fructe - REVISTA FERMIERULUI

Pentru anul 2023, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a stabilit calendarul estimativ de lansare a sesiunilor de depunere a cererilor de finanțare aferente intervențiilor din cadrul Pilonului II din Planul Strategic PAC 2023-2027.

calendar pns

pns 2023

Florin Ciobanu, consilier personal al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, și președinte al Asociației Tinerilor Fermieri din județul Olt, precizează că intervenția DR 30 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri vine în 2023 cu un ajutor nerambursabil de 70.000 de euro/proiect, intervenția derulându-se prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). „Noutatea este că și tinerii care au depus un proiect în anul 2021 și nu au primit finanțare în 2022 pot depune un nou proiect în acest an, condiția fiind să nu depășească 36 de luni de când au declarat exploatația la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA)”, punctează Florin Ciobanu.

Condițiile de bază pe care trebuie să le îndeplinească beneficiarii intervenției DR 30 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri

  • Solicitantul se încadrează în definiția tânărului fermier, care prevede că limita maximă de vârstă este de 41 de ani neîmpliniți la data depunerii cererii de finanțare;

  • Solicitantul va figura în sistemul APIA/ANSVSA (după caz), anterior depunerii cererii de finanțare, cu forma de desfășurare a activității economice cu care solicită sprijin prin intervenție;

  • Solicitantul trebuie să se încadreze în categoria microîntreprinderilor și întreprinderilor mici;

  • Solicitantul propune prin Planul de afaceri să dețină în folosință o exploatație agricolă cu dimensiunea economică (SO) de minimum 12.000 SO, respectiv 8.000 SO în zona montană și maximum 100.000 SO;

  • Solicitantul prezintă un plan de afaceri viabil care va cuprinde: situația inițială a exploatației; obiectivele și acțiunile ce urmează a fi dezvoltate de solicitant; investițiile vor reprezenta cel puțin 40% din valoarea sprijinului nerambursabil; calendarul de implementare al planului de afaceri;

  • Durata maximă de implementare este de 3 ani, respectiv 5 ani pentru sectorul pomicol și struguri de masă;

  • Solicitantul se instalează pentru prima dată ca tânăr fermier și nu a mai beneficiat de sprijin prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 sau Planul Național Strategic (PNS), indiferent de forma de organizare cu care vine pentru acordarea sprijinului.

„Toate cheltuielile prevăzute în Planul de afaceri pot fi eligibile, inclusiv costurile pentru capitalul de lucru, cadastrare, achiziționare de teren în procent maxim de 10% din valoarea sprijinului, cu respectarea legislației naționale. Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri se acordă sub formă de grant, prin sume forfetare. Sprijinul public nerambursabil maxim va fi de 70.000 euro, iar rata sprijinului este de 100%. Plata se efectuează în două tranșe si se va acorda 75% la semnarea contractului de finanțare și 25% după implementarea Planului de afaceri”, explică Florin Ciobanu, președintele Asociației Tinerilor Fermieri Olt.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri
Joi, 02 Februarie 2023 17:13

GLOBALG.A.P., un drum către profit

În orice afacere, informația reprezintă o resursă de bază. O astfel de resursă este conferința despre standardele GLOBALG.A.P., la care producătorii agricoli au ocazia să afle ce înseamnă și ce beneficii le poate aduce certificarea GLOBALG.A.P. De pildă, un preț mai bun pentru recoltă și prezența pe rafturile marilor lanțuri de magazine sunt unele dintre beneficii. Drumul spre succes înseamnă participarea la tot soiul de evenimente, la schimburi de experiență, înseamnă învățare, informare, ascultare, dezbatere, căutarea continuă a soluțiilor care oferă siguranță și profit.

A treia ediție a conferinței GLOBALG.A.P. în România are loc la World Trade Center București, pe 16 februarie 2023, eveniment organizat de INAQ Consulting și GLOBALG.A.P.

Prin participarea la această conferință, producătorul agricol are posibilitatea să afle cum să facă parte din „lanţul alimentar scurt”. Îndeplinind un set de condiţii obligatorii, produsele fermelor pot fi listate de marile lanţuri de magazine, de retaileri, de exportatori sau de rețelele de distribuție. Evenimentul oferă oportunitatea de a afla care sunt cerinţele comercianţilor pentru producătorii locali, care sunt cerinţele de vânzare cu amănuntul, precum și elemente despre siguranța alimentelor. De asemenea, fermierii pot afla mai multe despre aceste certificări, costuri, metode de implementare.

Se vor discuta dezavantajele şi riscurile pe care şi le vor asuma producătorii care nu deţin certificarea GLOBALG.A.P.

Nu vor lipsi poveștile de succes, una fiind despre cum a ajutat certificarea GLOBALG.A.P. ca fermierii polonezi să devină unii dintre cei mai mari exportatori de fructe şi legume din Europa.

„GLOBALG.A.P. este un standard recunoscut la nivel internaţional pentru producţia agricolă, fiind rezultatul mai multor ani de cercetare intensivă şi de colaborare cu experţi din industrie, producători şi comercianţi din întreaga lume. Scopul urmărit este acela ca producţia agricolă sigură şi durabilă să fie în avantajul fermierilor, comercianţilor şi consumatorilor de pretutindeni. GLOBALG.A.P. este mai mult decât un certificat. Este o viziune a producţiei globale agricole realizată în condiţii de siguranţă şi durabilitate prin intermediul instrumentelor, programelor şi partenerilor aleşi. Îmbunătățirea siguranţei şi durabilităţii înseamnă acces mai mare la pieţe pentru producători, produse sigure pentru comercianţi şi consumatori, sisteme de producţie mai durabile pentru guverne şi posibilităţi mai mari de afaceri pentru furnizorii de servicii”, explică Ionuț Nache, director general al companiei INAQ Consulting.

În cadrul evenimentului vor fi prezentate standardele GLOBALG.A.P. şi noile sale produse şi sisteme de certificare, având scopul de a spori transparenţa şi implicarea părţilor interesate, fermieri şi retaileri, pentru obţinerea şi comercializarea produselor sigure pentru consum în agricultură. GLOBALG.A.P. reprezintă un corespondent al HACCP din industria alimentară. „Standardul GLOBALG.A.P. solicită o abordare generală în producţia agricolă, fapt ce conduce la dezvoltarea celor mai bune practici pentru generaţiile viitoare”, precizează Ionuț Nache.

Certificarea GLOBALG.A.P. acoperă: siguranţa alimentelor şi trasabilitatea; mediul (inclusiv biodiversitatea); sănătatea, securitatea şi bunăstarea muncitorilor; bunăstarea animalelor. Totodată, include: Managementul Integrat al Culturilor (ICM), Controlul Integrat al Organismelor Dăunatoare (IPC), Sistemul de Management al Calităţii (SMC) şi Analiza Riscurilor şi Punctelor Critice de Control (HACCP).

Mai multe detalii despre eveniment și înscrierea la conferință, aici: https://www.inaq.ro/conferinta-globalg-a-p

Publicat în Eveniment

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță lansarea procesului de constituire a Comitetului de Monitorizare pentru Planul Strategic PAC 2023-2027.

Comitetul de Monitorizare este o structură națională de tip partenerial, fără personalitate juridică, cu rol în monitorizarea performanței Planului Strategic 2023-2027 şi eficienței implementării acestuia.

„În vederea selectării unor parteneri relevanți și cu implicare activă în calitate de membrii ai Comitetului, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale invită entitățile interesate din rândul organizațiilor societății civile, partenerilor economici şi sociali care își desfășoară activitatea în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, industriei alimentare, protecției mediului, precum și organismelor responsabile cu promovarea incluziunii sociale, a drepturilor fundamentale, a egalității de gen și a nediscriminării să își exprime interesul privind participarea prin completarea Formularului de intenție și transmiterea acestuia la adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., informează MADR.

27 ianuarie 2023 este termenul limită pentru transmiterea formularului completat. Doar formularele de intenție primite în termenul menționat mai sus, la adresa de e-mail indicată, vor fi supuse procesului de selecție.

Mai multe detalii, la link-urile de mai jos:

https://www.madr.ro/planul-national-strategic-pac-post-2020/documente-de-programare.html

https://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/PAC_dupa_2020/2023/formular-de-intentie-participare-CM-PS-PAC-2023-2027.docx

Publicat în Știri
Marți, 20 Decembrie 2022 17:55

Paula Vals, modelul unui antreprenor necesar 

Suntem în Tulcea, la Greci. Am mai fost prezenţi aici, nu o dată, şi de fiecare dată am adus informaţii noi despre ce se întâmplă în industria alimentară. Vorbim astăzi despre lucruri care ţin de bunul mers al agriculturii şi industriei alimentare într-o perioadă destul de tulbure, când seceta este cuvântul de ordine, când războiul este lângă noi, când criza alimentară este anunţată de toţi şi, tocmai de aceea, la nivelul Uniunii Europene se vorbeşte de „lanţul scurt” – nu de acum, de mai mulţi ani –, iar noi vrem să vedem cam cum se întâmplă lucrurile acestea în ţara noastră. Vom vorbi astăzi şi despre produsul tradiţional local, în acelaşi timp vom vorbi şi despre cum este să fii antreprenor în România. Partener în acest demers este doamna Paula Vals, fondatorul grupului de firme Angelo.

vals

„Lipsa forţei de muncă, eficientizarea producţiei ne împinge de la spate să ne tehnologizăm, să avem linii automatizate, lucru pe care ni-l dorim. Cred că toată industria alimentară din ţară are nevoie de aşa ceva.”

Paula Vals sărbătoreşte, anul acesta, 30 de ani de când a pornit prima afacere. „Am început în anul 1992, timid, fără experienţă antreprenorială, pornind prima dată pe partea de comerţ, după care bineînţeles că am conştientizat că producţia ne va aduce plusvaloare, şi datorită faptului că era nevoie în acea perioadă de produse româneşti, am deschis şi partea de producţie. Dacă am plecat de la 2 angajaţi în momentul de faţă, am ajuns la 240, 150 suntem în producţie, ceilalţi în punctele de desfacere, pentru că am considerat că businessul trebuie să ni-l construim pe orizontală, să avem cash-ul asigurat în fiecare zi, de aceea avem 13 puncte de lucru pe care le aprovizionăm în fiecare zi şi, la fel, avem necesarul de cash pentru a asigura materia primă necesară producţiei.

La început am dezvoltat partea de comerţ, vă daţi seama că trebuia să aprovizionăm magazinele, în acea perioadă era o criză de produse în domeniul patiseriei-cofetăriei, pentru că fabricile vechi, aşa cum s-a întâmplat după Revoluţie, multe s-au închis, şi-mi aduc aminte că stăteam la nişte cozi infernale pentru a lua fursecuri, prăjituri de la Brăila chiar. Şi atunci am luat decizia de a face o mică patiserie, prima dată cu vânzare în faţă, unde nu prea a funcţionat, ne-am dat seama că trebuie să investim, am cumpărat acest teren la Greci unde prima dată am pus livada, după care am construit o clădire mică, am început cu câţiva oameni şi ne-am dat seama că trebuie să ne dezvoltăm. Am accesat nişte credite, am luat prima linie de patiserie şi aşa, etapă cu etapă, am ajuns să ne dezvoltăm şi să avem investiţii de milioane de euro la momentul acesta. Bineînţeles, parte din ele a fost profitul reinvestit, iar cealaltă parte, din 2007, am accesat, de când am intrat în UE, fonduri europene atât pe măsurile de investiţii, cât şi pe măsurile de promovare.

La momentul respectiv am început cu cornuleţele, care sunt oricum foarte căutate şi tradiţionale la noi în zonă, nucile umplute, era bătaie atunci pe vremea aceea, bineînţeles plăcinta dobrogeană, care e recunoscută şi mai ales renumită şi căutată la noi şi nu numai, cozonacii şi prăjiturile de cofetărie. Dacă am pornit de la câteva produse în acea perioadă, şi în cantităţi mici, acum am ajuns să avem sute de produse şi, bineînţeles, capacitate mult mai mare. Nu ne-am oprit şi nu ne vom opri pentru a dezvolta cât mai mult partea aceasta de procesare, de tehnologizare. Am accesat atâtea proiecte pe fonduri europene, dar la momentul acesta conştientizăm că tehnologia este cea care ne va ajuta. Şi vă spun de ce. În primul rând, lipsa forţei de muncă, eficientizarea producţiei ne împing de la spate să ne tehnologizăm, să avem linii automatizate, lucru pe care ni-l dorim. Cred că toată industria alimentară din ţară are nevoie de aşa ceva. Dacă în ultimii ani am vizitat atâtea fabrici din afară şi am văzut ce înseamnă tehnologia în alte ţări, care este randamentul având automatizare, şi noi ne dorim acest lucru. Numai că avem nevoie într-adevăr şi de susţinere. Dacă până acum pentru proiectele pe fonduri europene aveam un buget-limită de 2,6 milioane de euro plus partea noastră – două milioane și jumătate, trei, patru milioane, depinde de fiecare cum şi-a construit bugetul –, ne dăm seama că acum avem nevoie de mult mai mulţi bani pentru a ajunge ca industria alimentară să fie automatizată.” 

 

Proiectele noi, sub presiunea prețurilor 

 

Așadar, e nevoie de bani mulți, dar ce te faci în situații precum cea de acum, în care prețurile au luat-o razna, iar tu ai făcut proiectul pe valorile de mai înainte? Urmează construcția unei fabrici la Constanța, pentru care mai au de luat câteva avize, fiind deja arvunite și utilajele. Totul stă să demareze, dar „nu este uşor, pentru că în această perioadă s-au modificat atât de mult preţurile materialelor de construcţii şi ale utilajelor, creşterile au fost substanţiale, dacă la materialele de construcţii au ajuns chiar să se dubleze sau chiar să se tripleze, s-au schimbat datele proiectului. Noi acum sperăm că se vor face nişte rectificări, pentru că avem nevoie, dacă la momentul depunerii proiectului şi aprobării lui proiectul era de 6 milioane de euro, cu siguranţă acum ne va ajunge peste 8-9 milioane de euro, bani pe care va trebui să-i luăm credit din bancă, şi asta vă daţi seama că ne va sufoca într-un fel. De aceea, în momentul de faţă investiţiile le mai facem şi aici, la fabrică, pentru a dezvolta cât mai mult partea de vânzări şi lanţurile mari, pentru că acolo sunt volumele, dezvoltăm partea de export pe toate căile, şi prin magazinele proprii, şi ale clienţilor, şi ale vânzării online. Adică, trebuie să avem tot timpul mai multe strategii pregătite şi planuri, A, B, C...”

0012500 00 05.8200001

„Avem 11 produse atestate tradiţional, vorbim de cozonacul Comoara Măcinului, care este un produs de top, avem zacusca, tocana de legume, zacusca cu somn de Dunăre care, la fel, este un produs de excepţie şi făcut la noi în zonă, ardei copt în sos de roşii, dulceaţă de nuci, dulceaţă de trandafir, biscuiţii de casă, cornuleţele cu unt şi nucă şi vestitele cornuleţe din zonă.”

 

Valoarea impune  

 

Și apropo de lanţurile mari de magazine, de retaileri, s-a tot vorbit că ar trebui să aibă deschidere către producătorii din ţara noastră, lucru care nu prea se întâmplă, foarte mulţi producători din România spun că au o problemă legată de accesul la raft pe marile reţele. Se pare însă că doamna Vals a găsit calea către aceste rafturi. „Noi colaborăm şi vom colabora şi pe viitor, avem discuţii făcute. Într-adevăr, procedura nu este foarte simplă pentru că, într-adevăr, când eşti producător, procesator, şi mai ales în industria alimentară, trebuie să îndeplineşti anumite condiţii, trebuie să ai anumite certificări pentru a putea să intri în aceste lanţuri mari, producătorii mici încă nu au ajuns la acest nivel de certificare IFS, BRC sau alte certificări necesare. În cazul nostru am început colaborarea, sunt nişte paşi de făcut, pentru că e o adevărată procedură, cu caiet de sarcini, cu avize, şi foarte mulţi din ei merg pe produse cât mai naturale, fără să conţină conservanţi, şi asta e foarte important, pentru că contează foarte mult sănătatea oamenilor şi am văzut că ei chiar într-adevăr vor să meargă pe acest segment, mai ales pe marcă proprie.”

Chiar dacă nu este ușor, suntem convinși că au calea deschisă pentru că în primul rând vorbim despre calitatea produsului, vorbim despre produse care ţin cont de regiunea unde au fost create, gazda noastră a ținut întotdeauna cont de acest lucru, practic s-a inspirat din produsul local. „Majoritatea produselor sunt făcute sau moştenite din generaţie în generaţie, iar aici pot aduce la cunoştinţă toate tipurile de plăcintă pe care le avem, Plăcinta dobrogeană, care are o notorietate extraordinară şi noi o certificăm pe schema de calitate europeană IGP, şi toate celelalte tipuri de plăcintă făcute sub aceeaşi formă, adică ele se identifică clar că sunt dobrogene, foile întinse manual, subţiri, umplutura clasică, indiferent că e o plăcintă de mere, de gutuie, de dovleac, de spanac cu brânză, pentru că aici avem şi influenţele celorlalte etnii, cu praz, de exemplu, unde e o plăcintă cunoscută pe zona etniei armene, machedoni, cea cu spanac la fel, şi multe alte tipuri. Urmează să facem şi alte tipuri de plăcintă, dar momentan cele șapte pe care le avem în varianta precopt-congelat, tocmai pentru a veni în ajutorul consumatorului, ele sunt congelate corespunzător.” 

0010700 09 09.6400016

Mulți dintre cititori vor sări revoltați de acest concept atât de demonizat în ultima vreme, produsele congelate. Situația nu este nici pe departe de natură să ne sperie, mai degrabă să ne bucure, pentru că e mai bun un produs conservat prin frig decât prin cine știe ce substanțe chimice. „Dacă produsul este congelat în mod corespunzător, iar lanţul frigorific nu se întrerupe, nu se pierde nimic din el. E chiar mai sigur. Vă daţi seama că o plăcintă poate avea termenul de valabilitate de trei zile, lucru care chiar şi a doua zi nu are cum să mai fie proaspăt. Dar consumatorii s-au obişnuit, şi cred că le şi place această formă, de a-şi lua acasă şi un sfert de oră după decongelare s-o bage în cuptor la 180° şi să aibă gustul autentic de plăcintă de casă. Viitorul ăsta va fi: produse congelate de calitate, deoarece congelarea înlocuieşte un conservant, şi atunci eliminând aceşti conservanţi avem siguranţa că este un produs mult mai sănătos şi indicat pentru oameni.”

Iar noi adăugăm că astfel pot și cei de la sute de kilometri distanță să beneficieze de un produs natural și autentic. Mai ales că în portofoliul Angelo încap foarte multe produse. „Avem 11 produse atestate tradiţional, vorbim de cozonacul Comoara Măcinului, care este un produs de top, avem zacusca, tocana de legume, zacusca cu somn de Dunăre care, la fel, este un produs de excepţie şi făcut la noi în zonă, ardei copt în sos de roşii, dulceaţă de nuci, dulceaţă de trandafir, biscuiţii de casă, cornuleţele cu unt şi nucă şi vestitele cornuleţe din zonă.”

 

„Lanțul scurt” ajută comunitatea locală

 

Vorbeam la începutul articolului de lanțul scurt al produselor agricole, iar Paula Vals este unul dintre cei care au înțeles devreme că acest lanț scurt este oportun. Materia primă vine de foarte aproape, dând astfel un imbold economiei din zonă. „Vorbeaţi mai devreme de lanţul alimentar scurt, contează foarte mult, pentru că în zona locală, dezvoltându-se cât mai multe lanţuri alimentare, se dezvoltă şi economia zonală. Şi aici mă refer strict la domeniul meu de activitate, unul din lucrurile importante pe care ar trebui să le dezvoltăm cred că ar fi centrele de achiziţii, pentru că am întâlnit şi firmele, pe cei din fermele cu care colaborez, sunt de multe ori atât de supăraţi pentru că li se oferă la final nişte preţuri foarte mici, iar unii din ei ajung să-şi arunce recolta, legumele şi fructele, tocmai pentru a o lăsa îngrăşământ pentru pământ, decât să o dea pe doi bani. Noi materiile prime le luăm din zonă. Pe partea de legume-fructe, avem colaborări cu producători şi fermieri de la noi din Tulcea, care nu sunt la o distanţă mai mare de 75 km, şi am ţinut cont de lucrul acesta, pentru că noi am accesat proiecte pe măsura 16.4 şi 16.4A, proiecte pe promovare, de aceea pe lângă proiectele de investiţii avem şi pe promovare, am avut două pe care le-am implementat, încă două care chiar săptămâna aceasta ne-au anunţat că sunt eligibile, urmează contractarea, iar aceste proiecte pe promovare ne ajută foarte mult. Pe lângă faptul că putem achiziţiona şi utilaje pentru a ajuta producţia în domeniul legumelor-fructe, avem şi oportunitatea de a face promovare. În perioada pandemiei au fost ca o mană cerească aceste proiecte, pentru că am avut pe proiectul 16.4 şi deschiderea site-ului online de vânzări. Într-adevăr, a fost un real succes, pentru că în pandemie toată lumea a accesat site-urile online, dar nu numai atunci. Oamenii s-au obişnuit, intră pe calculator, pe un site online, comandă, ştiu produsele, ştiu calitatea şi atunci le e mai uşor decât să le caute. Dacă în momentul de faţă nu putem să le avem în toate lanţurile sau în toată ţara, ei au acces online la aceste produse, prin site.”

0008200 00 06.5200001

Pe lângă activitatea concretă de producție pe care a pus-o la punct doamna Paula Vals, s-a organizat și în direcția promovării, găsind căi foarte eficiente pentru aceasta. Una dintre ele este Asociaţia „Moesis tradiţional”, prin care promovează tradițiile locale în ansamblul lor, nu doar produsele tradiționale ale firmei. Încă o acțiune prin care ajută comunitatea, pentru că înțelege că un agent economic nu va prospera în mijlocul unei populații paupere. „În cadrul asociaţiei noi organizăm destule evenimente, pentru că ne dorim foarte mult să promovăm tradiţiile locale din toată Dobrogea, tradiţiile culturale, tradiţiile gastronomice, şi atunci de câţiva ani organizăm târgul Etno-Dobrogea, unde producători de produse tradiţionale bio își prezintă marfa, eco, pe schemă de calitate, în fiecare an în luna septembrie clienţii şi turiştii noştri din zonă pot vedea un târg foarte frumos organizat, şi reamintesc pe această cale că mulţumesc Consiliului Judeţean, care ne-a fost întotdeauna aproape.”

„Încercăm pe viitor să dezvoltăm şi în zona noastră cât mai multe cooperative, tocmai pentru a veni în sprijinul tuturor, atât al fermierilor, cât şi al procesatorilor, şi mai departe altfel poţi negocia cu lanțurile mari, când ai o cooperativă, când totul este bine pus la punct şi poţi face livrarea şi negocia pe cantităţi, pe diversitate.”

 

Alături de oameni

 

O altă problemă este legată de factorul uman. Pentru că nu de puţine ori constatăm că vrem să facem ceva, dar nu mai avem cu cine. „Am întâlnit ferme şi colaboratori de-ai mei spunându-mi: te rog, trimite-mi oameni ca să culeagă! Să mă ajute, că nu am forţă de muncă.” De aceea trebuie să găsești soluții să îi ții alături. Iar Paula Vals se pare că a găsit, pentru că a început cu câțiva oameni, iar acum are câteva sute de angajați. „Dacă până acum salariile nu erau cele dorite, cu toate că eu zic că oamenii au fost mulţumiţi întotdeauna aici, acum, după ultimele modificări, se resimte, creşterea salarială îi determină cumva să rămână în industria alimentară, dar pe lângă salariu oamenii trebuie să fie mulţumiţi, liniştiţi, să simtă că îi pasă cuiva de ei, iar eu zic că întotdeauna am fost aproape de fiecare om, de fiecare angajat, de fiecare coleg, nu numai pe partea profesională, ci şi pe partea umană, personală. Atunci când au o situaţie sau o problemă şi aleg să vină pentru a-mi cere sprijinul, niciodată nu am spus că nu sunt alături de ei.”

0011400 01 50.9800004

Legat de problema fermierilor locali care se confruntă cu lipsa forței de muncă, doamna Vals crede că se poate rezolva prin organizarea de centre de achiziție, chiar și sub forma de cooperație. „Marfa ar putea fi selectată, care e pentru procesare, care pentru vânzare, prin aceste centre de achiziție, de ce nu centre-cooperative chiar? Asta este o altă problemă a noastră, a românilor, că de multe ori nu reuşim să ne asociem, şi mai ales în momentul de faţă cooperativele cred că ar fi o soluţie ca să funcţionăm cât mai bine, m-am gândit şi la lucrul acesta şi încercăm pe viitor să dezvoltăm şi în zona noastră cât mai multe cooperative, tocmai pentru a veni în sprijinul tuturor, atât al fermierilor, cât şi al procesatorilor, şi mai departe altfel poţi negocia cu lanțurile mari, când ai o cooperativă, când totul este bine pus la punct şi poţi face livrarea şi negocia pe cantităţi, pe diversitate.”

 

Antreprenoriatul, un concept necesar

 

Nu ne este greu să credem că în curând ar putea conduce o astfel de cooperativă, pentru că deja se află la conducerea unei filiale a unei confederații. Este vorba de Confederaţia Națională pentru Antreprenoriat Feminin din judeţul Tulcea. „Am încercat să dezvoltăm o filială a acestei confederaţii tocmai pentru a face o unitate a femeilor de afaceri, pentru a coagula mediul de afaceri feminin şi nu numai, pentru că în cadrul confederaţiei întâlnim şi firme care sunt conduse de bărbaţi, dar au destule antreprenoare, şi atunci noi avem deschiderea necesară pentru a primi pe oricine în această confederaţie, pentru a ne ajuta între noi, în primul rând, şi mai ales pentru a fi o portavoce către guvernatorii noştri, către guvernul nostru, pentru a negocia anumite facilităţi, şi avem în cadrul acestei confederaţii foarte multe proiecte pe digitalizare, pe antreprenoriat, acum acest proiect de a introduce în şcoală antreprenoriatul cred că este o idee extraordinară, pentru că, aşa cum vă spuneam, când am început businessul nu aveam idee ce înseamnă antreprenoriatul, iar copiii de astăzi au această oportunitate, sau o vor avea, de a afla ce înseamnă antreprenoriatul, şi făcând aceste cursuri nu neapărat trebuie să fii antreprenor. Poate unii nu au capacitatea sau poate n-au posibilitatea materială, sau poate n-au curajul necesar, dar pentru a forma lideri este extraordinar ca aceste cursuri de antreprenoriat să existe, chiar din şcolile primare. Pentru că copiii sunt atât de deschişi şi au o aşa viziune acum, numai că ei trebuie direcţionaţi spre a învăţa lucruri.” Salutăm și susținem și noi o astfel de abordare, un deziderat pentru care merită să te implici, pentru că simțul antreprenorial din păcate nu vine din familie și este necesar oricăruia dintre noi. Sau poate vine și din familie sau din genele noastre, pentru că unii parcă sunt născuți pentru asta. Indiferent cât de greu le este. 

0010700 22 46.0800044

 

Fără regrete, cu iubire, mereu înainte

 

Am întrebat-o pe doamna Vals dacă merită tot acest efort. Răspunsul este, pentru cei care o cunosc, oarecum așteptat: „În momentul în care te apuci şi eşti un om de construcţie, nu poţi da înapoi. Chiar dacă în decursul a 30 de ani am avut atâtea impedimente, când eşti făcut să construieşti, să faci lucruri, e greu să dai înapoi. Şi apoi ştiţi cum e zicala: când intri în horă, trebuie să joci. Nu prea ai cum să mai ieşi. Și am învăţat jocul şi sper să-l învăţ şi mai bine, pentru că nu vreau să renunţ la această idee, nu vreau să renunţ la business şi la dorinţa de a construi şi de a ajunge ca ţara noastră să aibă o industrie, aşa cum am văzut în alte ţări. Eu sunt încă optimistă şi cred în capacitatea noastră, şi a antreprenorilor, şi a guvernanţilor, că vom da mâna şi că vom ajunge să construim o Românie ca afară, o România frumoasă. Încă sper”.

0010700 20 52.2200035

Noi am zice nu neapărat ca afară, dar să fie o Românie a noastră, pentru noi, în care să trăim şi să ne bucurăm că am rămas pentru a construi. Să ne bucurăm și de dulciurile de la Greci, făurite cu pasiune de ceea ce se cheamă a doua familie a doamnei Paula Vals. A doua familie pentru că, totuși, așa cum este normal, pe primul loc este propria familie. „Nu pot spune că am un regret, întotdeauna îmi asum fiecare lucru pe care-l fac, fiecare greşeală, şi asumându-ţi nu poţi să ai regrete. N-ai cum. Nu, nu am niciun regret. Cea mai mare bucurie sunt copiii, pe primul loc, următoarea e a doua familie, cea de care spuneam mai devreme, 240 de oameni; bucuria de a construi şi de a merge mai departe, bucuria de a trăi, bucuria de a fi sănătos, în primul rând, cred că ar trebui să ne bucurăm de fiecare lucru pe care-l întâlnim şi care ni se întâmplă în fiecare zi. Îmi sunt alături fetele, cea mare se ocupă de partea de vânzări şi are un mic business dezvoltat tot cu produsele de aici, cea mică e la facultate, începe facultatea în domeniu, pentru că vrea să ducă businessul mai departe, şi asta îmi dă putere să merg mai departe, să nu renunţ şi să duc această afacere acolo unde zic eu că ar trebui, după ani de muncă să ajungem la tehnologizare, la automatizare, să putem fi în toate lanţurile şi în toată ţara. Asta este dorinţa cea mai mare.”

O dorință onorabilă. O viziune prin care se poate crește în orice domeniu de activitate. Să îți dorești să faci lucrurile să meargă bine, cât mai bine. O atitudine pe care ar fi bine să o aibă toți cei care au energia, capacitatea și șansa de a mișca lucrurile în țara asta. Fie antreprenori, fie politicieni. 

 

Articol scris de: ADRIAN NEDELCU & ȘTEFAN RANCU

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – octombrie 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Satul românesc
Vineri, 16 Decembrie 2022 20:50

Noi cooperative agricole s-au alăturat UNCSV

11 noi cooperative agricole au aderat la Uniunea Națională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV, a anunțat organizația profesională a cărei Adunare Generală a avut loc în zilele de 15 și 16 decembrie 2022. Astfel, UNCSV a ajuns la 51 de membri, cooperative agricole funcționale din sectorul vegetal. Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sector Vegetal s-a înființat în anul 2017.

Cooperativele agricole reunite în UNCSV însumează peste 750 de persoane juridice și 150 persoane fizice. Membrii afiliați în cooperativele agricole din uniune exploatează suprafețe între 1,5 ha și 1.900 ha.

„Cooperativele agricole autentice nu sunt o alternativă, ci singura cale optimă de reducere semnificativă a riscurilor principale la care sunt expuși agricultorii individuali, indiferent de mărimea lor. Rolul cooperativelor este să ajute la optimizarea costurilor membrilor și să aducă valoare adăugată produselor prin investiții în comun. Cooperativele agricole performante trebuie să răspundă nevoilor majorității membrilor, scopului pentru care au fost create și să combine negocierea cu mutualizarea, standardizarea și optimizarea”, transmite UNCSV.

Reprezentanții cooperativelor au dezbătut problemele cu care se confruntă atât în desfășurarea și eficientizarea activității cooperativelor, cât și a exploatațiilor unde își desfășoară activitatea. De asemenea, au discutat despre proiectele legislative cu impact în sectorul vegetal. Un subiect important în cadrul discuțiilor a fost legat de îmbunătățirile care trebuie aduse pentru a avea soluții integrate, privind managementul riscului comercial și agroclimatic.

Misiunea de bază a UNCSV este să asigure reprezentativitate pentru cooperativele agricole la nivel național și european, să urmărească încurajarea fenomenului dezvoltării și eficientizării activității fermierilor prin cooperative agricole consolidate, sustenabile și durabile, care să aibă capacitatea de a întări puterea de negociere a fermierilor în lanțul agroalimentar.

UNCSV și-a propus să ajute la perfecționarea managerilor cooperativelor, contribuind la promovarea practicilor de bună guvernare în cadrul cooperativelor agricole și la dezvoltarea competențelor acestora și prin schimburi de experiență la cooperative de succes din Europa. În 2023, timp de câte o săptămână, membrii UNCSV vor vizita cooperative din Israel, Estonia, Spania și Franța, pentru a înțelege modul de organizare, funcționare, guvernanță și management. Ultimul schimb de experiență la care au participat 35 de președinți/directori de cooperative din România, Grecia și Estonia, a avut loc în Atena, în perioada 20 – 26 noiembrie 2022, urmare a desfășurării primei mobilități din proiectul Erasmus + „Bune practici de guvernanță în cadrul cooperativelor agricole – GGPAC”, al cărui coordonator/beneficiar este UNCSV.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

În perioada 17-18 decembrie 2022, are loc Târgul de Crăciun al Gospodăriilor de Produse Montane, în comuna Ghimeș-Făget din județul Bacău. Evenimentul ajuns la a cincea ediție se va desfășura în incinta Casei de Cultură din Ghimeș-Făget.

La fel ca la edițiile precedente, timp de două zile sunt aduse laolaltă roadele strădaniei producătorilor iscusiți de bunătăți locale de pe Valea Muntelui, armonizate de colinde și spectacole autentice locale. Vor putea fi degustate și cumpărate preparate din carne, produse lactate, produse apicole, preparate din pește, dulciuri și produse din cătină. Creatorii de măști și costume populare își vor expune și ei produsele.

Scopul unui astfel de eveniment este susținerea și promovarea micilor producători, a meșteșugarilor și ansamblurilor folclorice de pe Valea Muntelui, între localitățile Ghimeș-Făget și Dofteana.

La Târgul de Crăciun al Gospodăriilor de Produse Montane va avea loc și obișnuita „Expoziție-Concurs de împodobit brazi” cu decorațiuni lucrate manual și obiecte artizanale.

Evenimentul, susținut de Consiliul Local Ghimeș-Făget și Grupul de Acțiune Locală (GAL) Valea Muntelui, este organizat în parteneriat cu firmele Degustarium și Xilopal.  

Foto: eveniment Târgul de Crăciun al Gospodăriilor de Produse Montane

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Submăsura 17.1 - programul de finanțare nerambursabilă pentru prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor. Concret, fermierii activi își pot asigura culturile, animalele și plantele cu bani europeni, dar cu respectarea condițiilor de eligibilitate aferente Submăsurii. Submăsura 17.1 a fost lansată la 1 aprilie 2019, a ajuns la a patra sesiune în 2022 și va fi lansată și sesiunea din 2023.

 

Accesarea subvenției pentru polițele de culturi agricole

 

Sesiunea curentă este deschisă până vineri, 16 decembrie 2022, ora 16.00.

Pentru a depune cererea de finanțare la AFIR, trebuie să existe minimum o poliță de asigurare încheiată cu Submăsura 17.1 pentru culturi toamnă 2021 sau culturi primăvară 2022, deci pentru recoltă 2022.

Cele mai importante condiții care trebuie îndeplinite pentru a depune cererea de finanțare:

  • polița de asigurare a fost încheiată pentru toate suprafețele cultivate cu același tip de cultură (ex: porumb consum, porumb lot semincer);

  • polița a fost încheiată cu minim un risc elibigil;

  • polița de asigurare poate fi expirată, însă trebuie să fie validă ceea ce înseamnă că a fost achitată integral sau în rate, conform condițiilor de eligibilitate;

  • suprafețele asigurate din poliță sunt identice cu cererea unică de plată APIA și au fost regularizate și modificate conform eventualelor M-uri sau S-uri;

  • plata poliței de asigurare a fost făcută direct din contul fermierului către asigurător.

Riscurile acoperite, existente în piață și eligibile pentru Submăsura 17.1 sunt:

  • Secetă, Arsiță;

  • Inundații;

  • Grindină;

  • Îngheț;

  • Ploi torențiale și ploi excesive și de lungă durată;

  • Vijelie, furtună;

  • Uragan, Tornadă;

  • Dăunători specifici culturii.

Riscuri neeligibile pentru Submăsura 17.1: „Incendiul” din orice cauză și „Alunecările de teren” sunt riscuri care pot fi incluse în polita de asigurare, însă nu sunt eligibile pentru Submăsura 17.1, deci costul primei cu aceste riscuri este suportat integral de către fermier.

 

Detalii privind franșiza atinsă de 20%, pe care o regăsim în cuprinsul Submăsurii 17.1

 

Franșiza atinsă reprezintă valoarea pe care asigurătorul nu o acoperă dacă paguba, pierderea de producție a fermierului este mai mică decât 20% din valoarea totală asigurată a culturii.

Recomandăm fermierului să elimine acestă franșiză atinsă, prin răscumpărare, transformând-o în franșiză deductibilă. De ce? Pentru că în cazul în care intervine un risc asigurat, fermierul este avantajat la despăgubire.

Important de știut: cota de primă aferentă răscumpărării este suportată integral de către fermier.

Motive pentru a încheia o poliță cu Submăsura 17.1:

  • Costul primei de asigurare este același, fie că vorbim de o poliță încheiată în condițiile eligibilității (cu SM 17.1) sau o poliță fară SM 17.1.

  • Fermierul recuperează 50-60% din costul poliței de asigurare, în funcție de asigurător, adică 70% din valoarea primei de asigurare eligibile.

  • Depunerea cererii de finanțarea pentru accesarea SM 17.1 este facilă și mult îmbunătățită față de anul 2019 și se face online pe www.afir.info.

Important de știut: polița trebuie să fie încheiată cu Submăsura 17.1 pentru toate suprafețele cultivate cu același tip de cultură (ex: porumb consum, porumb lot semincer).

Orice diferență, fie ea chiar de 0,01 hectare, duce la respingerea cererii de finanțare.

 

Accesarea subvenției pentru polițele de culturi agricole, sesiunea 2023

 

Fermierul care încheie acum o poliță de asigurare pentru culturi toamnă 2022 sau culturi primăvară 2023, deci recolta 2023, va putea depune cerere de finanțare în sesiunea 2023.

Culturile de toamnă (rapiță, grâu, orz) și cele de primăvară (porumb, floarea soarelui, soia) pot fi asigurate acum. Asigurarea întregului plan agricol, aduce beneficii importante: costuri mai mici, plata în mai multe rate și cele mai bune variante de asigurare.

Important de știut! Pentru a recupera 70% din valoarea primei de asigurare eligibile, polița de asigurare trebuie să fie încheiată în conformitate cu prevederile Submăsurii 17.1.

 
Despre Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare
Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare are o experiență de peste 11 ani în gestionarea riscurilor și asigurarea culturilor agricole, utilajelor, animalelor și bunurilor din ferme, cu misiunea de a reprezenta interesele fermierilor. www.cfro.ro/broker

 

Un articol scris de: CAESAR HUȚANU, director Dezvoltare Parteneriate, Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare

Publicat în Știri

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că în cursul lunii decembrie 2022 se depun Cererile de acord pentru finanţare aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2023, la centrele judeţene ale APIA pe raza cărora sunt situate exploatațiile agricole pentru care se solicită ajutorul de stat sau unde au fost depuse cereri de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă.

Beneficiari:

a) Producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, care sunt înregistraţi în Registrul agricol, Registrul fermelor, Registrul plantaţiilor viticole, alte evidenţe funciare, care exploatează terenuri agricole, individual sau în forme de asociere conform legislaţiei în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole;

b) Producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, grupuri de producători recunoscute sau organizaţii de producători recunoscute, după caz, care sunt înregistraţi în Registrul naţional al exploataţiilor şi care deţin, cresc sau exploatează animale, individual sau în forme de asociere conform legislaţiei în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole;

c) Organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare şi Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare;

d) Organismele/organizaţiile de cercetare, respectiv universităţile, institutele şi staţiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanţare, al căror scop principal este de a realiza cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală şi de a-şi face cunoscute rezultatele prin predare, publicare sau transfer de tehnologie.

Persoanele fizice pot fi acceptate ca potențiali beneficiari ai ajutorului de stat pentru motorina utilizată în agricultură dacă în termen de 60 de zile lucrătoare de la data primirii notificării privind acordul prealabil, dar nu mai târziu de data depunerii primei cereri trimestriale, se autorizează ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală, conform OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare.

Condițiile de acordare în funcţie de sectorul/sectoarele vegetal, zootehnic şi/sau îmbunătăţiri funciare în care îşi desfăşoară activitatea sunt:

a) Să fie înscrişi în Registrul unic de identificare (RUI) al APIA (să deţină ID fermier);

b) Să fie înscrişi în evidenţele APIA cu suprafeţele de teren pe care le exploatează sau în Registrul plantaţiilor viticole, după caz;

c) Să fie înscrişi în Registrul agricol cu suprafețele agricole aflate în exploatare, inclusiv pentru spațiile protejate (sere și solarii), precum și cu efectivele de bovine/ovine/caprine/porcine/păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

d) Să fie înregistraţi în Registrul naţional al exploataţiilor (RNE) al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor sau să deţină document de înregistrare/autorizare sanitară veterinară pentru porci/păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

e) Suprafeţele de teren pe care le exploatează să fie de minimum un hectar inclusiv, iar suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha, iar în cazul serelor, solarelor, viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbuștilor fructiferi, suprafața parcelei agricole trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha și/sau după caz, să dețină un număr minim de animale. Pentru legume cultivate în sere și solare, pentru care se acordă schema de sprijin cuplat, suprafața minimă a exploatației este de 0,3 ha, iar suprafața minimă a parcelei este de 0,03 ha. Prin excepție, pentru ciuperci sa iau în considerare suprafețele din adeverințele emise de primării;

f) Să exploateze/să deţină/să crească animale/păsări/familii de albine/viermi de mătase în vederea obţinerii producţiei agricole pentru care solicită ajutorul de stat;

g) Să utilizeze instalaţii de irigat acţionate cu motoare termice.

Cererea de acord prealabil se depune însoţită de următoarele documente:

a) Copie a documentelor de identitate și a documentelor de înregistrare;

b) Adeverinţă eliberată de Primarie cu suprafețele agricole aflate în exploatare, inclusiv pentru spaţii protejate /cu efectivele de animale/păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

c) Adeverinţă eliberată de către Oficiul Național al Viei și al Produselor Vitivinicole pentru suprafețele cu vie, după caz;

d) Situația suprafețelor și a structurii estimative a culturilor pentru care solicită ajutorul de stat și/sau producția de ciuperci estimată;

e) Copia documentului care atestă înregistrarea/autorizarea sanitară veterinară pentru porci/ păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

f) Situația privind calculul efectivului rulat /mediu estimat anual, în funcție de specie, întocmită de beneficiar ;

g) Dovada că solicitantul nu figurează ca debitor la organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare, precum şi la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, furnizorul de apă şi de electricitate, după caz;

h) Copie de pe contractul de irigaţii/furnizare a apei, după caz;

i) Cantitățile de motorină  pentru care se solicită ajutorul de stat sub formă de rambursare pentru sectorul îmbunătățiri  funciare;

j) Angajamentul solicitantului persoana fizică cu privire la autorizarea ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală, conform OUG nr.44/2008, cu modificările și completările ulterioare, conform modelului anexa 5 din ordin.

Acordul prealabil pentru finanţare prin rambursare se emite de către centrele APIA judeţene, în termen de cel mult 20 zile lucrătoare de la data limită de depunere a cererii de acord.

Documentele necesare depunerii cererilor de acord pentru finanţare aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2023 sunt publicate pe site-ul APIA, secțiunea Formulare (http://www.apia.org.ro/ro/formulare1386829353).

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a primit online 65 de solicitări de finanțare în valoare de circa 47,6 milioane de euro (47.616.514 euro) pentru înființarea, extinderea sau modernizarea plantației pomicole, finanțare acordată prin componenta 1 a submăsurii 4.1a „Investiții în exploatații pomicole” din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020. Alocarea financiară stabilită pentru această formă de sprijin a fost de 30,5 milioane de euro. Prin urmare, fondurile europene disponibile pentru anul 2022 pentru această componentă au fost epuizate.

„Ne bucură interesul major al fermierilor pentru accesarea fondurilor destinate înființării și dezvoltării plantațiilor pomicole. Reamintim tuturor fermierilor interesați că pot depune în continuare cereri de finanțare pentru înființarea sau modernizarea pepinierelor pomicole și pentru achiziția de utilaje de recoltat pentru fermele pomicole. Pentru aceste investiții finanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) mai sunt disponibile fonduri în valoare de peste 18 milioane de euro, până la data limită de primire a proiectelor, 12 decembrie 2022 sau până la epuizarea fondurilor alocate”, a declarat George Chiriță, director general AFIR.

Precizăm că, din finanțarea disponibilă în continuare prin submăsura 4.1a, pot fi accesate până la 300.000 de euro/proiect pentru mașini de recoltat (achiziții simple), în limita a 11,5 milioane de euro fonduri totale disponibile, iar pentru înființarea, extinderea sau modernizarea pepinierelor pot fi accesate până la 1.500.000 de euro/proiect (proiecte complexe), în limita a 6,9 milioane de euro fonduri totale disponibile. Data limită de depunere a proiectelor este 12 decembrie 2022.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) împreună cu Asociația Crescătorilor de Ovine „Păstorul Crișana” Arad, cu sprijinul altor forme asociative ale crescătorilor de ovine din România, organizează în perioada 25-27 noiembrie 2022, în curtea MADR, târgul „Stâne, Gusturi și Tradiții românești”. Astfel, MADR continuă campania de promovare a produselor agroalimentare românești și de creștere a accesului românilor la alimente de calitate obținute pe plan local, sub denumirea „Produs românesc – Bun pentru tine, bine pentru fiecare!”

Fermierii din județele Alba, Arad, Botoșani, Brașov, Dâmbovița, Gorj, Harghita, Neamț, Olt, Sibiu, Vâlcea refac unul dintre drumurile parcurse de ciobani cu sute de ani în urmă, pornind pe un traseu de sute de kilometri de-a lungul munților Carpați, poposind în mijlocul Bucureștiului, în curtea MADR, cu tolba plină de povești și bunătăți de la stână. Astfel se aduce în atenția bucureștenilor și nu numai farmecul uneia dintre cele mai vechi îndeletniciri ale poporului român, păstoritul.

Timp de trei zile, vizitatorii târgului „Stâne, Gusturi și Tradiții românești” au ocazia să experimenteze viața la stână, unde timpul pare că se oprește în loc, având toate ingredientele necesare, ca de pildă produse tradiționale pregătite ca la stână: bulz, pastramă, mici pe grătar, precum și muzica populară. Atracția târgului pare că va fi un ceaun în care se va prepara tocanul, mâncarea de bază a ciobanilor.

Așadar, iubitorii de tradiție, de viață petrecută în satul românesc, precum și de produse pregătite după rețete tradiționale vor descoperi viața bacilor și a băcițelor din plaiul mioritic și se vor putea delecta cu o varietate de produse din lapte și carne de oaie precum: caș proaspăt, urdă, telemea de oaie proaspătă sau maturată, brânză de burduf în membrană naturală, cașcaval, lapte bătut, smântână, telemea de capră sau pastramă de oaie proaspătă sau afumată, mezeluri, mici, tocan de oaie, sloi de oaie.

Asociația Crescătorilor de Ovine „Păstorul Crișana” Arad este implicată în dezvoltarea sectorului zootehnic și derulează programul de ameliorare al rasei Țurcană. Totodată, a aderat la diverse forme asociative internaționale care au drept obiectiv stabilirea unor indicatori de performanță privind producția de lapte de ovine. Prin implicarea în campania inițiată de MADR, asociația și-a propus să contribuie la consolidarea lanțului scurt de aprovizionare, prin întâlnirea directă dintre producătorul de produse din specia ovină și caprină și consumator.

O parte dintre preparatele din carne și lapte sunt atestate ca produse tradiționale, iar cei interesați pot afla mai multe detalii despre acestea, dar și despre producători, accesând Registrul Național al Produselor Tradiționale pe site-ul www.madr.ro, precum și în aplicația CPAC, care poate fi descărcată pe telefonul mobil.

Bunătățile de la stână pot fi asezonate cu vinurile de la cramele Lucaci și de la Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj, cu o tărie de la Trămuța sau, de ce nu, cu un pahar de suc de la Voinești.

Asociația Producătorilor de Telemea de Sibiu oferă vizitatorilor unul din cele zece produse românești recunoscute la nivel european, Telemeaua de Sibiu – Indicație Geografică Protejată.

Pe lângă produsele din lapte și carne de oaie sau capră, la târgul din curtea Ministerului Agriculturii vor fi legume și fructe aduse de producătorii din Olt, Dâmbovița și Vrancea. De asemenea, de la târg nu pot lipsi produsele de patiserie, precum Cozonacul Domnesc din Botoșani, cu renumitele poale în brâu sau alivenci, atestate tradițional de MADR.

Casa de Comerț Agroalimentar Unirea va fi prezentă cu stand, de unde vor putea fi achiziționate produse precum: gemuri, dulcețuri, conserve, fructe uscate, mere, legume și verdețuri aduse de producătorii români care au contracte de colaborare încheiate cu Casa Unirea.

Având în vedere sezonul rece, de la târg vă puteți procura articole de îmbrăcăminte obținute din pielicele de ovine.

targ stane

Atmosfera și voia bună vor fi întreținute de Ansamblul Nedeia, de solistul Robert Târnăveanu, de grupul de chitariști „Zâmbete și acorduri” din comuna Sadu, județul Sibiu, precum și de mulți alții. 

Târgul „Stâne, Gusturi și Tradiții românești” va fi deschis în perioada 25-27 noiembrie, între orele 9.00 - 19.00.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

newsletter rf

Publicitate

Nuseed Launch MPU RO 300x250

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Corteva

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista