În perioada februarie – aprilie 2021, va avea loc Recensământul General Agricol cu an de referință 2020 (RGA 2020). Recensământul este important deoarece furnizează indica­tori statistici pentru monitorizarea și evaluarea Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene care, în anul 2018, a sprijinit fermierii europeni cu 58,82 miliarde de euro, sumă care a reprezentat aproape 40% din bugetul UE.

„În etapa de pregătire a Recensământului General Agricol, în perioada 12-23 octombrie 2020, se va desfășura un recensământ de probă, în scopul verificării practice și îmbu­nătățirii aspectelor organizatorice și tehnice prin care se va evalua claritatea întrebă­rilor incluse în chestionar și se vor testa procedurile și instrumentarul de colectare a datelor de la exploatațiile agricole. Recensământul de probă se realizează pe baza informațiilor colectate de la exploa­tațiile agricole din toată țara selectate aleator, după metode științifice”, precizează Ministerul Agriculturii.

Pentru recensământul de probă au fost selectate exploatații agricole, cu și fără per­sonalitate juridică, din toate județele țării, situate în diferite zone geografice, după o serie de criterii care să permită o primă verificare, cât mai complexă, a modului de organizare și a instrumentarului statistic.

Pentru colectarea datelor va fi utilizat un chestionar electronic încărcat pe tablete puse la dispoziție de Serviciul de Telecomunicații Speciale.

Chestionarul electro­nic este dezvoltat de experții Institutului Național de Statistică, cu sprijinul Băncii Mondiale, în cadrul proiectului CONRENA „Consolidarea Sistemului Statistic Național şi modernizarea proceselor de producție statistică pentru efectuarea recensămin­telor naționale”, din fonduri POCA.

Variabilele incluse în chestionarul electronic au fost avizate de Comisia Centrală, în contextul consultării scrise din luna iulie 2020.

Colectarea datelor va fi realizată de către personal anga­jat al Direcțiilor Teritoriale de Statistică, pentru care în fișa postului există atribuțiile necesare participării la colectarea datelor pentru recensământul de probă.

Personalul din cadrul Direcțiilor Teritoriale de Statistică care participă la recensămân­tul de probă va beneficia de sprijinul comisiilor județene și locale pe raza cărora se află unitățile administrativ-teritoriale unde sunt exploatațiile agricole selectate pen­tru probă.

11 organizații europene ale fermierilor, printre care și Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, au semnat o poziție comună prin care cer decidenților europeni păstrarea caracterului voluntar al plafonării plăților directe pentru fiecare stat membru, în conformitate cu analiza generală efectuată în cadrul planurilor strategice naționale. Acest demers vine în contextul în care atât Politica Agricolă Comună, cât și CFM (Cadrul Financiar Multianual) sunt acum discutate în Parlamentul European, împreună cu planul de redresare din criza COVID-19.

Conform celor 11 asociații din centrul și estul Uniunii Europene, propunerea de plafonare obligatorie și degresivitate a plăților directe este discriminatorie pentru mai multe state membre, ferme și întreprinderi agricole, care sunt responsabile pentru o pondere semnificativă a producției agroalimentare și a terenurilor cultivate din Uniunea Europeană și care au fost angajate activ în abordarea problemelor climatice și de mediu.

Limitarea sau reducerea plăților directe va duce în multe părți ale UE la industrializarea agriculturii, la produse de o mai slabă calitate, o îngrijire mai proastă a mediului și prețuri mai mari la alimente, deoarece:

• Penalizează fermierii care au investit și dezvoltat ferme conform obiectivelor actuale ale politicii UE;

• Amenință competitivitatea UE în sectorul agroalimentar față de țările terțe;

• Va limita dezvoltarea și investițiile în sectorul agroalimentar, care au un impact pozitiv asupra obiectivelor de mediu și climă;

• Va duce la fragmentarea fermelor, cu efecte dăunătoare asupra forței de muncă și asupra mediului, întrucât micii fermieri sunt scutiți de măsurile de control și de eco-condiționalitate;

• În unele state membre, sprijinul redistributiv de venit va duce la creșterea inutilă a prețurilor arendei, penalizând toți fermierii.

„Ideea plafonării reprezintă o măsură cu efecte asimetrice asupra statelor membre și regiunilor Uniunii și, prin urmare, împotriva principiilor declarate ale actualei reforme PAC. Este nevoie de garantarea accesului egal la finanțare pentru toate tipurile de ferme. PAC trebuie să rămână o politică puternică, comună, finanțată în mod adecvat și capabilă să răspundă necesității de securitate alimentară, precum și la așteptările și cerințele de protecție a mediului și de adaptare la schimbările climatice”, arată Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Consorțiul de asociații europene din domeniul agricol susține că: „În aceste vremuri extrem de fragile și incerte, este esențial să dăm fermierilor noștri o viziune clară și durabilă și să le oferim sprijin, claritate, predictibilitatea investițiilor și recunoaștere societală. Trebuie să ne protejăm fermierii și trebuie să recunoaștem contribuția lor extraordinară la reziliența lanțului agroalimentar european în aceste momente dificile”.

În contextul în care discuțiile privind PAC post-2020 se apropie de final, documentul de poziție reprezintă un instrument strategic în influențarea deciziilor politice de la Bruxelles și în echilibrarea discuțiilor asupra viitorului agriculturii.

Cele 11 organizații europene ale fermierilor care semnează documentul sunt implicate activ în comunicarea cu europarlamentarii din țările lor, pentru a susține această poziție comună care este în interesul fermierilor. Semnatarii documentului sunt: Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă; Camera Agrară a Republicii Cehe; Asociația Agricolă a Republicii Cehe; Camera Agricolă și Alimentară Slovacă; Inițiativa de Afaceri Agricole și Alimentare; Confagricoltura - Italia; Consiliul Agricol Danez; Asociația Națională a Producătorilor de Cereale - Bulgaria; Camera de Agricultură și Comerț - Estonia; „Parlamentul Fermierilor” Letoni; Asociația Lituaniană a Companiilor Agricole.

Anul acesta, dificil pentru agricultură, tânărul fermier Ciprian Olteanu s-a hotărât să intre în politică și să se arunce în lupta pentru Primăria comunei Unirea din județul Călărași, o comună formată din satele Oltina și Unirea, așezată în estul județului, pe malul stâng al Dunării și pe malurile brațului Borcea, cu o populație de peste 2.600 de locuitori. În urma alegerilor din 27 septembrie 2020, Ciprian Olteanu, candidat din partea Partidului Național Liberal, este primarul comunei călărășene Unirea.

Fermierul și-a bazat campania pe idei și proiecte, nicidecum pe aruncatul cu noroi. Și a câștigat. „Este victoria întregii echipe și a celor care au decis să ne sprijine la aceste alegeri locale, iar în scurt timp și cei ce au sprijinit echipa adversă or să realizeze că și ei au câștigat. Cum spuneam la începutul campaniei mele, din această luptă câștigă doar cetățenii comunei Unirea, iar noi acum trebuie să demonstrăm asta. Le mulțumesc tuturor! A fost o luptă în adevăratul sens al cuvântului, un carusel emoțional din care această echipă tânără și cu prea puțină experiență a ieșit câștigătoare”, a declarat Ciprian Olteanu, care, însă, comparativ cu politica, are o experiență de peste zece ani în administrarea afacerii de familie, în care s-a implicat încă de mic copil.

Tânărul de 29 de ani s-a prezentat în fața locuitorilor comunei cu o listă de zece proiecte: accesarea fondurilor europene, care vor reprezenta principala sursă de finanțare pentru toate proiectele comunei; sprijinirea antreprenorilor locali, cu condiția angajării forței de muncă locale; asfaltarea în totalitate a străzilor din Unirea și Oltina; racordarea la sistemul național de gaze naturale atât pentru utilizatorii casnici, cât și pentruu cei industriali; extinderea sistemului de canalizare; mărirea capacității de pompare a apei, pentru asigurarea presiunii tot timpul anului și îmbunătățirea calității apei; cadastrarea comunei Unirea intravilan și extravilan, toți proprietarii de teren și toate gospodăriile primind gratuit cărți funciare; refacerea bazei sportive și construirea unei săli de sport multifuncțională; crearea de condiții optime în școli (căldură, toalete interioare), dotarea acestora cu echipamente didactice de ultimă generație și deschidere de After School; organizarea crescătorilor de animale într-o asociație care va crea noi oportunități pentru aceștia.

Să-l cunoaștem pe Ciprian Olteanu

E născut pe 2 decembrie 1990, este căsătorit, are doi copii mici (fată și băiat), iar soția, Marilena, îi este alături și în afacerea agricolă.

Tânărul primar are un master în contabilitate la Academia de Studii Economice din București, unde în 2012 a absolvit Facultatea de Administrare a Afacerilor (engleză). De asemenea, a urmat cursurile Facultății de Agricultură din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București. În prezent, urmează cursurile din programul de pregătire „Tineri Lideri pentru Agricultură”, lansat de Clubul Fermierilor Români.

Ferma familiei Olteanu are în exploatare 2.900 de hectare. Principala responsabilitate a tânărului fermier este maximizarea productivității terenurilor, asigurându-se că activitățile de zi cu zi sunt bine planificate și că totul este pregătit în avans pentru diferite activități agricole. „Coordonez activitățile de implementare a noilor tehnologii, precum rata de însămânțare variabilă, utilajele ghidate GPS, software-ul de gestionare a agriculturii pentru o mai bună planificare și o mai bună urmărire a consumului de intrare. Coordonez echipa din fermă, dezvolt relațiile dintre clienți și furnizori, negociez contractele și supraveghez livrările. Din 2016 sunt președintele Organizației Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) Unirea Călărași și prin această organizație am accesat două proiecte europene, în valoare totală de două milioane de euro, 100% nerambursabile. Am dezvoltat un sistem de irigare pentru 750 de hectare și am implementat noi tehnologii, cum ar fi: sistem GPS, monitorizare prin satelit, monitorizare automată a consumului de combustibil, software și monitorizare input-uri aplicate, stație meteo cu senzori subterani care monitorizează umiditatea solului”, ne-a spus fermierul Ciprian Olteanu.

Experiența propriei afaceri, cu siguranță, îl va ajuta pe tânărul primar Ciprian Olteanu să facă față cu succes viitoarelor responsabilități.

Foto: Ciprian Olteanu, arhiva personală

Asociația Crescătorilor de Vaci „Bălțată Românească” Tip Simmental (ACVBR-SIM) anunță că sprijină „de la A la Z” toți fermierii care doresc să se organizeze în cooperative pentru a accesa fonduri europene nerambursabile prin Submăsura 4.2. „70% bani nerambursabili pot fi obținuți de cooperativele care implementează proiectul . ACVBR-SIM a încheiat un parteneriat cu o firmă de consultanță pentru a veni în ajutorul celor care doresc să aplice pentru obținerea de finanțări nerambursabile, preluând multe din problemele cu întocmirea și depunerea dosarului”, transmite Asociația Crescătorilor de Vaci „Bălțată Românească” Tip Simmental.

ACVBR-SIM, prin parteneri, asigură cofinanțarea necesară la realizarea proiectului. Mai mult, asociația asigură desfacerea produselor obținute prin sacrificarea animalelor în centrele de sacrificare de mică capacitate. Valorificarea se va face sub brandul propriu al ACVBR-SIM. „Tot ce trebuie să facă fermierii este să-și dorească să aibă astfel de unități în comuna, în zona lor, care, cu siguranță, aduc plusvaloare în ferme și, în același timp, oferă siguranță afacerii lor”, precizează reprezentanții asociației.  

În prezent, prin intermediul asociației, sunt în lucru 20 de proiecte ale cooperativelor agricole nou-înființate, proiecte care vor fi depuse în luna octombrie a acestui an. „Și vor mai fi, avem semnale bune de la fermieri, mai ales că am preluat și desfacerea produselor”, susțin încrezători reprezentanții ACVBR-SIM.

Submăsura referitoare la investițiile în abatoare de capacitate mică în zona montană (4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole”) a fost lansată pe 13 iulie 2020 și are o alocare financiară de 12.930.334 de euro, bani care trebuie accesați până la 31 decembrie 2020. Până astăzi, 23 septembrie 2020, pe pagina de internet a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), la Contorul PNDR, unde se poate vedea în timp real câte fonduri mai sunt disponibile, nu era depus niciun proiect.

Despre un alt proiect al ACVBR-SIM, referitor la achiziția de viței, masculi și femele, devenit operațional acum, în luna septembrie, Revista Fermierului a scris aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/zootehnie/item/4568-acvbr-sim-lanseaza-un-proiect-pentru-achizitia-de-vitei-masculi-si-femele.html

Asociația Crescătorilor de Vaci „Bălțată Românească” Tip Simmental are sediul în localitatea Hărman - județul Brașov. (Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.; tel: 0740.463.589)

Foto: ACVBR-SIM

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a pus în dezbatere publică Ghidul solicitantului pentru submăsura 3.1 „Sprijin pentru participarea pentru prima dată la schemele de calitate”, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Ghidul poate fi consultat pe pagina de internet AFIR (www.afir.info), la secțiunea Ghiduri aflate în consultare publică, iar cei interesați pot trimite propuneri sau observații la adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., până la data de 2 septembrie 2020.

AFIR punctează câteva avantaje ale submăsurii 3.1:

• Beneficiarii eligibili pentru sprijinul public acordat prin submăsura 3.1 sunt fermierii (cu excepția persoanelor fizice neautorizate) şi grupurile de fermieri legal constituite, care îşi desfășoară activitatea agricolă pe teritoriul României şi participă pentru prima dată la o schemă eligibilă de calitate a UE sau națională.

• Exemple de scheme eligibile: Denumire de Origine Protejată (DOP), Indicaţie Geografică Protejată (IGP), schema pentru Produse ecologice și multe altele.

• Stimulent anual, pe o perioadă de maximum cinci ani consecutivi de la aderarea la o schemă de calitate certificată eligibilă.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță modificarea Ghidului bazei de date cu prețuri de referință care va fi utilizat pentru achizițiile necesare proiectelor finanțate în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020. Modificarea documentului s-a făcut prin Ordinul Ministrului Agriculturii nr. 221 din 5 august 2020.

Noul Ghid al bazei de date cu prețuri de referință unifică două documente: Ghidul bazei de date cu prețuri de referință pentru mașini, utilaje și echipamente specializate și Ghidul bazei de date cu prețuri de referință pentru silozuri, sere, hale și grajduri, în scopul aplicării unei proceduri unitare privind introducerea elementelor în baza de date, indiferent de categoria acestora.

Totodată, au fost diversificate domeniile pentru care s-a constituit şi se aplică Baza de date cu prețuri de referință, prin adăugarea mobilierului destinat agropensiunilor finanțate prin PNDR 2020.

„Dintre modificările incluse în noua versiune a Ghidului menționăm că se vor accepta (...) mai multe variante ale unei dotări, fără diferențe de preț, fapt demonstrat prin documente justificative”, precizează un comunicat de presă al AFIR.

De reținut că AFIR va șterge din baza de date elementele adăugate de trader (furnizor), în urma pierderii calității acestuia de reprezentanță/importator/dealer autorizat pe teritoriul României sau de reprezentant al producătorului în relația cu AFIR. Această operațiune se va realiza în urma informării primite de la producător.