Agricultura se confruntă cu provocări tot mai mari din cauza schimbărilor climatice, inclusiv creșterea temperaturilor, precipitațiile imprevizibile și evenimentele meteorologice extreme, precum seceta și valurile de căldură. Fermierii trebuie să integreze practici sustenabile de gestionare a apei în sistemele lor agricole pentru a aborda aceste probleme, asigurând astfel atât productivitatea, cât și protecția mediului.

Resursele de apă joacă un rol esențial în asigurarea unei productivități ridicate a culturilor, mai ales în contextul creșterii variabilității climatice. Fermierii pot integra strategii sustenabile care se concentrează pe gestionarea eficientă a apei și alegerea soluțiilor potrivite pentru a-și optimiza producția.

Una dintre cele mai importante măsuri de intensificare a utilizării terenurilor sunt irigațiile. Acestea ajută la atenuarea stresului hidric la plante în fazele cele mai importante din procesul de dezvoltare a culturilor, asigurând productivitatea și profitabilitate în ferme.

Studii recente din 2024^1,2 evidențiază nivelurile variate de utilizare a irigațiilor în Europa, influențate de factori de mediu, socio-economici și de disponibilitatea apei. În regiunile mediteraneene, irigațiile sunt indispensabile, reprezentând 60-80% din totalul retragerilor de apă. În contrast, Europa Centrală și de Nord se bazează pe irigații doar ca supliment la precipitații, folosind mai puțin de 1% din totalul extracțiilor de apă.

În România, peste 1,6 milioane de hectare de teren agricol au fost pregătite pentru irigații în 2024, cu peste un milion de hectare contractate pentru irigații până la 10 iunie, conform datelor furnizate de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF). De exemplu, pentru ca fermierii din țara noastră să atingă potențialul agricol al culturilor lor, managementul integrat al apei și sprijinul în investițiile în sisteme de irigații sunt esențiale.

Flexibilitate și potențial ridicat de producție

În 2024, în funcție de nivelurile de irigare, fermierii de la noi din țară care au folosit hibrizi de porumb Pioneer^® de la Corteva Agriscience au observat diferențe semnificative în producție.

În sudul României, pe terenuri neirigate, fermierii au recoltat o medie de două tone pe hectar. Cu toate acestea, comparativ cu această producție medie, în zonele cu irigații intermediare (cel puțin 200 litri pe metru pătrat), producțiile au variat între opt și zece tone pe hectar. În regiunile care beneficiază de un sistem optim de irigații (500 litri pe metru pătrat), producțiile au ajuns la o medie impresionantă de 15 tone pe hectar. Aceste rezultate subliniază importanța irigațiilor în maximizarea productivității culturilor, în special în regiunile secetoase.

Printre opțiunile din portofoliul de semințe al Corteva, hibrizii Pioneer^® precum P0900 și Optimum^® AQUAmax^® P0710 se remarcă prin rezistența la secetă, oferind o productivitate fiabilă în condiții de uscăciune, cu trăsături agronomice superioare, cum ar fi sistem radicular foarte bine dezvoltat, inserție medie, caracteristici de tip „stay-green” și rezistență puternică la cădere. Cu toate acestea, acești hibrizi au potențialul pentru producții și mai mari atunci când sunt susținuți de irigații.

Pentru fermierii care au acces la sisteme de irigații ce furnizează mai mult de 400 litri pe metru pătrat, hibrizi precum P0937 și Optimum^® AQUAmax^® P1441 oferă un potențial excepțional de producție, demonstrându-și adaptabilitatea la medii bogate în apă și rezistența împotriva principalilor dăunători ai culturilor de porumb.

Daniel Chesaru, fermier din Sărulești - județul Călărași: „Cu hibridul Pioneer^® Optimum^® AQUAmax^® P0710 am obținut un randament impresionant de 16.320 kg/ha pe 50 de hectare, cu 480 de litri de apă pe metrul pătrat. Rezultatele au fost excelente, motiv pentru care, în 2024, am semănat acest hibrid pe 200 de hectare. Am ales și hibridul P0937 pentru irigații, deoarece ambii hibrizi s-au dovedit a fi excepționali în condiții variabile de vreme, iar per total în ferma mea am o suprafață de 550 hectare pe care am ales hibrizii Pioneer^® anul acesta”.

Indiferent dacă este vorba de zone predispuse la secetă sau terenuri irigate, hibrizii Pioneer^® oferă flexibilitatea și potențialul ridicat de producție necesare pentru a asigura o agricultură sustenabilă și productivă. Prin combinarea strategiilor adecvate de irigare cu selecția optimă a hibrizilor, fermierii își pot îmbunătăți atât randamentele culturilor, cât și reziliența la schimbările climatice.

Autor: ANDREI CIOCOIU, Category Marketing Manager Semințe Corteva Agriscience RO & MD

CITEȘTE ȘI: Soluții inovatoare pentru provocările actuale. Emil Turdean: „Cercetarea și genetica lucrează în beneficiul fermierilor”

Adaptarea la provocările momentului, prin lucrări minime și hibrizi performanți

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

După un 2021 foarte bun din punct de vedere agricol, și productiv și financiar, anul acesta a început bine pentru Alexander Degianski, tânărul inginer care administrează cinci mii de hectare de teren arabil și cinci mii de hectare de pădure ale unui concern din Belgia, suprafețe întinse în județele Timiș și Arad. Culturile de grâu şi rapiţă arată foarte bine, ogoarele pregătite pentru culturile de primăvară arată şi ele bine.

„Tehnologia este critică în orice fermă, însă și lucrările agricole trebuie făcute la timp și corect. Pentru orice fermier prioritate trebuie să fie punerea la curent în tot ceea ce înseamnă ştiinţa agricolă şi să înţelegem în profunzime ce şi de ce facem anumite lucrări. Pentru mine, ca fermier tânăr, sunt foarte implicat şi doresc să fiu transparent, să fiu deschis şi să înţelegem că noi fermierii nu suntem în competiţie unul cu celălalt, trebuie să ne punem creierele la contribuţie să vedem varianta cea mai bună pentru noi”, ne-a spus Alexander Degianski.

În vestul țării câmpurile arată „ca la carte”, agricultorii de aici nu au de ce se plânge, cel puțin până acum. „Știu că în partea de sud şi în zona Moldovei grâul aproape că e nerăsărit, de rapiţă nici nu vorbim, am auzit că sunt ferme care nu au avut ploaie din august anul trecut până azi. Este o situaţie tulburătoare. Tocmai de aceea fermierii trebuie să caute alternative, să aibă variante de rezervă şi bineînţeles irigaţiile, fără de care nu se mai poate face agricultură în unele zone ale României”, a continuat tânărul inginer din Banat.

L-am întrebat pe Alexander Deginaski cum vor face față agricultorii în acest context nefavorabil, în condițiile în care preţurile inputurilor au crescut foarte mult, preţul motorinei mai că a luat-o razna. „Putem să ne plângem toată ziua, dar până la urmă nu acesta este scopul. Scopul nostru este să facem agricultură. Și agricultură se face atât cu îngrăşăminte, cât şi cu combustibili. Până la urmă trebuie să facem nişte calcule şi să vedem. Eu mi-am făcut calculele pentru anul 2022. Dacă fac, la preţurile actuale, o producţie de peste 5,2-5,3 tone la hectar, putem vorbi de profitabilitate. Problema este ce facem dacă facem mai puţin. Tocmai de aceea trebuie să ai şi variante de rezervă, cum este, de pildă, o plantaţie de biomasă care să ne mai reducă din riscuri. Din păcate o să urmeze ani în care sunt convins că foarte mulţi fermieri vor intra într-o zonă dificil de ieşit şi sunt convins că vor avea câştig de cauză cei care au investit în primul rând în tehnologie şi în gestionarea apei”, a precizat fermierul.

Pe 19 februarie, Alexander Degianski a început pregătitea terenului pentru semănatul culturilor de primăvară. „Probabil mulți cred că e devreme, dar eu doresc să pierd cât mai puțină apă de acum înainte. Un studiu realizat în Statele Unite ale Americii a evidențiat faptul că te poți aștepta la o producție maximă de porumb atunci când 90% din plante răsar în decurs de maximum 24 de ore. De aceea, neuniformitatea răsăririi este un factor total nedorit în culturile de prășitoare. Nu există o rețetă universală, dar eu aplic întotdeauna în fermă tehnicile și tehnologiile în care cred și aplic mai ales ce am trait.” De altfel, Alexander Degianski mereu zice că el nu dă sfaturi și nici n-are pretenția că știe mai multe decat alți fermieri, ci doar împărtășește celor interesați propria lui experiență.

Atenție la dăunători!

Pe câmpul cu rapiță a făcut zilele trecute tratamente pentru distrugerea adulților de Ceutorhynchus napi - gărgărița tulpinilor de rapiță, pentru ca aceștia să nu ajungă să depună ponta în rapiță. „Este o insectă care abia asteaptă să-și bage botul în tulpinița fragedă a rapiței ce numai și-a reluat vegetația. Devine activă la temperaturi de peste 8-9 °C, iar timp de 20-30 de zile zboară, se hrănește și copulează, după care depune ponta în tulpina rapiței. Ouăle eclozează, devin larve care rod tulpina și distrug planta într-o proporție majoră”, explică Alexander Degianski.  

Prin urmare, trebuie intervenit prompt, fără amânări nejustificate. Anul trecut, își amintește fermierul, o parcelă de 15 ha cu rapiță a fost uitată 5-6 zile față de restul parcelelor, iar producția a fost înjumătățită, sub 2.000 kg/ha, rapița prezentându-se cu tulpini seci, frânte, silicve seci sau cu boabe mici și puține.

Foto: Alexander Degianski și Clubul Fermierilor Români

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Clubul Fermierilor Români își exprimă sprijinul privind repartizarea alocării financiare prognozate în propunerea transmisă de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în luna aprilie către autoritățile de la Bruxelles pentru realizarea de îmbunătățiri funciare la nivel național, ca măsură obligatorie pentru redresarea economiei naționale post COVID-19, se arată într-un comunicat de presă transmis vineri 23 aprilie 2021.

Finanțarea prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a proiectului complex de modernizare și extindere a sistemului pentru o mai bună gestiune a apei la nivel național (inclusiv irigații, desecare) reprezintă o activitate care se încadrează deplin în condițiile stabilite de Comisia Europeană pentru asigurarea și creșterea rezilienței în agricultură, susține Clubul Fermierilor Români. Fapt care este confirmat prin analiza tuturor comunicărilor și clarificărilor făcute de reprezentanți din Direcțiile Generale ale Comisiei Europene și ai unor organizații europene reprezentând interesele fermierilor cu care Clubul cooperează direct, și conform cu scrisoarea comisarului pentru agricultură Janusz Wojciechowski privind rolul major al României în cadrul Uniunii Europene în ceea ce privește aprovizionarea cu materie primă brută.

„În contextul discuțiilor recente privind neeligibilitatea finanțării irigațiilor prin PNRR, reprezentanții de la Bruxelles ai asociațiilor europene cu care suntem în contact au confirmat că solicitările Comisiei Europene sunt pentru transmiterea în procesul de negociere a unor prezentări tehnico-financiare clare privind proiectul de gestiune a apei, dar nu de respingere a unui astfel de proiect, cu impact atȃt de mare asupra rezilienței și relansării economice. Pe baza consultărilor cu fermierii și experții Clubului, am formulat sintetic argumente pentru a justifica necesitatea finanțării prin PNRR a programului privind sistemele de gestiune a apei de importanță strategică pentru agricultură și mediu, precum și elemente de susținere în ceea ce privește contribuția acestui program la creșterea rezilienței fermelor din România și relansarea economică a activității în sectorul agricol și nu numai”, declară Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

În urma scrisorii transmise la începutul lunii februarie de DG Agricultură din cadrul Comisiei Europene către doamna Céline Gauer (coordonator Program de Redresare și Reziliență) și domnul Maarten Verwey (director general al DG Afaceri Economice și Financiare), se evidențiază clar direcțiile care trebuie urmărite în propunerile privind reformele vizate în agricultură: reducerea costurilor de producție pentru fermieri, îmbunătățirea gestionării solului și a calității apei, reducerea utilizării îngrășămintelor, pesticidelor și emisiilor de Gaze cu efect de seră (GES), îmbunătățirea biodiversității și crearea unui mediu mai sănătos.

Îmbunătățirea calității solului, reducerea costurilor de producție pentru fermieri, diminuarea substanțelor chimice utilizate în agricultură și dezvoltarea biodiversității sunt acțiuni care se pot maximiza printr-o reformă care să vizeze gestionarea eficientă a apei prin sisteme de irigații performante, adaptate nevoilor secolului XXI și prin investiții ȋn amenajări hidroameliorative cu rol important în zona de desecare și drenaj.

„În acest sens, considerăm că schimbările climatice tot mai evidente din ultima decadă, lipsa infrastructurii la nivelul îmbunătățirilor funciare și mai ales, criza COVID-19 conduc treptat către o criză alimentară care poate fi combătută prin intermediul unor investiții adecvate în agricultura românească. Agricultorii se confruntă cu provocări specifice mai ales în ceea ce privește infrastructura și dezvoltarea economică a zonelor rurale”, subliniază Florian Ciolacu.

Conform Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului de Instituire a Mecanismului de Redresare și Reziliență, există o definire clară privind recomandările unor investiții care să vizeze sprijinul acordat obiectivelor privind schimbările climatice și a celor de mediu. „În acest sens, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale urmărește prin investiția în infrastructura la nivel național a principalelor canale de irigații oferirea către fermier a posibilității extinderii în cadrul propriei exploatații a unui sistem de alimentare cu apă, imperios necesar pentru îmbunătățirea calității solului, reducerea costurilor de producție pentru fermieri, diminuarea substanțelor chimice utilizate în agricultură și dezvoltarea biodiversității. Acțiunea acestor sisteme de irigații la nivel de fermier va fi condiționată de existența unor senzori care să monitorizeze nivelul de umiditate din sol, astfel încât această practică agricolă să poată fi încadrată în zona de agricultură de precizie, sector intens dezvoltat în restul țărilor membre ale Uniunii Europene”, precizează directorul executiv al Clubului Fermierilor Români.

Cum arată PNRR în alte țări UE

Spania a propus în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență o reformă la nivelul unor direcții strategice, precum: (I) agenda urbană și rurală, lupta împotriva depopulării rurale și dezvoltarea agricolă; (II) infrastructuri și ecosisteme rezistente; etc. Printre cele mai importante ponderi ale acestor investiții se numără infrastructura și ecosisteme rezistente – 12,2 % și agenda urbană și rurală, lupta împotriva depopulării rurale și dezvoltarea agricolă – 16%. Practic, Spania urmărește dezvoltarea economică a țării pornind de la progresul infrastructurii la nivelul spațiului rural pentru a putea oferi materii prime zonei antreprenoriale, cu scopul alinierii economiei la standardele dinaintea crizei COVID-19.

În ceea ce privește Grecia, această țară sudică a Europei vizează în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență cinci piloni importanți, după cum urmează: (I) digitalizare; (II) practici prietenoase cu mediul și zona agricolă și neagricolă; (III) extroversiune; (IV) fuziuni și achiziții pentru scalarea afacerilor; (V) inovație și cercetare. Practic, se urmărește dezvoltarea zonei agricole utilizând practici prietenoase cu mediul, care, prin intermediul digitalizării, să poată dezvolta și afaceri cu caracter neagricol la nivelul spațiului rural. Acest aspect va implica atât zona de cercetare și inovație, cât și scalarea mai multor afaceri din sectorul de procesare a materiei prime și a turismului.

În Germania, una dintre țările cele mai dezvoltate la nivelul spațiului comunitar, situația schimbărilor climatice, a investiției în infrastructură și a tranziției verde au fost considerate de o importanță strategică la nivel național, aspect care se regăsește și în structurarea pilonilor Programului Național de Redresare și Reziliență, după cum urmează: (I) politica climatică și tranziția energetică; (II) digitalizarea economiei și a infrastructurii; (III) digitalizarea educației; (IV) consolidarea incluziunii sociale; (V) consolidarea unui sistem de sănătate rezistent la pandemii; (VI) administrația publică modernă și reducerea barierelor în calea investițiilor. Practic, direcția acestei țări vizează investiții în infrastructura mai multor domenii concomitent, astfel încât depășirea crizei COVID-19 să nu lase urmări economice la nivelul vreunui sector de activitate.

Franța, un alt stat important la nivel european, a structurat Programul Național de Redresare și Reziliență în trei mari direcții: (I) ecologie – 30 miliarde euro; (II) competitivitate – 34 miliarde euro și (III) coeziune – 36 miliarde euro. Se observă că deși deține o infrastructură dezvoltată și adaptată nevoilor secolului XXI la nivelul agriculturii, această țară alocă aproximativ 2/3 din bugetul total al României aferent acestui program de finanțare către sectoare precum infrastructură și mobilitate verde, tehnologie verde, tranziția agricolă către zona ecologică, economie circulară și biodiversitate. „Toate acestea se pot realiza având la bază o infrastructură de îmbunătățiri funciare adecvată, aspect important către care România tinde în viitorul apropiat, prin intermediul acestor finanțări europene”, punctează Florian Ciolacu.

Clubul Fermierilor Români a pus la dispoziția autorităților elemente de analiză a riscului și argumente privind importanța creșterii competitivității agriculturii românești prin modernizarea și extinderea amenajărilor hidroameliorative, care susțin necesitatea, oportunitatea și beneficiile asigurării finanțării în cadrul PNRR a îmbunătățirilor funciare privind sistemele de gestionare a apei din România, pentru a susține agricultura performantă din România: https://cfro.ro/wp-content/uploads/2021/04/2021-04-23-Pozitie-Clubul-Fermierilor-Romani_alocare-financiara-imbunatatiri-funciare-in-PNRR_SENT.pdf.

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, anunță o Strategie Națională a Apei, care se referă la infrastructura de irigații, la infrastructura de desecare-drenaj, la combaterea eroziunii solului, precum și la sistemul antigrindină. Suma necesară pentru această strategie trece de cinci milioane de euro. „Lipsa investițiilor în infrastructura națională de irigații din ultimii ani a condus la efectele dramatice asupra culturilor din acest an”, a declarat Adrian Oros.

Strategia Națională a Apei va cuprinde investiții în reabilitarea a 138 de amenajări de irigații, care deservesc o suprafață de aproximativ 2,4 milioane ha. Valoarea lucrărilor de investiții în infrastructura de irigații este de 3,4 miliarde euro.

De asemenea, prin viitoarea strategie se va investi în reabilitarea a 443 de amenajări de desecare-drenaj, care deservesc o suprafață de 2.838.674 ha, cu o valoare a lucrărilor de investiții de 1,1 miliarde euro. „Investițiile în infrastructura de desecare-drenaj au drept scop prevenirea şi înlăturarea excesului de umiditate de la suprafața terenului şi din sol, în vederea asigurării condiţiilor favorabile de utilizare a terenurilor. Aceste amenajări cuprind lucrări de colectare, de transport şi de evacuare a apei în exces”, a precizat ministrul Agriculturii.

Prin strategia de gestionare a apei vor fi reabilitate 220 de amenajări de combatere a eroziunii solului, care deservesc o suprafață de 500.000 ha, având o valoare estimativă a lucrărilor de 500 de milioane de euro.

În ceea ce privește Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP), se va pune în funcțiune un număr suplimentar de 150 de puncte de lansare, ceea ce va duce la creșterea suprafeței protejate de la 1,5 milioane de hectare la 3,5 milioane de hectare. Termenul de implementare este 2021-2024, cu o valoare totală de 30 de milioane de euro. Totodată, implementarea SNACP prin utilizarea aviației, în conformitate cu prevederile HG 256/2010 privind Aprobarea Programului Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, prin punerea în funcțiune a Unităților de Creștere a Precipitațiilor din Structurile Centrelor Zonale de Coordonare Moldova și Muntenia, cu termen de implementare 2021-2024 și cu o valoare totală de 80 de milioane de euro.