – iarbă bărboasă, Setaria - mohor, Avena fatua – ovăz sălbatic) și dicotiledonate (Chenopodium – lobodă sălbatică, Xanthium - cornuți, Polygonum convolvulus – hrișcă urcătoare, Ambrosia, Amaranthus - știr, Solanum - zârnă, Melandrium, samulastră de floarea-soarelui (inclusiv ExpressSun^® și Clearfield^®), Convolvulus arvensis - volbură, Sonchus arvensis - susai, Cirsium arvense - pălămidă, Euphorbia cyparissias - laptele cucului sau busuioaca măgărească.

Fără restricții în rotația culturilor. Poate fi folosit fără probleme în rotație cu alte culturi, oferind un beneficiu pe termen lung pentru fermieri.

Selectivitate excelentă. Se poate aplica cu succes de la stadiul de 2 frunze până la 9 frunze ale porumbului, protejând în același timp cultura.

Pentru a obține cele mai bune rezultate în combaterea buruienilor, Principal^® Forte se aplică atunci când buruienile sunt în creștere activă, iar condițiile meteorologice permit aplicarea eficientă a soluției. Doza recomandată pentru utilizare este de 480 g/ha + 0,2% v/v Vivolt^®, adaptată în funcție de volumul de apă utilizat pentru pregătirea soluției de stropit.

Aplică inteligent, combate eficient și NU rata fereastra optimă de erbicidare!

Articol de: MARIA CÎRJĂ, Marketing Manager Corteva Agriscience România și Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Într-un moment în care agricultura românească are nevoie mai mult ca oricând de soluții sustenabile și inovație științifică, Centrul de Orientare, Asociere și Consiliere în Cariera de Cercetător COACH-USV prezintă rezultatele remarcabile ale cercetătorilor care modelează viitorul. Centrul, care are sediul în cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, oferă servicii psiho-socio-juridice și servicii de mentorat și coaching studenților, cadrelor didactice și cercetătorilor din întreaga Regiune de Dezvoltare N-E a României. Articolul de față prezintă parcursul profesional și contribuțiile remarcabile ale cercetătorului dr. Ioan Cătălin Enea, directorul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Suceava, un reper național în domeniul agronomic.

Într-o lume agricolă tot mai afectată de schimbările climatice, degradarea solurilor și presiunea pe resursele naturale, cercetarea românească își caută cu și mai multă intensitate vectorii de inovație. Unul dintre aceștia este dr. Ioan Cătălin Enea, directorul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Suceava, o instituție cu aproape 80 de ani de activitate și o misiune clară: să aducă știința în slujba fermierului și a consumatorului român.

Un lider format în teren, laborator și comunitate științifică

Ioan Cătălin Enea are 49 de ani și peste două decenii de experiență în cercetare agricolă. A absolvit în 2001 Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași, și-a aprofundat studiile printr-un masterat în evaluarea și conservarea terenurilor agricole, iar în 2012 și-a susținut doctoratul cu o temă actuală: combaterea biologică a gândacului din Colorado prin utilizarea bioinsecticidelor și a metaboliților vegetali autohtoni.

Dr. Ioan Cătălin Enea a urcat treptat în ierarhia profesională, de la asistent de cercetare stagiar în 2003, la cercetător științific, apoi secretar științific, și din 2021, director general al Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Suceava. Parcursul său reflectă nu doar o traiectorie profesională solidă, ci și o fidelitate rară față de o instituție și o regiune.

SCDA Suceava, un bastion al agriculturii durabile

Stațiunea, fondată în 1946, este prima unitate de cercetare agricolă din Regiunea de Nord-Est a României. Activitatea sa se axează pe cultura plantelor de câmp, ameliorarea genetică și dezvoltarea de tehnologii sustenabile pentru protecția plantelor.

Până în prezent, stațiunea a creat și omologat 64 de soiuri și hibrizi adaptați zonelor cu climat rece și umed, un sprijin crucial pentru agricultura din Regiunea de Nord-Est a României și nu numai.

Infrastructura de cercetare este complexă: laboratoare moderne, sere, casă de vegetație, un laborator de condiționare și depozitare semințe cu o capacitate de 6.000 de tone, bibliotecă și spații experimentale pe 570 de hectare, plus puncte satelit la Pojorâta și Moldova Sulița. Centrul experimental de la Pojorâta este unicul din România specializat în testarea rezistenței cartofului la patogenul de carantină Synchytrium endobioticum.

Hibrizi și soiuri pentru provocările viitorului

Sub conducerea lui dr. Ioan Cătălin Enea, SCDA Suceava a făcut pași importanți în modernizarea agriculturii românești. Un exemplu concret este hibridul de porumb Suceava M – extratimpuriu, rezistent, cu adaptabilitate largă, dar și soiurile de cartof Event și Impuls, premiate internațional pentru productivitate, calitate și rezistență la stres climatic, datorită cercetătorului Dumitru Bodea.

În plus, stațiunea desfășoară în prezent programe de ameliorare genetică pentru cinci specii majore: grâu, secară, orzoaică, porumb și cartof. „Am reușit să creștem randamentele la porumb, cartof și plante furajere de peste patru ori față de perioada de început. Aceste rezultate nu rămân în reviste, ci ajung pe câmp, în hambare și, în cele din urmă, în buzunarul consumatorului”, precizează dr. Ioan Cătălin Enea.

Protecția plantelor, o misiune cu miză ecologică

Pentru dr. Ioan Cătălin Enea, protecția plantelor nu este doar o disciplină academică, ci o responsabilitate față de mediu și societate. Activitatea sa s-a concentrat pe dezvoltarea de metode ecologice de combatere a bolilor și dăunătorilor, raționalizarea utilizării pesticidelor și promovarea insecticidelor bioraționale. Este un adept al agriculturii sustenabile și al echilibrului ecosistemic. „Știința trebuie să lucreze cu natura, nu împotriva ei”, afirmă cercetătorul.

Cercetătorul dr. Ioan Cătălin Enea este autor sau coautor a zece cărți de specialitate și peste o sută de lucrări științifice. A fost implicat în numeroase proiecte naționale și internaționale, în calitate de director, coordonator sau cercetător, acumulând o experiență vastă în cercetare aplicativă. În 2016, a fondat Revista Bucovina Agronomica, cu scopul de a disemina rezultatele cercetării agricole și de a sprijini formarea fermierilor prin informații accesibile, actualizate și relevante.

Printre distincțiile recente pe care le-a obținut se numără Premiul „Nicolae Săulescu” al ASAS pentru lucrarea „Cultura bobului”, medalii de aur și diplome de excelență obținute în 2023 pentru soiurile de cartof dezvoltate la Suceava. Dar poate cea mai valoroasă contribuție rămâne formarea tinerilor specialiști. „Stațiunea și-a îndeplinit misiunea nu doar prin soiurile create, ci și prin oamenii pe care i-a format. Tineri care înțeleg cât de importantă este știința pentru viitorul agriculturii”, subliniază directorul SCDA Suceava.

Provocările prezentului: climă, resurse, subfinanțare

Cercetarea agricolă se confruntă însă și cu dificultăți majore. De la schimbări climatice accelerate, la rezistența crescută a dăunătorilor, lipsa apei și degradarea solurilor, până la subfinanțarea cronică a sistemului de cercetare. În plus, decalajul dintre cercetare și aplicare practică rămâne un obstacol greu de depășit. „Chiar și așa, nu ne putem opri. Cercetarea trebuie să livreze soluții rapide, sustenabile și adaptate realităților de azi. De asta are nevoie agricultura, de știință, nu de improvizație”, afirmă dr. Ioan Cătălin Enea.

Tinerii interesați de agricultură primesc un mesaj direct: „Primul sfat ar fi… să-și dorească! Da, e greu, da, e un domeniu subfinanțat. Dar impactul pe care îl poți avea este uriaș. Dacă vrei să schimbi lumea, cercetarea e locul potrivit.”

Dr. Enea încurajează formarea încă din facultate: participare la conferințe, proiecte, cercuri științifice, dar și deschiderea spre noile tehnologii: senzori, drone, software agricol. „Trebuie să știi să vorbești cu fermierul, să-i traduci știința în soluții simple și aplicabile.”

Pentru directorul SCDA Suceava, cercetarea agricolă este o misiune globală, un domeniu care nu doar creează cunoștințe, ci influențează direct hrana, sănătatea și echilibrul ecologic al planetei. Pentru dr. Ioan Cătălin Enea, cercetarea agricolă este mult mai mult decât o activitate științifică, este o misiune cu miză globală, care combină știința, natura și responsabilitatea socială. Într-un context marcat de schimbări climatice, insecuritate alimentară și presiuni tot mai mari asupra mediului, rolul cercetării este vital. „Facem asta pentru a hrăni o lume în creștere, pentru a proteja natura și pentru a aduce știința mai aproape de oameni. Iar dacă nu facem asta acum, s-ar putea să nu mai avem timp să corectăm ce se poate încă salva”, afirmă cercetătorul.

Dincolo de laboratoare, hibrizi, soiuri și grafice de producție, munca unui cercetător agricol înseamnă curajul de a inova și răbdarea de a construi pe termen lung, chiar și atunci când resursele sunt limitate. Este o chemare care cere pasiune, perseverență și o viziune clară asupra viitorului, un viitor în care agricultura sustenabilă devine cheia echilibrului dintre om și natură.

Articol de: prof. univ. dr. ELENA-BRÂNDUŞA STEICIUC - director COACH USV & drd. OANA GROSU - consilier psiholog & lector dr. SERGIU RAIU - consilier sociolog COACH USV

Materialul a fost realizat cu sprijinul Proiectului cu codul 9/31.01.2023 „Crearea și dezvoltarea Centrului de orientare, asociere și consiliere în cariera de cercetător pentru Regiunea de dezvoltare Nord-Est a României în cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava (COACH USV)”

Se preconizează că îmbunătățirea conectivității în agricultură va adăuga peste 500 de miliarde de dolari la produsul intern brut global până la sfârșitul deceniului, conform companiei de consultanță McKinsey. Instrumentele digitale sofisticate precum senzorii, dronele și analizele de date înlesnesc un alt nivel al agriculturii de precizie, utilizare optimizată a resurselor și luarea unor decizii mai bune, împuternicind fermierii și transformând sustenabilitatea agriculturii. Operațiunile agricole aflate în avangarda acestei transformări tehnologice se poziționează pentru a prospera în acest viitor bazat pe conectivitate.

Syngenta, un lider global în inovație agricolă și Al Dahra, o companie multinațională în agribusiness, ce administrează 160.000 hectare irigate de teren agricol, cu operațiuni active pe șase continente, anunță un parteneriat strategic pentru implementarea soluțiilor digitale de management agricol ale Syngenta pe mai mult de 89.000 hectare de teren arabil, în ferme aparținând Al Dahra în România, Serbia, Egipt și Maroc. Această colaborare își propune să promoveze agricultura durabilă la scară largă și să îmbunătățească productivitatea în regiunile cheie.

Prin implementarea Cropwise^® Operations de la Syngenta, Al Dahra va putea centraliza datele agricole provenite din operațiunile sale în mai multe țări și zone de producție și să își optimizeze deciziile de management agricol, de la nivelul fiecărei sole până la întreaga operațiune. Prin această colaborare, Al Dahra își propune să îmbunătățească sustenabilitatea operațiunilor sale agricole, să asigure productivitatea pe termen lung și să își securizeze aprovizionarea cu furaje.

Cropwise^® Operations de la Syngenta este o platformă completă care integrează module pentru managementul agronomic, financiar și administrativ al fermei, care va fi integrată cu instrumentele digitale existente ale Al Dahra. Datele în timp real vor permite administratorilor fermelor Al Dahra să răspundă rapid situațiilor determinate de factorii de stres biotic (dăunători, agenți patogeni), să gestioneze mai bine utilizarea apei și eficiența irigațiilor și să optimizeze țintit utilizarea semințelor, îngrășămintelor și a altor inputuri agricole.

Cropwise^® Operations a fost complet integrat în tabloul complex de soluții IT al Al-Dahra, permițând implementarea unor standarde unificate la nivelul întregului agro-holding. Ca rezultat, toate unitățile de business folosesc acum aceleași șabloane, clasificatoare și metrici, permițând o raportare managerială consecventă și compatibilă.

„Platforma noastră Cropwise^® Operations reprezintă un salt semnificativ înainte în agricultura digitală. Prin parteneriatul cu Al Dahra, demonstrăm cum informațiile bazate pe date pot transforma operațiunile agricole la scară largă în diverse zone geografice. Acest parteneriat nu doar revoluționează managementul fermelor și optimizează producțiile, dar stabilește și un nou standard global pentru agricultura sustenabilă bazată pe date”, a declarat Feroz Sheikh, director de Informații și Digital al Grupului Syngenta.

Platforma Cropwise^® conectează digital în prezent 70 de milioane de hectare de teren agricol.

„La Al Dahra, căutăm mereu modalități de a impulsiona industria prin inovație. Viziunea noastră pentru viitor este clară: o infrastructură inteligentă, digitală, care lucrează pentru noi - reducând nevoia introducerii manuală a datelor și oferind angajaților noștri mai mult timp pentru a se concentra pe ceea ce contează cu adevărat. Unul dintre cele mai importante obiective ale noastre este să automatizăm raportarea cât mai mult posibil, asigurând informații în timp real despre tot ceea ce se întâmplă în fermele noastre. Pentru a transforma această viziune în realitate, aveam nevoie de partenerul potrivit, iar Cropwise Operations s-a evidențiat a fi soluția perfectă pentru a duce managementul fermei noastre la nivelul următor”, a precizat Arnoud van den Berg, CEO al grupului Al Dahra.

Platforma Cropwise^® Operations este utilizată pentru:

Monitorizarea solelor și analiza datelor

• Monitorizarea în timp real prin satelit a sănătății plantelor și a condițiilor de cultură.

• Analiza indicilor multiplii de vegetație (NDVI, NDMI, NDWI).

• Detectarea timpurie a problemelor prin intermediul funcționalităților de recunoaștere digitală.

• Rețele private de stații meteorologice ce asigură prognoza locală a condițiilor meterologice.

• Colectarea și analizarea detaliată a datelor despre sol.

Gestionarea integrată a datelor

• Integrarea completă a datelor de la sateliți, utilaje, stații meteorologice și senzori.

• Analiza complexă a datelor pentru interpretarea modelelor și predicția randamentelor culturilor.

• Utilizarea ca instrument de asistență decizională pentru optimizarea aplicării pesticidelor și a îngrășămintelor.

• Planificarea sezonieră și digitalizarea procesului de documentare a tuturor operațiunilor.

• Sistem de gestionare al experimentelor pentru monitorizarea și analiza rezultatelor.

Optimizarea resurselor

• Urmărirea consumului de combustibil și a programelor de întreținere.

• Sprijin decizional pentru aplicarea cu rată variabilă.

• Proces de documentare digitalizat și eficientizat.

• Gestionarea stocurilor și monitorizarea costurilor de producție.

• Gestionarea activităților de întreținere a flotei, reparațiilor utilajelor și verificărilor de rutină.

Integrarea avansată a echipamentelor

• Integrarea simplificată, eficientizată cu John Deere Operations Center.

• Compatibilitate cu Trimble, Claas și Safe Fleet systems.

• Transfer atomat de date între utilaje și platforma centrală de management.

• Monitorizarea în timp real al stării echipamentelor și optimizarea performanței.

Inițiative de sustenabilitate

• Implementarea bunelor practici agricole.

• Monitorizarea indicatorilor de sănătate a solului.

• Gestionarea resurselor de apă prin tehnici de irigare de precizie.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

România se află într-un context agricol dificil, în care schimbările climatice severe și instabilitatea economică sunt factori majori ai acestui declin. Soluții care să rezolve pe deplin situația sunt greu de aflat, de aceea orice sugestie capabilă să mai amelioreze din probleme este binevenită. Prin urmare, îndemnul de a folosi sorgul pe post de alternativă de cultură este de luat în seamă. 

Sub egida Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești” din București și a companiei Sport Agra din Amzacea, județul Constanța, în cadrul Aula Magna a forului amintit, a avut loc, la sfârșitul anului trecut, conferința internațională „Sorgul - plantă de cultură a viitorului”. Organizatorii au dorit să aducă în prim-plan această cultură considerată de ei salvatoare în contextul provocărilor climatice și economice. Participarea la acest eveniment ne-a oferit ocazia de a înțelege mai profund potențialul, limitele și viitorul acestei plante, prin prisma experților și a fermierilor prezenți.

Seceta extremă este un fenomen recurent în regiunile aride ale României, cum ar fi Dobrogea și Câmpia Română, dar acesta s-a accentuat în ultimi ani. Iar condițiile economice nu sunt nici ele de natură să compenseze în vreun fel situația, din contră, adaugă o și mai mare povară pe capul fermierilor afectați. 

Context climatic și economic

Bine-cunoscutul fermier Gheorghe Nițu este de părere că actualele condiții impun o altfel de abordare: „Schimbările climatice nu sunt numai la noi, sunt mai peste tot, iar agricultura pe care noi am făcut-o până în prezent nu mai seamănă cu nimic cu cea care vine. Și trebuie să gândim foarte serios acest lucru, cu creionul în mână, pentru că oricum, ea trebuie să dea economic. Nu putem să mergem în continuare cum au fost învățați unii, pe datorii. Trebuie să facem o agricultură integrată, neapărat. Zootehnia a dispărut, tocmai de aceea nici sorgul nu s-a mai cultivat. Din fermele din jurul Capitalei, probabil 40, au mai rămas fermele de vaci cu lapte ale lui Claudiu Davițoiu și Mihai Petcu. Atât. În rest și în comune, de la 2.000-3.000 de vaci, acum sunt 200-300. Altele o să rămână în tablouri”.

Gheorghe Nițu

Cea mai afectată cultură pare a fi cea a porumbului, despre care Dumitru Manole, cel care a avut inițiativa organizării conferinței, spune că în condiții de secetă paguba este multilaterală: „În județul Constanța, porumbul a scăzut ca suprafață. În dinamică, dacă pornim din 2015, porumbul era undeva la 55.000-60.000 de hectare. În 2024 a ajuns la 27.000 de hectare, aproape 50% mai puțin. Din 27.000 de hectare în 2024 s-au calamitat  21.000 de hectare. Spui că e puțin, dar nu e. Dacă înmulțim 21.000 cu 1.000 lei pe hectar, cât statul urmează să despăgubească aceste suprafețe, deci o dată este bugetul statului atacat prin faptul că n-am avut această alternativă, sorgul, și după aceea, dacă mai luăm cele 21.000 de hectare și le înmulțim cu un minim de producție de numai 5 tone la hectar, ca să fie socoteala rotundă, parcă fac foarte simplu 105.000 tone, care înmulțite cu 900 lei ne dă o cifră. Deci iată pierderile. O dată bugetul, o dată stabilitatea economică. Stabilitatea economică a fermelor este pusă în pericol. Și din acest punct de vedere azi am spus că începe epopeea sorgului”. Așadar, domnul Manole face trimitere la o alternativă pentru această cultură, numind-o, după cum ați văzut, pe cea a sorgului. El aduce ca exemplu situația din propria fermă, de la Amzacea: „Pe lângă problemele pe care le avem la nivelul piețelor – mă refer la partea de est, la granița României, aceasta fiind o provocare —, avem provocarea esențială, această secetă deosebit de agresivă. Începând cu 2020 — mai înainte 2007, 2012 —, după care a urmat 2022, 2023 și iată-l pe 2024, când, la Amzacea, am avut de la 1 ianuarie până în luna iunie 238 mm precipitații. Media pe 69 de ani, până la data pe care am precizat-o, era de 380 mm. În aceste condiții, porumbul s-a calamitat, iar sorgul devine singura alternativă viabilă”.

Cam în aceiași termeni îl susține și vicepreședintele ASAS, Aurel Badiu: „În condițiile unei secete 2020, 2024, care a făcut ca unii hibrizi de porumb să producă – deși termenul nu e corect, pentru că n-au produs — nimic, n-au pus nimic pe cântar, sorgul a pus 3.000 kg. Ceea ce nu e de ici, de colo”.

Cu alte cuvinte, mai bine mai puțin, decât deloc. Pentru că așa cum spune unul dintre participanți, Claudiu Davițoiu, important este „să investești puțin și să câștigi mult. Nu ne mai întreabă nimeni câtă producție am făcut la ora actuală, ne întreabă de bani. Ținem cont și de condițiile astea. Degeaba ai apă, investești mult și vinzi porumbul cu nimic. Trebuie să investești în așa fel încât producția pe care o faci, chiar dacă o faci mică, să ieși pe câștig”. Mai ales că se pare că pentru cultura de sorg e nevoie de investiții mai mici decât pentru cea de porumb. 

Claudiu Davițoiu

Sorgul, o cultură cunoscută

Iar cultura de sorg nici măcar nu este o noutate prea mare pentru agricultura românească, cel puțin așa susține domnul profesor Valeriu Tabără, președintele ASAS: „În primul rând, sorgul nu este o plantă nouă, România n-a fost o țară necultivatoare de sorg ca să o privim în acest moment ca pe o plantă pe care o luăm în cultură. Pornim de la un mic nivel de cunoștințe, chiar a existat un program legat de cultura sorgului, dar cred că momentul de azi este unul de readucere în actualitate a acestei culturi cu importanță excepțională din toate punctele de vedere, alimentar, furajer și tehnic, având astfel acțiune, atât directă, cât și indirectă — prin ceea ce reprezintă animalele, ca sursă de hrană —, asupra securității alimentare. Și este o plantă care vine în contrast cu ceea ce înseamnă schimbările climatice”.

Fermierul Gheorghe Nițu chiar își aduce aminte că a avut în cultură această plantă: „Pe vremea când eram director la fostul IAS Buftea, unde aveam nu mai puțin de 9.000 de hectare, cultivam în jur de 1.000 de hectare cu sorg și am cultivat hibrizi creați la Fundulea, F31 și F38, care aveau producții bune și, mai ales, o calitate nutritivă mare, cu aminoacizi esențiali precum lizina și triptofanul. Aceste sortimente erau folosite cu succes de marii crescători de păsări din apropierea Bucureștiului”, iar clima nici măcar nu era așa de drastică, ca acum. „Atunci clima era mai favorabilă, existau cele patru anotimpuri cu precipitațiile corespunzătoare și nu sufeream ca acum din cauza celor două secete: una pedologică agresivă și alta atmosferică. Producția era între 5-6 tone pe hectar; așa erau acești hibrizi - constanți în calitate nutritivă. De asemenea, prețul de valorificare era cu 20% peste cel al porumbului, iar recolta se realiza în totalitate mecanizat”.

Iar vicepreședintele ASAS își amintește că fost implicat în cercetarea acestei plante. „Lumea știe puține lucruri despre faptul că fostul Institut de sfeclă de la Fundulea era Institutul sfeclei de zahăr și al plantelor furnizoare de substanțe dulci. Una dintre plante a fost sorgul. Ani de zile m-am ocupat de sorgul zaharat și de posibilitatea de extracție a sucului zaharat și a alcoolului-carburant. Din nefericire, mutațiile economice, sociale și politice au sistat acest program. Pentru că se ajunsese într-o fază destul de avansată, în primul rând în ceea ce privește obținerea de alcool-carburant”, a spus Aurel Badiu.

Așadar, nu poate fi vorba despre bâjbâială în acest demers, există cercetări, făcute în chiar arealul nostru, experiență mai veche dar și mai nouă, pentru că, așa cum spuneam, inițiativa conferinței în cadrul căreia li s-a propus fermierilor să folosească această cultură i-a aparținut unuia cu multă experiență, fapt certificat de vicepreședintele ASAS, Aurel Badiu: „Firma privată condusă de un membru de onoare al ASAS, Dumitru Manole, este o companie privată care se ocupă de cercetări de agrofitotehnie a sorgului”, precum și de președintele acestui for, Valeriu Tabără, „Scopul acestei întâlniri de azi, evenimentul de la Academie, care a pornit la inițiativa unui fermier cu foarte multă experiență, dr. Dumitru Manole, care e și membru de onoare al ASAS, a fost o idee să aducem fermieri cu multă știință de carte și cu rezultate obținute, cu îndrăzneală, pentru că Manole este un cultivator de sorg, a testat sorgul, a testat foarte multe varietăți de sorg la el, în condițiile cele mai specifice pentru cultura sorgului, deci nu putea veni cineva cu soluții mai bune sau să dea lecții cuiva decât dânsul”.

Nu va înlocui porumbul

În esență, propunerea nu vine în ideea de a înlocui o cultură cu alta, nu asta a fost intenția, ci, așa cum spune domnul Badiu, ea are rolul doar de a fi o alternativă conjuncturală. „Sorgul nu este o plantă care să înlocuiască porumbul, mai ales în mentalul colectiv al fermierului român. Însă este o plantă care, în condițiile în care suprafețele în curs de aridizare se extind, poate să aducă un venit considerabil fermierilor care acceptă ca o parte din suprafețele cultivate tradițional cu porumb, și subliniez: o parte din suprafețe, să fie cultivate cu sorg”. Și tot domnia sa explică: „Sorgul într-adevăr, are niște caracteristici în unele cazuri inferioare porumbului, dar are și boabe când porumbul n-are boabe. Și atunci degeaba porumbul este strălucit când nu face nimic, în timp ce sorgul mai face câte ceva și la el se poate valorifica tot. Deci toată masa supraterană la sorg se poate valorifica. La porumb puțintel mai greu. Deci, nu înlocuiește porumbul, îl suplinește, ceea ce e cu totul altceva. Vă aduc aminte de termenul «suplinitor» în școală. Nu e profesor, dar ține locul profesorului”.

Chiar inițiatorul, Dumitru Manole, consideră sorgul ca fiind o cultură complementară, nu înlocuitoare pentru porumb. „Sorgul trebuie privit în complementaritate cu porumbul, pentru că acolo unde n-am minimum 600 mm de precipitații și până când nu vom produce și vom pune în aplicare «marele proiect de irigații», avem o alternativă care este sorgul, pentru Dobrogea, pentru Câmpia Română, tot ce merge până în Dolj și până la granița de sud-vest a României, mă refer sud-vestul extrem”. 

Rețineri și impedimente

Este de presupus că și alți fermieri s-au gândit la o astfel de soluție în perioada aceasta atât de secetoasă, dar sunt aspecte care i-a făcut să fie reținuți. Cea mai mare problemă este cea legată de valorificare. Nu este piață pentru sorg, spun cei mai mulți. Și nu poți spune că nu au dreptate. Dumitru Manole susține, însă, că piața se va realiza atunci când va exista suficientă cantitate ca să o justifice: „Dacă produci 10.000 de tone de sorg evident că n-o să ai piață. Anul ăsta s-au semănat 18.000 de hectare, după aproximările mele – c-am discutat cu companiile multinaționale, după numărul de saci care s-au livrat. 18.000 de hectare ar fi fost de sorg. Nici nu s-au aplicat tehnologiile care trebuie, cunosc treaba asta și o spun, plus atacul de schizafis graminum, care nu a fost cunoscut și nu s-au făcut tratamentele, dar oricum, cu 18.000 de hectare de sorg faci undeva la 50.000 tone de sorg. Aceste tone s-au dus către crescătorii de animale. La Izocon Călărași am livrat numai eu aproape 200 de tone de sorg. Plus că au mai fost crescătorii de ovine care, calamitându-se porumbul, n-au avut ce da de mâncare. Și vreau să vă spun că tulpinile de sorg au fost foarte apreciate de crescătorii de ovine. Tulpina de sorg are mai mult siliciu, și am vorbit cu crescătorii de ovine care spuneau: au consumat foarte bine și suntem foarte mulțumiți! Deci iată primele semnale. Iar piața sorgului se va rezolva, pentru că avem hectare – avem tone. Un exemplu, Ungaria în doi ani a ajuns la 50.000 de hectare de sorg. Credeți că fermierii unguri aruncă sorgul undeva pe Dunăre ca să ajungă în portul Constanța? Nu. Categoric au piață la 50.000 de hectare, au minimum 300.000 tone de sorg, ceea ce înseamnă piață sigură”. Președintele ASAS, domnul profesor Valeriu Tabără, este de părere că piața scăzută pe care o are sorgul este determinată de involuția pe care o cunoaște în ultima perioadă zootehnia de la noi. „Problema pieței sorgului este artificială, pentru că la nivel mondial, inclusiv european, dacă luăm Spania de pildă, și acolo unde sunt preocupări foarte puternice pentru monogastrice, pasăre-porc, sorgul este un component al rațiilor furajere de mare importanță. La noi problema aceasta este legată de reducerea unor structuri sau domenii ale agriculturii, inclusiv a monogastricelor, reducerea efectivelor de păsări. Sau faptul că n-am mai avut ferme mari de porci, comparativ cu Spania, de exemplu, care este preocupată, cu complexe mari, cu ferme foarte bine organizate în domeniile respective, care consumă foarte mult porumb și sorg”, explică prof. dr. univ. Valeriu Tabără.

Valeriu Tabără

Un alt motiv pentru care piața sorgului este scăzută în România îl reprezintă lipsa unei industrii care ar putea folosi această cultură ca materie primă, mai ales că plaja de utilizare este foarte mare. „Problema este să vedem domenii de utilizare, de transformare a acestor culturi. Îl las pe fermier, produce și săracu n-are ce face cu ce produce, că celorlalte sectoare nu le-am dat atenția cuvenită. Acele domenii să le finanțăm, să le facem funcționale, și atunci sorgul nu mai are probleme de valorificare, ca și orzoaica, orzul și așa mai departe. Nu ne oprim doar la furaj. Este o plantă industrială cum am spus-o mereu, și cartoful și sfecla sunt la fel. Din păcate le-am neglijat. Sorgul face parte din acea structură de plante tehnice și inclusiv energetice pe care noi le-am neglijat. Ce fel de industrializare fac, cu ce încep? Nu cumva trebuie să încep cu această industrie de transformare, de valorificare a materiilor prime din agricultură? Inclusiv sorgul. Dar nu mai vorbesc de alte plante, din legumicultură, pomicultură, viticultură, că și acolo mergem doar pe vin, dar la producția secundară uleiurile din sâmburi, pe urmă substanțele pe care le conțin pielița din vin. Pielița de la bobul de strugure, mai ales de la cel roșu, taninul din sâmburi, taninul din sorg, taninul care înainte era sursă pentru tăbăcitul pieilor tescovina, care poate fi o materie primă. Nu există deșeu în agricultură, decât materii prime. Agricultura nu conține deșeuri”, spune prof. univ. dr. Valeriu Tabără, președinte al ASAS. 

O cultură uimitoare

De altfel e uimitor cât de multe sunt modurile în care sorgul poate fi valorificat. Domnul prof. univ dr. Valeriu Tabără, enumeră „câteva” dintre ele: „Din punct de vedere tehnic sorgul este superior porumbului. E o chestiune legată de ce se poate obține, ca hârtia albă. Hârtia albă nu înseamnă o hârtie oarecare, hârtia de xerox, alții din astfel de tipuri de hârtie făceau inclusiv bancnote. Sunt forme de sorg care sunt o excepțională materie primă pentru producerea de energie, sau cum este sorgul zaharat, din care se extrage sucul, o substanță dulce-lichidă, pe care o pot duce spre industria sucurilor, a patiseriei și cofetăriei, înlocuind zahărul cristal, care are, după unii, și efecte negative. Poți să faci și zahăr cristalizat din sorg, dar îți trebuie anumite amenajări tehnice. Sorgul este excepțional ca materie primă pentru un anumit sortiment de bere. Se poate obține malț și din sorg. Pigmenții pe care-i poți extrage din sorg și fără diluant, în apă efectiv, se pot extrage pigmenți care nu au elemente de toxicitate, ca și la șofrănel”. Iar vicepreședintele ASAS, Aurel Badiu, care, așa cum am văzut, a fost implicat în cercetare, tocmai în valorificarea sorgului, completează și detaliază cele spuse de președinte: „În primul rând face grăunțe care  sunt un furaj excepțional. Este foarte adevărat că sorgul respectiv trebuie să fie sorg-furaj. De asemenea, sorgul poate să producă furaje verzi pentru animale, în forma lor conservată, fiind absolut comparabile cu porumbul. Apoi sorgul zaharat, care este un sorg care oferă o cantitate considerabilă de carbohidrați sub formă de sucuri dulci, care pot deveni un înlocuitor de zahăr, în condițiile în care pe terenurile pe care se cultivă sorgul zaharat sfecla nu visează să ajungă niciodată, că nu are apă, sfecla fiind o plantă căreia îi trebuie teribil de multă apă. Din resturile de la stoarcerea sorgului zaharat se obține o materie primă impecabilă pentru produs alcool-carburant, alcool în primul rând și după aceea carburant. Destinațiile sunt multiple, de la alcoolul ca atare la alcool-carburant, la polimeri de tip bio-degradabili și terminând cu combustibil foarte asemănător cu combustibilii rafinați din combustibili fosili. Ceea ce rămâne după transformarea alcoolică sau transformarea în bioreactoare după obținerea alcoolului devine un extraordinar fertilizant organic, capabil, la o socoteală făcută și de optimiști, și de pesimiști, să asigure în jur de 5 tone de biofertilizant, nu chiar de calitatea gunoiului de grajd, dar apropiat. Și poate că trebuie să ne gândim la sorgul alimentar. Sorgul alimentar este o formă de sorg care hrănește Africa Centrală și Africa subtropicală de vreo 3000-4000 de ani, ca fiind principala sursă de carbohidrați, pentru că în zona respectivă, din păcate, nici porumbul, nici grâul nu reușesc să aibă randamente asigurătoare pentru hrană. Deci, dacă tragem linie și adunăm, sub o plantă de sorg sunt 10-12 zone în care se poate utiliza, ca specie, și sunt cel puțin 5-6 domenii ale industriei alimentare în care poate să devină materie primă”. La toate acestea se poate adăuga și dezideratul președintelui ASAS, prof. univ. dr Valeriu Tabără: „Îmi pun speranța că odată și odată, parte din decidenții și de la Bruxelles, și din România, vor înțelege ce înseamnă să ai o astfel de plantă precum sorgul, din care eu aș putea muta gene de toleranță la arșiță atmosferică, de rezistență, la porumb, fără să fie probleme de interpretare că este toxică sau mai știu eu cum. Nu luăm de la bacterii, ci luăm de la aceste plante care-și demonstrează fiabilitatea în condiții climatice de accentuare a schimbărilor climatice, a arșiței atmosferice, sorgul fiind total diferit ca reacție față de porumb”.

Nevoia de promovare

După ce enumeri atâtea avantaje te întrebi ce se întâmplă de sunt atâtea rețineri. Valeriu Tabără crede că este și o chestiune culturală: „Părerea mea este că nu este numai o problemă legată de moment, ci și de modul de a vedea lucrurile. E mult mai ușor să cultivi grâu, orz, floarea-soarelui și să export materii prime. Sorgul nu este o plantă care să meargă doar ca materie primă, trebuie s-o transformi, ori în carne, ori să o industrializezi”.

Am putea spune că este și teama pentru ceva nou, părere pe care Aurel Badiu o contrazice: „Nu știu dacă neapărat fermierului îi este frică de noutatea de a cultiva sorg. Nu are informații despre el. Deci către el trebuie împinse cunoștințe, pentru că nu noi decidem, cum s-a discutat la un moment dat. Noi sugerăm, noi recomandăm. Decizia e a fermierului. Pe el trebuie să-l convingem că ceea ce-i recomandăm noi este valid, este fezabil, este profitabil în condițiile în care alte plante de cultură nu prea îi dau aceeași satisfacție, calculată în valută forte sau în lei, n-are nicio importanță, dar n-au cum să-i dea aceeași satisfacție în condițiile de schimbare climatică. Și atunci asta este opțiunea pentru sorg”. 

Aurel Badiu

Iar „împingerea” aceasta de informații nu se poate face doar pe baza unor conferințe, e nevoie de mai mult, este lucrul pe care-l susține și Aurel Badiu: „Sunt câteva mii de hectare în toată țara. Probabil că se va extinde, însă nu se va putea extinde sub nicio formă dacă nu va avea politici agricole adecvate, dedicate acestei culturi, nu globaliste. Pentru extinderea culturii de sorg, dacă se ajunge la concluzia că trebuie extinsă, pentru că e o decizie politică până la urmă, e absolut nevoie de o anumită politică coerentă dedicată. Dacă este tot globalistă, nu se prea poate obține mare lucru. Nu pentru că nu ar răspunde cultura ca atare sau că tehnologiile de cultură ar fi extrem de dificile, că nu sunt. Sunt aproape comune. Ci, pentru că există ceea ce se cheamă în legislația comunitară și națională decizia de cultură. Dar decizia de cultură trebuie să fie conștientă. Dacă omul nu are informația, iar noi am transmis acum și pe net toată conferința noastră, și au fost peste 200 de oameni care s-au logat, înseamnă că prezintă interes. Noi suntem vehiculul care duce informația în curtea fermierului, de asemenea manieră încât el să poată să ia o decizie oportună, fezabilă și profitabilă pentru el. Pentru că nimeni nu poate să ia decizia în locul lui. Indiferent ce zice lumea, că Academia, Ministerul, Biserica – nu, decizia este a fermierului și fermierul trebuie să fie înarmat cu cunoștințele necesare ca să ia o decizie coerentă și corectă. Că, până la urmă, sorgul, dacă trag linia și adun, constat că este o plantă energetică, că este o plantă alimentară, că este o plantă furajeră. De ce are nevoie un sistem agricol, n-are importanță de unde? De alimente, de energie și de hrană pentru animale. Simplu”

O cultură a viitorului?

Simplu și nu prea, pentru că am putea fi optimiști și să spunem că oamenii vor fi entuziaști și vor alege imediat, măcar să încerce o astfel de cultură, dar am putea fi și pesimiști și să ne întrebăm, câți vor depăși temerile sau obișnuința? Un exemplu pozitiv am și întâlnit deja. Unul dintre participanți, fermierul Claudiu Davițoiu a mărturisit că va încerca: „Nu am cultivat niciodată sorg, de asta am venit și la conferință. Eu am multă zootehnie, am aproape o mie de capete de animale și cred că ar trebui să încerc și eu, având în vedere și seceta. Anul ăsta a fost primul an, din cei 50 de ani de agricultură, în care n-am făcut un kilogram de porumb. La anul o să încerc. Această conferință m-a convins. Încerc un an, doi și pe urmă poate intru în ritm cu sorgul. Dacă o fi bine, dacă o-i avea producție. Până la urmă, dacă nu încerci, n-ai de unde să știi. Fiecare zonă e pe specificul ei. Să vedem la zona noastră de la Afumați dacă vom putea cultiva sorg. Trebuie să fac şi siloz, să văd dacă are producție vegetativă, că până la urmă mie-mi trebuie și masă vegetativă, cum are porumbul. Să văd sorgul cum e, dă sau nu rezultate, un an-doi îl încerc, și pe urmă, dacă e, normal ar fi să mă adaptez, pentru că condițiile de secetă vor persista în continuare de acum încolo”. Dar să nu uităm că cel care rostește aceste vorbe, Claudiu Davițoiu, este unul dintre acei fermieri rezilienți despre care Gheorghe Nițu spunea că e printre puținii care au rezistat să mai facă zootehnie în apropierea Bucureștiului.

„Sorgul poate fi o plantă a viitorului pentru zonele în care se va confirma modificarea climatică sub formă de aridizare, pentru că asta este soluția: să găsim niște plante care să ofere venituri. Sorgul are și calitatea de a oferi, pe lângă veniturile brute, și valoare adăugată fermierului care face lucrul ăsta, pe de o parte, iar pe de altă parte permite aceluiași fermier să introducă principii de economie circulară, de conservare agro-eco sistem de agricultură conservativă ș.a.m.d. Nu că sunt la modă, sunt o necesitate imperioasă, mai ales pentru zonele agricole în care s-a practicat o agricultură intensivă și care în momentul de față se confruntă pasager sau pe mai lungă durată cu modificări climatice. Creștere de temperatură – sorgul e cămila deșertului, lipsă de umiditate – sorgul, cămila deșertului, creșterea concentrației soluției solului – sorgul este adaptat pentru așa ceva, deci ar fi cel puțin pentru momentul de față una din opțiunile agriculturii românești, încă o dată subliniez, pentru zonele în care efectul aridizării este foarte mare. Încă o dată o spun: nu va înlocui porumbul”, subliniază Aurel Badiu, vicepreședintele ASAS.

Sfaturile unui fermier experimentat

Pentru final am lăsat câteva sfaturi tehnologice oferite de cel mai în măsură să le dea, același cu inițiatorul conferinței, dr. ing. Dumitru Manole.

Dumitru Manole

„În primul rând, elementul-cheie este solul. Trebuie să merg în funcție de categoria de sol, cu tehnologiile adecvate. Nu pot să dau o tehnologie de la Amzacea, valabilă pentru Timișoara, unde am apa freatică la 3,5-4 metri și am precipitații de 800 mm medie — colegul meu de breaslă, Dimitrie Muscă, când are 600 mm zice că e secetă. Așa a afirmat! Public! În această situație trebuie să fim foarte atenți cu categoria de sol, apoi să văd timpurietatea sorgului, trebuie să fie timpuriu sau tardiv? În Câmpia Română, în Dobrogea, trebuie să avem hibrizi timpurii. Apoi, el face parte din aceeași familie botanică cu costreiul, sorgum halepense, pentru că de fapt sorgum vulgarae, care se cultivă, provine din sorgum halepense, costreiul popular. Iar sorgul de care discutăm, fie pentru hrana umană, fie pentru hrana animalelor, el face parte din sorgum vulgarae. Deci, atenție mare la gradul de îmburuienare, cartarea buruienilor, și să nu cultivi sorg acolo unde avem costrei. Mai departe: trebuie să adaptezi perioada de semănat la schimbările climatice. Nu mai semănăm sorgul în prima decadă a lunii mai, pentru că mulți suntem înțepeniți acolo în niște – nu canoane, au fost niște lucrări științifice ale perioadei respective! Nu mai trăim în  aceeași perioadă. Schimbările climatice ne-au avertizat și ne vor avertiza. Ca atare, monitorizarea temperaturii din sol și schimbarea perioadei de semănat față de prima decadă a lunii mai. Mai departe: având o creștere foarte lentă în primele fenofaze de vegetație, îmi trebuie erbicide și, din cercetările pe care le-am făcut până la acestă dată, amestecul unor substanțe active, bentazonă 2 litri la hectar, plus acid 2-4V un litru la hectar, face curățenie cu paleta de buruieni care există la Amzacea. Și, de asemenea, e valabilă și pentru Câmpia Bărăganului. A apărut un alt erbicid, nu-i dau denumirea comercială pentru că fac promotion în aceste condiții, și atunci îi spun prosulfuron, plus dicamba 0,4 kg/hectar, face ordine cu paleta de buruieni pe care o avem în cultură. Și mai departe atenție foarte mare la recoltare, pentru că inflorescența sorgului este un panicul care înflorește de la vârful paniculului și categoric de acolo se va produce maturitatea fiziologică de recoltare a sorgului. Și vom avea la bază un amestec cu cele de la vârf, boabe cu 12-13% umiditate și boabe cu 16-17% umiditate. Umiditatea standard este de 14%, și atunci trebuie să fim atenți să aplicăm un desicant înainte de recoltare, dacă n-avem uscătoare. Sigur că mai sunt și alte furci caudine ale culturii de sorg, și una din ele este atacul de schizafis graminum. Este o insectă de 2,5 mm, care are 10-12 generații într-un an. O insectă care înțeapă frunzele, încep ușor să se îngălbenească de la bază în primele zile, apar niște puncte, noi zicem că e secetă, dar e schizafis. Și mai departe ajunge până la inflorescență. Și atunci, dacă eu nu observ această insectă trebuie să aplic insecticidele omologate pentru a controla acest patogen, pentru că altfel e dezastru la recoltare. De exemplu eu am scăpat un moment de tratament de combatere a schizafis și n-am făcut decât 4.800 kg de sorg. A fost o mare greșeală, după 63 de ani de activitate în agricultură, deși eu cunoșteam dăunătorul, nici eu nu l-am văzut. Erau temperaturi mari, 42-43°, mă calasem pe recoltarea grâului, sola era undeva mai departe de zonele mele, mergeam cu mașina, vedeam și spuneam: ce frumos e sorgul! Și iată că schizafis mi-a dat și mie în cap, la nivelul de producție. Îl vezi, dar trebuie să te dai jos din mașină și să intri în lanul de sorg, dar la 46° cât erau astă vară ziceam: ce frumos e sorgul! Și iată că mi-a dat în cap și mie!”

Articol de: Adrian Nedelcu & Victor Mihalache

Agriotes spp. - viermii sârmă sau gândacii pocnitori

Pe tot globul se întâlnesc peste 8.000 de specii din genul Elateridae, iar în România se găsesc în jur de 250 de specii, dintre care cele mai frecvente și dăunătoare sunt speciile Agriotes lineatus, Agriotes obscurus, Agriotes sputator, Agriotes ustulatus.

Adulții apar primăvara, în lunile aprilie-mai, când temperatura aerului este de 13-15°C, ducând o viață nocturnă și rar diurnă, hrănindu-se cu nectarul și polenul inflorescențelor de umbelifere. Sunt foarte sensibili la căldură, uscăciune și aer uscat, de aceea se explică de ce se dezvoltă cel mai bine în terenuri acoperite cu vegetație deasă, pășuni naturale, artificiale și terenuri înțelenite.

Ciclul de viață al dăunătorului este de cinci ani, perioadă în care larva trece prin 10-12 stadii de dezvoltare, coborând și urcând în sol. Determinarea prezenței larvelor se face punând momeli din cartof, morcov sau chiar boabe de porumb în gropi de 6-8 cm adâncime, săpate în solul reavăn, care se menține umed și se controlează zilnic timp de o săptămâna după montare.

La porumb și cartof se înregistrează cele mai devastatoare pagube.

Dacă se verifică o plantă atacată, se va vedea cu ușurință atacul pe rădăcini, perforații în zona coletului sau germenele de creștere distrus. După însămânțare, larvele se hrănesc cu boabele, consumând embrionul. Plantele care supraviețuiesc atacului vor avea o vegetație întârziată, cu producții foarte scăzute.

Cele mai puternice atacuri se manifestă în primăverile reci, cu multă umiditate și în care adâncimea de semănat este mare. Pragul Economic de dăunare (PED) este de o larvă pe m² atât la porumb, cât și la cartof. La peste 3-4 larve pe m² tuberculii pot fi afectați 100%.

Măsuri de combatere agrotehnice:

• rotația culturilor;

• arături de vară sau toamnă, imediat după recoltare;

• prașile mecanice și menținerea terenurilor curate de buruieni;

• aplicarea de amendamente cu calciu pe solurile acide;

• cultivarea de plante, în sistemul de rotație, din genul mazăre, fasole, rapiță, in, coriandru;

• drenarea terenurilor acolo unde băltește apa;

• aplicarea de îngrășăminte pe bază de fosfor, știind că acestea reduc în timp numărul de larve.

În ceea ce privește produsele pentru protecția plantelor, Summit Agro România vă pune la dispoziție produsul Trika Expert, în doză de 10-15 kg/ha ce se aplică odată cu semănatul sau fracționat 10 kg/ha la semănat și 10 kg/ha la prima prașilă mecanică, acolo unde gradul de atac este mare.

Produsul are o formulare unică ce conține:

• 4 g/kg de lambda-cihalotrin care acționează prin contact și ingestie, având și efect repelent, creând un halou în jurul seminței;

• 35% fosfor ușor solubil și accesibil plantei (fosfor care primăvara, pe solurile reci, este asimilat mai greu din complexul coloidal) și care nu este agreat de larvă;

• 7% azot organo-mineral cu rol de stimulare în absorbția fosforului;

• suport organic de natură humică.

Este omologat pentru combatera larvelor dăunătorilor ca: Agriotes spp., Melolonta melolonta, Agrotis spp. și Diabrotica virgifera virgifera la un număr mare de culturi, dintre care amintim: porumb, cartof, sorg, floarea-soarelui, morcov, tomate, salată, spanac, castraveți, varză, conopidă, rapiță, soia, flori și plante ornamentale, arbori în pepiniere.

Gărgărița frunzelor de porumb (Tanymecus dilaticollis)

Tanymecus dilaticollis a fost semnalat în România în anul 1904 sub denumirea de „rățișoara porumbului” sau „gărgărița de porumbiște”.

An de an atacul a devenit tot mai puternic și mai frecvent pe zone tot mai mari, astfel că fără tratament la sămânță culturile pot fi compromise în totalitate.

În funcție de temperatura și adâncimea de iernare, atacul se poate întinde până la 40-50 zile. După o hrănire intensă, în zilele însorite și călduroase, femela depune majoritatea pontei în lanul de porumb sau floarea-soarelui.

Tanymecus dilaticollis este considerat cel mai mare dăunător al porumbului, dar produce pagube importante și la culturile de floarea-soarelui, soia, sorg, sfeclă, grâu și orz. Plantele de porumb și floarea-soarelui sunt retezate de la colet sau ajung ca pe frunzele bazale să prezinte rosături circulare. Pragul Economic de Dăunare (PED) este de 3-5 exemplare/m².

În lipsa produselor de tratare a semințelor, pe bază de imidacloprid, va rămâne ca soluție pentru fermieri doar tratamentul de corecție, în vegetație.

Summit Agro vă recomandă tratamente de corecție în vegetație cu produsul Mospilan 20 SG în doză de 100 g/ha + 2 litri Toil (adjuvant pe bază de ulei), folosind o cantitate de 350-400 litri de apă, astfel asigurând o acoperire cât mai bună și aderența soluției pe suprafața foliară. 

În cazul unui atac puternic, datorat rezervei mari de dăunători care iernează în resturile vegetale de la cultura premergătore (floarea-soarelui, sorg sau porumb), pentru o protecție cât mai bună a culturii, recomandăm asocierea cu insecticide de contact din clasa piretroizilor, cum ar fi: esfenvalerat, cipermetrin, lambda-cihalortin, deltametrin.

O mare însemnătate în reducerea populației de dăunători o au și măsurile agrotehnice cum ar fi: rotația culturilor, menținerea solelor curate de buruieni pe tot parcursul anului, arături cât mai adânci, includere în schema de rotație a culturilor de genul mazăre, fasole sau rapiță și evitarea monoculturii de porumb.

Efectuați tratamentele utilizând doar produse omologate pentru speciile tratate, achiziționate numai de la surse autorizate și preparate conform instrucțiunilor de pe etichetă.

Pentru mai multe informații despre Trika Expert sau Mospilan 20 SG, nu ezitați să accesați catalogul nostru interactiv, să contactați reprezentanții Summit Agro din zona dumneavoastră sau vizitați site-ul nostru la www.sumi-agro.ro.

Articol de: ing. COSTEL MIRON, director de vânzări Summit Agro România pentru Zona de Nord-Est a țării

Foto: Summit Agro România

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!