fermieri - REVISTA FERMIERULUI

În limita marjelor legale în care angajații Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) operează (până la granița conflictului de interese și a resposabilităților deținerii unei funcții publice), aceștia au trecută în fișa postului obligativitatea să fie primii „consultanți” ai potențialilor beneficiari de fonduri FEADR, anunță șeful agenției, Adrian-Ionuț Chesnoiu, într-un interviu acordat în exclusivitate publicației Revista Fermierului.

Potrivit spuselor sale, această formă de consultanță trebuie să se materializeze sub forma obligativității transmiterii către potențialii beneficiari de fonduri FEADR a unei palete complete de informații de care aceștia din urmă au nevoie pentru implementarea cu succes a unui proiect de absorbție de bani europeni.

„Totdeauna am acceptat și toată lumea se uită către obligațiile angajatului AFIR, dar nimeni nu stă să analizeze ce s-a obligat beneficiarul prin propria cerere de finanțare, redactată și transpusă (nevoia lui) în acest document. (...) Angajații agenției au trecută în fișa postului – și eu am întărit această obligație – că primul consultant al lor este angajatul AFIR. Consultant în sensul în care ușile noastre sunt deschise non-stop, în marja limitelor legale în care noi suntem ținuți de conflictul de interese și de obligațiile și responsabilitățile deținerii unei funcții publice, ei sunt obligați să le acorde toată importanța și toată informația de care ei au nevoie pentru a-și atinge cu succes implementarea unui proiect”, a precizat Chesnoiu.

Acesta nu s-a oprit însă doar la un îndemn. El a vorbit concret de discuțiile pe care le-a avut cu câteva zile în urmă cu mai multe companii de asigurare, astfel încât să poată fi identificate soluții viabile pentru potențialii beneficiari ai agenției, în vederea îndeplinirii acelor obligații prevăzute de legislația națională pentru semnarea contractelor.

„Astfel (...) să nu mai avem cazuri în care nu am contractat pentru că ei (n.r. - potențialii beneficiarii de fonduri FEADR) n-au putut să-și asigure cofinanțarea, nu am contractat pentru că beneficiarii publici nu au putut să încheie în termenul legal proiectele tehnice sau să îndeplinească celelalte condiții impuse de legislația națională, proceduri și, bineînțeles, fișele măsurilor respective”, a precizat directorul general AFIR.

Pentru că au fost atât de multe informații cuprinse în interviu, vă mai spunem doar că s-a discutat despre raportarea pe grad de absorbție, despre dorința beneficiarilor de a avea ghiduri clare, simple, explicite și fără interpretări, despre realocarea banilor în cadrul măsurilor din PNDR 2017-2020, desecretizarea pragurilor de calitate, cât și despre acțiunile de prevenție privind neregulile care pot apărea în implementarea proiectelor finanțate prin PNDR și altele.

Revista Fermierului: Sunt fermieri, potențiali beneficiari de fonduri FEADR, care spun că ar fi fost mai relevantă raportarea pe grad de absorbție și nu pe numărul de proiecte selectate. Se oferă și un exemplu - luna noiembrie 2016. Atunci au fost selectate pentru accesarea banilor europeni 22 de procente din proiectele depuse pe agricultură, dar au fost efectuate doar 5% din plăți. Cum comentați, domnule Chesnoiu?

Adrian-Ionuț Chesnoiu: Monitorizarea gradului de absorbție și a modului de implementare a PNDR 2014-2020 se face strict pe cifre directe, oficiale, și pe gradul de absorbție raportat la sumele plătite. Numai că beneficiarul de fonduri europene, în ultima perioadă, a uitat să facă distincție între plățile directe – Pilonul I de dezvoltare, respectiv măsurile de investiții reprezentate de Pilonul II de dezvoltare și care cad în sarcina AFIR.

Pe fiecare măsură și submăsură în parte din cadrul PNDR 2014-2020 noi avem o alocare destinată fiecărei sesiuni de depunere a proiectelor. În momentul în care această alocare se depășește – avem dintr-odată un coș cu proiecte cu o valoare mult mai mare – se fac și se trec toate etapele procedurale prin cadrul agenției, avem un număr de cereri selectate care se transformă într-o valoare definită (în exemplul nostru, suma maximă scoasă la licitație, practic, de AFIR, în cadrul acelei sesiuni) și proiectele care se califică pentru etapa următoare, și anume încheierea contractului de finanțare. După încheierea contractului de finanțare, intrăm într-o lungă etapă procedurală care presupune mai mulți pași, și anume verificarea documentelor, implementarea planului de afaceri, verificarea și autorizarea cererilor de plată, pași care durează.

Suntem totuși în al treilea an de implementare a noului program, sesiunile au fost lansate, astfel că avem în momentul de față 4 miliarde de euro accesați sau în curs de accesare cu măsurile lansate în 2017, unde avem aproape 1,8 miliarde de euro, destinați beneficiarilor fondurilor europene.

Bineînțeles, încercăm să accelerăm și nivelul de plăți, dar asta ține foarte mult de beneficiarii noștri.

R.F.: S-a constatat în ultimul timp o creștere a nivelului de calitate a actului de absorbție a fondurilor FEADR, mulțumită angajaților agenției pe care o conduceți? Știm că există indicatori de performanță care trebuie atinși de subalternii dumneavoastră.

A.I.C.: AFIR are oameni foarte bine pregătiți. Am constatat lucrul acesta și este excelent că este așa.  Bineînțeles, a fost o perioadă de acomodare între ceea ce îmi doresc eu de la ei și ce performanțe manageriale îmi doresc să ating în acest mandat pe care îl am în fruntea agenției.

R.F.: Ați vehiculat și un termen?

A.I.C.: Da, am dat și un termen. Termenele sunt întotdeauna verificate. Sper ca până la finele anului în curs să implementăm tot ceea ce ne-am dorit. Lucrurile încep să se miște, în sensul în care beneficiarii noștri au înțeles necesitatea ca accelerarea implementării acestor proiecte să se facă cât mai aproape de termenele-limită prevăzute, astfel încât să nu ne trezim cu situațiile din PNDR 2007-2013, să trecem cu proiecte în tranziție, să vedem că avem dezangajare pentru faptul că sumele care n-au fost consumate sau cele care au rezultat din economiile procedurilor de achiziții derulate în cadrul acestor proiecte nu mai pot fi rescoase la depunere pentru beneficiarii noștri.

R.F.: Și aici putem vorbi inclusiv din motive independente de AFIR sau de potențialii beneficiari, cum a fost și cazul accesului la cofinanțare.

A.I.C.: AFIR se află în discuții cu Asociația Română a Băncilor. Chiar în dimineața de 8 iunie 2017 a fost o întâlnire în sensul acesta la AFIR. Căutăm soluții. Am discutat și am invitat la discuții mai multe companii de asigurări, astfel încât să putem găsi niște soluții viabile pentru potențialii beneficiari ai agenției, în vederea îndeplinirii acelor obligații prevăzute de legislația națională pentru semnarea contractelor, astfel încât să nu mai avem cazuri în care nu am contractat pentru că ei n-au putut să-și asigure cofinanțarea, nu am contractat pentru că beneficiarii publici nu au putut să încheie în termenul legal proiectele tehnice sau să îndeplinească celelalte condiții impuse de legislația națională, proceduri și, bineînțeles, fișele măsurilor respective.

R.F.: S-a luat în discuție (din nou) realocarea banilor în cadrul măsurilor din PNDR 2017-2020? Potențialii beneficiari spun că această măsură ar fi necesară pentru „fluidizarea fondurilor”.

A.I.C.: Începând cu 1 ianuarie 2018, se va realiza prima etapă de analiză a gradului de implementare și a gradului de absorbție pe fiecare măsură în parte. Ulterior, împreună cu factorii de decizie – ministrul Agriculturii, Petre Daea, și secretarul de stat, Alexandru Potor –, vom veni cu anumite decizii și cu o analiză riguroasă pentru a vedea cum putem și unde trebuie să intervenim.

R.F.: Tot potențialii beneficiari solicită ghiduri clare, simple, explicite și fără interpretări. Totodată, se dorește o procedură unică de evaluare a acestora, astfel încât să nu mai fie interpretate după bunul plac al evaluatorilor. Și aceștia dau și exemple - sunt județe care depun multe proiecte și altele care nu depun nimic. Știm că se implementase un sistem de evaluare a performanțelor angajaților. Mai este funcțional acest sistem? Salariile nu se pliază pe acest sistem, dacă este funcțional?

A.I.C.: Procedura de evaluare a proiectelor este unică atât pentru beneficiari, cât și pentru angajații AFIR. În ceea ce privește solicitarea de ghiduri clare și transparente, trebuie să vă spun că a fost una dintre principalele mele direcții de acțiune în momentul în care am preluat acest mandat. Deși ghidurile sunt făcute prin consultare publică cu beneficiarii noștri, în cadrul comitetelor de monitorizare, am intensificat împreună cu Autoritatea de Management - al cărei atribut este elaborarea acestor ghiduri și verificarea lor, pentru a corespunde cu prevederile din fișele măsurilor și din PNDR – și am încercat să facem niște ghiduri cât mai simplificate. Astfel, beneficiarii noștri și deopotrivă angajații noștri le vor înțelege, interpreta și aplica deopotrivă în aceeași manieră.

Însă în pregătirea etapelor viitoare am luat o decizie, în sensul în care am înființat un comitet de lucru la nivelul agenției. Acesta va fi organizat sub coordonarea mea directă, din care vor face parte cei trei directori adjuncți pe liniile lor de competență, directorii generali adjuncți – șefii CR-uilor, la nivel de regiune – pentru tot ceea ce înseamnă luarea acestor decizii, plus directorii direcțiilor de specialitate.

Lucrul efectiv la analiza acestor ghiduri va fi făcut de către experții din teritoriu. Este foarte greu de la nivel central să ai predictibilitatea necesară și o imagine de ansamblu a problemelor cu care se confruntă colegii mei care se află în evaluare, care fac vizitele pe teren, care stau în permanent contact cu beneficiarii noștri. Probabil, calitatea acestei analize va fi una cât mai aproape de realitatea lucrurilor din teren. Vă asigur că veți vedea schimbări importante în sensul acesta la finalizarea acestor analize.

R.F.: Se vrea desecretizarea pragurilor. Mai exact, potențialii beneficiari de fonduri FEADR vor asta pentru a nu mai majora nejustificat veniturile consultanților. Ca exemplu, fermierii care își doresc bani europeni pentru investiții mărturisesc că dacă s-ar ști de la bun început că un prag este de 80 de puncte, să spunem, nu s-ar mai semna contracte cu consultanți, pentru că deponentul ar ști că nu este capabil să ducă la bun sfârșit cerințele (și-ar cunoaște limitele).

A.I.C.: Pragurile acestea de calitate nu au fost, nu sunt și nu vor fi niciodată secrete. S-a implementat foarte clar această politică, prin care ordinul ministrului de aprobare a lansării sesiunilor de depunere a proiectelor se publică cu șapte zile înaintea deschiderii efective a sesiunii. Mai mult decât atât, ele întotdeauna se decid prin intermediul Comitetelor de Monitorizare.

Un beneficiar de fonduri europene trebuie să plece întotdeauna de la nevoia pe care o are și nu de la modul în care se lansează o sesiune de apeluri sau ce praguri de calitate trebuie să îndeplinească. Nevoia există, trebuie să și-o îndeplinească foarte clar și să știe ce să facă. Trebuie să ieșim din acea logică de a ne adapta nevoia în funcție de ce posibilități lansează statul membru prin sesiunile destinate investițiilor în agricultura românească. Într-adevăr, consultanța din România, destinată acestor proiecte cu finanțare europeană, este un domeniu care ne interesează foarte mult. Am discutat și cu secretarul de stat MADR, Alexandru Potor, că este o zonă în care trebuie să ne implicăm activ, în sensul în care acești consultanți care își oferă serviciile către beneficiarii noștri trebuie să aibă deopotrivă aceeași responsabilitate pe care o are beneficiarul și angajatul AFIR. Și asta, pentru că toți acești trei piloni suntem responsabili pentru implementarea cu succes a obiectivelor unui proiect. Atunci când definești obiectivul unui proiect cu finanțare europeană, trebuie să știi foarte clar ce obligații îți asumi.

Totdeauna am acceptat și toată lumea se uită către obligațiile angajatului AFIR, dar nimeni nu stă să analizeze ce s-a obligat beneficiarul prin propria cerere de finanțare, redactată și transpusă (nevoia lui) în acest document. (...) Angajații agenției au trecută în fișa postului – și eu am întărit această obligație – că primul consultant al lor este angajatul AFIR. Consultant în sensul în care ușile noastre sunt deschise non-stop, în marja limitelor legale în care noi suntem ținuți de conflictul de interese și de obligațiile și responsabilitățile deținerii unei funcții publice, ei sunt obligați să le acorde toată importanța și toată informația de care ei au nevoie pentru a-și atinge cu succes implementarea unui proiect.

R.F.: Nu în ultimul rând, potențialii beneficiari se plâng că acele condiții din ghiduri sunt – spun ei –„aberante, impuse artificial pentru respingerea unui număr mare de proiecte, în timp ce altele sunt ușor de speculat și au rezultate care nu se resimt în economie”. Iar ca exemple în acest sens sunt enumerate sM 6.1 (cu 1,8 hectare înscrise la APIA se pot obține 40.000 euro) pentru ca, în cazul sM 6.2, cu un xerox la sat să obții 40.000 de euro.

A.I.C.: Acest PNDR 2014-2020 a fost gândit undeva în anii 2012-2013, negociat cu Comisia Europeană, raportat la o analiză care s-a dorit a fi predictibilă pentru această perioadă – 2014-2020. Acolo, după cum bine știți, sunt foarte multe măsuri, submăsuri și linii de finanțare destinate beneficiarilor. Or, fiecare măsură are rolul și scopul ei bine definit în atingerea obiectivului general al PNDR-ului, de dezvoltare a satului românesc.

R.F.: Ca și în cazul APIA, unde avem peste 80 de scheme de plată, și în cazul AFIR sunt câteva măsuri și submăsuri care par a nu mai răspunde nevoilor actuale sau nu au răspuns niciodată în viziunea unora. Pare a fi mult prea stufoasă actuala Politică Agricolă Comună (PAC). Alta pare a fi viziunea la nivelul anilor 2016-2017, față de cea din 2012-2013. Cel puțin, așa reiese din discuțiile cu fermierii, potențiali beneficiari de fonduri FEADR.

A.I.C.: Așa este, dar gândirea de dezvoltare a Uniunii Europene (UE) este pe ciclu bugetar. Un ciclu bugetar durează cinci ani. Noi suntem într-un feedback permanent cu beneficiarii noștri și, acolo unde putem, intervenim într-o discuție generoasă cu Comisia Europeană (CE) și chiar ne luptăm pentru atingerea tuturor acestor obiective și modificări în PNDR, astfel încât ele să corespundă realității românești. Nu putem veni însă cu o modificare radicală de PNDR, pentru că atunci va persista întrebarea: «Când ați fost serioși? În 2012, când ați propus acest program de dezvoltare, sau acum, când spuneți că el se modifică radical?».

Revenind la exemplul dat de cititorii dumneavoastră în întrebarea anterioară, cel de instalare a tinerilor fermieri, submăsura 6.1 are un rol bine definit. Este o măsură forfetară destinată tinerilor fermieri, în vederea atragerii lor către satul românesc.

R.F.: O măsură care s-a bucurat de succes...

A.I.C.: Am fost la Iași și am văzut că sunt anumite proiecte de succes ale tinerilor, care au accesat prima dată măsura destinată lor, după care măsurile de investiții, pentru că acesta este rolul unei măsuri forfetare. Vorbim de sume care să ajute tinerii să se capitalizeze, să se organizeze, să-și definească foarte bine nevoia pe care o vor avea în viitor și, după aceea, să acceseze măsuri destinate investițiilor. Și, aici, poate ar fi foarte important rolul acestor consultanți, și anume să le facă foarte bine definirea PNDR-ului și a măsurilor cu care ei trebuie să debuteze, dacă sunt debutanți în agricultură, precum și a celorlalte măsuri care să-i ajute să dezvolte ceea ce deja eu făcut prin instalarea lor în mediul rural. Nu în ultimul rând, rolul consultanților ar putea fi, bineînțeles, și de dezvoltare și diversificare a activității către zone de activitate non-agricolă care să-i ajute în perioadele în care agricultura nu le aduce suficiente venituri, să vină să se capitalizeze prin pensiuni, xerox-uri și alte activități în mediul rural, generatoare de venituri pentru ei.

R.F.: Ați constatat cumva o diferență de viziune între fermierii mari, cu alte nevoi de finanțare, și cei care aspiră la statutul de tineri fermieri sau cei de nivel mediu?

A.I.C.: PNDR are suficiente resurse pentru toate categoriile de fermieri. Într-adevăr, acest program este oarecum direcționat către fermierii mici și mijlocii, care au nevoie de un sprijin pentru dezvoltare, astfel încât să ajungă la dezideratul dezvoltării sustenabile a activității pe care o fac. Sunt și fermierii mari care spun că pe ei îi dezavantajează puțin programul, rata de cofinanțare este mult mai mare, rata de sprijin public este mică și nu prea sunt foarte încântați să vină să depună.

Noi întotdeauna am ținut cont de informațiile venite și de nevoia beneficiarilor noștri. La subMăsura 4.1 – sprijin în zootehnie, s-a mărit dimensiunea exploatației agricole, astfel încât să corespundă cu realitatea din teren.

chesnoiu middleGrupul de la Vișegrad plus România și Bulgaria, o voce comună în adaptarea regulamentelor europene privind banii FEADR la nevoile din regiune

Revista Fermierului: Cu ce vești veniți din Polonia, de la întâlnirea Grupului de la Vișegrad? Ce s-a stabilit la această întâlnire a șefilor de agenții de investiții în agricultură? Se pare că acest grup tinde să devină din ce în ce mai influent la nivel de Bruxelles...

Adrian-Ionuț Chesnoiu: Pe mine m-a interesat foarte mult să văd modul de abordare în prima mea întâlnire cu alți șefi de agenții din alte state, să văd care este abordarea lor, raportată la acest fond european de dezvoltare rurală, și cum fac ei față acestor provocări apărute în implementarea proiectelor sau în absorbția fondurilor europene.

R.F.: Aveți vreun exemplu de succes în accesarea fondurilor FEADR? Polonia, spre exemplu?

A.I.C.: Toată lumea vorbește de Polonia că este un exemplu de succes, deși la această întâlnire am putut oferi și noi un exemplu de succes. Mai exact, în sensul în care am reușit să negociem cu CE anumite aspecte pe care polonezii le au doar la nivel de deziderat. Bineînțeles, Polonia este un stat cu o dezvoltare fantastică, cu  absorbție de fonduri europene foarte importantă.

Ce s-a constat – și am căzut cumva de comun acord asupra sa – a fost un sprijin al tuturor statelor membre ale Grupului de la Vișegrad plus România și Bulgaria, astfel încât pentru problemele cu care noi ne confruntăm, și uneori sunt destul de asemănătoare, să fim cumva o voce importantă la nivelul CE, astfel încât adaptarea regulamentelor europene și a legislației europene în implementarea acestor fonduri să fie adaptată și la specificul și nevoile acestei zone din S-E Europei.

R.F.: Puteți enumera câteva dintre propunerile AFIR în ceea ce privește viitoarea modificare a PAC care se prefigurează deja la orizont? Vom avea un feedback din partea agenției pe această speță?

A.I.C.: Vom avea și feedbackul agenției, numai că PAC este un subiect care ține foarte mult de direcția de dezvoltare și de strategia Ministerului Agriculturii. Este o zonă în care, deși suntem membrii grupului de lucru, nedefinindu-se încă o poziție, n-aș vrea să lansez public niciun fel de piste. Bineînțeles, noi avem o contribuție întotdeauna permanentă în cadrul acestui grup de lucru.

Ce am solicitat eu – și a fost punctul de vedere pe care l-am exprimat întotdeauna la aceste întâlniri – a fost să ținem mai mult cont de ceea ce beneficiarii fondurilor și cei care lucrează efectiv în agricultură au nevoie, astfel încât în cadrul negocierilor privind noua PAC să fim mai apropiați de realitatea românească decât de realitatea statelor mari agricole din vestul Europei. Și, dacă facem o analiză foarte clară, asta și vedem în actuala PAC, deși România, la vremea respectivă, deținea un comisar european care a gândit această Politică Agricolă Comună.

Bineînțeles, am susținut și susțin în continuare asociațiile profesionale sau asociațiile de profil ale agricultorilor care sunt constituiți în astfel de entități. Am transmis către ei, prin secretariatul acestui grup de lucru, solicitări prin niște chestionare, astfel încât să vedem cât mai multe informații și unde sunt zonele în care apar interese comune pentru ei. Astfel, în funcție de asta și de feedbackul pe care noi îl putem avea prin ceea ce s-a întâmplat în implementarea programului 2007-2013, să le transpunem în realități.

R.F.: Domnule Chesnoiu, să trecem acum la elementele de noutate, și anume la acțiunile de prevenție privind neregulile care pot apărea în implementarea proiectelor finanțate prin PNDR. Au fost mereu discuții ample cu privire la controale și, mai ales, la ce s-ar putea întâmpla referitor la problemele cu condițiile artificiale. Aici, deja, aceste viitoare acțiuni de prevenție par a fi clar în favoarea potențialilor beneficiari de fonduri FEADR.

A.I.C.: Vin de la Vișegrad cu această constatare că toate țările care implementează fonduri cu finanțare europeană se confruntă cu aceste mici probleme și cu acest concept de condiții artificiale, în ceea ce înseamnă implementarea proiectelor cu finanțare europeană.

Este un proiect la care eu am ținut foarte mult și vă și spun de ce: am constatat, încă din perioada în care eram outsider, raportat la activitatea agenției (nu numai AFIR, ci la tot ceea ce înseamnă absorbție de fonduri europene în România), că oarecum între entitățile care finanțează astfel de proiecte și beneficiari s-a creat o oarecare prăpastie. Am spus că rolul unui manager în astfel de situație este să reconstruiască punțile de comunicare între angajații entității publice și beneficiarii programelor de finanțare. Acest mecanism de prevenție și acest plan de prevenire, sprijin și îndrumare pe care noi vrem să-l facem pentru beneficiarii noștri constituie tocmai această punte de legătură. Astfel, am luat legătura cu directorii direcțiilor de specialitate din aparatul central: angajați, experți, împreună cu cei din teritoriu, și am mers la întâlnirea cu beneficiarii fondurilor noastre ca să vedem ce probleme au, ce obiective și-au propus prin proiectele pe care ei le finanțează și cum noi – agenția, reprezentanții statului român – putem face posibilă această atingere a obiectivelor, în condiții de legalitate și de respectare a tuturor normelor europene și naționale.

Din semnalele pe care le am în acest moment, beneficiarii au considerat extrem de utilă această acțiune și o vom continua. În prima etapă am inclus doar 14 oficii județene, trei centre regionale, dar ele se vor extinde la nivel național și inclusiv eu voi participa, alături de colegii mei. Acum am suficient de multe probleme la care trebuie să le găsesc rezolvare în timp scurt, dar în etapa viitoare ne vom revedea cu presa în vizite de lucru la beneficiarii noștri, astfel încât să vedem și realitatea acestor activități.

R.F.: Trebuie să specificăm foarte clar că acestea nu vor fi „alte controale”, niște metode punitive orientate către beneficiarii de fonduri FEADR, ci modalități de a-i ajuta pe aceștia să evite pericolul reprezentat de diferitele probleme care i-ar putea împiedica să-și desfășoare în bune condițiuni activitatea.

A.I.C.: În accepțiunea AFIR, sub mandatul meu, controlul este ultimul element la care trebuie să ne raportăm. Sprijinul acesta pe care noi îl dăm beneficiarilor începe la primul lor contact cu angajatul AFIR, mergând până la acele informații oferite, stabilirea cadrului legal în care se desfășoară această relație la care eu țin foarte mult, modul în care aceștia vor înțelege să-și îndeplinească obiectivele.

Ca exemplu, la subMăsura 6.1, forfetară, destinată în general tinerilor, am venit cu un plan de implementare a proiectului, diferit față de cel cu care vine consultantul în planul de afaceri, în care colegii mei de la nivel teritorial analizează planul de afaceri, iar beneficiarului, în momentul în care vine la prima tranșă de plată, i se înmânează acest plan de monitorizare a implementării. Apoi, beneficiarii iau un prim contact cu ofițerul care va monitorizarea implementării proiectului, acesta îi sfătuiește, le spune ce au de făcut etc. De asemenea, am venit mai în față cu termenul care înainte era în ultimele trei luni, pentru tranșa a II-a de plată, și l-am adus la șase luni. Cu siguranță, analizez acum cu colegii mei posibilitatea ca, în fiecare an, ofițerul care monitorizează implementarea proiectului să meargă în vizită de studiu, astfel încât să vadă beneficiarul nostru cu ce probleme se confruntă și cu ce-i poate fi de folos.

R.F.: Care este nivelul fondurilor disponibile în perioada următoare pentru finanțarea proiectelor de investiții în agricultură și în dezvoltarea mediului rural? Să vorbim și de stadiul implementării PNDR la zi.

A.I.C.: Stadiul implementării, excluzând oarecum acea sumă alocată României pentru proiectele de tranziție, suntem la 17%, per total la 21 la sută grad de absorbție. Sunt 1,7 miliarde de euro puse la dispoziția beneficiarilor noștri în 2017. Am venit acum cu deschiderea sesiunii pentru proiectele pentru irigații – subMăsura 4.3 – cu 150 de milioane euro. Pe toate măsurile deschise, gradul de solicitare este unul foarte mare.

Spre exemplu, alocarea publică totală a fost și este pentru acest exercițiu financiar de 6 miliarde de euro, aproximativ, pentru măsurile destinate investițiilor și nu celor de agromediu, care sunt efectuate prin plăți directe la APIA.

Avem selectate în 2015 aproximativ 900 de milioane de euro. Am alocat – și o parte sunt deja alocați în 2016 – 1,5 miliarde de euro, iar în 2017 vorbim deja de 2,2 miliarde de euro, cu acea suplimentare pe măsura de irigații pe care am deblocat-o în urma unei vizite a Comisiei Europene în cadrul comitetului de monitorizare și am reușit să mărim acea suprafață irigabilă la 1,8 milioane ha. La începutul programului aveam 826.000 ha suprafață viabilă, cu 616.000 ha unde se puteau face investiții. Acum, s-a extins suprafața viabilă la 1,8 milioane ha și, sperăm noi, că prin negocierile pe care le ducem cu Comisia Europeană, să putem să mărim toată suprafața pe care se poate face investiție la 1,8 milioane ha.

R.F.: Să discutăm puțin de noile prevederi privind procesul de evaluare a proiectelor finanțate prin PNDR 2020.

A.I.C.: În contextul existenței măsurilor care duc automat la contractarea mult mai rapidă și finanțarea acelor cereri bonitabile, prin modificarea aceasta de ROF, avem o situație extrem de practică. Avem depuneri, avem un număr foarte mare de cereri de finanțare depuse, se face un clasament de autoscorare pe baza punctajului acordat de beneficiar, 80 la sută din alocarea sesiunii se transformă în proiecte care vor fi verificate cu prioritate. Apoi le verificăm și ce este selectabil intră imediat la contractare printr-un raport intermediar de selecție, iar celelalte intră o parte în zona de contestații (și se judecă aceste contestații), deopotrivă cu evaluarea celorlalte proiecte până la integalitatea lor și publicarea raportului final de selecție.

Publicat în Interviu

Groupama Asigurări va despăgubi pagubele produse de greutatea stratului de zăpadă, în baza acoperirii de îngheț târziu de primăvară, deși nu este unul dintre riscurile asigurate, anunță compania printr-un comunicat de presă, menționând totodată că numărul cel mai mare de cereri pentru avizare a fost pentru daune ale culturilor de rapiță, grâu și porumb.

Potrivit documentului, din totalul suprafeței avizate în acest an, aproximativ 6.000 de hectare sunt localizate în județele din Moldova, iar acolo unde a existat și strat de zăpadă, suprafața totalizează aproximativ 1.600 de hectare.

În ceea ce privește asigurații care au optat inclusiv pentru acoperirea riscului de îngheț târziu de primăvară, în situația în care s-a manifestat și fenomenul de ninsoare/strat de zăpadă, compania va acorda despăgubiri și pentru eventuale pagube produse de aceste ninsori/strat de zăpadă, deși acest fenomen nu este un risc asigurat de către companiile de asigurări din România.

„Pentru noi, este important să demonstrăm faptul că poziția de lider pe segmentul asigurărilor agricole câștigată acum cinci ani este una care probează parteneriatele de lungă durată pe care le-am construit de-a lungul timpului cu clienții noștri fermieri. Deși condițiile contractuale nu acoperă pagubele produse de ninsori/strat de zăpadă, am decis ca pentru polițele care acoperă riscul de îngheț târziu de primăvară să venim în sprijinul clienților noștri, acoperind și aceste pagube, astfel încât aceștia să își poată continua activitățile fără griji și în condiții normale. Pentru noi este extrem de important să fim alături de fermieri atunci când apar astfel de evenimente pentru că meseria noastră de asigurător este în fond despre oameni, continuitate și respectarea valorilor noastre de business – responsabilitate, solidaritate, proximitate și performanță”, a declarat Călin Matei, director general-adjunct, Groupama Asigurări.

Din punctul de vedere al culturilor afectate, cele mai mari cereri pentru avizare au fost pentru daune ale culturilor de rapiță, grâu și porumb.

Din evaluările realizate, a reieșit faptul că o parte din daunele avizate au fost cauzate de un cumul de riscuri, cele mai frecvente fiind efectul înghețului târziu de primăvară, pagube produse de furtună și pagube produse de greutatea stratului de zăpadă.

În plus, în urma fenomenelor de grindină, ploi torențiale și furtuni din perioada 5 – 9 mai, au existat avizări de daună la culturi de rapiță, orz, grâu, floarea-soarelui, porumb, pentru o suprafață de aproximativ 3.000 de hectare localizate în majoritatea județelor țării. Conform prognozei meteo pentru lunile mai și iunie, astfel de fenomene violente vor fi foarte frecvente.

Ajungând la aproximativ un milion de hectare ca suprafață de culturi agricole asigurate în anul agricol 2015 – 2016, Groupama Asigurări are un portofoliu de peste 3.100 de clienți fermieri și pune la dispoziția acestora o echipă dedicată de specialiști în zona de daune agro.

Groupama își are originile în mutualism, fiind creată de fermierii francezi la începutul secolului al XIX-lea și este încă de atunci lider al acestui segment în Franța, cu o tradiție și expertiză de peste 100 de ani în domeniul agricol.

Publicat în Comunicate

Doar până la data de 31 mai 2017, inclusiv, fermierii care au solicitat subvenții în cadrul Campaniei 2017 au posibilitatea să facă modificări în cererile unice de plată depuse, fără aplicarea de penalităţi, anunță Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Potrivit specialiștilor agenției, solicitanții pot completa şi depune la Centrele locale/judeţene/Municipiul Bucureşti ale APIA următoarele formulare:

1. Schimbarea declaraţiei de suprafaţă pentru anul 2017 (formularul M1) prin care se pot realiza mărirea suprafaţei unei parcele/subparcele deja declarate, schimbarea culturii, divizarea parcelei în subparcele, modificarea numărului blocului fizic (dacă fermierul nu a fost notificat de APIA cu privire la erori sau nu a fost supus controlului pe teren), cât și modificarea suprafaţei unei parcele deja adăugată prin formular M2.

În plus, prin formularul M1.2 privind schimbarea declaraţiei cu privire la apa pentru irigaţii 2017 se pot opera modificări ale câmpului 46, cum este și cazul modificării bifei privind utilizarea apei pentru irigaţii sau adăugarea acesteia.

2. Completarea declaraţiei de suprafaţă pentru anul 2017 (formularul M2)

Prin completarea Formularului M2 se poate adăuga una sau mai multe parcele individuale, declarată(e) ulterior depunerii cererii iniţiale, se poate înscrie pachetul/varianta în declaraţia de suprafaţă, atât pentru parcele nou adăugate, cât şi pentru parcele existente în declaraţia de suprafaţă, dar pentru care anterior nu erau solicitate măsuri de dezvoltare rurală, cât și se poate aplica bifa aferentă pachetului/variantei/subpachetului/grupului de pachete/submăsurii din cadrul M10, M 11, M 13, M 214, după caz.

Modificările cererilor unice de plată prin depunerea celor două formulare M1 şi M2 se fac în conformitate cu art. 15 din Regulamentul (UE) nr. 809/2014.

Suprafeţele sunt justificate de documente doveditoare ale utilizării terenului.

Declarația privind completarea cererii în IPA-Online se completează și se semnează de către fermier inclusiv în cazul modificărilor M1 și M2 (parte integranta a cererii unice de plată).

3. Retragerea unei/unor parcele sau unei părţi dintr-o parcelă din declaraţia de suprafaţă, a pachetelor de agro-mediu de pe parcelă (retragere parţială de suprafeţe) (formularul M3), conform art. 3 din Regulamentul UE nr. 809/2014.

O cerere unică de plată poate fi retrasă în totalitate sau parţial în orice moment, în scris. Dacă APIA a informat deja fermierul cu privire la eventualele cazuri de neconformitate din cererea unică de plată, dacă APIA a avertizat fermierul cu privire la intenţia sa de a efectua un control la faţa locului sau dacă, în cadrul unui control la faţa locului, se constată orice neconformitate, nu sunt autorizate retragerile în ceea ce priveşte acele părţi din cererea unică de plată care sunt implicate.

4. Declaraţia de retragere totală a suprafeţei din cererea de plată 2017

Retragerea întregii suprafeţe declarată de fermier în cererea de plată se poate realiza oricând (se specifică clar motivul retragerii), mai puţin în situaţiile precizate la punctul 3.

5. Schimbarea adresei/coordonatelor bancare/numelui societăţii, fără a se modifica CUI-ul (formularul M4) se depune de către fermier, fără penalităţi, în orice moment după depunerea cererii unice de plată până la emiterea Deciziei de plată.
Documente anexate M4, după caz, la solicitarea de modificare a datelor cererii, sunt copia după CUI/CIF / CI pentru modificare denumire/nume/adresa și dovada coordonatelor bancare, ca urmare a modificării datelor bancare.

Modificarea datelor cererii ca urmare a schimbării formei de organizare.

În acest caz se completează „Cererea pentru transfer de exploataţie/schimbarea formei de organizare” care se depune de către fermier la CL/CJ al APIA, fără penalizări, în orice moment după depunerea cererii unice de plată până la finalizarea controlului administrativ. Acest tip de modificare se notifică în termen de 15 (cincisprezece) zile calendaristice de la data apariţiei ei.

Documente anexate în acest caz vor fi copie certificat de înregistrare/respectiv dovada radierii, după caz, precum și dovada coordonatelor bancare.

6. Solicitarea de retragere a sprijinului aferent unei/unor scheme de plată în Campania 2017 este luată în considerare oricând, mai puţin în situaţiile de la punctul 3.

Publicat în Comunicate

Povestea francezului care a preluat un fost supermarket al unui mare lanț internațional, pe care l-a transformat într-un nou centru alimentar, în care fermierii autohtoni comercializează în prezent peste 40 de soiuri de tomate, producție proprie, va fi spusă la RALF 2017, potrivit unui comunicat de presă primit la redacție.

Denis Digel este unul dintre fermierii invitați în programul Forumului Internațional de Agricultură RALF 2017, care va avea loc în această toamnă la București.

Pentru inițiativa sa, larg mediatizată în presa franceză și internațională, Denis Digel a primit recent Ordinul Meritul Agricol, distincție importantă a statului francez pentru agricultură.

„Împreună cu alți 35 de fermieri, Denis Digel a preluat un fost supermarket al unui mare lanț internațional, pe care l-a transformat într-un nou centru alimentar, în care fermierii autohtoni comercializează în prezent peste 40 de soiuri de tomate, producție proprie.

Reușita lui Denis Digel, care a depășit obstacolele impuse de piață și de marile rețele de distribuție, poate fi un exemplu și pentru alți fermieri europeni. Povestea lui și a celor 35 de fermieri francezi, pe 9 noiembrie, la Forumul Internațional de Agricultură RALF 2017”, se mai precizează în comunicat.

RALF – Romanian Agriculture Leadership Forum reunește anual marii fermieri din România, într-o amplă întâlnire dedicată bunelor practici și exemplelor de succes din agricultura românească și internațională.

 

Înscrieri fermieri și companii din agricultură: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.</a></p>"</p>"

Publicat în Comunicate

Chiar dacă șefia Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin vocea reprezentantului său, Alexandru Potor, secretar de stat, consideră că „nu trebuie promovată o Europă a mai multor viteze, a fracționării în blocuri, în grupuri (de la Vișegrad sau din altă parte), ci o Europă întreagă”, directorul adjunct al DG AGRI, Mihail Dumitru, este de cu totul altă părere și mărturisește că țara noastră a pierdut o oportunitate că nu a fost în grupul de la Vișegrad de la bun început, un pol de putere din ce în ce mai vocal în interiorul Uniunii Europene (UE27, după Brexit) și care ne-ar fi putut sprijini în deciziile luate în Consiliul European (CEE).

Secretarul de stat MADR, Alexandru Potor, consideră că țara noastră ar trebui să-și impună mai bine punctul de vedere în cadrul comunității europene, fără însă a deranja prea mult, fără a genera disoluție sau contradicție între România și celelalte state membre (altele decât cele din Vișegrad 4+3).

În plus, în cadrul atelierului „România – rol-cheie în viitorul Politicii Agricole Comune” din cadrul Eurosfat, eveniment care a avut loc vineri, 28 aprilie 2017, la București, el a recunoscut că România este un participant activ la discuțiile care se poartă într-un format „mai extins sau mai redus” al Statelor Membre ale Uniunii Europene (UE), inclusiv atunci când vine vorba de grupul de la Vișegrad.

„Este momentul să ne facem cuvântul bine auzit la nivel european, fără să fim discordanți, ci pur și simplu să arătăm disponibilitatea de a coopera la nivel european, de a exprima care sunt pozițiile favorabile în România, unde putem să ne integrăm și noi, în așa fel încât viitorul acesta comun să nu fie marcat de disoluție sau de contradicție între România și celelalte state membre. Și aici mă leg un pic vizavi de faptul că se încearcă crearea de poli de putere. Nu. Cred foarte mult în posibilitatea de negociere și posibilitatea de a fi echilibrați și de a dezvolta relații cu adevărat durabile cu ceilalți membri ai blocului comunitar.

Nu aș vrea să mergem pe poziții de confruntare. România este un participant activ la discuțiile care se poartă într-un format mai extins sau redus al statelor membre – vorbesc despre grupul de la Vișegrad. Noi am preluat puncte de vedere ale statelor care, tradițional, au constituit acest grup de la Vișegrad, le-am analizat, ne-am exprimat poziții, iar în cazul în care acestea au fost corespondente cu poziția României, bineînțeles că am dat un feedback pozitiv. În cazul în care în care interesul nostru nu era atât de convergent cu al lor, am exprimat poziții prin care am încercat să nuanțăm ideile care sunt emergente la nivelul acestor grupuri mai mici sau mai mari. (...)

Nu trebuie să promovăm o Europă a mai multor viteze, a fracționării în blocuri, în grupuri (de la Vișegrad sau din altă parte), ci o Europă întreagă. (...) Nu văd în aceste discuții, chiar într-o formulă mai restrânsă, ca fiind coagularea unor poziții de forță, ci un for de discuții, de schimb de experiență și de idei”, a răspuns Potor la întrebarea unui reporter cu privire la conturarea unui nou pol de putere în interiorul UE, în esență grupul de la Vișegrad 4+3.

În contrapartidă, directorul general adjunct al DG AGRI, Mihail Dumitru, vede cu alți ochi grupul de la Vișegrad și mărturisește că țara noastră a pierdut o oportunitate majoră că nu a fost membră a acestuia, de la bun început. Pe de altă parte, însăși prezența lui Adrian-Ionuț Chesnoiu, șeful AFIR, la o întrunire a șefilor agențiilor de plăți care gestionează fonduri FEADR în țările din grupul de la Vișegrad plus România-Bulgaria-Slovenia reprezintă un „lucru bun” pentru țara noastră.

Făcând referire indirectă și la situația „prietenilor coeziunii”, atunci când, la momentul aderării la UE, România a avut parte de aliați în state precum Polonia, Ungaria etc., și ele cu interesele lor, inclusiv prezența într-un astfel de grup ar da o greutate mai mare acțiunilor de influențare a deciziilor din Consiliul European, unele care ar putea avea un impact pozitiv asupra țării noastre.

„În legătură cu grupul de la Vișegrad plus doi, plus trei, în primul rând cred că este un lucru foarte bun. Cred că România a pierdut o oportunitate că nu a fost în grupul de la Vișegrad de la început. Faptul că există o apropiere România-Bulgaria-Slovenia față de grupul de la Vișegrad permite să se adauge unei voci care este deja recunoscută – grupul de la Vișegrad – la nivel european”, a afirmat Dumitru. „Pe de altă parte, n-aș pune aceste discuții pe grupuri, nu le-aș lega direct de discuția privind viitorul Europei cu vitezele. Asta ține mai mult de logica funcționării în Consiliu. În Consiliu, de regulă, logica este să obții o majoritate și să reușești să treci o inițiativă. Și faptul că există astfel de grupuri ajută (...) să treci o inițiativă în Consiliu. Este bine să funcționăm în niște grupuri care pot să exprime anumite orientări și anumite poziții”.

Polonia trage sforile

Anul trecut, Teodor Mihalcea, fost secretar de stat tehnocrat în cadrul ministerului de resort, participa la reuniunea miniştrilor Agriculturii din cadrul Grupului de la Vişegrad 4+3 (Bulgaria, Rom\nia, Slovenia).

Evenimentul avea să se desfășoare în perioada 25-26 octombrie 2016, la Varşovia, sub preşedinţia poloneză a Grupului de la Vişegrad +3.

Tematica reuniunii viza priorităţile în domeniul agricol ale preşedinţiei poloneze a Grupului de la Vişegrad – revizuirea Cadrului Financiar Multianual (MFF) 2014-2020 cu implicații asupra regulamentelor Politicii Agricole Comune (PAC) şi viitorul acesteia după 2020, precum şi dezbaterea preliminară a propunerilor de simplificare a PAC cuprinse în Regulamentul Omnibus.

La acea vreme, țara noastră susținea declarația comună pe Omnibus și sublinia importanța menținerii sprijinului pentru organizaţiile de producători, mai ales în acele state membre unde gradul de organizare în sectorul de legume–fructe este scăzut.

„Modificările propuse cu privire la suportarea consecinţelor financiare ale nerecuperării debitelor şi eliminarea regulii «50/50» ar putea conduce la importante consecinţe financiare pentru statele membre şi nu poate fi acceptat”, se preciza într-un comunicat de presă de la finele anului trecut. „Schimbările importante care s-au iniţiat în MFF 2014-2020 este bine să se continue și în noua perspectivă financiară, iar în acest sens este important să se ajungă la convergenţa plăţilor directe între statele membre”.

În plus față de propunerile incluse în Omnibus, pentru România este deosebit de importantă revizuirea Anexei II din Reg. (UE) nr.1305/2013, respectiv creșterea cu 20% a ratei de sprijin pentru cooperativele care vor să facă investiții în procesare, încurajând astfel asocierea și, implicit, realizarea de investiții colective în interesul membrilor. De asemenea, România consideră important să se evalueze oportunitatea menținerii plăților directe pe suprafață - SAPS și după 2020.

Alte teme de discuţie au vizat „pachetul de igienă” - stabilirea unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, în ceea ce privește posibilitatea de sacrificare a animalelor în fermă, care ar putea fi apoi oferite la vânzare pe piața locală.

„Dezbaterea este de interes pentru România, producătorii români de dimensiuni mai mici solicitând norme simplificate și mai flexibile. (...) România lucrează la o modificare a cadrului legislativ privind condițiile minime de funcționare a abatoarelor de capacitate mai mică prin care se definesc: abatoare de capacitate mică, centre și puncte de sacrificare, cu limitarea numărului maxim de capete/lună care pot fi sacrificate în aceste tipuri de unități”, afirma Teodor Mihalcea, fostul secretar de stat tehnocrat.

Alte teme abordate în cadrul Reuniunii au vizat creşterea potenţialului de cercetare în domeniul agricol al ţărilor din Europa Centrală şi de Est, dar și mecanismele de piaţă din sectoarele cerealelor şi zahărului (în contextul eliminării cotelor de producţie la zahăr începând cu 1 octombrie 2017).

De asemenea, în cadrul întâlnirii a fost adoptată Declaraţia comună a miniştrilor agriculturii din Grupul Vişegrad 4+3 (Bulgaria, România şi Slovenia) cu privire la creşterea potenţialului de cercetare al ţărilor din Europa Centrală şi de Est în implementarea proiectelor din programul Orizont 2020, în domeniul agricol, inclusiv al bioeconomiei.

Săptămâna trecută, directorul AFIR, Adrian-Ionuț Chesnoiu, a fost prezent la o reuniune a directorilor de agenții de profil la nivel european, tot în Polonia.

Până în prezent, nu a mai existat vreo altă întâlnire la nivel de secretar de stat sau minitru cu membrii omologi din grupul de la Vișegrad.

Publicat în România Agricolă

Rapița a fost o cultură-vedetă în 2016, datorită prețurilor mari pe care le-a avut în piață, anunță cei de la AgroGo într-o analiză transmisă presei printr-un comunicat, adăugând că, potrivit pieței bursiere, prețurile rapiței vor fi mai mici în 2017.

„Anul trecut, rapița a ajuns la prețuri-record pentru ultima perioadă, cotațiile de la bursa MATIF Paris – cea mai reprezentativă pentru regiune – depășind valoarea de 1.900 lei/tonă. Chiar dacă prețul primit în piața locală a fost unul puțin mai mic, după cum se poate vedea în graficul de mai jos, acesta a fost foarte bun, fiind mult mai mare față de prețul din sezoanele precedente”, afirmă cei de la AgroGo.

GRAFIC 1

Potrivit spuselor analiștilor, acest lucru a făcut ca suprafața semănată cu rapiță în România, în acest sezon, să fie cea mai mare de după anul 2010, ajungând la peste 460.000 de hectare în 2017, față de 412.000 în 2016. Deși a trecut printr-o iarnă dificilă, în cele mai multe regiuni din țară, rapița a răzbit destul de bine - încă nu știm exact efectul valului de frig și al zăpezii din luna aprilie.

Dacă sezonul acesta producția va fi una decentă, tot ce mai așteaptă fermierii este un preț bun.

„Vor fi însă prețurile din acest sezon similare cu cele din sezonul trecut?”, se întreabă retoric analiștii.

Cotațiile futures (cu termene de livrare în viitor) de la bursa MATIF ne arată că, în prezent, rapița se tranzacționează în jurul valorii de 1.800 lei/tonă pentru livrarea în luna mai 2017.

„Dacă ne uităm însă la luna august – următoarea lună de livrare disponibilă la MATIF, după mai –, vedem că prețul este de doar 1.650 lei/tonă; vezi curba futures din graficul de mai jos. Când spun doar 1.650, nu mă refer la faptul că prețul este mic, neprofitabil, dimpotrivă. În mod normal, acest preț ar trebui să asigure, în continuare, o rată de profit bună pentru fermieri. Dacă prețul se menține însă la acest nivel, va fi simțitor mai mic față de sezonul trecut”, continuă specialiștii AgroGo.

GRAFIC 2

Această scădere nu ar fi una anormală, dat fiind faptul că sezonul trecut a fost unul de vârf în materie de prețuri la rapiță, mai zic aceștia.

„Tot cotațiile futures ne arată că, și în sezonul următor (2017-2018), prețul rapiței este văzut de către traderi la un nivel mai mic față de cel din sezonul actual. Acest lucru poate avea diverse cauze, printre care ar putea fi suprafața cultivată mai mare, stocurile mari sau o nevoie mai mică în industrie”, se mai precizează în analiză.

„În concluzie, chiar dacă prețurile cu livrare în prezent sunt încă mari, cele pentru livrare în vara lui 2017 sunt ceva mai mici, la fel și cele din sezonul 2017-2018”, concluzionează analiștii AgroGo. „Rămâne de văzut cum vor evolua prețurile în luna mai. Este recomandat ca persoanele direct interesate de prețurile cerealelor să urmărească, în plus față de prețurile spot (din prezent), și cotațiile din viitor. Este bine știut faptul că prețurile futures se schimbă în fiecare zi. Nimeni nu poate garanta că prețul va rămâne la un anumit nivel, de aceea este bine să le verificăm regulat”.

AgroGo, platforma de tranzacționare online a cerealelor și inputurilor, oferă o alternativă simplificată a burselor de mărfuri și sprijină astfel fermierii români, prin încurajarea concurenței cumpărătorilor în piață. Mai mult, AgroGo este singura platformă din România pe care se pot tranzacționa cereale la disponibil sau la termen.

AgroGo a fost creat cu scopul de a reduce riscurile și a crește profitul fermierilor, al procesatorilor și chiar al traderilor. Platforma oferă informațiile necesare pentru luarea deciziilor în vânzarea și cumpărarea de cereale (prețuri la zi, analize, grafice, știri etc.) și permite tranzacționarea într-un mod organizat a produselor agricole. Prețurile cerealelor sunt obținute de la principalele burse internaționale (MATIF - Paris, CBOT/CME - Chicago ș.a.) și sunt completate de datele obținute de la Ministerul Agriculturii, portul Constanța, precum și de la traderii parteneri, platforma AgroGo prezentând cele mai multe surse de prețuri din țară actualizate periodic.

Publicat în Comunicate

La finalul acestei săptămâni, senatorul PSD Lucian Trufin, membru al Comisiei de Agricultură, va încheia sesiunile de informare și pregătire pentru fermierii botoșăneni în ceea ce privește prezentarea măsurilor pe care aceștia le pot accesa în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), întâlniri care s-au derulat în toate zonele județului timp de o lună, anunță politicianul prin intermediul unui comunicat de presă remis la redacție.

Ca urmare a tuturor acestor consultări publice la care au fost prezente atât autoritățile administrației publice din fiecare localitate, reprezentanți ai instituției cu responsabilități în acest domeniu la nivel județean și experți în accesarea proiectelor europene, precum și câteva sute de fermieri din fiecare regiune a județului Botoșani, politicianul a înaintat toate solicitările atât ministerului de resort, cât și colegilor mei din comisia pentru agricultură, astfel încât să nu mai existe blocaje la depunerea documentelor necesare pentru aprobarea finanțărilor.

„M-am consultat permanent atât cu fermierii din Botoșani, cât și cu cei din alte județe ale țării, pentru a aduna toate problemele cu care aceștia s-au confruntat până în prezent în ceea ce privește accesarea proiectelor europene din Programul Național de Dezvoltare Rurală. Am prezentat toate solicitările Ministerului Agriculturii și colegilor mei din Comisia pentru agricultură, astfel încât să nu mai avem blocaje la depunerea documentelor necesare aprobării finanțărilor. Legislația și procedurile birocratice nu pot fi eficientizate decât prin discuții permanente cu producătorii și cu fermierii din fiecare domeniu agricol”, a declarat Lucian Trufin în comunicatul de presă.

Fermierii și asociațiile agricole din județul Botoșani care vor să obțină finanțări prin PNDR au la dispoziție următoarele măsuri: instalarea tânărului fermier: 50.000 euro/proiect; dezvoltarea fermelor mici: 15.000 euro/proiect; activități în agricultură: 2.000.000 euro/proiect; activități non-agricole: 200.000 euro/proiect; servicii non-agricole: 50.000 euro/proiect; producție agricolă: 70.000 euro/proiect, iar prin programul start-up nation: 44.000 euro/proiect.

Programul întâlnirilor pentru ultima parte a lunii aprilie va fi următorul:

Vineri, 28 aprilie 2017, ora 11.00, în Vorona, la Sala Mare a Centrului Cultural „Mihai Eminescu”, pentru fermierii din: Vorona, Tudora, Cristești, Coșula, Corni, Vlădeni, Curtești, Bălușeni, Stăuceni, Unțeni, Răchiți, Frumușica, Copălău și Mihai Eminescu.

Duminică, 30 aprilie 2017, ora 11.00, în Hilișeu-Horia, la căminul cultural pentru fermierii din: Hilișeu-Horia, Cristinești, Ibănești, Pomârla, Dersca, Mihăileni, Lozna, Șendriceni, George Enescu, Broscăuți.

Duminică, 30 aprilie 2017, ora 13.30, la Primăria Văculești, în sala de ședințe pentru fermierii din: Văculești, Roma, Nicșeni, Leorda, Brăești, Vârfu Câmpului, Dimăcheni, Corlăteni, Vorniceni, Cordăreni și Cândești.

Publicat în Comunicate

Valul de nemulțumiri generat în ultima perioadă ca urmare a devoalării unei versiuni mai vechi a proiectului de lege care vizează susținerea introducerii noțiunii de gospodărie recunoscută fiscal, fără acordul partidului majoritar aflat la guvernare, a fost trecut în contul ministrului de Finanțe, Viorel Ștefan, ca aspect negativ, a mărturisit președintele Camerei Deputaților și al Partidului Social Democrat (PSD), Liviu Dragnea, vineri, 21 aprilie 2017, la Țifești, județul Vrancea, cu ocazia unei deplasări dedicate inaugurării sezonului de combatere a căderilor de grindină, alături de șeful MADR, Petre Daea.

„Am ajuns în situația aceasta pentru că, din păcate, ministrul de Finanțe a dat un draft din acest act normativ, care nu era finalizat, un draft la care noi lucram, dar era la o fază anterioară, am înțeles către o asociație a unor oameni de afaceri, fără să aibă o discuție cu noi, înainte, la partid, ceea ce nu se face”, și-a declarat nemulțumirea oficialul social-democrat.

Aflat în vizită la casa de vinuri Panciu, după ce a asistat la lansarea demonstrativă a unei salve de trei rachete antigrindină dintr-o locație apropiată, Dragnea a încercat să explice cum, de fapt, toate limitele neimpozabile din agricultură și zootehnie vor rămâne așa cum sunt acum, chiar și după introducerea impozitului pe gospodărie, de la 1 ianuarie 2018.

Oamenilor li se dă, nu li se ia; este foarte simplu. Este vorba despre tot sistemul nostru de deduceri fiscale care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2018, de care trebuie să beneficieze toți românii, dar pentru asta este nevoie ca toate veniturile să fie globalizate. Altfel, există riscul ca românii să nu beneficieze de anumite facilități care vor fi în vigoare din ianuarie, anul viitor, pentru că acum nu există, din păcate, în România, un sistem în care statul, prin Ministerul de Finanțe, să aibă toate informațiile, centralizat.

Înlocuind, de fapt, cele două plafoane de impozitare – 16 la sută – care se aplică la salarii și la alte tipuri de impozite și 5% la dividende în altă parte, cu zero procente la dividende, respectiv cu 10%. Din start, impozitele scad. Asta înseamnă că oamenii vor plăti mai puțin. La asta se adaugă niște deduceri fiscale, de care oamenii vor beneficia. (...) Toate veniturile neimpozabile, limitele neimpozabile din agricultură și zootehnie rămân așa cum sunt acum: numărul de hectare, în funcție de culturi, numărul de animale în funcție de specie, acestea rămân, la astea nu se umblă, dar vor veni niște impozite mai mici, impozitele vor scădea, oamenii vor plăti mai puține impozite. Asta trebuie să se înțeleagă. În perioada următoare vom explicita, la tablă, așa cum au învățat românii în campanie, toate aceste lucruri. (...) Va fi mai multă rigoare, iar cei care, acum, au proprietăți sau venituri pe care nu le declară, atunci, probabil, le vor declara pentru că vor dori să beneficieze de acele facilități”, a afirmat Dragnea.

În plus, el a adăugat că în primul an de implementare a noii legi nu va fi nevoie de asistența instituției consultantului fiscal, precum și că acești specialiști în fiscalitate ar urma să fie plătiți de stat, nu însă cu presiuni suplimentare asupra bugetului de stat.

„Din funcționarii care sunt acum la diversele structuri ale Ministerului de Finanțe și ANAF în județe și în localități se vor selecta acești consultanți fiscali care îi vor ajuta pe oameni, nu să-și facă niște birouri, unde oamenii să facă cozi. Oamenii nu vor plăti aceste servicii”, a mai spus șeful PSD.

Și pentru că s-a aflat la sediul unui producător de vin, el i-a atenționat pe cei de la ANPC pentru lupta pierdută cu frauda din sectorul vinului și a amenințat discret inclusiv cu eliminarea din funcție a actualei conduceri, pentru ineficiență.

Avem de dus niște lupte foarte serioase cu contrafacerile care există pe piața vinului, iar aici cred că protecția consumatorului a pierdut meciul. Ne vom gândi serios dacă actuala echipă poate duce o astfel de luptă, pentru că până acum a pierdut-o”, a adăugat președintele Camerei Deputaților.

Tot la Casa Panciu, Liviu Dragnea a vorbit de cum anume va funcționa Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) și care va fi impactul său investițional în zona agriculturii. Practic, a afirmat liderul PSD, agricultura din România ar urma să fie beneficiar direct al Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții, dar nu numai din partea fondului, ci și din partea bugetului de stat aferent Ministerului Agriculturii.

„FSDI se va constitui preluând în portofoliu companiile de stat. În primă fază, companiile de stat profitabile și cu două-trei excepții neprofitabile. Va emite obligațiuni pentru a face venituri, va intra în consorții și în proiecte de colaborare pe companii de proiect pentru investiții în infrastructură, pentru investiții în acest program care are trei componente de finanțare a producției, de legume de exemplu, cum este și cazul programului de tomate, de finanțare a depozitării și colectării și de finanțare a unor microfabrici de conserve unde se pot asocia fermierii dintr-o comună sau din mai multe comune”, a conchis el.

Marius Budăi: „Introducerea venitului global pe gospodărie va aduce mai mulți români în clasa de mijloc”

În aceeași zi, deputatul PSD Marius Budăi a ieșit cu explicații suplimentare, detaliate, cu privire la viitorea metodă de impozitare și a anunțat că este nevoie de introducerea venitului global pe gospodărie, astfel încât persoanele cu venituri mici să beneficieze de deduceri fiscale din partea statului.

„Prin introducerea impozitului pe venitul global vor fi aduși mai mulți români în clasa de mijloc, în urma scăderilor impozitelor pentru cei cu salarii mai mici. În același timp, se elimină ghișeele și astfel se reduce birocrația pentru cetățeni, întrucât toate plățile fiscale și depunerile declarațiilor privind câștigurile vor fi făcute de consultanții fiscali. Totodată, vor fi stimulate serviciile din sectorul privat, ceea ce va reprezenta un sprijin major pentru antreprenorii care vor oferi servicii de educație, sănătate, asigurări de viață sau de bunuri, construcții etc”, a declarat Marius Budăi.

În urma adoptării noului sistem de impozitare a veniturilor, vor fi fiscalizate mai multe servicii din sectorul privat. Astfel, gospodăriile vor fi interesate să lucreze cu cei care eliberează facturi sau bonuri fiscale și vor crește veniturile la bugetul de stat. În acest fel, statul va obține venituri consistente din eliminarea economiei negre, iar cu acești bani vor putea fi susținute în continuare creșterile de salarii, reducerile de taxe și crearea de locuri de muncă. Ministerul Finanțelor Publice estimează un surplus de 2% din PIB, respectiv 16 miliarde lei, în urma adoptării acestui sistem de impozitare.

Venitul global pe gospodărie reprezintă o declarație de venit ce se va completa în numele membrilor care locuiesc împreună într-o locuință. Nu este un impozit sau o taxă nouă, ci un mod de calcul nou. Modelul este aplicat și în Statele Unite, Franța, Belgia, dar și în alte state.

Impozitele se vor calcula după două criterii simple. Impozit 0% pentru toate veniturile lunare mai mici de 2.000 lei pentru salariați, pensionari sau cei cu activități independente și impozit de 10% pentru diferența care depășește 2.000 lei lunar. În funcție de nivelul veniturilor unei gospodării, Guvernul va acorda diverse deduceri fiscale din baza de impozitare. Altfel spus, din suma supusă impozitării se vor scădea diverse cheltuieli deductibile, pentru studiile copiilor sau pentru renovarea locuinței etc. În același timp, se va încuraja creșterea natalității. Astfel vor fi deduceri în valoare de 1.600 lei/anual pentru fiecare copil din familiile cu venituri sub 5.000 lei/lună și 1.200 lei/anual pentru fiecare copil din familiile cu venituri între 5.000 lei și 10.000 lei/lună”, a explicat parlamentarul social democrat, membru în Comisia pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților.

Potrivit politicianului PSD, termenele pentru introducerea noului model de impozitare a veniturilor sunt: 1 ianuarie 2018 – se aplică sistemul de deduceri și noul model de impozitare; 1 decembrie 2018 – sunt selectați și pregătiți consultanții fiscali și se va face arondarea gospodăriilor pentru fiecare dintre aceștia, respectiv 1 mai 2019 – se depune pentru prima oară declarația anuală de venit global pe gospodărie, luându-se în calcul noul model de impozitare și deducerile care intră în vigoare de la 1 ianuarie 2018.

Vineri, 21 aprilie 2017, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a participat alături de șeful său pe linie de partid, Liviu Dragnea, la inaugurarea sezonului de combatere a căderilor de grindină pentru anul 2017.

Evenimentul s-a desfăşura la sediul Unităţii de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 și a continuat cu o vizită de lucru la Casa de vinuri Panciu.

Publicat în România Agricolă

În condițiile în care ninsoarea este ca la ea acasă în Bacău, atât loc de baștină, dar și loc de muncă pentru președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, iar în Călărași, unde s-a născut și unde lucrează pâmântul șeful Pro Agro, Emil Dumitru, vremea este deosebit de rece pentru această perioadă, în toate regiunile țării se va produce brumă în cursul nopții de joi spre vineri, îndeosebi în regiunile vestice, iar în noaptea de vineri spre sâmbătă în cea mai mare parte a țării, este de înțeles îngrijorarea manifestată de cei doi cu privire la culturile pomicole și viticole, dar și la cele de rapiță, porumb, grâu și floarea-soarelui.

Potrivit președintelui Pro Agro, Emil Dumitru, Moldova este afectată în primul rând de temperaturile foarte scăzute, dar și partea de vest, în special Clujul. El spune că, pentru moment, încă nu poate face o evaluare a potențialelor pagube, pentru că iarna și zăpada „sunt în plină desfășurare”.

„Este clar că pentru pomi și viță-de-vie vom avea pierderi însemnate de recoltă. Culturile au plecat în vegetație, au pornit mugurii, pomii erau înfloriți; este clar că aici vom avea pierderi plecând de la 100%, până la 50 la sută”, a mărturisit cu îngrijorare în glas șeful Pro Agro, pentru Revista Fermierului.

Și Laurențiu Baciu spune despre culturile pomiviticole și de câmp că sunt în pericol. El este de părere că dacă temperaturile nu vor coborî în orele următoare (puțin probabil să nu se întâmple așa), în afară de unele specii de pomi și de rapița înflorită, restul culturilor nu ar fi afectate prea mult de acest val de vreme rece și de precipitații. În caz contrar, „dezastrul este la el acasă”!

„Deocamdată, ninge (n.r. - în ferma sa din Bacău); este un grad Celsius afară. Să vedem ce se întâmplă la noapte și mâine. Pomii erau toți în floare, (...) mai toate speciile. A răsărit lucerna, a răsărit floarea-soarelui, rapița este în floare; cum e mai prost. Depinde de acum ce se va întâmpla cu vremea. Dacă temperatura nu coboară sub zero grade, în afară de unele specii la pomi sau chiar la rapiță, care este înflorită, restul nu ar fi afectat. Pentru orele următoare se anunță temperaturi cu minus. În acest caz, dezastrul este la el acasă”, a afirmat, la rândul său, Laurențiu Baciu.

Conform aprecierilor lui Emil Dumitru, speciile care ar putea fi afectate în cea mai mare măsură de acest val de frig și precipitații sunt caisul, cireșul, prunul, specii pomicole care, în momentul de față, au trecut chiar și prin înflorire și au format fructul.

„La minus patru grade există deja probabilitatea de a avorta toate fructele pe care un pom le-a legat și orice ar mai face un pomicultor - ar da foc sau eu știu ce ar mai putea face - nu l-ar avantaja cu nimic, pentru că vin precipitații de sus. Este nu numai frig, ci și zăpadă, iar lucrurile în mod clar nu pot fi controlate de nimeni”, a adăugat președintele Federației Pro Agro.

În opinia sa, în această perioadă critică din punct de vedere agrometeorologic, rapița se află în plină perioadă de înflorire și există riscul de a avorta primul etaj floral, dacă vor apărea temperaturi de minus 2, minus 3 grade Celsius.

„Chiar și rapița, care este în buton în momentul de față și nu și-a deschis florile, poate fi afectată. Ea este foarte sensibilă în momentul de față la orice fel de oscilații de temperatură”, a punctat oficialul Pro Agro.

În plus, Emil Dumitru nu se teme să afirme că fermierii români vor avea cu siguranță pierderi de producție în urma acestor fenomene meteo nedorite.

În ceea ce privește cultura grâului, potrivit informațiilor pe care șeful Pro Agro le deține, în prezent, aceasta prezintă un al doilea internod, iar unele soiuri se află chiar în faza de burduf, astfel că, în momentul în care grâul își formează fructul, va suferi un șoc termic foarte mare. Zona Moldovei, încă o dată, este cea care are de suferit.

„Zona Moldovei este cel mai puternic afectată de vremea aceasta destul de rea. Din punctul de vedere al pierderii de producție, nu din cel al pierderii de cultură, (...) (pentru că există stresul termic destul de important, coroborat și cu precipitații), să ne gândim la o solă de grâu cu tehnologia la zi. În cazul în care aceasta are o densitate de 700 de plante pe metrul pătrat, cu o înălțime de 20 de centimetri, a căzut pe sola în cauză 10-15 cm de zăpadă, tot acel grâu este culcat și aproape nu mai este în faza în care să se poată ridica, pentru că este deja în burduf și începe împăierea. E clar că avem o problemă”, a declarat Emil Dumitru.

Nu în ultimul rând, el a ținut să vorbească despre faptul că producătorii agricoli români încă plătesc pentru faptul că țara noastră nu are încă funcțional un mecanism de compensare a pierderilor de venit. În opinia sa, banii prevăzuți PNDR ar fi soluția.

„Trebuie să discutăm foarte serios - dincolo de ajutorul de minimis care este unul temporar, fără notificare la Comisia Europeană, de maximum 15.000 de euro pe beneficiar, pe trei ani - dacă nu cumva trebuie regândit ceva pe un alt sistem. Dacă Fondul Mutual a fost un eșec răsunător, cauzat de proastele intenții ale celor care l-au manageriat, dar, pe de altă parte, și cu complicitatea celor care au fost la momentul acela la Ministerul Agriculturii, ar trebui să ne gândim la un astfel de mecanism prin care, sigur, putem să despăgubim, să avem în bugetul național de dezvoltare rurală 220 de milioane de euro pentru despăgubiri în caz de pierderi de venit. Însă noi stăm cu banii prevăzuți în PNDR și nu am reușit să creăm un mecanism viabil prin care, în astfel de condiții, să-i despăgubim pe fermieri”, a mai spus Dumitru.

În ceea ce privește situația din ferma sa, diferită față de cea a lui Laurențiu Baciu, mari probleme nu a întâmpinat, deocamdată, în urma apariției acestui val de frig. Depinde însă de cât vor persista temperaturile negative, noaptea.

„Dis de dimineață, am plecat de la București către ferma mea, situată în comuna Chiselet, județul Călărași (n.r. - 170 ha în total, din care porumb – 50 ha, rapiță 36,20 ha, floarea-soarelui 20 ha). Avem o platformă de porumb de 21 ha cu Monsanto, a fost ultima semănată și am fost să văd dacă putem avea vreo temere față de ceea ce înseamnă lipsa de germinație la porumb din cauza temperaturilor foarte joase; să se distrugă sămânța, să «clocească». Din fericire pentru mine, făcând un sondaj, n-avem nicio problemă. Porumbul a început deja să încolțească. Rapița este înflorită toată, erau patru grade Celsius când am plecat, probabil că vom avea și noi minus un grad Celsius la noapte, dar depinde cât de mult se va întinde acel minus un grad Celsius. Pământul este cald, a acumulat temperatură, iar la noi, în sud, este un pol al căldurii, nu al frigului”, a conchis Emil Dumitru.

„Am câteva zeci de miliarde de lei vechi «băgate în pâmânt»”, Laurențiu Baciu

În contrast cu situația din ferma lui Emil Dumitru, culturile din exploatația lui Laurențiu Baciu au clar de suferit.

D2CB838C 3BDB 44EC BA59 2D2F4D7D3CFC

E51D916B 045B 4C89 B0E3 148915C0F011EBB0F8E2 21AB 4807 AC3B 94E238F7514CE0AA6957 02B8 43B3 B5EF 1DB229682C6D

 

 

 

 

 

 

 

 

Așa cum și fotografiile o arată, situația este „albă” de-a dreptul. Putem spune că, în Bacău, este „iarnă în Prier”, situație întâlnită de șeful LAPAR doar în 1996, dar nu la același nivel cu aceasta din prezent.

Baciu se plânge că are câteva zeci de miliarde de lei vechi «băgate în pâmânt», atunci când vine vorba de investiții. El se teme de faptul că s-ar putea confrunta cu situația în care culturi sau specii ar putea dispărea în totalitate, unde pierderile sunt de 100%. Baciu continuă și spune că totul depinde de ce temperaturi vor fi în zilele și, mai ales, în nopțile următoare. În acest context, șeful LAPAR nu speră la mai mult de două treimi din producția de grâu a anului trecut, în condițiile date, mai ales că nici startul însămânțărilor nu a fost unul bun. Nici speranța unei producții bune la rapiță, pe care mulți fermieri români au mizat, nu mai poate fi luată în calcul.

El se teme că de vineri, 21 aprilie 2017, va începe să numere pierderile.

„Până când am văzut că ninge, chiar am sperat că nu o să se întâmple. Îmi doream de data aceasta ca angajații ANM să mintă, dar n-a fost așa, din păcate. (...) Nu pot crede că și la noapte va fi aceeași temperatură. În situația asta ne putem aștepta, începând de mâine, la a număra pierderile. Azi este prematur. (...)

Ținând cont că vine vara și că sunt șanse de a avea deficit de apă în sol, la toamnă, plus condițiile actuale, nu ne vom mai putea lăuda cu producțiile din ultimii ani. N-aș vrea să mă întorc puțin în urmă și să spun că însuși începutul a fost mult mai anevoios decât cel de anul trecut. Perioada de însămânțări a fost secetoasă pe unele zone, în timp ce pe altele a fost exces de umiditate. În unele părți, temperaturile au fost foarte scăzute; un lucru care nu face bine plantei - variația de temperatură de la o zi la alta. Azi erau 20 de grade Celsius, iar mâine șapte grade Celsius. Vă dați seama ce stres pe plantă? Și nouă, ca oameni, ne este greu, chiar dacă noi avem posibilitatea, mișcându-ne, să ne-o reglăm imediat. Plantele sunt neputincioase în fața naturii.

Chiar dacă la mine în fermă am făcut tehnologie destul de completă, mă refer la cultura grâului, nu mă aștept să mai am producțiile de anul trecut. Spre exemplu, la finele anului agricol 2015-2016, producția de grâu la mine în fermă a fost în medie de 7.000 de kilograme. Anul acesta, la mai mult de două treimi din totalul anului trecut nu mai sper. Depinde și de cum mai evoluează vremea. Mă așteptam la o producție bună, anul acesta, la rapiță. Nu mai am curajul să fac nicio previziune privind producția. Situația aceasta m-a prins într-o situație dificilă, cu 120 ha de lucernă abia răsărită, în fază de cotiledon. Ce se va întâmpla? Dumnezeu cu mila. În aceeași situație se află și cele 100 ha de floarea-soarelui răsărită deja. Nu știu ce se va întâmpla cu ea. Știu însă că atunci când se află în faza de cotiledon, rezistă până la minus două grade Celsius. Ea rezistă până la -6, -7 grade Celsius, dar în situația în care era în două frunze adevărate. Nu este așa. Cultura se află în faza de cotiledon și, atunci, orice temperatură peste minus 2-2,5 grade Celsius îmi distruge cultura.

În zona noastră, ninge din seara de 19 aprilie 2017, ora 19:00, încontinuu. Vizibilitatea este la maximum 100 de metri și ninge încontinuu. În zonele de nord și în cele submontane (jumătate din Neamț, jumătate din Bacău, chiar jumătate din Vrancea), zăpada este undeva la 25-30 cm, până acum. Ninge încontinuu însă. Mâine, s-ar putea să ne trezim cu zăpada de un metru. A mai fost ceva similar în 1996. Într-un an, pe 23 aprilie, duminică, dar practic totul s-a petrecut într-o zi. A nins, n-a înghețat și a doua zi - soare de dimineață. Or, acum, din ce văd, anunță meteorologii, ar mai ține încă două zile cu ninsoare și ploi, iar temperaturile s-ar duce cu minus până pe luni, ceea ce este foarte mult”, a afirmat șeful LAPAR.

În încheiere, el a spus că nu crede că deocamdată se pune problema „întoarcerii” rapiței pe tarla, în Moldova. Pentru sudul țării însă, este greu de anticipat. Baciu spune că totul depinde de ce temperaturi vor fi acolo.

„Rapița, la temperaturi chiar cu plus, dacă sunt foarte joase, sterilizează florile. Mai ales că rapița era în plină înflorire, în plină fructificare”, a concluzionat fermierul băcăuan.

Petre Daea: „Este prematur să facem estimări pe producţii”

Într-o declarație pentru Agerpres, Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, susţine că este prematur să se facă estimări în ceea ce priveşte pagubele produse culturilor agricole din cauza temperaturilor scăzute şi a vremii nefavorabile din ultimele zile, cu toate că ploile care au cuprins toată ţara în această perioadă sunt benefice pentru sol şi plante.

„Urmărim cu îngrijorare şi preocupare fenomenele meteo din ultimele zile. Ne bucură faptul că ploile au cuprins toată ţara pentru că solul şi plantele au nevoie de apă, dar ne întristează aceste fenomene extreme. Urmărim evoluţia şi pe urmă vom face determinări în câmp şi vedem gradul de afectare. Este prematur să facem estimări pe producţii. Abia după ce vor trece aceste fenomene se iau probe din teren, se analizează, se văd gradul de afectare şi efectul la nivelul ţării. Din păcate, agricultorii ţării româneşti întotdeauna lucrează sub zodia riscurilor", a declarat, joi, șeful MADR, Petre Daea.

ANM: Perioada se va caracteriza printr-un regim termic al aerului mai rece decât în mod obişnuit, în toate regiunile

Potrivit prognozei agrometeorologice ANM, valabilă pentru perioada 21-27 aprilie 2017, temperatura medie diurnă a aerului va oscila între -5 și 15 grade Celsius, în majoritatea zonelor de cultură, abaterile termice negative fiind de 1 până la 13 grade Celsius.

„Temperatura maximă a aerului se va situa între 1 și 19 grade Celsius, în cea mai mare parte a țării. Temperatura minimă a aerului se va încadra între -10 și 10 grade Celsius, pe aproape întreg teritoriul agricol, cele mai scăzute valori fiind posibile în depresiuni, unde vor fi condiţii de producere a brumei şi a îngheţului la suprafaţa solului. Temperatura medie diurnă a solului la adâncimea de 5 cm va fi cuprinsă între 4 și 15 grade Celsius, îndeosebi în zonele de câmpie, în general optimă parcurgerii fazelor incipiente de vegetaţie (germinare-răsărire) la culturile înființate până în prezent, precum şi continuării semănăturilor de primăvară. Se prognozează precipitaţii predominant sub formă de ploaie în aproape toate regiunile agricole, dar şi mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare) local în nordul, centrul şi nord-estul ţării, acestea fiind însoţite de intensificări de scurtă durată ale vântului”, se arată în prognoza agrometeo ANM.

Ca urmare, mai spun specialiștii ANM, în zilele cele mai reci, din cauza temperaturilor minime scăzute din aer şi sol, ritmurile vegetative ale culturilor de câmp şi pomiviticole se vor desfăşura lent, pe aproape întreg teritoriul agricol al ţării. Starea de vegetaţie a culturilor înfiinţate în perioada optimă se va prezenta în continuare bună şi medie, iar în semănăturile tardive şi pe terenurile cu deficite de apă în sol, uniformitatea şi vigurozitatea plantelor se va menţine medie şi slabă. La culturile prăşitoare (porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, cartof), procesele de răsărire vor fi neuniforme şi lente, îndeosebi pe suprafeţele cu deficite de apă în sol.

Publicat în Știri

Premierul PSD-ist, Sorin Grindeanu, a ținut să-i mai explice încă o dată ministrului Agriculturii, Petre Daea, ținta de absorbție a fondurilor europene destinate agriculturii și dezvoltării rurale (bani pe care programul de guvernare al actualului cabinet, de altfel, se și bazează), și i-a amintit acestuia de targetul de accesare pe anul în curs - 3,5 miliarde de euro pentru anul în curs, ținând să felicite APIA pentru munca depusă.

Aflat într-o vizită oficială la sediul MADR, Grindeanu a precizat, printre altele, că are încredere în ministerul de resort că va putea să obțină acest deziderat, în condițiile în care, mai spune el, absorbția plăților directe „a început extraordinar de bine”.

În plus, în viziunea lui Grindeanu, unele dintre modalitățile de accesare mai rapidă a banilor europeni destinați dezvoltării rurale sunt și „debirocratizarea”, „simplificarea”, respectiv „plimbatul actelor”, aspecte menționate și ele de șeful Executivului de la București în vizita sa „în ograda” lui Petre Daea.

„La zi, astăzi, am vrut să văd cum stăm cu ceea ce domnul ministru și-a asumat, și anume plata către fermieri, plăți directe, un record. Suntem undeva în jur de 2,2 miliarde de euro. Aproape 900.000 de fermieri și-au primit banii. Iată că din 5,2 miliarde pe care noi ni le-am asumat a fi absorbite în anul 2017, 2,2 miliarde au venit până la încheierea primului trimestru, din plățile directe pe care le-au făcut către fermieri. Vreau să-i felicit, și nu vreau să trec peste, pe lucrătorii de la APIA, angajații de acolo, pentru ceea ce au făcut în aceste zile, pentru ceea ce au de făcut în continuare. A fost o muncă pe care erau obișnuiți s-o facă într-un interval mult mai lung. De data aceasta, lucrurile s-au întâmplat mai repede. (...) Am discutat despre cum absorbim iarăși o sumă extrem de importantă, iar ținta este foarte sus – pe AFIR, pe fonduri europene – undeva în jur de 1,6-1,7 miliarde de euro, anul acesta. Rugămintea mea, care nu este a mea, ci am preluat-o din teritoriu și pe care domnul ministru o știe foarte bine, e legată de a se apleca mai mult asupra debirocratizării, a se simplifica foarte mult... sigur, să fie transparent, că ne dorim în continuare, dar a simplifica foarte mult birocrația și tot ceea ce ține de plimbatul actelor. Pe noi ne interesează ca în acest an, pe fonduri europene, în total la Ministerul Agriculturii, mă refer și la subvenții, și pe lucrurile care țin de AFIR, să ne ducem la undeva în jur de 3,5 miliarde (n.r. - de euro), în jurul acestei sume, ceea ce este o țintă pe care sunt convins că MADR poate s-o atingă, mai ales că a început extraordinar de bine”, a afirmat Sorin Grindeanu la ieșirea din Ministerul Agriculturii.

Pe lângă plățile europene, Daea și Grindeanu au mai discutat de avansurile din subvențiile aferente campaniei de depunere a cererilor pentru anul 2018 (cu termen limită de aducere a actelor la APIA 15 mai 2017), precum și de programul guvernamental tomate și sere și despre sistemul antigrindină.

„Ne dorim ca toamna acestui an să înceapă cu niște termene foarte clare, iar avansurile să poată fi date începând de la sfârșitul (...) toamnei acestui an”, a adăugat Sorin Grindeanu. „De asemenea, am avut discuții legate de un program care s-a dovedit până la ora asta și pe care noi l-am lansat, un program de succes, cel legat de tomate. Sunt peste 6.500 de cereri depuse la Ministerul Agriculturii. Este un lucru îmbucurător și care arată că acest program pe care noi l-am gândit ca măsură în programul de guvernare este un succes. (...) Totodată, (n.r. - Petre Daea) mi-a prezentat, și voi vedea săptămâna viitoare la fața locului, sistemul care știu că-i este drag domnului ministru, pentru că a început să lucreze la el din mandatul de secretar de stat și ministru, în 2004, și anume Sistemul Național Antigrindină, extrem de important pentru fermieri și pentru agricultori”.

Marți, 12 aprilie 2017, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informa că la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) au fost depuse, în cadrul Campaniei de primire a cererilor unice de plată în anul 2017, un număr de 453.369 cereri, pentru o suprafaţă de 2.157.767,45 hectare.

Județele în care s-a realizat cel mai mare procent de depunere de către fermieri a cererilor unice de plată  sunt următoarele: Vrancea – 58,24 %, Giurgiu – 58,10 %, Dâmbovița – 57,70 %, Prahova – 56,57 % și Neamț – 55,46 %. În schimb, procente mai scăzute se înregistrează în următoarele județe : Constanța – 37,82 %,  Tulcea – 39,00 %, Ialomița – 41,76 %, Brăila 42,22 % și Sibiu 43,77%.

„Facem un apel către toți potențialii beneficiari ai sprijinului financiar aferent Campaniei 2017, să respecte programările realizate de angajații APIA în vederea depunerii cererilor de plată la sediile APIA județene/locale, având în vedere că acestea se pot depune până la data de 15 mai 2017, în conformitate cu art. 1 lit. a) din Ordinul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) nr. 18/03.02.2017 privind stabilirea modalităţii de coordonare a implementării schemelor de plăţi directe şi a Ajutoarelor Naţionale Tranzitorii care se aplică în agricultură.

Respectarea programărilor conduce la fluidizarea fluxului de lucru, evitarea apariției aglomerației și a întârzierilor în depunerea cererilor, precum și la diminuarea timpului necesar fiecărui fermier la completarea și depunerea cererii unice de plată.

În eventualitatea în care programarea inițială nu a putut fi respectată, îi rugăm pe această cale, pe cei care să află în această situație, să contacteze de urgență Centrul județean/local APIA”, precizau oficialii MADR în comunicat.

Sprijinul financiar aferent Campaniei 2017 este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Pe de altă parte, în ceea ce privește sprijinul acordat sectorului tomate în sere, ultimele cifre oficiale provenite de la MADR sunt din data de 4 aprilie 2017. La acea dată, la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) erau primite 6.331 de solicitări de înscriere în programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii.

Acestea proveneau din toate județele țării, cele mai multe solicitări fiind din Olt, Giurgiu, Galați, Dolj, Buzău și Teleorman.

„Din cele două cicluri de producţie se estimează a se obţine peste 12.000 tone tomate proaspete provenite din spaţii protejate, în extrasezon”, aminteau specialiștii Ministerului Agriculturii.

Cu privire la Sistemul național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP), ultimele date disponibile relevă faptul că acesta a început să fie implementat încă din anul 2000, ca urmare a necesității adoptării unor măsuri de combatere a schimbărilor climatice generatoare de fenomene meteorologice extreme: grindină, ploi torențiale, secetă ș.a. Scopul SNACP este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere etc), precum și al comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Ca mecanism guvernamental de prevenție și protecție împotriva riscurilor climatice, dezvoltarea SNACP este inclusă în Strategia MADR pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu și lung orizont 2020-2030, în Strategia Ministerului Mediului privind Schimbările Climatice, în concepția de dezvoltare a Strategiei Naționale privind managementul riscurilor, aflată în curs de elaborare de către Ministerul Afacerilor Interne, iar parte din unitățile din cadrul Sistemului sunt incluse în infrastructura critică națională.

UCCG Moldova 2 Vrancea este a doua unitate realizată în cadrul Centrului Zonal de Combatere Moldova (pe lângă UCCG Moldova 1 Iași) și a treia unitate operațională din cadul SNACP, alături de UPCCG Prahova și UCCG Moldova 1 Iași. Omologarea unității începe cu patru puncte de lansare (din cele 11 prevăzute în studiul de fezabilitate), amplasate în localitățile Bolotești, Bizighești, Panciu și Anghelești, asigurând protecția unei suprafețe de circa 50.000 ha de culturi valoroase pentru economia agricolă. Investiția a durat 10 ani (2004-2014), a presupus cheltuieli de circa 5,8 milioane lei (1,3 milioane euro) și, în anii următori, urmează să își tripleze suprafața protejată, pe măsură ce se finalizează investițiile. SNACP se apropie de pragul de 30% din structura operațională prevăzută prin legislația în vigoare a fi realizată până în 2024.

Unitățile de combatere a căderilor de grindină de la Prahova și Iași se află în diferite faze de omologare, iar cea de la Vrancea intră de anul acesta în procedura de omologare.

Activitățile de intervenții active în atmosferă (AIA) sunt reglementate prin Legea 173/2008.

Publicat în Știri

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

banner bkt

Banner KV AGRI SUMMIT 2024 300x250px

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista