fermieri - REVISTA FERMIERULUI
Căutare - Categorii
Căutare - Contacte
Căutare - Conținut
Căutare - Fluxuri știri
Căutare - Etichete
Căutare - articole

CAFFINI BANNER

Începând cu 6 ianuarie 2021, Asociația Europeană pentru Protecția Culturilor are o nouă denumire – CropLife Europe și o organizare diferită. Astfel, asociația CropLife Europe își extinde domeniul de activitate în zona de agricultură digitală și de precizie, inovație biotehnologică în domeniul plantelor, precum și biopesticide alături de pesticide.

Lansarea CropLife Europe are loc într-un moment în care factorii de decizie, instituțiile europene de la nivelul Uniunii Europene solicită din ce în ce mai mult sistemului agroalimentar să adopte un model mai durabil de producere a alimentelor.

„Suntem de părere că acest lucru se poate realiza cel mai bine printr-o abordare holistică, astfel încât o asociație activă care reprezintă o serie de tehnologii sub un singur acoperiș va fi mai bine echipată pentru a oferi soluțiile integrate necesare, pentru o agricultură mai durabilă și pentru a răspunde cerințelor în schimbare rapidă venite din partea societății și a politicilor aflate în evoluție continuă. Producerea unei cantități suficiente de alimente în mod durabil nu poate fi realizată prin simpla reducere a disponibilității soluțiilor de protecție și de hrană necesare plantelor care sunt cultivate de către fermieri. În schimb, trebuie să accelerăm dezvoltarea de noi soluții mai bune și mai eficiente, să încurajăm practici agricole îmbunătățite care utilizează mai multe tehnologii inovatoare pentru a produce hrană necesară în timp ce utilizează mai puține resurse”, a precizat Géraldine Kutas, directorul general al CropLife Europe.

În acest sens, membrii CropLife Europe vor continua să investească în cercetare și dezvoltare, punând accentul pe inovație pentru a sprijini producția de alimente în cantități suficiente, într-un mod corect, responsabil și durabil.

„Pactul Ecologic European al Comisiei Europene este un proiect revoluționar. Strategiile UE, De la fermă la consumator și Biodiversitate 2030, ne oferă tuturor o mare oportunitate, aceea de a practica o agricultură mai durabilă; de a ne asigura că Uniunea Europeană sprijină îndeplinirea obiectivelor ONU de dezvoltare durabilă și să consolidăm în continuare securitatea alimentară nu numai în Europa, ci și la nivel global. Ne dorim ca industria noastră să facă parte din soluția care va contribui la îndeplinirea obiectivelor Pactului Ecologic European. Ne vom juca rolul nostru și sperăm că și alte părți interesate ni se vor alătura în gestionarea acestor subiecte cruciale”, a declarat Livio Tedeschi (BASF), președintele CropLife Europe.

Asociația extinsă CropLife Europe va cuprinde o gamă mai largă de subiecte, reprezentând o imagine completă a agriculturii moderne și a ofertelor membrilor ei, inclusiv:

  • Pesticide și biopesticide utilizate în cultivarea organică a plantelor, pentru conservarea resurselor solului prin cultivare redusă sau cultivarea fără prelucrarea solului, precum și agricultura convențională;

  • Aplicații digitale și de precizie care permit livrarea unei cantități minime de produs, la locul potrivit, în momentul potrivit;

  • Caracteristici biotehnologice ale plantelor care vor permite culturilor să își exprime potențialul maxim în condiții dificile folosind mai puține resurse sau să ofere mai multe beneficii atunci când sunt integrate în alimentația oamenilor.

Publicat în Comunicate

La începutul lunii august 2020, combina Fendt IDEAL 9T a fost supusă de producător unor teste de performanță. Experți de la Societatea Germană pentru Agricultură, DLG TestService, au participat la teste ca spectatori independenți. În urma acestora și în comparație cu o altă combină din aceeași clasă de putere, Fendt IDEAL 9T a demonstrat rezultate impresionante în ceea ce privește cantitatea de material recoltat, pierderile, calitatea bobului și lungimea paiului.

Reprezentanții DLG TestService au luat parte la testările combinei Fendt IDEAL 9T și au înregistrat informațiile obținute în calitate de instituție independentă. Inginerii de la DLG TestService din Groß Umstadt au o vastă experiență în ceea ce privește testele de treierat, pe care le efectuează de mai multe decenii. Ei au fost însoțiți de un expert extern, Thomas Rademacher, profesor de Tehnologii Agricole la Universitatea Bingen. „Scopul testelor este acela de a realiza o curbă caracteristică a pierderilor de la o varietate de combine agricole. Combinele recoltează la viteze de lucru diferite și au randamente diferite – noi măsurăm pierderile de boabe și calitatea lor”, a precizat prof. Rademacher.

Productivitate crescută și pierderi reduse

Testele au avut loc la începutul lunii august 2020, pe terenuri cultivate cu grâu, la viteze cuprinse între 4 și 8 km/h. La 8 km/h, viteza maximă în condițiile de recoltare date, Fendt IDEAL 9T a înregistrat un flux al materialului recoltat de aproape 150 de tone, cu o cantitate de boabe de 89 t/h.

Cealaltă combină, cu care s-a făcut comparația, a înregistrat o productivitate mai mică în teste și mult mai multe pierderi. Pierderile înregistrate la Fendt IDEAL 9T au fost de doar 1%, rezultând o productivitate mai mare cu 21,5%.

O cantitate neglijabilă de boabe sparte

Cantitatea de materiale străine și de boabe sparte este decisivă pentru calitatea recoltei. Umiditatea scăzută a boabelor și treierarea prea intensă poate duce rapid la un procent mai mare de boabe sparte. La niveluri de umiditate a boabelor de 12% până la 13%, Fendt IDEAL 9T a obținut cele mai bune rezultate în ziua testului, cu un procent foarte scăzut de boabe sparte, mai exact între 0,1% și 0,3%. În cazul celeilalte combine, procentul de spargeri a fost mai ridicat, între 0,8% și 1,5%.

Paie de înaltă calitate

Ca parte a testelor, a fost analizată și calitatea paielor. În acest scop, s-au prelevat probe de paie din brazdă și s-au utilizat sitele „în cascadă” DLG.

Prin comparație, o cantitate mai mare de paie rămase în urma combinei Fendt IDEAL 9T s-a încadrat în intervalul de paie lungi (>67 mm și 30 până la 67 mm), și o cantitate mai mică în intervalul de paie scurte (8 mm). La viteză de lucru mai mare (8 km/h), diferențele au fost mai pronunțate decât la viteză mai mică (4 km/h).

Cum se face un test de comparație independent

Testele au comparat Fendt IDEAL 9T cu o combină din aceeași clasă de performanță și aceeași lățime a unității de tăiere, ambele, la recoltat de grâu. Condițiile de recoltare pe câmpul de testare din Mecklenburg-Pomerania de Vest au fost bune în ziua respectivă. Nivelul de umiditate a boabelor de grâu a fost de la 12% până la 13%, iar cel al paiului, de aproximativ 10%. Raportul boabe/paie a fost de 1:0,65. Ambele combine au fost calibrate înainte de teste și reglate de tehnicieni ai producătorului. De asemenea, s-au efectuat diverse probe înainte de testele propriu-zise, astfel încât reglajele ambelor combine să fie realizate în funcție de condițiile de recoltare. „Urmând standardele metodei de măsurare, am utilizat, în teste, metoda «pânzelor». Acesta este momentul în care tot ce s-a depozitat în combină este pus pe o «pânză» și apoi curățat din nou, pentru a identifica și a cântări pierderile de cereale”, a arătat profesorul Thomas Rademacher.

În testul de comparație, combinele au recoltat în același timp, în aceleași condiții de lucru. „Evaluarea se bazează pe principiul că tot ce intră într-o combină trebuie cântărit, explică prof. Rademacher. După fiecare testare, combina este alimentată pe o platformă de cântărire, iar cantitățile recoltate sunt înregistrate. Volumul de paie și pleavă, colectate cu ajutorul «pânzelor», precum și pierderile derivate din acestea sunt, de asemenea, cântărite. Utilizăm apoi viteza de lucru și cantitățile de boabe sau paie pentru a determina cantitatea totală de material trecut prin combină. Calculăm pierderile de cereale din pierderile de cereale cântărite și productivitatea”.

Tehnologia de măsurare utilizată la testare a fost validată în prealabil de DLG TestService. Întreaga serie de teste a fost înregistrată de către experții DLG la fața locului. Ulterior, probele de cereale prelevate în timpul alimentării combinei și probele de paie prelevate din brazdă au fost examinate și evaluate în laboratorul DLG TestService. „Pentru prima dată în istoria Fendt, am supus o combină de recoltat la un test de comparație DLG independent, pentru a arăta publicului cât de bine ne descurcăm printre cei mai buni. Fendt IDEAL a îndeplinit toate așteptările noastre în aceste teste extinse. Dar și mai important este că îndeplinește așteptările pe care clienții le au de la o combină Fendt”, a declarat Christoph Gröblinghoff, președintele Consiliului de Administrație Fendt.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - decembrie 2020

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Tehnica agricola

Așa cum bine am putut observa în prima etapă a acestui proiect demarat de compania Titan Machinery România – Ferma Inteligentă - SMART FARM, lucrarea a început cu o analiză completă a solului, prin scanarea și determinarea elementelor agrochimice ale acestuia. (despre SMART FARM, etapa I, aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/tehnica-agricola/item/4747-ferma-inteligenta-un-proiect-indraznet-cum-nu-s-a-mai-vazut-la-noi.html)Astfel s-au obținut date despre gradul de compactare, umiditate, textură, PH, conținutul de humus, microelemente, potasiu, fosfor și azot. Ca atare, au rezultat două hărți, una în urma scanării cu SoilXplorer și cealaltă rezultată în urma analizei agrochimice. Prin interpolarea acestor date obținute în softuri complexe, au rezultat dozele de îngrășământ ce trebuie aplicate în următoarea etapă.

A doua etapă a acestui proiect a constat în aplicarea cu rată variabilă a îngrășămintelor. Pentru a efectua acest lucru am avut nevoie de o hartă finală completă cu cantitatea și conținutul de îngrășământ optimizate pentru fiecare zonă. În urma procesului de cartare agrochimică, s-au obținut informații despre conținutul chimic al întregii suprafețe lucrate. În funcție de acest rezultat, specialiștii Titan Machinery au stabilit un obiectiv de producție de opt tone de grâu la hectar pe această suprafață agricolă exploatată.

Pentru a obține acest rezultat final de producție, partenerii de la Cartagris au recomandat un dozaj specific de îngrășământ pe bază de fosfor. Pe de altă parte, în urma analizelor s-a determinat câte o cantitate specifică de îngrășământ pentru fiecare zonă, care a variat de la o zonă la alta, în intervalul 170 – 240 kg.

În urma suprapunerii hărților, s-a determinat o hartă cu atribuții (harta variabilă de aplicare) pe care specialiștii Titan Machinery au prelucrat-o în programul AFS Software. Apoi, s-a trecut la aplicarea acestei rate variabile cu mașina de fertilizat Sulky X40 + Econov cu 12 secțiuni, cu o lățime de lucru de până la 44 de metri.

Împrăștierea îngrășămintelor nu se suprapune niciodată

În materie de tehnică de împrăștiere a îngrășămintelor, tehnologia Sulky Econov cu 12 secțiuni este unică pe piața agronomică mondială. Controlul formei reale a suprafeței pe care o convertește în curbe, fie că vorbim de întoarceri la capete de rând, fie de diferite unghiuri ale colțurilor, este foarte dorit de fermieri și se află în prim-planul agriculturii de precizie. Această tehnologie face posibil un control mai bun al aplicării îngrășământului în zonele de tranziție, zonele în care se recomandă modificările ratei de aplicare. De asemenea, acest sistem permite o economie de până la 15% din îngrășăminte. Altfel spus, sistemul funcționează astfel încât împrăștierea îngrășămintelor să nu se suprapună niciodată.

Spre exemplu, dacă rândul de aplicare are o lățime de 24 de metri, iar la capătul acestuia rândul se îngustează, raza de împrăștiere a fertilizatorului se va reduce automat până la zero (la capătul rândului), astfel încât nu se va pierde niciun gram de îngrășământ. Cele două discuri ale distribuitorului de îngrășăminte X40 se rotesc în direcții diferite și aruncă materialul în față sub formă de semicerc. Sistemul de control al secțiunii de lucru poate dezactiva funcția de împrăștiere în trei pași pentru fiecare parte a utilajului, fie dinspre exterior spre interior, fie din mijloc spre exterior. De îndată ce distribuitorul de îngrășăminte X40 ajunge la un capăt de rând, servomotoarele electrice modifică ambele puncte de cădere ale materialului pe disc (discuri) și închid progresiv vanele de dozaj.

Prin această etapă, s-a oferit fiecărui metru pătrat din solul acestei suprafețe exact ceea ce este nevoie, pentru înființarea ulterioară a unei culturi vegetale cu potențial maxim din start, fără pierderi sau costuri inutile.

Proiectul Smart Farm Titan Machinery reprezintă o premieră pe continentul european pentru RATA VARIABILĂ de semănat pentru cultura de grâu. Împreună cu colaboratorii Titan, vom implementa tehnologii pentru agricultura de precizie pe tot parcursul ciclului de producție. Ne vom folosi de cele mai inteligente sisteme existente în lumea agriculturii avansate: roboți, senzori, drone, imagistica satelitară, utilaje autonome. Ca atare, fii pe fază să vezi cum se face o agricultură titanică, inteligentă, cu costuri minime și rezultate maxime, cu cele mai inovative soluții de pe piață, și de la cap la coadă.

Articol scris de: BOGDAN CONSTANTIN, SPECIALIST PR & COMUNICARE TITAN MACHINERY ROMÂNIA

Publicat în Revista Fermierului, ediția print - decembrie 2020

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Tehnica agricola

Producătorul britanic JCB lansează primul său model electric al încărcătorului cu braț telescopic, în contextul extinderii gamei de utilaje E-TECH fără emisii poluante. Cu siguranță îl vom vedea la lucru și în fermele din România, fiind distribuit în țara noastră de către NHR Agropartners, dealer unic pentru utilaje agricole marca JCB.

La mai bine de 43 de ani după ce compania a pus pe piață primul încărcător cu braț telescopic, acum, în 2020, a lansat modelul 525-60E, o versiune complet electrică a bine-cunoscutului utilaj JCB. Proiectat pentru a oferi aceleași performanțe ca și varianta convențională cu motor diesel, modelul electric 525-60E oferă soluții de manipulare fără emisii poluante a produselor pentru utilizare în agricultură, în horticultură, în construcții, precum și pentru aplicații de amenajare a spațiilor verzi și pentru aplicații industriale.

Reprezentanții producătorului britanic susțin că JCB este un pionier în ceea ce privește echipamentele propulsate electric în domenii precum construcțiile, agricultura și aplicațiile industriale, după ce a lansat cu succes pe piață mini excavatorul 19C-1E și mini încărcătorul cu braț telescopic 30-19E. „În calitate de lider pe piața mondială a încărcătoarelor cu braț telescopic, lansarea modelului JCB 525-60E duce utilajele electrice într-o nouă etapă, la aplicații mai complexe în domeniile construcțiilor, agriculturii, cât și în aplicațiile industriale, oferind o soluție de manipulare fără emisii poluante a produselor, fără compromisuri în ceea ce privește performanța sau productivitatea. Suntem foarte încântați de perspectivele acestui utilaj”, a declarat directorul de inovare JCB, Tim Burnhope.

Motoarele electrice, eficacitate net superioară unui motor diesel

Modelul JCB 525-60E folosește două motoare electrice dedicate, unul pentru transmisie și al doilea pentru alimentarea sistemului hidraulic. Motorul cu puterea de 17 kW acționează în permanență cutia de viteze a utilajului cu tracțiune integrală, către transmisia JCB consacrată. Motorul sistemului hidraulic de 22 kW alimentează o pompă de angrenaj fixă, furnizând un debit maxim de 80 litri/min. Debitul este proporțional cu poziția joystick-ului, iar capătul de ridicare este controlat de o valvă electro-hidraulică, cu regenerare hidraulică pe braț inferior și retractare.

Motoarele electrice au eficacitate de 85%, care este net superioară eficienței de 45% a unui motor diesel. Analiza extinsă a ciclurilor de funcționare a utilajelor, prin intermediul sistemului telematic JCB LiveLink și a studiilor, testelor și evaluării la fața locului, a permis inginerilor JCB să optimizeze bateria mașinii pentru a satisface cerințele clienților. Bateria litiu-ion de 96V este capabilă să ofere o funcționare completă.

Motorul folosește o frânare regenerativă, în loc de un sistem tradițional de frânare, încărcând bateria în acest proces. De asemenea, sistemul hidraulic regenerează debitul în timp ce brațul se retrage, reducând necesarul de energie și prelungind orele de funcționare. Funcția de regenerare a frânei se oprește automat atunci când bateria este complet încărcată.

Utilajul este dotat cu același încărcător de bord ca celelalte utilaje JCB E-TECH, capabile să reîncarce bateria în 8 ore, folosind o sursă electrică standard de 240V, 16A. Opțional se poate folosi un încărcător universal JCB pentru o reîncărcare rapidă în timpul pauzelor, în doar 35 de minute.

Energie regenerabilă ieftină pentru ferme și confort pentru operator

Încărcătorul cu braț telescopic JCB 525-60E a fost proiectat pentru a satisface nevoile actuale și viitoare ale clienților dintr-o varietate de sectoare industriale, oferind operațiuni fără emisii poluante pentru lucrul în interiorul clădirilor unde se cresc animale, depozitării culturilor și magazii de depozitare, sere și hale, completând, totodată, utilizarea în creștere a utilajelor electrice de îngrijire profesională a terenurile de golf.

În plus, noul încărcător cu braț telescopic poate reprezenta energie regenerabilă ieftină în fermele și alte întreprinderi rurale care își generează propria electricitate „verde”.

Un avantaj secundar al funcționării electrice este o reducere semnificativă a nivelurilor de zgomot, făcând din acest utilaj unul atractiv pentru operatori,  precum și pentru utilizare în zone în care lucrează aproape de alte persoane, cum ar fi în magazii de sortare a legumelor și sere. Modelul JCB 525-60E oferă un nivel de zgomot în cabină de doar 66,7 dB, în timp ce nivelul extern este de 92,2 dB. O alarmă plăcută auzului este disponibilă ca opțiune, pentru a avertiza lucrătorii de pe șantier despre mișcarea mașinii.

În proiectarea acestui utilaj, JCB nu a făcut compromisuri în ce privește confortul operatorului. Cabina ROPS/FOPS de dimensiuni complete este bine amenajată și proiectată pentru o funcționare îndelungată, cu comenzi ușor de găsit și utilizat. Cabina complet vitrată, cu o sursă de căldură de 2,2 kW, are parbrizul, luneta și laterale încălzite pentru dezghețare rapidă și dezaburire și un scaun cu suspensie încălzit, asigurându-se operatorului un mediu confortabil indiferent de temperatura exterioară. De asemenea, modelul JCB 525-60E folosește Sistemul de Control al Încărcării (Load Control System) patentat de către JCB, asigurând o manipulare optimă a sarcinii în condiții de siguranță.

Dimensiunile externe sunt neschimbate față de modelul diesel, iar modelul electric oferă aceeași rază de viraj exterior de 3,7 m. Capacitatea maximă de ridicare este de 2.500 kg, cu o sarcină maximă de 2.000 kg la înălțimea maximă de ridicare de șase metri. Mașina a fost proiectată pentru a oferi timpi de lucru similari cu cei ai modelului diesel, fără pierderi de performanță.

Încărcătorul electric cu braț telescopic poate fi folosit cu diverse accesorii, precum furci şi cupe, pentru a acoperi o gamă cât mai variată de cerinţe.

Caracteristicile cheie ale încărcătorului electric cu braț telescopic JCB 525-60E includ:

  • Motoare electrice duale pentru acționare și ridicare care duc la o eficiență sporită;

  • Regenerarea frânei crește încărcarea bateriei;

  • Hidraulica regenerativă crește eficiența;

  • Autonomie de până la 8 ore;

  • Mai multe opțiuni de încărcare, inclusiv încărcarea la bord și încărcarea rapidă.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - decembrie 2020

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Tehnica agricola

2020 a fost un an cu totul neașteptat, un an care a adus nenumărate provocări, incertitudini, dar și schimbări majore pentru companii, pentru organizații, dar mai ales pentru oameni. În luna decembrie, producătorul de vinuri Jidvei lansează o campanie de comunicare prin care lasă câteva dintre vinurile celor mai reprezentative game să se transforme în adevărate personaje care spun povestea din spatele celor 20 de ani de muncă, investiții și inovație. O campanie care îmbină tehnici video ultramoderne, cu emoție și curaj, accentuând importanța efortului continuu al unui brand românesc care caută mereu performanța.

La finalul unui an dificil, Grupul Jidvei privește, ca de fiecare dată, partea plină a paharului: 2020 a fost un an al reevaluărilor, al schimbărilor de perspectivă, al reinventării și al preocupării permanente de a merge mai departe. „În primăvară, după o evaluare cât se poate de obiectivă a posibilelor implicații și consecințe ale pandemiei, după o analiză temeinică a pieței și a resurselor de care dispunem, am căutat soluții pentru a optimiza activitatea noastră și pentru a reduce cât mai mult riscurile generate de noul context. Și am continuat să comunicăm cu publicul nostru, considerând că acum, mai mult ca oricând, avem datoria de a ne aduce contribuția la o scară mai largă, care să depășească granițele sectorului vitivinicol. Pentru noi, „Primul loc e doar primul pas” este mai mult decât mesajul unei campanii, este un crez care vorbește despre cine suntem și despre ce suntem dispuși să facem dincolo de clasamente sau cote de piață. Am văzut și vedem oamenii și România pe primul loc, iar în vremuri ca acestea, empatia, solidaritatea, responsabilitatea și grija vor face mereu diferența”, a declarat ing. Claudiu Necșulescu, președintele Grupului Jidvei.

Campania lansată în decembrie cuprinde trei spoturi care caută să inspire, campania fiind realizată în parteneriat cu Moosai, companie care a propus și dezvoltat conceptul noii campanii Jidvei. „Progresăm de la o toamnă la alta și de la un vin la altul, și am vrut să vorbim despre ceea ce face acest lucru posibil: o echipă minunată și terroir-ul unic al Podgoriei Târnave. Acest cupaj irepetabil dă vinurilor Jidvei o specificitate clădită pe know-how, experiență și răbdare”, a adăugat Claudiu Necșulescu

Lucian Pațareniuc, Co-founder & Creative Moosai, completează: „Noul concept de comunicare continuă organic linia pe care am clădit-o alături de Jidvei încă din 2019. „Primul loc e doar primul pas” a adus în fața oamenilor filosofia brandului, iar acum ne concentrăm pe produs, pe care îl expunem direct și simplu. „Adevărul Jidvei” l-am regăsit în interiorul companiei și cuprinde valori puternice de care avem nevoie mai mult ca oricând. Acestea se traduc exact în calitatea produselor care ajung la raft. De aceea, pentru a reda cât mai fidel acest adevăr, în spoturi am pus accentul doar pe produsele Jidvei. Spectacolul pe care îl vedeți este creat exclusiv de vinul liniștit, de spumantul și de vinarsul Jidvei. Am lăsat acești trei actori să-și interpreteze monologurile în maniera proprie pentru ca publicul să descopere frumusețea acestui brand solid, o frumusețe palpabilă, vizibilă, care se regăsește în fiecare sticlă”.

Vinurile, în prim-plan

Pentru Jidvei, ultimii 20 de ani au însemnat investiții majore direcționate către tehnologizare, modernizare, restructurarea plantațiilor de viță-de-vie și înființarea de plantații noi. „Toate acestea s-au concretizat în perfecționarea procesului de vinificație, ceea ce asigură o calitate superioară vinurilor noastre. Începând cu 2018, am considerat firesc ca o parte din buget să fie direcționată pentru a dezvolta o comunicare mai consistentă, atât în zona corporate, cât și în zona de produs. Continuăm acțiunile de comunicare cu o campanie care aduce în prim-plan vinurile Jidvei, pentru că acestea vorbesc cel mai bine despre cine suntem acum. Conceptul actualei campanii a pornit de la proverbul latin „In vino veritas”, pe care am încercat să îl traducem în limbajul nostru: ce este adevărul pentru noi, care este adevărul despre noi - ce facem și cum facem, care sunt performanțele noastre și către ce tindem. Prin întreaga noastră activitate, dorim să punem România pe harta viticulturii și vinificației la nivel mondial, un obiectiv ambițios pe care îl îndeplinim pas cu pas pentru că avem curajul, experiența și pasiunea necesare pentru a ajunge acolo. Acesta este adevărul”, a punctat Ana Necșulescu, Marketing Manager Jidvei.

De-a lungul celor peste 20 de ani, specialiștii Jidvei au creat game diverse de vinuri în care fiecare consumator să își poată regăsi preferințele. Prin intermediul actualei campanii sunt aduse în fața publicului câteva dintre vinurile desăvârșite de-a lungul timpului cu pasiune, dedicare și multă creativitate.

Vinul liniștit este un produs care surprinde foarte bine terroir-ul Podgoriei Târnave, fiecare vin ales vorbește despre legătura dintre vița-de-vie, pământul roditor și priceperea specialiștilor de la Jidvei. Gamele Grigorescu, Nec Plus Ultra și Tezaur cuprind vinuri pline de prospețime, care pun în valoare aciditatea specifică Târnavelor.

Jidvei susține că este cel mai vechi producător de vinuri spumante obținute prin metoda tradițională din România și se mândrește să ducă mai departe această tradiție de peste 60 de ani. Produsele din gama Spumant Jidvei sunt fermentate, limpezite și livrate în aceeași sticlă în care are loc a doua fermentare, ceea ce le conferă perlajul caracteristic. „Dorim să încurajăm consumul de vin spumant în România pentru a răsplăti așa cum se cuvine munca asiduă de peste an necesară obținerii acestuia”, spune Ana Necșulescu, adăugând că gama Vinars Jidvei vorbește despre o tradiție de secole a Transilvaniei - producerea distilatului de vin de către viticultorii sași. „Ducem mai departe cu respect această tradiție, iar azi Jidvei este cel mai mare producător de vinars cu Indicație Geografică din România”.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - decembrie 2020

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în România Viticolă
Marți, 29 Decembrie 2020 21:05

Evadarea în piața virtuală

Noile realități în care trăim cu toții ne-au obligat pe mulți dintre noi să ne schimbăm obiceiuri, deprinderi și chiar modul de viață pe de-a-ntregul. Din păcate, păcătoasa pandemie a schimbat și obiceiurile de cumpărături, închizând chiar piețele clasice, fapt ce i-a făcut pe micii producători să-și reinventeze strategiile de piață.

Obișnuiți de-o viață să-și vândă la tarabă produsele obținute în gospodărie, micii producători agricoli se văd nevoiți acum să se acomodeze cu lumea virtuală, pentru a putea să-și vândă în continuare marfa. Pentru mulți dintre acești mici producători, online-ul este o lume complet necunoscută, în care au nevoie de ajutor pentru a se putea descurca.

Piața online încă este un teren virgin, deschis tuturor posibilităților, pe care calcă mulți temerari. Au fost multe tentative care au avut, sau nu, succes. Au rezistat doar cei care au oferit calitate, seriozitate și prețuri competitive, condiții pe care cei cu care am povestit în reportajul de față le cunosc și fac totul ca să le îndeplinească, pentru că trăim vremuri în care viteza de reacție și de acomodare la online fac diferența între a fi sau a nu fi în business.

Noi suntem cei care pot să susțină micii producători, cumpărând

Alin Bagiu este un timișorean care a intuit reașezarea pieței și a întins o mână către micii producători autohtoni, creând platforma naturaltim.ro, un raft online încărcat cu o gamă largă de produse agroalimentare, accesibil la orice oră pentru cei prea ocupați sau pentru cei care doresc să evite spațiile aglomerate din magazine, dar care doresc produse de calitate la preț de producător. „Propunerea mea este să ducem supermarketul produselor românești acasă la bănățeni. Degeaba ai găsit zece magazine în care într-o parte ai brânză, în alta ouă, în alta preparate din carne, dacă timpul și timpurile nu-ți permit să-ți faci cumpărăturile în felul acesta. Ideea este să oferim un serviciu de calitate unui număr limitat de familii, să zicem 50 de familii din Timiș deocamdată, care să beneficieze de produse premium direct de la producător, la preț de producător, cu costuri de transport zero. Noi livrăm produsele comandate în maximum două sau trei zile”, ne spune timișoreanul.

În nicio săptămână, Alin Bagiu a reușit să promoveze în piața online peste 300 de produse, unele dintre ele greu de găsit chiar și în vremuri „normale”. „Obiectivul meu este să am o mie de produse pe site, cât mai variate cu putință și de cea mai bună calitate. Încă există pâine frământată manual și coaptă în cuptorul cu lemne, există tăiței românești făcuți din ou, care rivalizează cu pastele aduse din Ungaria sau Italia, există un domn care cultivă hamei în zona nepoluată a râului Bega din care face o bere de casă de foarte bună calitate, nu mai zic de producătorii de mezeluri de casă, care folosesc doar carne de porc crescut în sistem tradițional. Sunt oameni extraordinari care au foarte multe de oferit. Nu este o soluție să ne tot plângem că statul nu face nimic, că producătorii mici nu sunt ajutați. Noi suntem cei care pot să-i susțină, cumpărând”, arată Alin Bagiu.

Online-ul, o piață imensă, aproape nelimitată

Un serviciu similar a gândit și bucureșteanul Bogdan Stoleru, care a pus gratuit la dispoziția producătorilor un spațiu virtual de întâlnire: piataproducătorilor.ro, o platformă națională, accesibilă deopotrivă cumpărătorilor și producătorilor, care se bazează însă pe serviciul firmelor de curierat, pentru livrare. „În mediul online toată lumea are loc și mai ales micii producători, care au nevoie în aceste vremuri să-și promoveze produsele. Restricțiile impuse în piețe îi obligă practic să intre în online, care este de fapt o piață imensă, aproape nelimitată. Telefoanele inteligente s-au extins foarte mult în ultima vreme, inclusiv în mediul rural, la fel și rețelele 4G, așa că nu e mare lucru să faci niște fotografii cu ceea ce produci și să postezi gratuit pe internet. Noi nu suntem nici intermediari, nici revânzători, pur și simplu am pus la dispoziția publicului această platformă, în care vânzătorii și cumpărătorii discută direct, exact ca la piață. Cât despre transport, sunt atât de multe firme de curierat foarte rapide și foarte ieftine, încât ar fi păcat să nu profităm de ele. N-am mâncat în viața mea murături produse la Satu Mare, spre exemplu, dar în felul acesta pot să o fac, comandând de-acasă, fără niciun risc”, precizează Bogdan Stoleru.

Pentru producători, prețuri mai bune decât la piața fizică

„Aprozar de la distanță” este pagina de facebook pe care tânărul student de la Agronomie Ioan Șulea vinde legumele produse în familie, la Belinț, încă din luna mai a acestui an. „A mers foarte bine de la început. Până în luna mai, am vândut doar pe piața din Timișoara, dar, din cauza faptului că niciodată nu reușeam să vindem tot ce recoltam, marfa care se strica eram nevoiți să o aruncăm. Acum recoltăm doar cât avem comandă, marfa este proaspătă și am redus foarte mult din pierderi. Aproape că nu am făcut față la comenzi, ceea ce ne-a determinat să luăm în calcul o extensie a producției pentru anul viitor. Și prețurile au fost chiar mai bune decât la piață. Facem livrări în fiecare miercuri și sâmbătă la Timișoara și Lugoj. De regulă, clienții noștri lucrează în domeniul IT sau sunt medici, avocați, oameni ocupați, care nu au timp să meargă fizic la piață”, ne-a povestit tânărul producător Ioan Șulea.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - decembrie 2020

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Satul românesc

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță lansarea sesiunii de depunere proiecte din cadrul Măsurii 6 - Dezvoltarea exploataţiilor şi a întreprinderilor, submăsura 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri – diaspora, care se va desfășura în perioada 4 ianuarie 2021, ora 9.00 - 4 mai 2021, ora 16.00.   

Alocarea financiară pentru sesiunea continuă anuală de depunere proiecte pentru tinerii fermieri din diaspora este de 20.000.000 de euro. 

Pragul de calitate pornește de la 70 de puncte, descrescând lunar cu 15 puncte. Astfel, în ultima lună de sesiune, în perioada 5 aprilie – 4 mai 2021, pragul lunar de calitate va fi de 25 de puncte.

Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro, în funcție de dimensiunea exploatației agricole (dimensiunea exploatației agricole se poate calcula și prin noua aplicație pusă la dispoziția publicului pe pagina de internet a AFIR - http://so.afir.info/).

AFIR precizează că noutatea acestei sesiuni constă în eliminarea unor condiții care trebuiau îndeplinite pentru accesarea submăsurii, ceea ce conduce la înlesnirea accesului tinerilor din diaspora care vor să se instaleze ca tineri fermieri în zonele rurale și să dezvolte exploatații agricole. „Ghidul solicitantului pentru această sesiune a fost modificat pentru a ușura accesarea finanțării nerambursabile pentru tinerii cetățeni români din afara granițelor țării care se instalează ca șefi sau manageri ai exploatației. În acest sens, au fost revizuite și clarificate condițiile și precondițiile pe care tinerii din diaspora trebuie să le îndeplinească pentru a depune proiectul, simplificându-se modalitatea de depunere a documentelor doveditoare a studiilor și a locului de muncă”, arată AFIR. 

Astfel, pot solicita finanțare europeană nerambursabilă tinerii fermieri din diaspora care au absolvit, în ultimele 60 de luni, înaintea depunerii cererii de finanțare, un program de studiu într-unul dintre domeniile agricol, agroalimentar, veterinar sau economie agrară: postuniversitar, universitar, preuniversitar, în țări membre ale Uniunii Europene (UE) sau țări terțe din UE.

Mai multe informații privind condițiile de participare generală, detalii cu privire la depunerea proiectelor, pragul minim privind scorul unui proiect și pragurile de calitate lunare se găsesc pe pagina de internet a Agenției, www.afir.info.

Publicat în Știri
Luni, 28 Decembrie 2020 18:53

Generația schimbării

Laurențiu Tîrziu, legumicultorul ajuns primar la Belinț, județul Timiș, vrea să dezvolte comuna așa cum și-a dezvoltat viaţa personală şi viaţa antreprenorială. Animat de energia specifică vârstei, tânărul Laurențiu Tîrziu a dat afacerea cu legume a familiei pe scaunul de primar al comunei timișene Belinț, convins că va aduce o schimbare de mentalitate în administrația publică locală, dar și proiecte de care comuna are nevoie pentru o dezvoltare durabilă în viitor.

„Vin din mediul antreprenorial şi am experienţă în fonduri europene. Am accesat până acum cu succes două proiecte europene.”

Reporter: O luptă grea, ca mai toate bătăliile electorale de la sat, v-a propulsat în fruntea primăriei Belinț, din județul Timiș. Ce v-a motivat să intrați în politică, în lupta pentru fotoliul de primar?

Laurențiu Tîrziu: Sunt soţ, tată şi locuiesc în Belinţ de când m-am născut, vin din mediul antreprenorial şi am experienţă în fonduri europene. Am accesat până acum cu succes două proiecte pe fonduri europene şi în urmă cu patru ani am avut mai multe propuneri din partea cetăţenilor să încerc să dezvoltăm comuna exact aşa cum mi-am dezvoltat viaţa personală şi viaţa antreprenorială. Am încercat să adopt un nou mod de a face campanie. Cetăţenii au văzut în noi acea speranță de mai bine, am fost şase candidaţi, nu a fost uşor şi sunt foarte satisfăcut şi eu, cu echipa mea, că am schimbat modul de a face campanie. Un mod plăcut de a face campanie, un mod bazat pe exemplul personal şi nu bazat pe injurii, pe lucruri urâte.

„Îmi doresc să sprijinim mediul antreprenorial, ne dorim să atragem mediul antreprenorial aici, la Belinţ.”

Reporter: Ce lipseşte comunei Belinţ în momentul de faţă şi ce vă propuneţi să faceţi?

Laurențiu Tîrziu: În primul rând, administraţiei comunei Belinţ îi lipseşte un  mod coerent în abordarea problemelor, dar şi atitudinea personalului din administraţia noastră. Am foarte mare încredere că printr-o gestionare foarte bună a colectivului vom schimba această stare de fapt și o să dăm rezultate foarte bune.

Reporter: Veneam spre dvs. și deși nu locuiți chiar la drumul principal, am venit pe o stradă asfaltată, semn că infrastructura nu stă chiar rău în comuna Belinţ. Ce-ar mai fi de făcut?

Laurențiu Tîrziu: E adevărat, infrastructura în Belinţ şi Chizătău nu stă rău, dar mai avem două sate aparținătoare comunei, Gruni şi Babşa, unde străzile sunt asfaltate doar parțial. Suntem pe o listă de sinteză la Ministerul Dezvoltării și în cei patru ani am încrederea că o să reuşim să obţinem această finanţare pentru a fi asfaltată toată comuna. Mai avem nevoie de canalizare, care este  cuprinsă în programul Aquatim-ului, dar nu ştim din ce cauză nu s-a demarat acest proiect. Aşa cum am garantat în campania electorală şi în precampanie, şi în discuţiile cu oamenii, o să mă implic în așa fel încât să realizăm împreună această mare dorinţă a cetăţenilor comunei Belinţ.

În aprozarul La belinţanu’ se comercializează legumele din propria fermă, dar și de la alți producători

Reporter: Există deja o cooperativă la Belinț, care funcţionează bine, cu rezultate. Au reuşit ceea ce puţini legumiculturi din zona de vest au reuşit în ultimii ani, să intre pe mult-râvnita piaţă a marilor lanțuri de magazine. Întrebarea este dacă această formă de asociere sau o alta e menită să-i ajute pe cei care produc şi dacă vă veţi implica în a-i sprijini pentru a se uni în astfel de forme asociative?

Laurențiu Tîrziu: Sigur că da. Îmi doresc, cum să nu. O să-i sprijinim, noi suntem deschişi, eu, ca persoană, în primul rând, sunt deschis la orice cooperare, la ajutor, pentru că nu am niciun interes. Din această cauză sunt acolo şi lumea mi-a dat această încredere, ca să ajut. Îmi doresc să sprijinim mediul antreprenorial, ne dorim să atragem mediul antreprenorial aici la Belinţ.

Reporter: Veniţi din acest mediu antreprenorial, aveţi două proiecte câştigate. Ce înseamnă businessul ăsta pentru dvs., cum l-aţi dezvoltat? Care a fost baza de plecare?

Laurențiu Tîrziu: Pot să spun că mi-a schimbat viaţa. Am terminat facultatea tot în domeniul alimentar, controlul şi expertiza produselor agroalimentare la Agronomie, după aceea am terminat masterul, iar apoi am încercat să mă angajez în domeniu. Din păcate, nu am reuşit. Între timp, a apărut șantierul pentru construcţia autostrăzii aici la Belinţ, am depus un CV şi aici, am reuşit, m-au repartizat la laborator. Am muncit cinci ani aici la autostradă. După patru ani și jumătate, s-a născut băieţelul meu. Apoi s-a terminat contractul aici și ar fi trebuit să plecăm la alt contract. Apăruseră și fondurile europene pentru tinerii fermieri şi m-am gândit în felul următor: decât să plec, mai bine încerc ceva pe cont propriu și rămân alături de familie. Tot timpul, am simţit o atracţie faţă de satul meu şi n-am vrut să plec nici atunci. Am simţit că nu mă lăsa ceva. Şi am zis: hai să merg după intuiţie. Ce să fac, ce fac eu? Aveam un salariu foarte bun la firmă. Îmi propuseseră chiar și o mărire de salariu ca să merg cu ei la Decea, la următorul contract, dar n-am acceptat. M-am decis să accesez un proiect pe fonduri europene pe „tânărul fermier”. Dacă mă ajută bunul Dumnezeu să-l prind, rămân la Belinţ şi încerc altceva – îmi spuneam. Am depus proiectul şi în toamna aceluiași an, prin noiembrie, am primit un e-mail în care eram anunțat că proiectul este eligibil. Am zis: iau totul în serios, merg la suma maximă de 50.000 de euro, patru hectare suprafaţă trebuia lucrată cu legume, plus extindere. Am semnat contractul în decembrie, după aceea în martie mi-au intrat banii şi am reuşit să îmi achiziţionez utilajele care m-au ajutat foarte mult, au simplificat munca mea şi a familiei. Am avut un mare noroc şi în familie...

Reporter: Concret, ce aţi făcut cu banii ăştia, 50.000 de euro?

Laurențiu Tîrziu: Am cumpărat în primul rând utilaje. Mi-am cumpărat un tractoraş pentru legume, de 45 CP, nu nou, second-hand, mi-am cumpărat un combinator, mi-am cumpărat o maşină de plantat ceapă, maşină de scos ceapă, maşină de plantat varză cu irigator automat, tambur cu aripă de ploaie pe o lungime de 200 de metri cu furtun j63, se rulează automat, o maşină de scos cartofi cu buncăr. Vă spun sincer că astfel mi-am uşurat munca extraordinar de mult.

Reporter: Şi aţi pornit de la patru hectare.

Laurențiu Tîrziu: Am pornit de la patru hectare de teren, dar conform obligațiilor din proiect, am mai cumpărat teren și m-am extins. Inițial, am colaborat cu cooperativa din Belinţ. Produceam, dar iarna era aşa: noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie, martie, aprilie, mai, şase luni de zile nu aveai rulaj, în schimb făceai vânzare bună în perioada de vară. Am livrat marfă şi la Profi la Timişoara la depozit, prin cooperativă, preţurile nu erau foarte mari, dar nici mici, erau undeva la nivelul de mediu. Trebuia să asiguri calitate tot timpul şi nu puteai să supravieţuieşti, părerea mea. Știţi cum e când ai o familie mare, trebuie să ai și un venit constant. Şi atunci eu m-am gândit în felul următor: să încerc să-mi deschid un punct de vânzare la Lugoj, la 15 km de Belinţ. Până să iau decizia asta, maică-mea mergea la piaţă la Reşiţa și nu era deloc confortabil pentru ea. În noiembrie am luat această decizie, am găsit un spaţiu în 14 noiembrie, am semnat contractul de închiriere şi mi-am propus până în 1 decembrie să-i dau drumul.

„Tatăl meu va rămâne acasă şi se va ocupa în locul meu de tot ceea ce m-am ocupat eu. Din moment ce structura este făcută, treburile merg acum de la sine. Vreau să demonstrăm că suntem o generaţie care poate schimba de la atitudine şi până la modul de a face administraţie, mai flexibil, mai dinamic și mai aproape de cetățean.”

Reporter: Şi v-aţi făcut un aprozar...

Laurențiu Tîrziu: Da, mi-am făcut un aprozar, spaţiu pe care plătesc o chirie de 600 de euro pe lună. N-am știut nimic despre ce înseamnă activitatea asta, dar am zis că îl ţin până în martie, când începem treaba în câmp. Dacă dă Dumnezeu să meargă, rămâne deschis, iar dacă nu, îl închidem.

Reporter: Şi a mers, pentru că e deschis şi în momentul de faţă.

Laurențiu Tîrziu: Exact, a mers. Practic, am mers în paralel şi cu aprozarul, şi cu agricultura. Nu a fost uşor, dar eu sunt ambiţios şi mi-a reuşit chestia asta.

Reporter: Mă gândesc că şi pentru ai casei, într-un fel, a fost mai uşor decât să meargă în piaţă la Reşiţa. Mai bine la Lugoj, la doi paşi de casă, într-un spaţiu închis, încălzit, de bine, de rău, e altceva decât în piaţă.

Laurențiu Tîrziu: Vara, spațiul este climatizat, deci am asigurat condiții mult mai bune. Am venit cu produsele noastre de bază, am mai redus puţin, n-am mai pus ardei, n-am mai pus vinete, dar am pus cartofi, varză, ceapă şi în cantităţi mari, care să ne ajungă tot anul la vânzare, culturi care se pretează mult mai bine la munca mecanizată. Pe lângă, la produsele astea am venit cu un preţ mic, aşa ne-am atras şi clienţii. Am pus un slogan, „La belinţanu’ ”, aşa ne-am făcut cunoscuţi, lumea ne apreciază, am reuşit să achiziţionăm chiar în acest an, în decembrie împlinim trei ani, după doi ani și jumătate, încă un spaţiu acolo lângă, am deschis cel de-al doilea aprozar şi treburile merg bine.

Reporter: Apropo de felul în care v-aţi dimensionat producţia ca să puteţi face faţă, vă întreb dacă vinetele, roşiile, ardeii şi ceea ce nu mai produceţi dvs. nu era mai bine să le luaţi din Belinţ, direct de la producători?

Laurențiu Tîrziu: Am cooperat cu producători, inclusiv pentru ceapă verde şi ridichii primăvara, pe o mulţime, dintre cei care mi-au cerut, eu am încercat să-i ajut, bineînţeles în limita rulajului zilnic. Aşa am procedat, întâi am luat de la producătorii locali ce au avut ei și nu am produs eu, restul, am cumpărat din piața de gros de la Mehala, din Timișoara.

Reporter: Ce a însemnat al doilea proiect şi care a fost suma de care aţi beneficiat?

Laurențiu Tîrziu: Eu și soţia ne-am chinuit să accesăm fonduri pentru un salon de coafură şi machiaj, soţia mea fiind foarte pasionată în acest domeniu. Inițial, am încercat să-l deschidem aici, în mediul rural, dar, din păcate, nu ne-a reuşit. Doi ani la rând am încercat, ea nu a mai vrut, a fost foarte dezamăgită, însă eu am insistat: haide să mai încercăm o dată şi pe mediul urban. Dumnezeu ne-a ajutat, am obţinut o finanţare de 32.000 de euro și am deschis un salon de coafură şi machiaj la Lugoj. Acum e o perioadă mai nefastă pentru acest domeniu, dar nu putem spune că ne bazăm pe acest salon, este un job al soției...

Reporter: ...care la un moment dat va funcționa, investiţia fiind făcută deja.  Oricum, lucrurile se complică pentru dvs. odată cu trecerea la Primăria Belinț, pentru că va trebui să împăcaţi cumva şi businessul privat, şi nevoile comunităţii. Cum v-aţi gândit că veţi face faţă?

Laurențiu Tîrziu: Aşa este, dar eu când fac un pas tot timpul mă gândesc de două sau de trei ori înainte. Tatăl meu, care a fost viceprimar opt ani aici la Belinţ, va rămâne acasă şi se va ocupa în locul meu de tot ceea ce m-am ocupat eu. Din moment ce structura este făcută, treburile merg acum de la sine. Soţia mea nu prea a fost de acord să fac pasul spre a candida, spre primărie, dar mă bucur că în final a înţeles. A fost dorinţa mea să demonstrăm că suntem o generaţie care poate schimba de la atitudine şi până la modul de a face administraţie, mai flexibil, mai dinamic și mai aproape de cetățean.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - decembrie 2020

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Foto: arhiva personală Laurențiu Tîrziu

Publicat în Satul românesc

Sesiunea de depunere a cererilor de finanţare din cadrul Măsurii 4 - Investiţii în active fizice, submăsura 4.2 - Sprijin pentru investiţii în procesarea/marketingul produselor agricole - componenta investiţii în abatoare de capacitate mică în zona montană se prelungește până la 31 martie 2021, ora 16.00, a anunțat Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

Reamintim că prima sesiune din 2020 de depunere a Cererilor de finanţare pentru submăsura 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole – componenta de investiții în abatoare de capacitate mică în zona montană” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) a fost lansată de AFIR pentru perioada 13 iulie – 31 decembrie 2020, fiind prelungită acum până la finalul lunii martie 2021. Alocarea financiară disponibilă fermierilor prin submăsura 4.2 este de 12.930.334 de euro.

Fondurile disponibile pentru submăsura 4.2 – componenta de investiții în abatoare de capacitate mică în zona montană sunt în acest moment de 18.795.555 de euro. Sunt eligibile pentru finanțare investițiile în unități de sacrificare de capacitate mică destinate porcinelor, ovinelor, caprinelor și bovinelor, în conformitate cu Ordinul 35/2011 (privind aprobarea condițiilor minime de funcționare a abatoarelor de capacitate mică, cu modificările și completările ulterioare), care sunt amplasate în localități din zona montană. Fondurile nerambursabile acordate pot ajunge până la maximum 300.000 euro/proiect.

Până în prezent, conform Contorului PNDR de pe site-ul AFIR, au fost depuse două proiecte, în valoare de 599.946 de euro.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri
Joi, 24 Decembrie 2020 07:56

Ministrul Oros și arta conversației

Au mai trecut un rând de alegeri parlamentare, am mai asistat o dată la chinurile facerii unei noi coaliții de guvernare, mai vedem o dată spectacolul răsuflat și fără conținut al audierii miniștrilor în comisiile parlamentare și tot așa se va merge inclusiv cu votul în plenul Parlamentului și depunerea jurământului la Cotroceni. Deci nimic nou!

Totuși, din acest spectacol al absurdului, alegem secvența re-numirii domnului Adrian Oros la Ministerul Agriculturii, organism care, din păcate, în percepția politicienilor dâmbovițeni, indiferent de culoarea politică, este un minister politic de mâna a doua și unde mereu s-au pus miniștri de acest gen, cu prea puține excepții. E adevărat că nu putem avea alte pretenții, în condițiile în care lipsa unei culturi politice și economice este, cu mici excepții, condiție eliminatorie pentru a deveni demnitar de rang înalt în România postdecembristă.

Primul mandat de ministru al Agriculturii (scurt, din cauza situației politice, dar și mai scurt efectiv din cauza dorinței de pelerinaj electoral a domnului Oros pe plaiurile mioritice) s-a caracterizat prin ,,valori pure” liberale, cum ar fi: dezinformarea societății civile și culpabilizarea fermierilor afectați de secetă, dezbinarea mișcării profesionale, care și așa este oricum, numai unită nu, inducerea în eroare a fermierilor afectați de secetă cu propunerea unor proiecte de acte normative fără respectarea cerințelor legale, lipsa unor măsuri pentru stimularea dezvoltării activităților economice în agricultură și multe altele.

Totuși, partidul valorilor liberale, adică PNL, pe criterii cunoscute de toată lumea (cea care contează, nu și noi, ceilalți, chiar dacă suntem mulți), l-a desemnat pentru un nou mandat de ministru al Agriculturii pe Adrian Oros, care a ,,performat” la toți indicatorii, astfel încât toate puterile agricole ale lumii urmăresc cu sufletul la gură programul de lucru ,,transparent ce-i drept” al demnitarului român.

Dar astăzi o să mă opresc la una din caracteristicile care cred că va fi foarte importantă în noua situație, adică modul cum va utiliza arta conversației noul (și vechiul) ministru al Agriculturii, domnul Oros, fără a face referire la romanul cu același nume scris de Ileana Vulpescu.

Mă gândesc ce relație strânsă și frățească va avea cu președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, domnul Adrian Chesnoiu, pe care l-a înconjurat cu o puternică ,,dragoste părintească” când a dorit să îl convingă că este cel mai bun ,,genetician român” și că este potrivit să plece în exil de la AFIR la Banca de gene de la Buzău, fiindcă și acolo era cercetătorul Costel Vânătoru, care se bucura de aceeași atenție ministerială pentru ,,lipsa unor performanțe pe linie de management”, concluzie la care au ajuns cei din conducerea ministerului, persoane cunoscute pentru ,,performanțe deosebite în gestiunea și evaluarea economică”.

Oare cum vor decurge dezbaterile diferitelor proiecte de legi, care sperăm să fie inițiate de Ministerul Agriculturii pe numeroasele teme care trebuie reglementate, dar care vor trebui să treacă de posibilele ,,obstacole birocratice” ale Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, cameră decizională în aceste cazuri? Sau ca și în primul mandat la aceste dezbateri vor fi delegați secretarii de stat, care oricum vor avea un mandat limitat de negociere și se vor prezenta mai mult pentru bifarea prezenței, decât pentru discuții de substanță?

Se va promova în continuare același sistem de comunicare prin care toate ideile care vin de la ceilalți pe linie politică nu sunt bune, iar totul se va limita la o luptă surdă din care de suferit nu vor avea decât fermierii români, așa cum s-a întâmplat și până acum? Oare cum se vor promova legile în următorii (probabili, dar fără a fi siguri) patru ani de mandat ?

Încerc să-mi imaginez ce schimbări vor avea loc în comunicarea ministrului Oros cu organizațiile profesionale, unde colaborarea a fost ,,perfectă”, pornind de la acuzațiile că liderii acestor organizații își rezolvă mai mult problemele personale prin funcțiile ocupate, dar unde aș fi dorit să văd și niște probe din partea ministrului, dar și niște reacții vehemente de negare din partea celor acuzați, apoi la promovarea dialogului între surzi și muți, așa cum a fost pe problemele legate de secetă, PNS, zootehnie etc.

Voi fi încântat să văd în continuare, la nivel imaginativ, ,,exemplul” de comunicare transparentă între minister și fermieri, cum ar fi transmiterea în direct pe internet a ședințelor unde se discută despre PNS, despre măsuri pentru combaterea secetei și a schimbărilor climatice, despre reabilitarea sectorului zootehnic, irigații și îmbunătățiri funciare și multe altele, astfel încât să vadă toată lumea ,,înaltul nivel de pregătire profesională al participanților” la aceste discuții în folosul fermierilor.

Deja văd că domnul ministru Oros în realitate, încet, dar sigur, promovează peste tot ideea că tot ce se adoptă și este legat de PNS se face doar după o ,,largă consultare” cu organizațiile profesionale ale fermierilor, iar peste un timp când se va constata că una se discută și alta va ieși, acestea din urmă nu vor putea să mai zică nimic, deoarece nimeni nu le va mai crede. Dar cine să analizeze astfel de subiecte, fiindcă este foarte posibil ca interesul de a cunoaște mai devreme decât alții unde și cum se vor duce banii europeni să frâneze orice alt tip de reacție sindicală sau profesională.

Îmi doresc să mi-l imaginez pe ministrul Oros cum îi va aduce la tăcere la reuniunile Agrifish pe ceilalți participanți, prin discursurile domniei sale pline de adevăruri și învățăminte și cum România va fi un model de urmat de țări mai slab ,,pregătite” în agricultură, cum ar fi Franța sau Germania și care vor fi de acord cu propunerea noastră de acordare de derogare la neonicotinoide și o vor acorda și ei fermierilor francezi și germani care își văd culturile de sfeclă salvate de intervențiile liderului de la București (acest lucru este chiar o poveste pe care o trăiesc anumite persoane prin agricultura românească).

De fapt, în realitate, derogarea este permisă în anumite condiții pentru anul 2021, la intervenția fermă a Franței acompaniată de Germania, țări care înțeleg ecologia, dar nu când fermierii sunt puși în situația de a pierde bani, cum este cazul cu sfecla de zahăr. Pentru cei care au uitat dintre politicieni sau cei care gravitează în jurul ciolanului politic (se știu ei, chiar și cei din rândul fermierilor), aduceți-vă aminte ce a fost mai important acum câteva luni, criza de COVID-19 sau criza sparanghelului german? 

Dacă ne vom întoarce la visul nostru, sunt aproape sigur că la intervenția fermă a ministrului român al Agriculturii se vor egaliza subvențiile între țările comunitare, se vor liberaliza culturile de soia modificată genetic și se vor flexibiliza programele de dezvoltare pe bani europeni.

Oare crede cineva dintre cei din agricultura românească că lucrurile așa se vor întâmpla și acesta va fi viitorul agriculturii românești, sau ne vom întoarce la aceleași discuții și acuzații sterile, care vor avea rolul de a adânci și mai mult diviziunea de percepție între societate și fermierii români?

Personal sunt foarte rezervat că vom avea în aceste condiții un mandat de succes la Ministerul Agriculturii și regret că nici PNL, dar nici celelalte partide nu au oprit pentru un scurt timp goana după ,,ciolan”, pentru a reflecta și la lucruri care poate chiar contează pentru  noi ceilalți.

Regret că domnul Cioloș, și spun asta fiindcă este printre puținii la care mai puteam avea așteptări să zică ceva pe linia agriculturii dintre liderii actuali, nu a făcut nimic pentru a arăta în timpul ,,ciolaniadei” că la Agricultură trebuie alt suflu, o altă viziune și sigur o altă persoană, dar asta este, una spunem înainte și alta după alegeri. Mă uit la partidele din coaliția de guvernare și toate și-au etalat aceiași specialiști ,,de top” care să ocupe ministerele disponibile, oameni care din păcate afară de activism politic nu au alte merite, iar din păcate economia și sănătatea se fac cu pricepere, nu cu lozinci politice.

Greșeala asta a făcut-o de multe ori și PSD în guvernările anterioare, când a crezut că ,,cei buni de gură” sunt și buni profesioniști, dar în majoritatea cazurilor aceștia s-au dovedit doar niște bieți ,,lăutari”, aspect care i-a dus acum în situația de a lustrui pentru o perioadă băncile opoziției și sper că poate totuși vor învăța ceva. Poate acest lucru îi va ajuta să mai mediteze și la faptul că pentru a guverna mai ai nevoie și de oameni care să se priceapă la economie, cultură, educație sau sănătate, prin lucruri demonstrate și ușor de evaluat.

Îmi aduc aminte și acum cu ,,evlavie” cum domnul Năsui de la USR arăta într-un interviu, imediat după alegeri, că întâi vor discuta programul de guvernare și abia apoi funcțiile, iar apoi cum s-au terminat voturile de numărat s-au năpustit care mai de care pe funcțiile la îndemână prin diverse ministere și comisii.

Din păcate, sunt foarte rezervat că cei aleși acum vor înțelege că trebuie să guverneze altfel, mai ales în cazul agriculturii, deoarece vin vremuri grele din punct de vedere economic, iar criza sanitară încă nu s-a terminat.

Și cred că și în continuare fiecare va prefera să se descurce pe cont propriu, deoarece românul uită repede de toate necazurile și ,,ne descurcăm”. Cum? Vom vedea!

Articol scris de: DR. ING. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ - FERMIER

Publicat în Gânduri de fermier

newsletter rf

Publicitate

FERMIERULUI AGRIMAX V FLECTO BANNER SUL SITO 300x250 MAX80K

ATS25 300X250

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

T7 S 300x250 PX

Banner Profesional agromedia RF 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista