Ministerul Agriculturii, la solicitarea Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR), a Federației Naționale PRO AGRO și a Federației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România, a aprobat, pentru perioada 20 ianuarie – 1 mai 2020, tratarea semințelor de porumb cu produsul de protecție a plantelor Nuprid AL 600 FS (600g/l imidacloprid). Pentru cultura de floarea-soarelui nu se va emite autorizație temporară la tratamente pe bază de neonicotinoide pentru campania de primăvară 2020. Fermierii vor fi controlați de către Autoritatea Națională Fitosanitară, iar dacă nu respectă regulile privind tratamentele fitosanitare referitoare la neonicotinoide, vor risca excluderea de la plata subvențiilor.

Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a precizat că autorizația temporară pentru tratamente pe bază de neonicotinoide vizează exclusiv porumbul și sfecla de zahăr. „Ținând cont de potențialul ridicat de atac al dăunătorilor Tanymecus dilaticollis, Agriotes spp., Bothynoderes punctiventris, Chaectonema tibiali și luând în considerare faptul că nu există alternativă care să permită menținerea competitivității fermelor din România, până la identificarea unor soluții chimice alternative, este imperios necesară utilizarea de sămânță tratată în zonele și pe suprafețele unde, fără o astfel de soluție, culturile de porumb și sfeclă de zahăr vor fi compromise. Unica soluție pentru controlul eficient al acestor dăunători a fost și rămâne tratamentul semințelor cu insecticide pe bază de neonicotinoide. Neaplicarea unui tratament corespunzător la sămânță impune efectuarea de tratamente în perioada de vegetație cu insecticide care pot duce mult mai ușor la unele incidente de mortalitate a familiilor de albine și poluarea mediului înconjurător”, a explicat Emil Dumitru.

Autorizațiile temporare reprezintă instrumente legale pe care le au la dispoziție statele membre pentru a asigura fermierilor accesul la produse de protecție a plantelor pentru situațiile cu risc fitosanitar asupra culturilor.

Raportat la numărul de autorizații temporare acordate de statele membre europene în perioada 2008-2018, derogările pe care România le-a dat reprezintă aproximativ 1,3% din numărul totalul de autorizații temporare acordate în țările din Uniunea Europeană. (Despre derogări, mai multe informații aici: https://revistafermierului.ro/romania-agricola/item/4308-derogarile-colacul-de-salvare-al-fermierilor.html).
Secretarul de stat Emil Dumitru a punctat că, „având în vedere importanța sectorului apicol din România și luând în considerare Rezoluția Parlamentului European referitoare la Inițiativa UE din 18 decembrie 2019 privind polenizatorii, MADR nu va acorda, în acest an, autorizație pentru utilizarea în situații de urgență a produselor de protecție a plantelor pe bază de neonicotinoide pentru tratarea semințelor de floarea-soarelui. În România, floarea-soarelui este una dintre principalele culturi melifere și, ținând cont de faptul că țara noastră s-a situat, în anul 2018, pe locul II în Uniunea Europeană din punctul de vedere al numărului de familii de albine și pe locul I din punctul de vedere al producției de miere, apreciem că este importantă dezvoltarea în continuare a sectorului apicol în parteneriat cu fermierii”.

APPR, una dintre organizațiile profesionale care au solicitat derogări, a anunțat și ea, imediat ce ministerul a autorizat tratamentul semințelor de porumb cu neonicotinoide, faptul că fermierii vor beneficia și în campania de primăvară 2020 de protecția împotriva temutului dăunător Tanymecus dilaticollis. „Asociația noastră continuă, pentru al patrulea an, proiectele de cercetare aplicată pentru a găsi cele mai eficiente soluții de combatere a acestui dăunător”, a menționat Alina Crețu, director executiv APPR.

Uniunea cooperativelor din sectorul vegetal (UNCSV) salută acordarea derogării pentru folosirea neonicotinoidelor la cultura porumbului, însă susține că este nevoie de derogare și pentru floarea-soarelui. „Având în vedere suprafața redusă cultivată cu rapiță în toamna lui 2019, ar fi trebuit să crească suprafața cu floarea-soarelui în 2020, dar să vedem dacă va fi așa, mai ales acum, fără tratamentul semințelor cu neonicotinoide. Este nevoie de derogare și pentru floarea-soarelui. Sperăm ca, în acest an, să nu fie atacuri masive și să nu se întoarcă suprafețe mari”, a declarat Florentin Bercu, director al UNCSV.

Ionel Arion, președintele Federației PRO AGRO, care are în județul Ialomița o fermă vegetală, dar este și apicultor, este curios ce motive se vor mai găsi, după ce neonicotinoidele nu vor mai fi folosite, pentru rata ridicată de mortalitate la albine. „Oare sectorul eco poate produce și hrăni atâția oameni câți suntem pe pământ? Nu cumva trăim și ne ghidăm doar emoțional, și nu rațional? Nu cumva suntem un pic mai mult ghidați sau manipulați spre a ne face singuri viitorul mai greu? se întreabă Ionel Arion. Vom trăi în viitorul nu prea îndepărtat vremurile în care nu o să mai știm dacă laptele produs de vacă mai este comestibil, pentru că avem ca alternativă laptele din grăsimi hidrogenate, de exemplu. Sunt și fermier în vegetal, dar și apicultor. Nu putem fără polenizatori să avem producții constante, cum nu putem să renunțăm nici la a mai cultiva floarea-soarelui. Mă gândesc cu groază ce am de făcut ca fermier în cazul în care, din alte motive decât cele legate de acest dăunător, nu pot cultiva nici porumb în această primăvară...”

Porumbul și sfecla, culturi cu șansă în 2020

România produce, în medie, 16 milioane de tone de porumb de pe 2,6 milioane de hectare. În fiecare an, cultivatorii de porumb se confruntă cu atacul dăunătorilor de sol rățișoara porumbului (Tanymecus dilaticollis) și viermii sârmă (Agriotes spp.), care infestează suprafețe mari de teren arabil și care, prin atacul lor, provoacă pierderi importante de producție și, implicit, economice atât pentru agricultori, cât și pentru bugetul statului. Prin urmare, se impune aplicarea unor metode specifice de combatere chimică. „În prezent, în România, nu există o alternativă viabilă pentru tratamentul semințelor de porumb care să împiedice pierderile de producție din cauza atacurilor dăunătorilor de sol, care, accentuez, nu pot fi combătuți prin tratamente în perioada de vegetație, tratamente de corecție. Cultura porumbului nefiind o cultură cu influență asupra sectorului apicol și ținând cont de faptul că nu există o alternativă viabilă, am luat hotărârea de a emite această autorizație temporară de tratare a semințelor de porumb cu produse de protecție a plantelor neonicotinoide”, a arătat oficialul MADR.
În ceea ce privește sfecla de zahăr, Emil Dumitru a afirmat că interzicerea utilizării neonicotinoidelor pentru protecția culturilor de sfeclă de zahăr determină fermierii să recurgă la tratamente în vegetație, care sunt costisitoare, ducând la creșterea costurilor de producție și, totodată, sunt mai puțin eficiente pentru combaterea dăunătorilor gărgărița sfeclei (Bothynoderes punctiventris) și rățișoara sfeclei de zahăr (Tanymecus palliatus). „Deja România importă o cantitate medie anuală de 375.000 de tone de zahăr, cu un efort valutar de circa 157 milioane euro/an”, a punctat secretarul de stat din Ministerul Agriculturii.

Sfecla de zahăr se cultivă anual în România pe o suprafață medie de 25.000 de hectare, iar semințele de sfeclă, plantele în curs de răsărire și în primele faze de vegetație sunt atacate fie alternativ, fie concomitent de un complex de dăunători, în funcție de zona de cultură, de desprimăvărare și de condițiile de iernare ale adulților/larvelor, în funcție de specie.

Trasabilitatea PPP, urmărită cu strictețe

Autorizația temporară pentru tratamente pe bază de neonicotinoide s-a dat, poate începe tratarea semințelor, însă toată lumea trebuie să respecte niște condiții. Însămânțarea se face numai în zonele și pe suprafețele puternic afectate de atacul dăunătorilor de sol Tanymecus dilaticollis și viermii sârmă Agriotes spp., iar tratamentul seminței de porumb va fi făcut doar de către prestatorii de servicii autorizați.

Compania responsabilă de comercializarea produsului de protecție a plantelor (PPP), respectiv deținătorul omologării sau reprezentantul acestuia în țara noastră, va vinde produsul direct sau prin distribuitori la operatorii economici prestatori de servicii autorizați/înregistrați la oficiile fitosanitare județene. Prestatorii de servicii trebuie să facă dovada că tratamentul se face în stații/mașini de tratare a semințelor și cu personal calificat. De asemenea, prestatorii vor fi controlați de către inspectorii din cadrul oficiilor fitosanitare județene.

Prestatorii de servicii autorizați sunt obligați să țină o evidență strictă a loturilor de sămânță tratată, și anume: cantitatea de produs cumpărată, cantitatea de produs utilizată, cantitatea de sămânță tratată, cantitatea de sămânță rămasă neînsămânțată, precum și distribuitorul/furnizorul pentru care s-a efectuat tratamentul seminței. Situația se va transmite săptămânal la oficiul fitosanitar județean.

Industria de protecția plantelor dezvoltă constant proiecte de cercetare și inovare în baza cărora încearcă să obțină formule și substanțe active care să-i ajute pe fermieri să-și protejeze culturile de atacul bolilor și al dăunătorilor. Schimbările climatice au determinat, în ultimii ani, un atac al dăunătorilor și al bolilor destul de agresiv, iar soluțiile existente sunt restrânse sau greu accesibile.

Fermierii rămân, încet și sigur, fără soluții. Procedurile și cerințele actuale de autorizare și reautorizare a substanțelor active fitosanitare pun destul de multe piedici celor care doresc să aducă sau să mențină pe piață un produs pentru protecția culturilor. „În egală măsură, sunt substanțe active ce sunt interzise de către Comisia Europeană și asta duce la limitarea numărului de produse și soluții pe care fermierii le au la dispoziție pentru a lupta cu bolile și dăunătorii din cultură. De asemenea, având un număr limitat de soluții, acest aspect duce și la o creștere a rezistenței dăunătorilor la tratamentele aplicate, acestea având o eficiență mai scăzută, iar producțiile obținute sunt mai slabe cantitativ și calitativ. Costurile pentru înființarea și întreținerea culturilor sunt mai ridicate, iar profitabilitatea fermierilor este afectată”, susțin reprezentanții Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM).

În Uniunea Europeană, pentru a asigura fermierilor accesul la produse de protecția plantelor pentru acele situații unde există un risc fitosanitar asupra culturilor, statele membre au la dispoziție instrumente legale reprezentate de autorizațiile temporare sau derogările. Acestea se acordă cu utilizare limitată și pentru o perioadă de timp strictă. Anual, țările UE depun notificări către Comisia Europeană pentru a putea beneficia de autorizarea necesară în vederea utilizării unei anumite substanțe active, în caz de necesitate. „Numărul de autorizații temporare solicitate de un stat membru poate varia. Astfel, există țări care solicită derogări pentru unul sau două produse fitosanitare și există țări care depun mai mult de 10-20 de solicitări anual. Multe dintre aceste autorizații se repetă de la un an la altul, tocmai pentru că nu există pe piață alternative omologate, viabile din punct de vedere economic pentru combaterea bolilor sau a dăunătorilor din cultură”, precizează Gabriela Dumitru, coordonator relații publice și comunicare în cadrul AIPROM.

În 10 ani, 37 de autorizații temporare pentru România

În intervalul 2008-2018, statele membre UE au depus un număr total de 2.731 de notificări pentru autorizații temporare. Cele mai multe derogări au fost acordate în Spania – 405. Autorizațiile acordate în cei zece ani supuși analizei în Spania, Franța, Portugalia, Grecia și Germania reprezintă 49,87% din totalul derogărilor acordate în acest interval de timp.

În același timp, România a acordat, în cei zece ani analizați, un număr total de 37 de autorizații temporare, reprezentând 1,3% din totalul derogărilor acordate în Uniunea Europeană.

O statistică la nivel european, realizată de ECPA - Asociația Europeană de Protecție a Culturilor, indică un trend în scădere al numărului de derogări acordate la nivel european. Astfel că, dacă în 2015 au fost acordate un număr de 395 de autorizații temporare la nivelul UE, în 2018 numărul acestora s-a redus la jumătate, acordându-se un număr de 193 de derogări.

Majoritatea autorizațiilor temporare se dau pentru produse fitosanitare ce conțin substanțe active destinate utilizării pentru culturi de fructe și/sau legume, aceste produse agroalimentare fiind și cele mai expuse riscurilor atacului bolilor și dăunătorilor. „Statele membre notifică pentru aceste autorizații temporare pentru că, la nivel european, se înregistrează un număr tot mai mic de substanțe active aprobate din cauza modificărilor legislative aduse în conformitate cu Regulamentul 1107/2009. Un număr semnificativ de substanțe active și/sau utilizări nu au fost reînnoite sau nu au fost aprobate în mare parte, din cauza noilor criterii de aprobare introduse în Regulamentul 1107/2009. Aproximativ 75% din substanțele active aprobate în 1991 nu mai sunt disponibile astăzi pe piață”, arată AIPROM.

Doar două substanțe active noi autorizate

Sistemul de aprobare al Uniunii Europene pentru substanțele active este unul dintre cele mai riguroase din întreaga lume. „Intervalul de timp de la descoperirea moleculei (substanței active) în laborator și până la obținerea autorizației de comercializare este unul dintre cele mai mari din toate regiunile la nivel mondial. Noile soluții de protecția plantelor nu sunt autorizate în timp util, iar alternativele autorizate existente dispar din cauza termenului îndelungat de reînnoire, ceea ce face ca apelarea prevederilor articolului 53 din Regulamentul 1107/2009 să fie esențială pentru asigurarea accesului la tehnologie în piață”, precizează reprezentanții industriei de protecția plantelor.

În intervalul iulie 2016 - septembrie 2018, au fost autorizate doar două noi substanțe chimice active. În absența unor soluții de protecție viabile economic pentru fermieri, bolile și presiunea dăunătorilor determină nevoia statelor membre de a autoriza temporar o utilizare de urgență pentru anumite produse, explică Gabriela Dumitru, care punctează că această nevoie a fost prevăzută la momentul adoptării Regulamentului 1107/2009 și este încă relevantă în prezent.

De ce este nevoie de neonicotinoide?

Răspunsul este extrem de amplu și aduce implicații în mai multe domenii de activitate. „Fără o derogare pentru aplicarea tratamentului insecticid la sămânța de porumb și floarea-soarelui cu neonicotinoide, suprafața ocupată de aceste culturi în România nu numai că s-ar reduce substanțial, dar și productivitatea ar înregistra valori mult mai mici decât în prezent”, spun jucătorii din industria de protecția plantelor.

Un studiu realizat de Comisia Europeană a arătat faptul că, în absența tratamentelor la sămânță, planurile de protecție împotriva dăunătorilor sunt mai scumpe și afectează direct competitivitatea fermelor. În Regatul Unit al Marii Britanii, după interzicerea neonicotinoidelor, majoritatea fermierilor au fost nevoiți să aplice de trei până la patru ori mai multe tratamente cu insecticide, ceea ce a dus la o creștere a costurilor. În absența unei strategii eficiente, pe termen lung, precum și a diversității tratamentelor aplicate împotriva dăunătorilor, poate crește rezistența acestora la tratamentul cu pesticide.

De asemenea, interzicerea neonicotinoidelor are efecte negative asupra biodiversității și mediului înconjurător, prin creșterea emisiilor de gaze de seră. Mai mult, tratamentul semințelor reprezintă o soluție tehnologică mai prietenoasă cu mediul, cantitatea de substanță activă aplicată pe unitatea de suprafață fiind de aproximativ 50 de ori mai mică, în comparație cu aplicarea foliară a pesticidelor în câmp deschis.

Din cauza restricției de utilizare a neonicotinoidelor, numărul tratamentelor aplicate culturilor este în creștere, ceea ce conduce la un consum mai mare de apă. Astfel că, la nivel global consumul de apă va ajunge la 1,3 miliarde de metri cubi, în timp ce, la nivelul Uniunii Europene, consumul va atinge 1,4 milioane de metri cubi. „Identificarea alternativelor la neonicotinoide rămâne o adevărată piatră de încercare pentru fermierii români”, concluzionează reprezentanții AIPROM.

Mana în cultura de floarea-soarelui a reprezentat un subiect de interes major în cadrul conferinței Syngenta „Excelență în agricultură”, din 29 noiembrie 2019, unde au fost prezentate și discutate principalele măsuri de control prin implementarea celor trei piloni pentru gestionarea integrată de la răsărit la recoltat (toleranță genetică, tratament semințe și practicile agricole).

Potrivit unui comunicat de presă al instituției, accentul a fost pus pe aplicarea măsurilor de prevenție și utilizarea unor hibrizi cu toleranță bună la mană.

„Portofoliul Syngenta de floarea-soarelui include hibrizi cu toleranță la toate rasele de mană cunoscute în România, hibrizi precum Sumiko, Subaro, SY Onestar, CLP, Talento sau SY Experto, fiind potriviți pentru cultivare în solele cu risc de mană”, se menționează în document.

Un alt subiect nou de interes pentru fermieri l-a reprezentat agricultura de precizie, temă la care invitatul special din Ungaria le-a vorbit fermierilor prezenți despre rolul și importanța agriculturii digitale în luarea deciziilor cu privire la creșterea producțiilor și/sau reducerea costurilor la cultura de porumb.

„În cadrul prezentării susținute despre agricultura de precizie, s-a vorbit despre alegerea hibrizilor și stabilirea densității de semănat în funcție de caracteristicile și omogenitatea solelor fermierilor, alegere care se face în funcție de conținutul de materie organică, de structura solului și, nu în ultimul rând, in funcție de nivelul de precipitații. Au fost prezentați, cu această ocazie, și hibrizii de porumb din portofoliul Syngenta, aceștia fiind împărțiți pe patru categorii (Intensiv, Artesian, Performanță și Economic), ofertă adaptată pentru toate condițiile de cultură din țara noastră”, precizează vocile autorizate ale companiei.

Soluțiile de protecție a culturilor au prezentat, de asemenea, un interes major din partea participanților. Pentru cultura de porumb, Syngenta vine cu soluții de erbicidare din preemergență până în stadiul de opt frunze, precum pachetul Calaris Pro + Fix Pro împotriva buruienilor anuale și Elumis, soluția fără egal împotriva celor mai dificile buruieni, inclusiv costreiul din rizomi, cu eficacitate fără fitotoxicitate.

La cultura de cereale păioase, Syngenta propune Elatus Era, un nou standard în protecția împotriva bolilor din cultura de cereale, în special a celor care apar la frunza stindard.

„Elatus Era oferă o protecție de neegalat și un efect de lungă durată împotriva septoriozei, a ruginilor, dar și a bolilor la spic, printr-un efect atât preventiv, cât și eradicativ”, conform documentului.

În final, reprezentantul companiei Expur România le-a vorbit fermierilor despre tendințele pieței de floarea-soarelui High-Oleică.

Syngenta rămâne un partener de încredere, mereu alături de fermieri, care își propune să vină în întâmpinarea cerințelor și a nevoilor tuturor agricultorilor din întreaga țară cu un portofoliu performant de semințe și produse pentru protecția culturilor și consiliere personalizată.

Syngenta continuă tradiția întâlnirilor anuale de final de an cu fermierii din toate zonele țării sub umbrela „Excelență în agricultură”.

Întâlnirile din acest an au avut loc în prezența a peste 800 de fermieri din regiunile de vest, centru, est, sud-vest și sud-est a țării, evenimente în cadrul cărora specialiștii companiei au prezentat detalii și răspunsuri la principalele subiecte de interes.

Potrivit anunțului făcut de dr. ing. Dumitru Manole, vineri, 30 august 2019, cu ocazia conferinței „Adaptarea tehnologiilor de cultură din Dobrogea la schimbările climatice”, la data de 21 august a.c., a fost înființată Asociația pentru Cultura Florii-Soarelui, cu sediul la Stațiunea de Cercetări pentru Culturi Irigate „Dobrogea” – SCCI, Valul lui Traian.

Pe lângă fostul asociat al Sport Agra SRL și First Grain SRL, printre membrii fondatori ai noii organizații se mai regăsesc Joița Maria Păcureanu, vicepreședinte, laureată a premiului Pustovoit, în anul 2016, la Universitatea Trakya, din Turcia, prof. Ioan Viorel, prodecan USAMV, precum și Neculai Pârvu și Vasile Jinga, expert FAO, membru al Asociației Internaționale a Florii Soarelui cu sediul la Paris.

„La 21 august 2019, a fost înregistrată, la Judecătoria Constanța, Asociația pentru Cultura Florii-Soarelui. De unde a venit această idee – eram la o conferință internațională, la Universitatea Trakia, de la Edirne, când o personalitate mondială în cultura florii-soarelui, evident, o respect și nu-i dau numele, a încercat să ne dea lecții privind neonicotinoidele și arealele geografice ale răspândirii Tanymecusului în România (n.r. - Tanymecus Dilaticollis). De ce nu, în 1965, când regretatul profesor Alexandru Viorel Vrânceanu a creat soiul Record, iar eu am beneficiat, din partea Departamentului Agriculturii de Stat, la acea vreme din 1969, de un premiu din partea ministrului Ion Teșu, de 10 000 de lei, realizând cea mai mare producție de floarea-soarelui pe suprafața de 520 de hectare. Atunci n-a fost o producție prea mare – 2 850 de kilograme/ha. Mai este o motivație – Dobrogea ocupă, în cadrul structurii suprafețelor din România, undeva între 15 și 20 la sută. Din acest punct de vedere, avem foarte multe de discutat legat de cultura florii-soarelui. Mulțumesc ASAS și domnului director Ion Bulică pentru că sediul Asociației este la Statiunea de Cercetari pentru Culturi Irigate „Dobrogea” – SCCI, Valul lui Traian. Această asociație își propune creșterea performanței la hibrizii de floarea-soarelui. De asemenea, ne propunem programe de cooperare cu partenerii externi”, a precizat Manole, în cadrul conferinței.

Locul I în Europa

Anul trecut, țara noastră înregistrat o productie de peste 3,062 de milioane de tone de floarea-soarelui, mai mare cu 149 947 de tone, față de 2017. Astfel, România a ocupat locul I la producția de floarea-soarelui, la nivelul blocului comunitar (UE28), fiind urmată de Bulgaria, Ungaria, Franța și Spania, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS).

Trei județe asigură aproape 25% din totalul producției, și anume județele Constanța (9,7%), Brăila (8,2%), respectiv Teleorman (7,5%).

Concret, în județul Constanța, producția a atins 296 518 tone (plus 37 908 tone), cu o medie la hectar de 3 715 kg, în timp ce, în Brăila, s-a înregistrat o cantitate de 252 635 de tone (minus 24 359 de tone), cu o medie de 2.953 kg/ha. Nu în ultimul rând, în Teleorman, recolta a fost de 228 300 de tone (plus 53.841), cu o producție medie de 3 591 kg/ha.

Județele cu cele mai mari producții medii la hectar au fost Vaslui (+28,8%), Călărași (+23,2%), Constanța (+22,2%), Mehedinți (+21,6%), respectiv Teleorman (+18,1%), potrivit datelor INS.

Pe de altă parte, diminuările cele mai semnificative au fost consemnate în Ilfov (-28,8%), Dâmbovița (-28,9%), Bistrița-Năsăud (-29,9%), Bihor (-32%) și Prahova (-32,8%).

Anul trecut, țara noastră a obținut o producție de floarea-soarelui de 3,062 de milioane tone, mai mare decât cea din 2017 cu 149.947 tone, a anunțat Institutul Național de Statistică (INS).

Ponderea cea mai mare în totalul obținut a fost contabilizată de județul Constanţa (9,7%), apoi de Brăila (8,2%), respectiv de Teleorman (7,5%).

Specialiștii INS au mai precizat că randamentul mediu la hectar s-a majorat în 2018 cu 124 kg/ha, până la un total de 3.041 kg/ha.

Concret, în anul agricol anterior, fermierii constănțeni au obținut 296.518 tone de floarea-soarelui (un plus de 37.908 tone); la un randament mediu la hectar de 3.715 kg, agricultori brăilenii au contabilizat 252.635 tone (în scădere de la an la an cu 24.359 tone) și o productivitate medie de 2.953 kg/ha, iar cei din Teleorman 228.300 tone (plus 53.841) la un randament mediu de 3.591 kg/ha.

Judeţele care au obţinut producţii medii mai mari la floarea-soarelui au fost Vaslui (+28,8%), Călăraşi (+23,2%), Constanţa (+22,2%), Mehedinţi (+21,6%) şi Teleorman (+18,1%), în timp ce scăderile cele mai semnificative au fost înregistrate în Ilfov (-28,8%), Dâmboviţa (-28,9%), Bistriţa-Năsăud (-29,9%), Bihor (-32%) şi Prahova (-32,8%).

Suprafaţa cultivată cu floarea-soarelui a crescut, anul trecut, în România, cu 0,9%, iar producţia cu 5,1%.

Potrivit datelor INS, 90,8% din suprafaţa totală cultivată cu floarea-soarelui, în Uniunea Europeană, a fost înregistrată în 2018 în cinci state membre, respectiv România, Bulgaria, Spania, Ungaria şi Franţa.

Anul trecut, România s-a situat pe primul loc în UE la suprafaţa cultivată cu floarea-soarelui (circa o pătrime din suprafaţa totală cultivată cu floarea soarelui).

Totodată, aceste cinci ţări au realizat, în 2019, 90,5% din producţia totală de floarea soarelui din UE.

România a ocupat primul loc în ierarhia statelor membre, urmată de Bulgaria, Ungaria, Franţa şi Spania.

Din 15 ianuarie 2019, echipa de specialiști BASF a început prezentarea în toată țara a noului portofoliu de produse.

Simpozioanele de iarnă dedicate fermierilor marchează startul noului sezon în agribusiness. Evenimentele se desfășoară într-un turneu național, care ajunge în cele mai mari orașe din țară, ora de începere fiind aceeași peste tot, respectiv 10:00.

Pe 15 ianuarie 2019, a avut loc la Constanța primul eveniment, la Hotel Del Mar, în stațiunea Mamaia, după care a urmat Brăila, la Regal Events Ballroom, pe 17 ianuarie.

Fermierii din Călărași și zonele adiacente sunt așteptați pe 22 ianuarie, la Centrul Cultural Județean din Călărași, sala Barbu Știrbei. Pe 24 ianuarie va avea loc al patrulea eveniment, la Giurgiu, la restaurantul Perla.

Echipa BASF va ajunge și în zona de sud, prima oprire fiind Alexandria, la Hotel Edma, pe 29 ianuarie. Urmează simpozionul de la Craiova, pe 31 ianuarie, la Oltenia Ballroom.

Evenimentele BASF vor continua cu Timișoara, pe 5 februarie, la Venue Ballroom & Events. Penultima oprire va fi la Oradea, pe 7 februarie, unde fermierii sunt așteptați la Opera Events.

Ultimul eveniment din seria simpozioanelor de iarnă va avea loc în Moldova, pe 12 februarie. Acolo vor fi așteptați fermierii din nordul și nord-estul țării, simpozionul având loc la Iași, la Hotel Internațional.

În inima Capitalei, la sala „Studio” a Teatrului Național, luni, 14 ianuarie 2019, „natura” pozitivă a celor din Corteva Agriscience România, divizia de agricultură a grupului DowDuPont, s-a revărsat asupra sutelor de invitați la lansarea oficială în țara noastră a identității de brand.

Despre Corteva Agriscience știm încă din luna februarie a anului trecut, atunci când, în data de 28 februarie, James C. Collins Jr., Chief Operating Officer al diviziei de agricultură DowDuPont, anunța numele pe care divizia de agricultură DowDuPont (NYSE:DWDP) îl va avea în momentul separării de compania-mamă, preconizat pentru 1 iunie 2019. Compania de agricultură rezultată în urma acestei separări se numește Corteva Agriscience, numele fiind derivat din îmbinarea cuvintelor „inimă” și „natură” provenite din ebraică „kor-teh-vah” (cor-teva - inima [pământului], natură).

„Suntem trei entități mari, trei giganți, trei companii americane care se unesc. (...) Corteva Agriscience este unul dintre cei mai mari jucători în biotehnologie la nivel mondial. Suntem o companie la care nivelul de investiție zilnică în cercetare ajunge la aproape cinci milioane de dolari, înmulțit cu 365 de zile, investim undeva la două miliarde și ceva de dolari în cercetare”, a declarat Jean Ionescu, director general România și Moldova, Corteva Agriscience, luni, la evenimentul de lansare oficială a identității de brand în România. „Aducând împreună punctele forte ale DuPont Pioneer, DuPont Protecția Plantelor și Dow AgroSciences, vom putea beneficia de o prezență globală, de cunoștințe și de resurse diverse, pentru a ajuta fermele și fermierii să prospere oriunde. Împreună, vom forma un lider agricol unic, mai bine echipat pentru a aduce soluții inovatoare care vor îmbogăți viețile celor care produc mâncare și produse agricole, precum și celor care le consumă, oferind progres pentru generațiile de mâine. Este un mare potențial de creștere pentru România, de care pot beneficia fermierii și consumatorii”.

Corteva Agriscience a atras cele mai promițătoare talente și a dezvoltat tehnologii, inovații și centre de cercetare care îi oferă posibilitatea de a transforma domeniul alimentar, ajutând fermierii să beneficieze de culturi mai bune, mai sănătoase și mai abundente, utilizând pentru aceasta mai puține resurse naturale și contribuind la asigurarea unui lanț alimentar sigur și sustenabil pentru consumatori. Filiala din România a companiei este parte a diviziei comerciale Europa Centrală și de Est și are 145 de angajați cu normă întreagă, plus circa 450 de angajați sezonieri. Departamentul de cercetare al companiei este cel mai mare din România și cuprinde 24 de specialiști.

„Asistăm cu toții la provocări majore care se impun agriculturii. Sectorul trebuie să se integreze, pentru că nu există alte soluții. Șase din șapte furnizori mondiali principali fuzionează, demers la care cu toții asistăm, astăzi, aici. Vorbim de o fuziune a trei mari coloși din industria agricolă”, a afirmat, la rândul său, Maria Cîrjă, marketing manager Corteva Agriscience, România și Moldova. „Cei trei mari coloși – Dow, DuPont și Pioneer – s-au unit pentru că și-au dorit să pună împreună capacitățile de cercetare, de producție și forța de muncă pe care o au și de care dau dovadă pentru a crea produse noi mai prietenoase cu mediul și cu o activitate mai performantă”.

Șapte noutăți agrochimice și genetice

Pe lângă lansarea identității de brand, cu o pauză genială de teatru în care Horațiu Mălăele și Ion Caramitru au fost magistrali, evenimentul în sine a reprezentat și o modalitate de prezentare în premieră a unor produse ale companiei. Vorbim în acest caz de un erbicid, o soluție de management al azotului din sol, precum și de trei hibrizi noi de porumb și doi de floarea-soarelui.

„Venim cu cea mai inovativă soluție în erbicidarea culturilor de cereale. Este vorba de substanța activă halauxifen-metil, sub denumirea generică de Arylex active, pe care astăzi o lansăm aici, în fața dumneavoastră. O substanță activă care se va găsi în erbicidele destinate combaterii buruienilor la foarte multe culturi agricole”, a adăugat Maria Cîrjă. „Tot astăzi, vom lansa o soluție inovativă, și anume N-Lock, acea soluție de management al azotului, în majoritatea culturilor agricole. (...) Lansăm astăzi trei hibrizi de porumb și doi de floarea-soarelui”.

Pachetul tehnologic Pixxaro Super reprezintă o soluție eficientă pentru controlul unui spectru larg de buruieni dicotiledonate anuale și perene, în cultura de cereale păioase. Este o combinație de trei substanțe active cu moduri diferite de acțiune ce asigură prevenirea apariției fenomenului de rezistență.

Pachetul Pixxaro Super conține Pixxaro EC – un litru și Frontal 75 GD – 80 de grame. Doza recomandată este de 0,25 litri de Pixxaro EC și 20 g de Frontal 75 GD la hectar.

Perioada de aplicare este în primăvară, de la faza de trei frunze până la burduf. Perioada optimă de aplicare, când buruienile dicotiledonate sunt răsărite în masă și se află în faza de 2-4 frunze.

„Vorbim de un pachet cu aplicare în post-emergență care vă controlează toate buruienile cu frunză lată din cultura de cereale. Este un erbicid complet, controlând toate buruienile dicotiledonate anuale și perene din cultura de cereale. Această substanță activă – Arylex – este una nouă, care aparține celei mai noi clase, descoperită de compania Corteva – arylpicolonați”, a afirmat Ion Mutafa, category marketing manager erbicide, Corteva Agriscience.

Un alt produs prezentat în cadrul evenimentului de lansare a identității de brand Corteva a fost N-Lock MAX, un stabilizator de azot. Acesta se utilizează cu toate tipurile de fertilizanți cu azot. El asigură folosirea eficientă a azotului în culturile de cereale, rapiță și porumb, garantând o productivitate mai mare și pierderi mai mici de azot.

N-Lock MAX are o formulare modernă bazată pe micro-încapsulare care permite aplicarea activă cu ajutorul mașinilor de erbicidat, având o activitate de până la 12 săptămâni.

„Forma amoniacală a azotului este forma stabilă care rămâne în stratul rădăcinilor, în stratul superficial al solului. Aceasta este forma pe care ne-o dorim s-o avem cât mai mult la nivelul rădăcinilor. Tocmai asta este acest produs N-Lock MAX. Este un produs care menține azotul în stratul rădăcinilor, disponibil plantelor de porumb, de cereale păioase, de rapiță”, a precizat Ciprian Păcuraru, customer technology specialist în cadrul companiei.

În ceea ce privește materialul semincer, în cazul hibrizilor de porumb, prin vocea lui Mihai Valentin, category marketing manager corn&soy, Corteva a prezentat invitaților patru noutăți.

În primă instanță vorbim de P8834 FAO 310 Optimum AQUAMax, un hibrid care aduce un potențial productiv ridicat și înlocuiește hibridul P9175 în propriul portofoliu al companiei.

Densitățile recomandate în condiții de sol neirigat sunt de 68.000-76.000 plante recoltabile la hectar, în solele cu acces la sursă de apă pentru irigat 76.000-85.000 plante recoltabile la hectar.

Are o productivitate excelentă, o excepțională toleranță la secetă și arșiță și o stabilitate bună.

„Acest hibrid are capacitatea, datorită producției extraordinare, de a-și depăși grupa de productivitate. Se bate cu hibrizi din grupa FAO 350 și este un hibrid pe care îl recomand cu cea mai mare tărie pentru cultura dublă”, a menționat Mihai Valentin, category marketing manager corn&soy Corteva Agriscience România.

O altă noutate a fost reprezentată de hibridul de porumb P9889 FAO 380 Optimum AQUAMax. Acesta are o foarte bună toleranță la secetă și arșiță și este recomandat pentru toate zonele de cultură și tehnologii medii și intensive, urmând să înlocuiască un alt hibrid, și anume P9903.

Densitățile recomandate în condiții de sol neirigat sunt de 66.000-75.000 plante recoltabile la hectar, în solele cu acces la sursă de apă pentru irigat 76.000-85.000 plante recoltabile la hectar.

„P9889 va înlocui P9903 care este cel mai bine vândut hibrid din România în momentul de față. Peste 140.000 ha cultivate cu P9903. Productivitatea lui P9889 o depășește cu mult pe ale celorlalți hibrizi din piață și va fi cu siguranță un nou star al grupei semitimpurii”, a continuat Valentin.

Ultimul hibrid nou, prezentat de Mihai Valentin, a fost P0217 FAO 440 Optimum AQUAMax. Acesta este recomandat pentru zonele aride și semiaride de câmpie din sudul și vestul țării.

Densitățile recomandate în condiții de sol neirigat sunt de 60.000-65.000 de plante recoltabile la hectar, în solele cu acces la sursă de apă pentru irigat 68.000-75.000 plante recoltabile la hectar.

„P0217 are un sistem radicular bine dezvoltat. Acesta reușește să exploreze un volum foarte mare de sol, și anume peste șase metri cubi”, a precizat Mihai Valentin.

Nu în ultimul rând, la capitolul noutăți din zona materialului semincer la floarea-soarelui, Andrei Ciocoiu, category marketing manager oilseeds, Corteva Agriscience România, a prezentat doi noi hibrizi, și anume P64LE136 și P64LP130.

Primul din listă - P64LE136 ExpressSun - este un hibrid tolerant la secetă și arșiță, de talie medie, tolerant la lupoaie (Orobanche cumana), rasa G, rezistență la mană rasele 710 și 714, respectiv toleranță bună la Phomopsis și Sclerotinia.

Densitățile recomandate în condiții de sol neirigat sunt de 55.000-58.000 plante recoltabile la hectar, în solele cu acces la sursă de apă pentru irigat 58.000-62.000 plante recoltabile la hectar.

„Este hibridul care a dat cele mai bune rezultate în loturile de testare. Este maximumul de productivitate pe care vi-l poate oferi compania, astăzi. Este un hibrid diferit, cu o talie mai redusă a plantelor, o poziție diferită a calatidiului, de tip pendul. El este recomandat pentru sudul și estul țării”, a afirmat Andrei Ciocoiu, category marketing manager oilseeds, Corteva Agriscience România.

În fine, noutatea absolută, reprezentată de P64LP130, este hibridul semitimpuriu, cu un conținut ridicat de ulei, pretabil la secetă și arșiță. Bazându-se pe tehnologia Clearfield Plus, acest hibrid are o rezistență genetică și tehnologică la lupoaie (Orobanche cumana) din România (OR5+OR7). El are o toleranță bună la Sclerotinia și Phomopsis, plus un grad de autofertilitate ridicat.

Densitățile recomandate în condiții de sol neirigat sunt de 55.000-60.000 plante recoltabile la hectar, în solele cu acces la sursă de apă pentru irigat 60.000-64.000 plante recoltabile la hectar.

„Acesta este hibridul numărul 1 în Turcia. Lucrul acesta ar trebui să ne spună următorul lucru – rezistență la secetă. În Turcia avem seceta aproape cea mai agresivă din câte găsim în această zonă. P64LP130 a devenit în doi ani de zile numărul 1 în Turcia”, a conchis Andrei Ciocoiu.

Corteva Agriscience unește activitățile DuPont Crop Protection, DuPont Pioneer și Dow AgroSciences prin crearea unei companii autonome care transformă deja piața și va avea poziție de lider pe segmentele de piață: Semințe, Protecția Culturilor și Agricultură Digitală.

Noua companie a dezvoltat talente, tehnologii, inovații și capacități de cercetare care îi vor conferi o poziție unică în a transforma sistemul de alimentație ajutând fermierii să producă mai mult și mai sănătos, utilizând o cantitate mai redusă de resurse naturale.

În vederea extinderii suprafețelor care ar urma să fie însămânțate cu floarea-soarelui în acest an, fermierii maramureșeni au cumpărat peste 4.000 de hectare de teren agricol, a anunțat vicepreşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Plante Tehnice şi Cereale (ACPTC) Maramureş, Dumitru Vereş.

„În toamnă, am mai achiziţionat peste 4.000 ha de teren pentru a putea extinde cultura de floarea-soarelui în acest an. Ultima recoltă ne-a încurajat, plus interesul procesatorilor care au cumpărat toată recolta din 2018. Ne-am orientat spre terenurile din zona de câmpie care de-a lungul anilor au mai avut asemenea culturi sau pe cele pe care a mai fost cultivat porumbul şi necesitau o rotire a culturilor. Floarea-soarelui se pretează îndeosebi la terenurile din zona de câmpie şi e mai puţin pretenţioasă faţă de alte tipuri de culturi”, a precizat șeful ACPTC, citat de Agerpres.

El a adăugat că floarea-soarelui este cumpărată de fabricile care produc ulei şi de industria de panificaţie.

„Fabricile de ulei din Transilvania, dar şi din alte regiuni achiziţionează floarea-soarelui pentru a produce ulei, firmele cu activităţi în industria panificaţiei şi un număr mic de producători de ulei locali. Floarea-soarelui este achiziţionată imediat după recoltare şi este depozitată în spaţii speciale, aerisite şi ventilate. O tonă de floarea soarelui s-a vândut în toamnă cu preţuri ce au oscilat între 1.200 şi 1.300 de lei, în funcţie de calitate”, a adăugat Dumitru Vereş.

Suprafețele însămânțate cu floarea-soarelui sunt situate în sud-estul judeţului Maramureş, în special în zona de câmpie.

Reprezentanţii Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) estimează că în anul 2019 ar putea fi cultivate cu floarea-soarelui peste 11.000 de hectare.

Țara noastră şi-a consacrat în 2018 poziţia de lider european la culturile de floarea-soarelui şi porumb, ocupând primul loc în Uniunea Europeană şi în ceea ce priveşte atragerea fondurilor europene din agricultură şi dezvoltare rurală, a menționat, miercuri, 31 octombrie 2018, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, la deschiderea târgului IndAgra 2018.

„Locul 1 în Uniunea Europeană privind atragerea fondurilor europene, cu absorbţie de 99,61% din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi de 43% din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), unde faţă de un program anual de 1,2 miliarde euro am absorbit 1,215 miliarde euro, şi prima poziţie la floarea-soarelui şi porumb ne dă dimensiunea posibilităţilor pe care le avem, alimentând încrederea pentru viitor”, a afirmat șeful MADR într-un cadru nou al deschiderii IndAgra, altul decât cel din fața Pavilionului Central al Romexpo.

Oficialul guvernamental a vorbit despre principalele programe derulate de minister începând cu sistemul de irigaţii şi cel antigrindină, lăudând încă o dată eforturile făcute de fermieri pentru creşterea producţiilor agricole.

„În ani climatici diferiţi, fermierii români au găsit calea succesului, folosind câştigul cercetării, al inovării, al dotării şi al interpretării corecte a tehnologiilor, adaptate la condiţiile concrete în care-şi desfăşoară activitatea. (...) Deşi a fost un an capricios, care, prin desfăşurarea lui, a pus o serie întreagă de oprelişti în desfăşurarea lucrărilor în câmp, rezultatele obţinute onorează efortul fermierilor, satisfăcându-le în mare parte dorinţa de câştig şi progres. Prin însumarea rezultatelor obţinute de fermieri, România şi-a consacrat în acest an poziţia de lider european la culturile de floarea-soarelui şi porumb, onorând astfel efortul continu de obţinere a randamentelor ridicate în 2017 şi 2018”, a adăugat Petre Daea.

El a spus că instituția pe care o conduce a reuşit să pună în funcţiune sistemul de irigaţii pentru 1,2 milioane de hectare, asigurând apa gratuită pentru fermieri şi punând la adăpost 850.000 de hectare prin construirea celor 60 de puncte de lansare antigrindină.

„Acestea au făcut posibilă protejarea plantaţiilor viticole astfel încât întreaga producţie realizată a fost adusă pe liniile de prelucrare, obţinând cea mai mare producţie de struguri, de peste 1,27 milioane de tone, ce reprezintă un record de producţie”, a subliniat Daea.

Zootehnia şi comercializarea produselor agricole reprezintă în opinia ministrului doar două domenii în care România are „încă multe de făcut”.

„Însă în agricultură mai sunt multe de făcut în domeniul zootehniei, al prelucrării şi comercializării produselor, al echilibrării balanţelor de produse agroalimentare, al valorificării pe deplin a resurselor, al organizării fermierilor, al performanţei în industria alimentară şi nu numai. În dorinţa de a realiza pe deplin ceea ce merită România, s-au elaborat programe pentru susţinerea activităţii de reproducţie în sectorul creşterii suinelor, pentru susţinerea activităţii de reproducţie, incubaţie sau de creştere în sectorul avicol şi de încurajare a activităţilor din zona montană, fiind în stadiu avansat al dezbaterii legile privind infrastructura de preluare, prelucrare şi comercializare a produselor agricole. Sunt aşteptări ale tuturor, dar şi acţiuni ale fiecăruia”, a adăugat şeful MADR în discursul său de deschidere.

Cosmin Ştefan Marinescu: „Pesta procină africană „ne-a găsit nepregătiţi”

La finalul evenimentului, consilierul preşedintelui României, Cosmin Ştefan Marinescu, a vorbit despre modul în care a fost gestionată de autorităţi pesta porcină africană, boală care „ne-a găsit nepregătiţi încă o dată în faţa celui mai grav flagel cu care s-a confruntat zootehnia românească în ultimii ani”.

În altă ordine de idei, Marinescu a precizat că prin astfel de târguri şi expoziţii, cum este și IndAgra 2018, România devine un hub regional pentru sectorul agricol şi piaţa de profil.

„Cu toţii ne dorim o creştere a performanţelor, în agricultură, în zootehnie, în industria agricolă. Fermierii şi întreprinzătorii din sectorul agricol investesc continuu în creşterea competitivităţii (...) Tocmai de aceea, aşteaptă o viziune responsabilă din partea statului a problemelor sau a situaţiilor de urgenţă care ţin de competenţa autorităţilor naţionale. În acest sens, era important pentru România să se fi reuşit prevenirea pestei porcine africane, fenomen care s-a extins agresiv şi necontrolat. În ciuda precedentelor şi avertismentelor, situaţia ne-a găsit nepregătiţi încă o dată în faţa celui mai grav flagel cu care s-a confruntat zootehnia românească în ultimii ani. Sper pentru viitor că aceasta va fi o lecţie învăţată care va conduce la acţiuni şi decizii responsabile astfel încât pagubele să fie evitate, iar resursele bugetare să fie alocate nu pentru despăgubiri, ci pentru investiţii”, a menţionat consilierul prezidenţial, care a citit mesajul preşedintelui României.

Nu în ultimul rând, el a subliniat că deficitul comercial al României cu produse agricole s-a adâncit în ultimii ani, cea mai semnificativă influenţă provenind din comerţul cu carne şi produse din carne, dar şi din cel cu legume şi fructe.

„În plus, la nivelul produselor alimentare, importurile au depăşit exporturile pentru toate categoriile. Nu este suficient doar să producem, adică să avem recolte bune, este esenţial să şi creăm, să generăm valoare adăugată ridicată. Asta înseamnă să avansăm pe lanţul procesării pentru noi oportunităţi de piaţă şi exporturi mai valoroase. Doar aşa putem inversa evoluţia actuală bazată pe importuri mari de produse agricole. Avem nevoie în acest sens să promovăm în continuare, în mod inteligent, produsele tradiţionale atestate, care să devină o carte de vizită autentică pentru potenţial agriculturii noastre”, a mai spus consilierul prezidenţial.

Suprafața IndAgra 2018, mai mare cu o jumătate de hectar

Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, a precizat că târgul Indagra aduce anual noi recorduri, în 2018 suprafaţa de expunere fiind cu o jumătate de hectar mai mare decât în 2017.

„Înregistrăm mai mulţi expozanţi şi suprafeţe de expunere mai mari. Astfel, avem 740 de expozanţi care ocupă 46.130 de metri pătraţi, avem jumătate de hectar mai mult ca anul trecut, adică 5.000 de metri pătraţi suprafaţă de expoziţie mai mult contractată faţă de anul trecut. (...) Vrem să ajungem la produse cu valoare adăugată mare, vrem să pariem foarte mult pe procesare, vrem ca probabil în viitor Indagra Food să depăşească Indagra”, a declarat Mihai Daraban.

Dat ca exemplu de însuși ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, cu ocazia vizitei sale la repornirea unei amenajări de irigații din localitatea Salcia, județul Mehedinți, tânărul fermier, Filip Purnavel, are o poveste pe cât de simplă, pe atât de lăudabilă, și anume una de patriotism modest.

Fără a fi prea darnic în detalii, am reușit totuși să aflăm de la tânărul ploieștean (da, a plecat din Ploiești în Mehedinți să facă agricultură) că a reușit să cumpere de la doi spanioli o fermă relativ mare într-o zonă care ar reprezenta o provocare serioasă pentru oricare dintre agronomii români.

Și spunem provocare pentru că vorbim de suprafețe de teren aflate pe malul Dunării, expuse deja fenomenului deșertificării ca urmare a lipsei de precipitații, dar și a unui sistem de irigații funcțional. Administratorul SC Manolo Y Alberto SRL provine dintr-o altă zonă de activitate (una „umană” și atât), însă dorește să se pregătească temeinic în acest domeniu complex al agriculturii, fapt pentru care, la cei 32 de ani ai săi, Filip Purnavel a optat pentru o nouă facultate, și anume pentru cea de Agronomie.

Chiar dacă bazinul de refulare al SPA Salcia trece prin inima exploatației sale, din cauza costurilor mari ale utilajelor pentru irigații, Purnavel este obligat să se confrunte cu seceta la câțiva metri de Dunăre.

Suntem siguri că vreți să aflați care sunt provocările cu care se confruntă Filip, așa că vă invităm să savurați interviul cu tânărul fermier.

Revista Fermierului: Domnule Purnavel, ne bucurăm să vă avem astăzi la o nouă ediție a interviurilor marca Revista Fermierului. Ne aflăm la evenimentul de inaugurare a Amenajării pentru irigații Izvoare-Cujmir, localitatea Salcia, județul Mehedinți. Ce suprafață cultivați în zona adiacentă canalului reabilitat?

Filip Purnavel: În momentul de față, prin societatea pe care o deținem cultivăm aproximativ 1.700 de hectare. Astfel, suntem și principalii beneficiari ai stației de aducțiune de apă.

R.F.: Cât timp ați așteptat până ce SPA Salcia a fost repusă în funcțiune?

F.P.: Sunt aici de patru ani de zile, însă până nu demult nu aveam mari speranțe să vedem apă pe canal. Hai să spunem că eram mai degrabă circumspecți privind reabilitarea SPA Salcia.

R.F.: În viziunea dumneavoastră, îl considerați drept un beneficiu pentru fermier faptul că nu plătește apa pentru irigații? Știm din anii anteriori că susținerea sectorului de irigații pentru clientul final nu era altceva decât de o reducere a prețului energiei electrice, nicicum de gratuitatea apei pe canal.

F.P.: Fără îndoială că este un avantaj foarte mare că nu plătim apa. Vorbim de această dată de cu totul și cu totul altfel de agricultură. Chiar și așa, cu SPA Salcia reabilitată, încă ne bazăm pe ploaie. Din motivul lipsei precipitațiilor, cred că vom întoarce câteva sute de hectare de culturi agricole.

R.F.: Atunci când v-a prezentat membrilor presei, ministrul Agriculturii amintea de o organizație de udători din care faceți și dumneavoastră parte. Câți membri sunt în OUAI Salcia?

F.P.: Noi avem puțini membri în organizația de udători. Sunt eu, că am o suprafață mare. Metodologia este că trebuie să acoperim măcar jumătate din suprafața deservită, cel puțin teoretic. Spun asta pentru că ea nu va deservi sau cine știe când va deservi vechiul plan. Noi am avut noroc. În cazul nostru, este vorba de o suprafață mică, un microsistem aproape, în condițiile în care canalul de irigații deservește 5.500 ha, aproximativ, iar noi, laolaltă cu alți încă vreo 10 fermieri mici, abia am reușit să atingem pragul acela.

R.F.: Presupunem că veți apela totuși la fondurile FEADR pentru a achiziționa utilaje de irigat.

F.P.: Da. Domnul ministru (n.r. - al Agriculturii, Petre Daea) a spus că putem iriga deja, pentru că este apă pe canal. Fără îndoială că, teoretic, acest lucru este posibil, dar implică niște costuri pe care nu ni le putem permite anul acesta.

Nici anul trecut n-a fost pentru noi unul bun, pentru că a plouat foarte mult în timpul recoltatului. Am pierdut 300 ha de mazăre pe câmp destinate ZIE, iar grâul, mai mult de jumătate din cantitate a fost încolțit.

R.F.: Mai devreme aminteați că veți întoarce în brazdă ceva culturi. Despre ce este vorba?

F.P.: Vom întoarce 300 ha din cele aproximativ 350 hectare însămânțate cu rapiță, ca urmare a faptului că nu a răsărit din lipsa apei.

R.F.: În prezent, mai întâmpinați probleme și la alte culturi?

F.P.: Avem 680 ha semănate cu grâu care nu vor răsări până când nu va ploua.

R.F.: Ce altceva ați mai însămânțat anul acesta pe restul suprafețelor?

F.P.: Avem 145 de hectare semănate cu lucernă. Urmează să însămânțăm în primăvară floarea-soarelui. Cu porumbul, noi nu ne riscăm. Solul este nisipos și se află în plin proces de deșertificare.

R.F.: Vorbiți-ne, vă rugăm, de parcul dumneavoastră de utilaje. Este unul croit pe specificul solului din zonă?

F.P.: Avem semănătoare Horsch de 8 metri de păioase, avem utilaje, nu ne plângem în acest punct de vedere. Dacă nu le-am fi avut, nu am fi reușit nici măcar să semănăm. Aici, fermierul mic, cu un disc mic, nu are ce face, pentru că nu intră în pământ.

R.F.: Preferați utilaje și implemente noi sau second-hand?

F.P.: Am încercat să achiziționăm utilaje și noi, și second-hand din import. Este ca și când ți-ai lua mașină din străinătate, din Bulgaria, din Germania etc. Important este unde găsești utilajul și la ce preț îl cumperi.

Muncă multă, bani puțini

Am continuat discuția cu fermierul mehedințean despre provocările piețelor de desfacere a materiei prime produse în România. Am primit aceleași răspunsuri sintetizate simplu în sintagma „Muncă multă, bani puțini”.

R.F.: Să vorbim puțin de comercializarea materiei prime pe care o produceți și apoi o recoltați. Cum reușiți să răzbateți de la an la an, în condițiile în care, știm foarte bine, prețul grâului nu este unul mulțumitor pentru producătorii români?

F.P.: Noi suntem niște pioni în mâinile traderilor. 90 la sută din marfă o vindem Cargill, direct din câmp. Am avut probleme cu vânzarea, prețuri foarte mici...

R.F.: Cum pleacă materia primă de origine agricolă de la dumneavoastră din fermă?

F.P.: Marfa pleacă rutier până în portul din Severin sau în cel din Calafat, iar apoi călătorește pe barjă până la Constanța.

R.F.: Ați spus despre prețuri la materia primă de origine agricolă că sunt foarte mici. Dumneavoastră ce prețuri medii ați obținut pe producția comercializată?

F.P.: Floarea-soarelui am valorificat-o cu prețuri variind între 1,10 – 1,20 lei, în funcție de cum am prins contractul. Grâul a oscilat la recoltat, o perioadă rămânând la un nivel de 0,55 lei. Acum, prețul este foarte sus. Marfa a fost proastă oricum, dar acum aceasta se cumpără la prețuri cu care, în anii trecuți, se achiziționa materia primă pentru panificație.

R.F.: În afară de floarea-soarelui și de grâu, ce alt tip de produs ați mai valorificat?

F.P.: Rapiță. Vorbim de o cultură bună, profitabilă și care aduce primii bani în fermă, după orz, dar și una riscantă, deopotrivă. Profitul mai mare presupune un risc mai mare. Nu este întâmplător faptul că prețul la rapiță este mult mai sus. În acest caz vorbim de un preț de 1,5 lei kilogramul, de obicei, cam în fiecare an, destul de stabil.

În cazul mazării, optez pentru această cultură în fiecare an, de vreo trei-patru ani încoace, chiar și înainte să existe condiția cu Zona de Interes Ecologic (ZIE). Prețul ei însă a scăzut constant, de la 1,1 lei kilogramul la 0,70 lei kilogramul, urmând să ajungă cam pe același palier cu grâul, dar la producții mult mai mici.

R.F.: Să vorbim puțin de genetica utilizată la dumneavoastră în fermă.

F.P.: La floarea-soarelui, noi ne-am orientat către Tehnologia Express, de la DuPont Pioneer, fiindcă comportă costuri mult mai mici. Avem tribenuron-metil care este mult mai ieftin decât imazamox. Floarea-soarelui convențională este greu de cultivat pentru că avem probleme cu buruienile.

Ca genetică la rapiță, de obicei mizăm pe cea de la Monsanto, pentru că se scutură mai greu.

R.F.: Chiar dacă ferma dumneavoastră nu este la distanță mare de Dunăre, aveți parte de secetă, cât și de fenomene meteo extreme. Știm că în 2017 ați avut probleme agrometeo serioase. Despre ce a fost vorba?

F.P.: Pe lângă faptul că am avut probleme cu recoltarea, noi am avut parte și de grindină, anul trecut. Am avut pierderi, doar că am avut culturi bune. Eu, în solele mele cu grâu, unde am avut pierderi de 20-30 la sută, am reușit un randament mediu de 5.800 de kilograme. Chiar și așa, n-am reușit să beneficiez de asigurare pentru că era încheiată pe o productivitate medie de 6.000 de kilograme de produs la hectar; ne încadram la franciză. Iată un subiect în plus de discuție privind asigurările și daunele.

R.F.: În ce sistem achiziționați inputurile destinate agriculturii?

F.P.: În cazul pesticidelor, lucrăm cu plata la recoltă. Complexele și azotul care comportă dobânzi mari, încercăm să le achiziționăm cu banii jos.

R.F.: La cei 32 de ani ai dumneavoastră, ce anume v-a determinat să alegeți agricultura?

F.P.: Am cumpărat o fermă, aici, în zonă. M-am sacrificat și am venit aici. Dacă nu ești aici, sunt probleme mari.

R.F.: Ocoliți puțin răspunsul. Să încercăm altfel – ați avut vreo legătură cu agricultura dinainte de achiziția exploatației? Poate, părinții?

F.P.: Nu. Pur și simplu, în 2012, ferma asta era o oportunitate investițională bună. Eu sunt din Ploiești, nu pot să spun că trec pe acasă prea des. Am venit aici și nu pot da „vina” decât pe „soartă”.

R.F.: Din ce domeniu veniți?

F.P.: Nu am avut nicio legătură cu domeniul agriculturii, înainte de achiziție. Acum sunt student la agronomie. Am venit din domeniul uman, iar pasul a fost unul accidental.

R.F.: Ce sfaturi le-ați da tinerilor cu privire la orientarea sau reorientarea către agricultură? Merită să încerce sau este bătaia de cap mult prea mare?

F.P.: Depinde ce fel de producție vrea să facă un potențial tânăr fermier. Dacă este interesat de sectorul vegetal, el trebuie să dețină sau să arendeze suprafețe mari, pentru că profitul este relativ mic și nu este sigur. Dacă vrei să te apuci de o activitate din sectorul agroalimentar și ești tânăr, trebuie să faci ceva mai specializat.

R.F.: Cunoaștem pe scurt povestea fermei dumneavoastră. Am putea spune că achiziția sa este un gest... patriotic. De ce ați păstrat numele vechi al exploatației?

F.P.: Am păstrat numele vechi - SC Manolo Y Alberto SRL – pentru că este mai bine așa pentru relațiile cu clienții.

R.F.: Cât ați investit până în prezent în această activitate care v-a „alungat” din Ploieștiul natal?

F.P.: În jur de două milioane de euro.

R.F.: Presupun că ați apelat și la credite bancare...

F.P.: De obicei, creditele bancare le contractăm pentru achiziția inputurilor. Avem în curs inclusiv credite pentru înființarea de culturi.

R.F.: La fondurile europene pentru investiții cu bani FEADR v-ați gândit?

F.P.: N-am accesat până acum fonduri europene. Mi-a fost frică de metodologie, de controale, de bețele-n roate care se pun, de obicei. Așa mi-au spus alți fermieri din zonă care au accesat aceste fonduri și care regretă acum.

R.F.: Vă gândiți să vă orientați și către zona de procesare a materiei prime sau zootehnie?

F.P.: Ar fi niște pași interesanți de făcut, numai că vorbim de costuri mari de producție, de aici și neajunsurile. Morăritul nu prea mai merge de ceva timp, animalele presupun alte cunoștințe sau oameni care se pricep.

Pentru că trec de la una la alta, la noi în zonă, din păcate, avem probleme cu oamenii, cu mâna de lucru, cu tractoriștii.

R.F.: Să înțeleg că nu mai sunt oameni dispuși să muncească?

F.P.: Nu, nu mai sunt. Cei care sunt au alte probleme, de aceea sunt... liberi.

R.F.: Care este salariul oferit unui tractorist la dumneavoastră în fermă?

F.P.: 2.000 lei, net, plus bonusuri de campanie. Spre exemplu, în perioadele de pauză, operatorii utilajelor încasează salariul, plus prime de sărbători, și iarna, și primăvara, apoi toamna, la finele campaniei. La fermele mari așa se întâmplă, însă se lucrează și mai mult. Fără îndoială, din punctul meu de vedere, dacă am iriga și am avea profituri mai mari, am oferi salarii și mai mari.

R.F.: La nivelul la care sunt în prezent, subvențiile vă sunt de ajutor?

F.P.: Subvenția este ceva esențial pentru activitatea noastră. Dacă n-ar mai exista plățile directe, 90 la sută din fermieri s-ar lăsa de agricultură.

R.F.: Vă gândiți să vă extindeți suprafețele din fermă sau vă sunt de ajuns?

F.P.: Creștem gradual, de la an la an. În acest moment, ne concentrăm doar pe comuna în care ne aflăm, unde mai există teren de valorificat. Acum patru ani de zile, când am ajuns aici, se lucrau undeva la 1.200 ha. Acum, deja am crescut și se crește gradual.

Pe de altă parte, este greu să coordonezi de unul singur o fermă atât de mare. Cu cât te vei extinde fără a avea o resursă umană solidă, cu atât o vei coordona mai prost, dacă se optează pentru acest sistem unic de mangement.