fermieri - REVISTA FERMIERULUI

Uniunea „Salvăm Țăranul Român” solicită demiterea conducerii Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) în frunte cu directorul general Dorin Dumitru Opreanu, pentru managementul defectuos și slaba gestionare a fondurilor europene din PNDR alocate României în perioada de tranziție 2021-2022. Reprezentanții Uniunii îi cer ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, să facă o analiză proprie a activității AFIR din ultimul an și să dispună măsurile necesare.

România are la dispoziție 2,84 miliarde euro la care se adaugă contribuția statului membru de încă 15%, din care, până la această dată, țara noastră a absorbit numai 430 milioane euro (contracte plătite către beneficiari), conform datelor oficiale ale AFIR.

„Rezultă că un procent de aproximativ 12% din total buget a fost cheltuit. Reamintim că România trebuie să cheltuiască acești bani până la 31 decembrie 2023, altfel țara noastră riscă să piardă acești bani, neputând fi reportați în Planul Național Strategic (PNS) 2023-2027. Evaluare greoaie și inadmisibil de lungă. Întârzieri de peste 12 luni la evaluarea proiectelor depuse. Se ajunge în situația în care echipamentele propuse spre achiziție să fie depașite tehnologic la momentul achiziției. Rapoarte de selecție întârziate și eronate. Erată la erată. Contestații la raport de contestații. Rapoarte de contesțații mult întârziate. Numărul mare de proiecte evaluate și declarate neeligibile inițial, apoi, în urma contestațiilor depuse, sunt declarate eligibile. Contractare greoaie. Mari întârzieri la întocmirea și transmiterea contractelor/deciziilor de finanțare către beneficiari. Lipsa de transparență în lansarea submăsurilor, evaluarea și transmiterea informațiilor. Informații contradictorii publicate pe site-ul AFIR, care, de altfel, fiind depășit tehnic, încurcă, nu asigură o experiență fluentă utilizatorului final. Procedurile de lucru, formularele de plată pentru beneficiari nu sunt adaptate situației reale. Nu sunt acceptate de platforma AFIR alte formulare care nu pot fi semnate digital. Pentru submăsura 4.1a a fost publicat un Ghid consultativ în luna ianuarie 2022, submăsura nemaifiind deschisă nici până la momentul actual și fără un orizont de timp când ar putea fi lansată. Tragem acest semnal de alarmă, având în vedere procentul de 12% fonduri absorbite când mai sunt mai puțin de 16 luni până la data limită. Toate cele de mai sus dovedesc o slabă capacitate de gestionare a situației, de identificare a problemelor structurale în cadrul AFIR, de identificarea și asigurarea resurselor necesare pentru buna funcționare a instituției și gestionarea apelurilor de proiecte. Pentru toatea acestea, șeful AFIR trebuie să oprească acest fiasco și să-și înainteze demisia de onoare, să lase profesioniștii să salveze ce se mai poate salva, să salveze țăranii și fermierii care au nevoie disperată de banii europeni”, transmite Uniunea „Salvăm Țăranul Român”.

Publicat în Comunicate

Agricover anunță atingerea pragului de 1000 de fermieri utilizatori ai platformei de agricultură digitală Crop 360 lansată de companie la sfârșitul anului trecut. Aceasta reprezintă cea mai rapidă rată de adoptare a tehnologiei digitale în fermele din România. Suprafața exploatată de fermierii utilizatori depășește 250.000 de hectare.

Microsoft este partenerul tehnologic ales pentru construcția platformei, oferind soluții de tip cloud și instrumente care fac ca platforma Crop 360 să simplifice munca fermierilor și să îi ajute să-și gestioneze cât mai bine culturile agricole, eficientizând în același timp utilizarea resurselor.

CROP Comunicat de presa

„Avem astăzi o platformă integrată de agricultură digitală dezvoltată în strânsă legatură cu fermierii noștri parteneri pentru a răspunde nevoilor lor reale, aducând cele mai performante instrumente digitale pentru eficientizarea activității din fermă și luarea deciziilor corecte în timp real. Atingerea unui număr de 1000 de fermieri utilizatori într-un timp atât de scurt nu este o surpriză și vine să confirme utilitatea soluțiilor oferite în cadrul platformei. Ne propunem să continuăm dezvoltarea funcționalităților prin construirea de instrumente care aduc plus valoare afacerilor fermierilor, susținând dezvoltarea agriculturii sustenabile și conectând fermierii de astăzi cu agricultura de mâine”, a declarat Liviu Dobre, director general Agricover Holding.

 

Crop 360 conectează fermierii de astăzi cu agricultura de mâine

 

Platforma integrată Crop 360 permite fermierilor să folosească cele mai noi tehnologii de agricultură digitală pentru a crește performanța fermei și pentru a se alinia cerințelor Uniunii Europene pentru o agricultură sustenabilă. Soluțiile digitale integrate în platformă includ:

  • Sprijin decizional pentru activitățile din fermă: geolocalizarea parcelelor importate din APIA, imagini satelitare și date meteo, monitorizarea complexă a culturilor, planificarea lucrărilor în câmp, etc.

  • Instrumente utile de management al afacerii: managementul contractelor de arendă, sistem de management al depozitelor pentru stocuri (sămânță, produse de protecția și nutriția plantelor).

  • Gestionarea digitală a interacțiunii cu Grupul Agricover: modul de tip e-care și platforma de comerț electronic pentru Agricover Distribution, interfață digitală de tip selfcare cu Agricover Credit IFN.

Publicat în Comunicate

În perioada 30 iunie - 2 iulie 2022, Asociația Grânarii, prin seria de evenimente marca Sfatul Grânarilor, organizează prima edițe AGRIVENTURA, un eveniment sădit în jurul fermierilor, al culturilor și al culturii. Pe platforma experimentală Panifcom de la Podu Iloaiei - Iași (o platformă tehnologică de 140 de hectare), la AGRIVENTURA se va celebra tot ce are mai bun pământul din aceste locuri de oferit.

Ediția pilot a evenimentului SFATUL GRÂNARILOR – AGRIVENTURA 2022 cuprinde demonstrații de tehnică agricolă, standuri expoziționale de prezentare a peste o sută de companii și branduri naționale și internaționale de utilaje agricole, companii producătoare de semințe, standuri și echipamente zootehnice, inputuri, furnizori de soluții complete pentru ferme, prestatori de servicii pentru agricultură. Evenimentul AGRIVENTURA este organizat de Asociația Grânarii alături de cei patru sponsori premium: Agrisol, Bayer, Corteva Agriscience și Syngenta.

„Ne dorim ca acest eveniment să fie deschis atât specialiștilor, fermierilor, autorităților, cât și publicului larg, pentru a înțelege determinarea și pasiunea pe care noi o punem în activitatea noastră, pentru o agricultură cât mai sănătoasă și mai eficientă. Agricultura este un domeniu strategic, mai ales în contextul crizei actuale din Ucraina, iar noi, fermierii din Moldova, trebuie să ne evidențiem și să ne creștem relevanța agricolă regională și europeană. Pentru că agricultura este o activitate care ne privește toți, așteptăm cât mai multă lume alături de noi, de la copiii de grădiniță până la seniori. Toți cei care vor ajunge la AGRIVENTURA vor trăi o experiență completă de informații, tehnologie, muzică, gastronomie și tradiții”, arată Emil Bălteanu, președintele Asociației Grânarii.

În seara zilei de joi – 30 iunie, de la ora 19:00, Lupii lui Alex Calancea vor susține un concert în câmp.

 

Trei zile de aventură în natură

 

La AGRIVENTURA, în toate cele trei zile, vizitatorii vor avea parte de o experiență completă de informații, tehnologie, muzică, gastronomie și tradiții renăscute ale satului românesc.

„Ne propunem ca AGRIVENTURA să reunească prin ediția princeps, sub o singură cupolă, trei evenimente similare, organizate anul trecut și dedicate cultivatorilor de grâu, porumb și floarea-soarelui. Fiecare din cele trei zile va avea specificațiile sale cultural-educative”, spune Cezar Andrei Musteață, vicepreședinte Asociația Grânarii.

O parte a evenimentului va fi dedicată prezentării platformelor experimentale pentru culturile de grâu, porumb și floarea-soarelui. „Scopul principal este de a cunoaște potențialul hibrizilor și a soiurilor testate în cadrul acestor platforme și de a evidenția cele mai bune rezultate pentru zona județului Iași”, punctează Cezar Andrei Musteață.

A doua parte a evenimentului este dedicată târgului de utilaje agricole, demonstrațiilor agricole în câmp, furnizorilor de inputuri, servicii și produse pentru agricultură. Va avea loc și „Conferința anuală GRÂNARII”, la care vor participa reprezentanți ai autorităților statului, europarlamentari, reprezentanți ai mediului universitar, fermieri și reprezentanți ai structurilor asociative.

A treia parte a evenimentului este dedicată activităților cultural educative, în cadrul acțiunii „Elogiul Satului Românesc”. În program vor fi incluse diverse activități, inclusiv pentru copiii fermierilor de astăzi, marii fermieri de mâine.

Asociația Grânarii este o organizație non-profit a fermierilor din județele de est ale României (Suceava, Botoșani, Neamț, Iași, Bacău, Vaslui, Vrancea, Galați, Buzău), înființată în anul 2017, cu sediul în județul Iași și un număr de 145 membri fermieri, care lucrează o suprafață de peste 48.000 de hectare. Tipurile de culturi cultivate predominant de către membrii Asociației Grânarii sunt: porumb, floarea-soarelui, grâu, orz și rapiță.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

În perioada 27-29 aprilie 2022, cele patru organizații (APPR, LAPAR, PRO AGRO și UNCSV) reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, au făcut o vizită de lucru la sediul Copa-Cogeca din Bruxelles. Deplasarea a fost prilejuită de reuniunea Copa Praesidium și a ședinței comune Copa - Cogeca.

Am participat și eu, pentru prima dată, în primul rând în calitatea mea de fermier, întrucât organizația LAPAR era deja reprezentată prin președintele Nicu Vasile. N-am mers să ma fudulesc, cum ar spune unii, pe banii membrilor sau ai contribuabililor, ci am mers pe banii mei pentru a vedea care-i atmosfera de lucru, cum sunt oamenii, cum se abordează lucrurile în cadrul celei mai mari organizații de fermieri la nivel european.

Vreau, în rândurile de față, să las câteva impresii personale, și doar pe scurt punctez subiectele abordate: s-a vorbit despre Politica Agricolă Comună 2023-2027; s-a cerut revizuirea actuală a Directivei pentru utilizarea durabilă a pesticidelor și propunerea pentru un regulament privind utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor; s-a discutat despre impactul pe care îl va avea asupra fermierilor români decizia Comisiei Europene de a elimina taxa pe import pentru produsele agricole primare și procesate din Ucraina, AAC având un schimb de opinii cu Janusz Wojciechowski, comisarul european pentru Agricultură; reprezentanții Alianței au participat la Copa Praesidium, unde s-a dezbătut conflictul din Ucraina și modul în care afectează securitatea alimentară a lumii.

Revenind la impresiile mele, România a pierdut mult prin faptul că nu a avut continuitate ca prezență în cadrul acestei organizații profesionale, Copa-Cogeca. Nu te poți duce acolo și să speri că te vei impune ca țară, fără să ai legături solide de comunicare cu restul țărilor. Aceste legături nu le stabilești văzându-te o dată la câțiva ani, atunci când ai bani să-ți plătești cotizația. Am citit pe fețele multor participanți din alte țări durata legăturilor de colaborare/amiciție/prietenie și de aici ne putem imagina și care este susținerea între ei, ca oameni, și țările lor.

Am văzut o deschidere foarte mare din partea celor cu care am intrat în dialog. Chiar s-au bucurat că România a avut o prezență semnificativă de data aceasta și implicit și-a expus punctul de vedere prin luările de poziție ale colegilor din delegație. Am fost mândră de președintele meu, Nicu Vasile, când a explicat foarte clar că România nu poate accepta nici măcar 10% din reducerea cantității de îngrășăminte întrucât suntem cu mult în urma mediei europene. Asta, în contextul în care în discuții s-a menționat, doar ca idee, că dacă 20% reducere din cantitatea de îngrășăminte este mult, poate să încercăm să acceptăm 10%.

Am descoperit că în echipa Copa-Cogeca, din aproximativ 50 de angajați, 8 sunt români, ceea ce înseamnă o șansă extraordinară pentru noi ca țară.

Mi-a părut nespus de rău că au trecut atâția ani în care n-am știut/n-am vrut sau nu ne-a păsat, ca țară, să valorificăm aceasta șansă! Da, am spus-o conștient, ca țară, nu ca fermieri! Agricultura este ramura economică a statului, nu a fermierilor! Fermierii sunt doar rotițele acestui mecanism care compun ramura economică numită agricultură. Asta, pentru cei care se vor grăbi să spună că prezența României la Copa-Cogeca este o chestiune care privește doar fermierii, nu și statul român. Orice om care gândește și înțelege ce înseamnă UE și globalizarea nu poate spune că fermierii singuri, fără sinergiile create în relația cu statul, prin europarlamentari, miniștri, Ministerul Agriculturii și reprezentanța de la Bruxelles, pot schimba mare lucru. Doar cei care trăiesc ca o broască în fântână, fără să știe că există și ocean, pot gândi așa.

Agriculturii noastre nu-i vrea nimeni răul la nivel european, ci noi, ca stat, nu știm să ne apărăm drepturile. OK, poate nu sunt încântați de potențialul pe care-l avem sau de puterea noastră, dacă am avea o agricultură dezvoltată la potențialul ei, asta poate fi adevărat, dar nimeni nu ne poate lua niciun drept dacă ni-l apărăm.

Cel mai mare dușman al fermierului român este tot fermierul român! Atâta timp cât faci parte, ca fermier, dintr-o organizație de fermieri care luptă ca statul să nu mai plătească cotizația la Copa-Cogeca, în condițiile în care știm cu toții că astăzi nu-i o breaslă a fermierilor care să înțeleagă importanța noastră acolo, la Copa-Cogeca, și să-și plătească singuri cotizația, înseamnă că te sabotezi singur. Mai mult, sunt mulți fermieri care fac parte din toate organizațiile. Aici vorbesc de fermierii mari. Recunosc că nu-i prea înțeleg cum pot fi și pentru, și contra prezenței noastre la Copa-Cogeca.

Ar mai fi multe de spus, dar mă opresc aici, cu speranța că domnul ministru Chesnoiu, un om care înțelege importanța prezenței fermierilor români la Copa-Cogeca, va da curs cât mai repede întâlnirii solicitate de către Alianța pentru Agricultură și Cooperare pentru a modifica legislația și a face funcționale grupurile de dialog civil, la nivel național, unde organizațiile care vor să se implice în munca aceasta titanică, pentru apărarea intereselor agriculturii românești la nivel european, să-și desemneze membrii care să lucreze efectiv la documente de poziție și să participe activ în ședințele de lucru. Alianța a făcut invitații și altor organizații să-și desemneze membrii, dar acestea au refuzat. În schimb, unele și-au păstrat poziția de a împroșca cu noroi în cei care muncesc, atât cât pot și cât le permite priceperea lor, pentru apărarea drepturilor fermierilor români la nivel european.

 

Editorial scris de: DR. ING. NINA GHEORGHIȚĂ, vicepreședinte LAPAR

 

Publicat în Revista Fermierului, ediția print - mai 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Editorial

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat rapoartele de selecție a cererilor de finanțare depuse în etapa a doua a sesiunii anuale 2021 (perioada 25 noiembrie – 24 decembrie) pentru mai multe pachete (componente) aferente submăsurii 4.1 „Investiții în exploatații agricole” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

În urma procesului de evaluare și de selecție a solicitărilor de finanțare depuse online, 811 fermieri vor primi fonduri europene în cuantum total de 448,2 milioane de euro pentru finanțarea investițiilor pe care aceștia le vor realiza în propriile exploatații agricole.

Astfel, pentru pachetul 4.1.1 „Achiziții simple de utilaje agricole și/sau irigații, drenaj, desecare la nivelul fermei – sector vegetal”, AFIR a selectat 262 cereri de finanțare în valoare de 112,4 milioane de euro.

Prin componenta 4.1.2 „Condiționare și procesare în fermă și marketing – modernizare exploatație – vegetal, exceptând legumicultura și cartofii”, au fost selectate 55 investiții cu suma de 49,4 milioane de euro.

Pentru pachetul 4.1.4 „Tineri fermieri - achiziție utilaje”, AFIR a selectat 265 de proiecte în valoare de 62,3 milioane de euro.

În cadrul componentei 4.1.5 „Investiții în zootehnie (producție primară, condiționare și marketing) – național”, AFIR a selectat pentru finanțare 62 de proiecte în valoare de 64,8  milioane de euro.

Pentru pachetul 4.1.6 „Investiții în zootehnie (producție primară, condiționare și marketing) – zona montană”, AFIR a selectat 55 de cereri de finanțare cu valoarea de 53,3 milioane de euro.

Prin componenta 4.1.7 „Legume (inclusiv în spații protejate) și cartofi (producție primară, condiționare și marketing) – înființare, extindere, modernizare”, AFIR a selectat 95 de cereri de finanțare în valoare de 86,3 de milioane de euro.

În cadrul pachetului 4.1.8 „Condiționare, procesare și marketing –  legume, cartofi – modernizarea exploatațiilor agricole”, au fost selectate pentru finanțare 17 proiecte de investiții însumând 19,7 milioane de euro.

Pragul de calitate lunar aferent celei de-a doua etape a sesiunii (25 noiembrie – 24 decembrie 2021) a fost de 60 de puncte pentru pachetele 4.1.1 și 4.1.4, respectiv 50 de puncte pentru restul componentelor.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale precizează că, anul trecut au fost lansate simultan mai multe sesiuni de primire a proiectelor prin care s-au depus numeroase solicitări pe toate liniile de finanțare deschise pentru fermierii, procesatorii și antreprenorii români, ceea ce a determinat prelungirea perioadei de evaluare și de selecție a proiectelor, cât și analizarea ulterioară a contestațiilor depuse la nivelul AFIR.

Rapoartele de selecție pot fi consultate pe pagina oficială a Agenției, la secțiunea Rapoarte și Liste, accesând link-ul www.afir.ro.

 

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Agricover Holding SA anunță numirea doamnei Madeline-Dalila Alexander în funcția de administrator provizoriu – membru în Consiliul de Administrație al Agricover Holding SA. Doamna Alexander a fost numită din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și va continua să își exercite și funcția de președinte al Comisiei de Audit și Risc al Agricover Holding SA.

Madeline-Dalila Alexander are o experiență de peste 30 de ani ca auditor, din care 20 de ani de activitate la nivelul de partener în firme de audit din Big 4 Accounting Firms. „Sunt onorată să fac parte din Consiliul de Adminstrație al Agricover Holding SA, având funcția de președinte al Comisiei de Audit și Risc al Grupului Agricover de mai bine de un an. În decursul mandatului meu am avut ocazia să lucrez de aproape cu conducerea Grupului pe multe proiecte axate pe rafinarea exhaustivă a proceselor de administrare a riscului. Îmbunătățirea și transparentizarea guvernanței corporative sunt procese continue în viata unei companii și depind foarte mult de . Luând în considerare angajamentul Agricover Holding pe aceste subiecte, decizia mea de acceptare a fost ușor de luat”, a declarat Madeline-Dalila Alexander.

Doamna Alexander este acreditată ca expert GAAP și IFRS în Statele Unite, precum și expert GAAP, conformitate și implementare SOX în România. Este membră a Camerei Române a Auditorilor Financiari(CAFR), ASPAAS, CECCAR precum și Contabil Public Certificat (CPA) în Statele Unite ale Americii. Are cetățenie română și, pe lângă expertiza ei profesională de nivel mondial, va fi, de asemenea, prima femeie numită în Consiliul de Adminstrație al Agricover Holding SA.

„Sunt foarte bucuros de numirea doamnei Alexander ca membru în Consiliul de Adminstrație al Agricover Holding SA la nominalizarea BERD. Bogata dumneaei experiență în domeniile auditului, raportărilor financiare și administrarea riscului, ne poziționează foarte solid pe drumul către îndeplinirea ambiției noastre de a deveni una dintre cele mai performante, respectate și de încredere companii din regiune. Istoricul doamnei Alexander de performanțe și reputația câștigată atât în România, cât și în Statele Unite vor fi un model inspirațional pentru oamenii noștri și pentru modul nostru de lucru.  În același timp, aș dori să îi mulțumesc domnului Martin Elling, reprezentantul BERD de până acum, pentru dedicarea și contribuțiile sale, din ultimii cinci ani, în stabilirea viziunii noastre pe termen lung”, a declarat Jabbar Kanani, președintele Consiliului de Administrație al Agricover Holding.

Încă de la înființare, Grupul Agricover și-a propus să deservească fermierii români și să le ofere soluții inovatoare, adaptate nevoilor lor reale, astfel încât aceștia să își poată consolida în mod sustenabil productivitatea, prin acces la tehnologii agricole performante la nivel internațional, la soluții de finanțare adaptate specificului sectorului agricol și la servicii de agricultură digitală.

Agricover Holding SA reunește Agricover SA – societate care va fi redenumită Agricover Distribution SA, specializată în distribuția de tehnologii agricole, Agricover Credit IFN SA - instituție financiară nebancară specializată în finanțarea fermierilor și Agricover Technology SRL, prin care Grupul oferă fermierilor acces la cele mai noi inovații în agricultura digitală mondială.

La sfârșitul anului 2021, în cadrul subsidiarelor Agricover Holding S.A. își desfășurau activitatea 470 de angajați. Grupul deservește un portofoliu de peste 9.200 de clienți fermieri activi, care exploatează peste 2,6 milioane de hectare de teren arabil la nivel național.

Agricover Holding SA este deținută de Jabbar Kanani, cu o participație de 87,269% din capitalul social subscris și vărsat, alături de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), care deține 12,727% din acțiunile Agricover Holding, iar restul de 0,004% fiind deținut de acționari tip listă. Adama Agriculture B.V., membră a Grupului Syngenta, unul dintre cei mai mari producători mondiali de produse pentru protecția plantelor și semințe certificate, deține 10% din acțiunile Agricover S.A.

Mark Davis, director regional BERD pentru România și Bulgaria a spus: „Noi, la BERD, sprijinim cu căldură numirea doamnei Madeline-Dalila Alexander ca administrator - membru în Consiliul de Administrație al Agricover Holding SA, din partea BERD. Domnia sa dispune de credențiale deosebite pentru acest rol, cu o experiență de mai bine de trei decenii în auditarea companiilor internaționale din domeniul public și privat, precum și numeroase acreditări expert atât în Statele Unite, cât și în România. Doamna Alexander a lucrat la nivel de Partener timp de 15 ani la Deloitte România. Având cetățenie română și fiind totodată prima femeie numită în Consiliul de Administrație, dumneaei cunoaște deja bine Agricover Holding SA, ocupând poziția de președinte al Comisiei de Audit și Risc din anul 2020. Avem așteptări mari de la contribuțiile dânsei la creșterea companiei.”

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) este o bancă multilaterală dedicată dezvoltării economiilor de piață și promovării inițiativei antreprenoriale private în peste 30 de țări din Maroc până în Mongolia și din Estonia până în Egipt. BERD este deținută de 69 de țări și  două organizații interguvernamentale, Uniunea Europeană și Banca Europeană de Investiții.

Numirea doamnei Madeline-Dalila Alexander urmează să fie ratificată de către acționari în următoarea Adunare Generală a Acționarilor, convocată pentru data de 20 iunie 2022.

Publicat în Comunicate

Ghidul pentru Submăsura 17.1 „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor” a făcut obiectul mai multor situații neclare sau cu aplicabilitate practică problematică în rândul fermierilor. Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită modificarea Ghidului solicitantului astfel încât toți agricultorii să poată beneficia de Submăsura 17.1.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a transmis în ultimii doi ani mai multe notificări către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și implicit către organul responsabil de aplicarea practică a Submăsurii 17.1, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin care se atrage atenția asupra unor chestiuni de ordin practic pe care le întâmpină fermierii la decontarea primelor pentru polițele de asigurare încheiate.

Cea mai mare problemă este limitarea cu privire la stabilirea suprafeței exacte pentru care fermierul a întocmit contractul de asigurare, raportată la suprafața reieșită după controalele APIA, dar mai ales după controalele din teledetecție.

„Este un fapt cunoscut că toate instrumentele de măsurare au abateri, chiar dacă se măsoară cu același GPS, aceeași persoană, în aceeași zi – tot apar anumite diferențe. Despre diferențele dintre măsurătorile APIA și cele rezultate prin teledetecție, cu atât mai mult că aceste diferențe la măsurători sunt și mai frecvente. Este imposibil ca suprafața asigurată să coincidă, fără nicio diferență oricât de minimală, cu suprafața agricolă declarată, dacă întâmplarea nefericită face să te afli pe eșantionul de control sau să vină la câteva luni controlul prin teledetecție. Din această cauză, Submăsura 17.1 este aproape imposibil de accesat pentru mulți beneficiari. Această problemă a fost întâmpinată, la scară largă și în anul agricol 2020-2021. Foarte mulți fermieri au fost declarați neeligibili, după ce, deși în iunie 2021 nu au fost raportate probleme, la sfârșitul lunii octombrie a venit teledetecția, iar fermierii au fost anunțați în mai 2022 că vor fi declarați neeligibili ca urmare a diferențelor, chiar și infime, de suprafață asigurată versus măsurată. Cu titlu de exemplu, au fost membri care nu vor putea beneficia de această submăsură din cauză că există o diferentă de 0,024% la o cultură sau 0,015% din total suprafață fermă în plus, între suprafața asigurată și suprafața rezultată din măsurătorile de la teledetecție. În prezent nu se acceptă nici măcar diminuarea până la suma solicitată de fermier în cererea de plată pe suprafață.  Astfel de situații sunt imposibil de acceptat, această măsură are scopul de a încuraja fermierii să asigure culturile, nu să îi descurajeze, mai ales că fermierii au dreptul și au nevoie să beneficieze de acești bani. Mai mult, motivele refuzului nu pot fi imputate fermierului, ci mai degrabă diferenței dintre teorie și practica realității, fiind de notorietate faptul că diferențele rezultate între diferite măsurători sunt mai degrabă o regulă, decît o excepție”, arată Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

În opinia reprezentanților agricultorilor, trebuie să se identifice și să se implementeze rapid o soluție pentru fermierii care au depus documentația de accesare a Submăsurii 17.1 în 2021 și au aflat în luna mai 2022 că din cauza diferențelor minore reieșite în urma teledetecției, deci din motive obiective și total independente de fermieri, conform procedurii Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), să fie declarați eligibili.

„Solicităm conducerii MADR, AFIR și APIA să ia toate măsurile legale care se impun pentru a clarifica procedurile, să fie mai permisive și conectate la realitățile practice, în sensul de a ține cont de factorii subiectivi și obiectivi care intervin pe parcursul unui an agricol de circ 6 - 9 - 12 luni și, urmare a cărora fermierii pierd sume importante, iar descurajarea crește în legătura cu accesarea banilor europeni. Este nevoie ca decontarea sprijinului să se facă cu o toleranță de maximum 2% din suprafața culturii asigurate sau ca decontarea sprijinului să se facă doar pentru suprafața culturii declarate de fermier. Alianța solicită reglarea acestei nereguli de aproape doi ani; prin urmare resupunem atenției instituțiilor responsabile să vină în sprijinul fermierilor și să repună în normalitate accesarea subvențiilor pentru primele de asigurare începând cu anul agricol 2021. Reamintim că problema semnalată mai sus este una dintre cele mai importante și frecvente nereguli ale măsurii, însă solicităm să se reanalizeze și implementeze în Ghidul Solicitantului sM 17.1, care va fi postat în consultare publică, și celelalte aspecte excesiv birocratice sau generatoare de complicații pe care Alianța, prin diferite adrese și notificări, le-a adus în atenția MADR și AFIR”, se precizează în comunicatul de presă al Alianței pentru Agricultură și Cooperare.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Comunicate

Proiectul de investiții „Servicii de dezvoltare și extindere a sistemului informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură de gestionare a cererilor de plată” a fost aprobat de Guvern. Finanțarea proiectului de investiții se realizează de la bugetul de stat și din fonduri externe nerambursabile, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, conform programelor de investiții publice aprobate prin lege.

Dezvoltarea și extinderea sistemului informatic al APIA este necesară pentru asigurarea gestionării corecte a solicitărilor de plată, rezultate din implementarea Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene. Acestea vizează dezvoltarea componentelor de interfață existente și a altor componente noi necesare conform cerințelor specifice, apărute ca urmare a modificării legislației europene, naționale și a regulilor organizaționale.

Aplicațiile dezvoltate se vor afla în proprietatea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, beneficiar direct fiind personalul din centrele județene, locale și aparatul central, care vor utiliza aplicațiile informatice dezvoltate pentru punerea în aplicare a politicii comune specifice din aria de competență a APIA, dar și fermierii români ale căror cereri de plată vor putea fi procesate și gestionate în sistemul integrat de administrare și control asigurând o buna verificare în vederea protejării intereselor financiare ale Comisiei Europene.

„România a făcut paşi importanţi în zona de digitalizare, pe de o parte din nevoia permanentă de a îmbunătăţi activitatea în diverse domenii, iar pe de altă parte prin absorbţia de fonduri europene. Prin crearea și gestionarea unui sistem integrat de administrare şi control este asigurată trasabilitatea sumelor puse la dispoziție de Comisia Europeană pentru dezvoltarea agriculturii românești. Este important să gestionăm relația dintre instituțiile statutului și fermieri printr-un sistem informatic performant care să reducă birocrația și consumul de resurse de timp, energie și bani dinspre ambele părți. Am susținut necesitatea digitalizării și la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, în calitatea mea de director general la acea dată. Urmare a măsurilor adoptate atunci, AFIR a fost instituția care s-a adaptat rapid situației de criză provocată de pandemie când contactul direct cu beneficiarul nu se putea realiza. Este un exemplu despre direcția în care trebuie să mergem, despre adaptare și anticipare a provocărilor”, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Campania 2022 de depunere fără penalități a Cererilor unice de plată s-a încheiat. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a primit, în perioada 1 martie - 16 mai, un număr de 778.552 cereri unice de plată pentru o suprafață de 9.902.113 hectare.

Comparativ cu 2021, în anul 2022 se observă că numărul cererilor a scăzut cu 36.739 cereri, în timp ce suprafața agricolă a crescut cu 9.844 ha. Aceste date arată că fermierii sunt tot mai conștienți de importanța comasării terenurilor pentru a crește productivitatea și competitivitatea pe piață.

Campania de primire a cererilor unice de plată continuă timp de 25 de zile, respectiv până la data de 10 iunie 2022 inclusiv, cu aplicarea de penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere.

„Încă o campanie de primire a cererilor unice de plată derulată cu succes. Ca de fiecare dată am fost alături de fermieri pe tot parcusul procesului de depunere, astfel încât aceștia să-și depună cererile corect și la timp pentru a putea beneficia de finanțarea cuvenită. Vreau să-i felicit pe colegii din întreaga țară și pe fermieri deopotrivă și să le mulțumesc pentru mobilizarea exemplară și pentru că au înteles că doar împreună putem contrui o agricultură performantă și durabilă”, a declarat Adrian Pintea, director general APIA.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Pentru a nu pierde subvențiile, cultivatorii de legume solicită prelungirea perioadei de recoltare a roșiilor din Programul „Tomata” 2022 până la data de 15 iulie 2022, termenul actual fiind 10 iunie, dată la care este imposibil să se recolteze tomatele din cauza condițiilor meteorologice ale acestui an.

Legumicultorii înscriși în Programul „Tomata” se văd în imposibilitatea de a fi eligibili pentru sprijinul de 3.000 euro/1.000 de metri pătrați deoarece condițiile meteo ale acestui an au decalat perioada de recoltare cu cel puțin 50 de zile. „Asta înseamnă că producția de tomate sănătoase, gustuose, produse conform tehnologiei de cultură și cu respectarea normelor de siguranță alimentară, impuse de legislația națională și europeană în vigoare, fără a apela la diverse metode de supramaturare și stimulare a coacerii nu va putea fi realizată pînă la data de 10 iunie așa cum este stabilit acum termenul. 3.000 kg tomate/1.000 metri pătrați produse și comercializate până la această dată este imposibil de realizat de peste 80% din fermierii înscriși în program. Pentru a nu crea discrepanțe și interpretări diferite în rîndul evaluatorilor acestui program și pentru a acorda o șansă reală de a fi eligibili și finanțabili tuturor fermierilor care au mizat și au avut încredere în acest program solicităm prelungirea perioadei de recoltare impuse de Program până la data de 15 iulie 2022”, transmite Uniunea Salvăm Țăranul Român.               

De altfel, reprezentanții legumicultorilor au transmis Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) această solicitare în perioada în care Programul „Tomata” era doar un proiect aflat în dezbatere publică, însă fără rezultat.

„Adresa cu solicitările noastre a ajuns și la ASAS, prin intermediul MADR, care la rândul său a solicitat un punct de vedere, iar răspunsul primit de către MADR din partea Academiei de Științe Agricole și Silvice a fost favorabil legumicultorilor și a confirmat faptul că perioada de recoltare din Programul Tomata 2022, pentru producerea unei cantități de 3.000 kg/1.000 metri pătrați se poate realiza de fermieri pînă la data de 15 iulie 2022, conform condițiilor climaterice din România”, menționează Ion Păunel, președinte Sindicatul Producătorilor Agricoli (SPA) Olt.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri
Pagina 1 din 70

newsletter rf

Publicitate

Banner Agromalim 300x250px

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

TPV RF 300x250 2

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista