În gospodăriile țărănești de la noi se cresc din ce în ce mai puțini porci. Pare-se că noua lege a porcului vine să complice și mai tare ițele pentru micul crescător, care acum trebuie să-și avizeze gospodăria din punct de vedere sanitar-veterinar, să încheie contracte cu o firmă de ecarisare, cu un medic veterinar, pentru a putea vinde la final porcii pe care-i crește în sistem tradițional.

Situația este confirmată de dr. Narcis Bobic, medic veterinar concesionar în circumscripția Moșnița Nouă din județul Timiș: „Creșterea porcului se află într-un impas foarte mare din cauza legislației. Acea lege celebră a porcului ne-a ajuns practic din urmă. Anul trecut, în luna noiembrie, au fost publicate normele metodologice, care după părerea mea, sunt destul de greu de aplicat în gospodăriile țărănești. Cei care doresc să crească scroafe de la care să obțină purcei, pe care mai apoi să-i vândă pentru a obține un venit în gospodărie, trebuie să se autorizeze sanitar-veterinar. Ei, pentru a se autoriza sunt necesare câteva drumuri la Timișoara, la Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA), la Primăria de care aparțin, la cabinetul medicului veterinar, la o societate de ecarisaj etc. Consider că sunt cîteva lucruri care constituie o piedică pentru oameni, mulți dintre ei ajunși la o anumită vârstă, dar și pentru capacitatea lor de a înțelege aceste cerințe”.

DSVSA, incompetență sau nepăsare?

Pornind de la realitățile noii legi, am ajuns în satul Icloda din comuna Sacoșu Turcesc (Timiș), în gospodăria doamnei Zorița Savu, care, deși nu are o vârstă înaintată, ba a mai lucrat zece ani și în Germania, deci înțelege exact care sunt cerințele legii porcului, se străduie încă din luna noiembrie din 2023 să-și autorizeze ferma de suine. Deși a îndeplinit o serie de condiții, încă este departe de izbăvitoarea autorizație de funcționare. „Anul trecut, în noiembrie, am depus niște acte în vederea autorizării, însă am primit un telefon prin care am fost informată că nu sunt actele în regulă. A trebuit să fac prin notariat o împuternicire, ca soțul să-mi poată transfera codul de exploatație, dar nu înțeleg de ce a fost necesar, că doar nu suntem divorțați, nu a murit, locuim în aceeași casă... Pentru ce mai trebuie transferat codul de exploatație, chiar nu înțeleg?!?”, ne-a povestit Zorița Savu.

Ultimul obstacol este impus chiar de medicul veterinar, care nu dorește să încheie un contract de prestări servicii, în conformitate cu noua lege. „Mi-am făcut toate actele și acum medicul veterinar nu mai vrea să facă un contract cu mine. Între timp scroafele fată și eu umblu cu actele în geantă din stânga-n dreapta. Nu știu dacă are dreptul să refuze încheierea unui contract, pur și simplu m-a informat că are probleme destule și să-mi caut alt medic veterinar, deși evidența animalelor este pe gospodăria de la Icloda.  Ca să-mi găsesc un alt medic veterinar ce să fac, să-mi iau casă în altă parte? Să mut animalele în altă parte, unde medicul veterinar este mai de treabă? Până la urmă nici nu am beneficiat de cine știe ce servicii, în afară de crotaliere și de tratamente pe care le făceam tot eu. De multe ori, medicii erau foarte ocupați și nu mai ajungeau atunci când îi solicitam, sau veneau când nu mai aveam nevoie, pentru că porcul nu așteaptă până își face timp medicul”, adaugă Zorița Savu.

Ceața care a însoțit Legea porcului cu privire la numărul de porci din gospodărie, a făcut ca mulți crescători să-și reducă benevol numărul de porci, pentru a nu intra în conflict cu legea. În această situație s-a aflat și doamna Zorița Savu: „Am sacrificat din cauza faptului că toate zvonurile erau că vine Legea porcului și nu te mai lasă să crești mai mult de cinci porci, așa că am rămas cu cinci scroafe, deși aveam cam zece scroafe gestante, 86 – 90 de purcei am avut anul trecut și i-am dat, ca să scap de ei, că nu știam ce lege vine. Eu aș fi vrut să am toate actele în regulă așa cum cere legea asta, să dorm liniștită noaptea, că pot vinde un purcel și să nu mă trezesc cu poliția la poartă. Am condiții să cresc chiar mai mult de o sută de porci pe an. Avem terenul nostru, 19 hectare, pe care acum le-am dat în arendă, pentru că soțul s-a îmbolnăvit și nu mai poate să-l lucreze, dar cerealele ni le producem singuri, nu ținem porcii prin gunoaie, le oferim o hrană sănătoasă. Când ne-am apucat să creștem porci, am zis că facem ceva benefic pentru familie și pentru cei care vor să mănânce ceva sănătos, nu de la supermarket. Acum, am zis să nu mai ținem porci pentru sacrificat. Am hotărât să creștem scroafe pentru reproducție, pentru că cei care doresc să crească un purcel sau doi pentru consum propriu nu mai au de unde să-i cumpere”.

Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, instituția statului care ar trebui să explice legislația pe înțelesul tuturor și chiar să netezească drumul crescătorilor pe circuitul hârtiilor, pare că mai degrabă încurcă decât ajută, fie din incompetență, fie din nepăsare. „Am avut o discuție la DSVSA, prin octombrie 2023. De acolo mi-au spus cu nu o să pot să-mi vând purceii și să fac ce fac cu ei. Eu am vrut să fac lucrurile legal. Soțul meu a fost foarte bolnav. M-a costat 1.000 de lei o singură fiolă de albumină. I-am spus doamnei de la DSVSA că dacă nu o să am posibilitatea să plătesc medicamentele soțului, o să tai crotaliile porcilor, o să-i vând fără, o să fac pușcărie, iar pe soț îl aduc la DSVSA împreună cu porcii pe care n-am reușit să-i vând, să se spele cu ei pe cap. Chiar am remarcat la Direcția Sanitară Veterinară că sunt foarte multe persoane care dau explicații și habar n-au ce se întâmplă. Mi-a spus, de exemplu, o doamnă de acolo, că dacă nu pot să fac hârtia de mișcare cu medicul veterinar atunci când vând purceii, să o fac cu două trei zile înainte. Păi ce fac dacă actele sunt întocmiote pe purcei pe care clientul nu-i dorește. Vrea alții, nu-i plac porcii pe care i-am ales eu. Ce fac cu hârtiile pe care mi le-a făcut medicul veterinar cu două zile mai repede?, se întreabă, pe bună dreptate, Zorița Savu. Mi-aș dori să mă susțină și pe mine cineva, să mă îndrume, să mă poată ajuta, nu să-mi spună, mai aveți nevoie de hârtia aia, sau aveți hârtia aia dar, totuși nu e bună. Asta te face să renunți. Dar, sunt o fire foarte ambițioasă și nu renunț, chiar dacă ar fi să țin porcii la negru.”

Până la urmă, toate peripețiile prin care a trecut, n-au făcut altceva decât să o ambiționeze să meargă mai departe pe doamna Zorița Savu. Dar, oare câți crescători au determinarea și ambiția ei?

Porcul din gospodăriile țărănești, pe cale de dispariție

Medicul veterinar Narcis Bobic, are îndoieli serioase cu privire la viitorul porcului din micile gospodării țărănești: „Din punctul meu de vedere, având în spate 22 de ani de practică la țară, între crescătorii de animale, chiar nu cred că cineva va mai salva porcul românesc. Una este discursul public al ministrului Agriculturii Florin Barbu, care ne spune că provine dintr-o familie de țărani care a crescut porc în gospodărie și că această activitate nu este în pericol, și alta este realitatea din teren. Începând cu anul 2020, în baza Ordonanței 117 am făcut lunar informări pentru crescătorii de porci, prin care le-am adus la cunoștință care este legislația națională și europeană în această privință. Oamenii au înțeles situația și au început să coopereze foarte bine. Au început să-și anunțe fătările, să putem veni și să identificăm purceii, să-i crotaliem, au început să anunțe vânzările, sau cei care au cumpărat m-au anuțat să vin să-i iau în evidență. Acum, merg în aceeași gospodărie și îi spun omului că-i identific purceii, conform obligațiilor legale, doar că el nu-i mai poate vinde, deoarece nu e autorizat sanitar- veterinar. De aici începe blocajul, pentru că un gospodar care are o scroafă care-i fată 10 - 12 produși pe an, sacrifică pentru consumul familiei doi, trei sau, hai, patru porci, restul îi vinde, să-și asigure niște bănuți din care să trăiască. Or, dacă nu mai poate face acest lucru, mesajul este: domnu` doctor, în situația asta, cred ca pun haina în cui și mă las de această activitate și mă duc și eu la supermarket să cumpăr de acolo.”

În felul acesta, încet-încet, creșterea porcului ca activitate tradițională dispare, astfel că porcul crescut în bătătura țăranului, cu o hrană naturală, într-un an de zile este înlocuit de cel crescut în sistem intensiv, bun de sacrificat în numai patru luni și care, de cele mai multe ori, ajunge pe rafturile supermarketurilor din import.

Cei care se mai încumetă să crească porcul acasă, preferă să o facă la negru, departe de ochii autorităților și, astfel, o activitate economică ce ar putea alimenta cinstit bugetul secătuit al țării, este îngropată cinic și posibil pentru totdeauna de autoritățile statului. Cifrele confirmă. Ele spun că numai în 2023, efectivele de porci din România au scăzut cu aproximativ 500.000 de capete, ajungând la un total de 2,8 milioane, din care ceva mai mult de un milion de porci sunt crescuți în gospodăriile țărănești.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

La ora actuală, rapița semănată de Ștefan Gheorghiță arată foarte bine pe toate cele 67 de hectare înființate cu această cultură în toamna lui 2023. Hibrizii pentru care a optat fermierul brăilean sunt: ES Capello (Lidea), Umberto (KWS), Aviron (LG) și PT315 (Corteva Agriscience).

Fermierul Ștefan Gheorghiță se bucură de cum arată cultura de rapiță de toamnă, la această dată. „Rapița 2024, acum, îmi dă speranțe mari. Am înființat cultura între 5 și 7 septembrie 2023, după grâu. La hibridul Capello am semănat 30 b.g./mp, la 70 cm între rânduri, în sistemul minimum-till (Tiger plus semănat direct). Am dat 130 kg DAP + 100 kg azotat toamna, 200 kg sulfat și încă 100 kg azotat, ambele primăvara. Încă din toamnă am erbicidat cu Nero (FMC), apoi cu Agil (ADAMA). Cultura de rapiță a beneficiat de două udări, irigat 800 mc/ha. Am tratat cu insecticid și urmează repetarea, plus fungicid. Apoi încă un fungicid și ultimul insecticid. Dacă o vrea Dumnezeu, o tratăm cu indiferență până la recoltat”, ne-a zis Ștefan Gheorghiță.

Fermierul din județul Brăila lucrează împreună cu soția, Nina Gheorghiță, o suprafață de 642 de hectare, la Roșiori. 560 de hectare sunt irigate.

Pentru anul agricol 2023 – 2024, structura de culturi arată astfel: 67 ha rapiță, 210 ha grâu, iar în această primăvară vor fi semănate 205 ha cu porumb, 90  ha cu soia și 50 ha cu floarea-soarelui. De asemenea, 9 ha se ocupă cu lucernă, iar pe restul suprafeței mai găsim muștar, mazăre și orzoaică primăvară.

„Lucrăm minimum-till cu Tiger și apoi semănăm direct. La grâu folosim Horsch Pronto, iar rapița și prășitoarele le însămânțăm cu Vaderstad Tempo T8. Fertilizăm de bază cu DAP și apoi uree la prășitoare, sulfat amoniu plus azotat la rapiță și azotat la grâu. Nu depășim normele aprobate prin ghidul de bune practici”, a precizat Ștefan Gheorghiță.

„Covor ovăz primăvară + mazăre primăvară 40/40 kg/ha și rătăcită câte o rapiță. Anul viitor va fi 40/80, dar mulțumiți și anul acesta. Înainte de încorporare.” – Ștefan Gheorghiță

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Campania 2022 de depunere fără penalități a Cererilor unice de plată s-a încheiat. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a primit, în perioada 1 martie - 16 mai, un număr de 778.552 cereri unice de plată pentru o suprafață de 9.902.113 hectare.

Comparativ cu 2021, în anul 2022 se observă că numărul cererilor a scăzut cu 36.739 cereri, în timp ce suprafața agricolă a crescut cu 9.844 ha. Aceste date arată că fermierii sunt tot mai conștienți de importanța comasării terenurilor pentru a crește productivitatea și competitivitatea pe piață.

Campania de primire a cererilor unice de plată continuă timp de 25 de zile, respectiv până la data de 10 iunie 2022 inclusiv, cu aplicarea de penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere.

„Încă o campanie de primire a cererilor unice de plată derulată cu succes. Ca de fiecare dată am fost alături de fermieri pe tot parcusul procesului de depunere, astfel încât aceștia să-și depună cererile corect și la timp pentru a putea beneficia de finanțarea cuvenită. Vreau să-i felicit pe colegii din întreaga țară și pe fermieri deopotrivă și să le mulțumesc pentru mobilizarea exemplară și pentru că au înteles că doar împreună putem contrui o agricultură performantă și durabilă”, a declarat Adrian Pintea, director general APIA.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Sectorul agroalimentar se confruntă de mai bine de doi ani cu crize succesive, plecând de la criza sanitară generată de pandemia de Covid-19, la cea energetică, umanitară și economică. Conflictul ruso-ucrainean va perturba piața cerealelor și întregul sector agroalimentar pe termen mediu și lung. Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), a declarat că Guvernul nu va interveni pe piața cerealelor și nu va restricționa fluxurile comerciale ale României.

„Am văzut deciziile țărilor din regiune cu privire la limitarea exporturilor de cereale și vreau să fie foarte clar: România se bucură de o stabilitate a resurselor interne vitale. Așadar, nu suntem în situația de a introduce momentan limitări în relațiile comerciale. Într-un an bun producem 11 milioane de tone de grâu, iar necesarul nostru de consum intern este de aproximativ 4 milioane”, a precizat Adrian Chesnoiu.

Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) anunță că sprijină poziția oficială exprimată de ministrul Agriculturii. „Prin exporturile sale de produse agricole, țara noastră este un furnizor important intra și extracomunitar de securitate alimentară, un rol pe care și l-a consolidat prin eforturi susținute de-a lungul ultimilor 15 ani. România a avut parte, în 2021, de un an agricol favorabil. În ciuda restricțiilor generate de pandemie, fermierii români s-au mobilizat exemplar și au semănat, îngrijit și strâns recolte bogate: peste 11 milioane tone de grâu și aproape 14 milioane tone de porumb. Dacă va dori să achiziționeze cereale în vederea constituirii de rezerve, statul român ar putea organiza licitații, la care pot participa producătorii agricoli, inclusiv membrii APPR, la prețurile curente ale pieței”, transmite APPR.

La grâu, pentru care consumul anual total este de circa 4,2 - 4,5 milioane de tone, există la acest moment cantități disponibile pentru acoperirea cererii interne până la următoarea recoltă.

În cazul porumbului, fermierii din țara noastră depind în mare măsură de piețele de export, deoarece nu există, la nivel național, suficientă capacitate de procesare, iar consumul intern a fost redus în ultimii ani și pe fondul scăderii efectivelor de animale, îndeosebi în urma focarelor de pestă porcină africană. Din producția anului de piață 2021/2022, se consumă intern aproximativ 7 milioane tone de porumb, prin urmare disponibilul pentru export este substanțial. În mod tradițional, România exportă anual 5 - 7 milioane de tone porumb boabe, din care 50% în UE și 50% către țările din Orientul Mijlociu și Africa.

„Până la sfârșitul anului agricol curent (adică până la 30 iunie), Rusia și Ucraina ar mai fi avut de livrat pe piața globală 11 milioane tone de grâu și 15 milioane tone de porumb. Aceste cantități vor trebui substituite de alte țări producătoare care dispun de resurse de hrană, iar România poate contribui la ameliorarea situației aprovizionând parteneri comerciali care trec printr-o amenințare fără precedent. România trebuie să rămână un partener de încredere în UE, iar orice decizie cu privire la piața liberă intracomunitară trebuie luată având în vedere obligațiile pe care le avem ca membru al UE. Desigur că situația trebuie evaluată continuu, dar precipitațiile căzute în prima parte a lunii martie constituie premisele unui nou an agricol normal. Prețurile mărfurilor agricole au escaladat, dar cel puțin în același ritm au escaladat prețurile la energie, combustibil și alte inputuri agricole. De aceea este esențial ca fermierii să-și poată recupera costurile și să aibă acces la resurse pentru a relua producția în campania agricolă de primăvară. Se impune identificarea soluţiilor robuste la problemele care pot apărea atât pe plan intern, cât şi în context internaţional, inclusiv susţinerea fermierilor pentru a face faţă provocărilor perioadei pe care o traversăm”, susține APPR.

Agricultura românească trebuie să primească finanțare pentru a ține pasul cu celelalte state europene

Adrian Chesnoiu consideră că este obligatoriu să se rediscute la nivel european alocările din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „În timp ce alte state europene au alocări consistente, agricultura României are zero eurocenți prevăzuți în PNRR. La recenta discuție informală cu miniștrii Agriculturii din UE am transmis comisarului european că România are nevoie de fonduri din PNRR. Trebuie să investim masiv în sistemele de irigații, precum și în sistemele antigrindină și de creștere a precipitațiilor, pentru a oferi fermierilor pârghiile necesare obținerii unor producții ridicate. De asemenea, situația globală ne obligă să direcționăm fonduri pentru construirea de depozite și unități de procesare pentru a transforma cât mai mult din materia primă în produse finite. Actualizăm permanent datele pentru punerea în mișcare în timp real a măsurilor guvernamentale astfel încât efectele agresiunii Rusiei asupra Ucrainei să fie diminuate la maximum”, a arătat ministrul Agriculturii.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Clubul Fermierilor Români consideră că țara noastră are nevoie astăzi, mai mult ca oricând, de asigurarea unor politici care să sprijine creșterea valorii adăugate în agricultură prin stimularea cantității de depozitare și procesare a cerealelor și plantelor oleaginoase. Concomitent trebuie realizate investiții de modernizare a infrastructurii principale a sistemelor hidroameliorative, care să permită creșterea competitivității afacerilor agricole românești și îndreptarea deficitului balanței comerciale.

„Spre exemplu, pentru cultura de floarea-soarelui, țara noastră utilizează pentru consumul intern aproximativ 1,2 – 1,3 milioane tone, dintr-un total prognozat la nivelul anului 2021 de 3,3 milioane tone. Această cantitate reprezintă circa 34% din producția Uniunii Europene specifice acestei culturi, realizată la un randament minim de 2,75 tone/ha, în cadrul unei suprafețe însămânțate de 1,2 milioane de hectare”, explică Cezar Gheorghe, consultantul Clubului și expert analist în comerțul cu cereale.

Analistul precizează că, anul acesta, România înregistrează un maxim al producției de floarea-soarelui, raportat la perioada ca membră a spațiului comunitar european, înregistrând astfel o creștere de aproximativ 1,22 milioane tone față de anul 2020. „Lipsa unor unități de procesare la nivel național conduce la vânzarea materiei prime către țări precum Bulgaria (aproximativ 400.000 tone/an), Turcia (aproximativ 400.000 tone/an), Ungaria (aproximativ 220.000 tone/an), țări din Asia sau vestul Europei (Olanda, Franța și Spania). Practic, în acest an agricol, vreo două milioane de tone vor fi exportate la nivel intra-UE și extra-UE”, concluzionează Cezar Gheorghe.

Impactul financiar al acestor exporturi indică o diferență de 535 dolari/tonă (vânzare materie primă), comparativ cu 1.570 dolari/tonă (vânzare produse procesate), cumul realizat din producția de ulei brut (1.200 dolari/tonă) și cantitatea de șrot rezultat (370 dolari/tonă). Prin acest calcul, Clubul Fermierilor Români arată că România ar fi putut genera în acest an, doar la nivelul culturii de floarea-soarelui, o valoare adăugată de 2.070.000.000 dolari, fără a lua în calcul veniturile provenite din zona de industrie conexă (procesarea, activitatea furnizorilor de produse necesare procesării, activitatea producătorilor de mase plastice, logistica și distribuția uleiurilor, distribuția și suportul acordat industriei cărnii prin vânzarea de șrot etc).

Suprafața cultivată cu floarea-soarelui în România reprezintă 27,3% din suprafața totală a Uniunii Europene, aspect care indică încă o dată potențialul de valorificare a acestei materii prime pe plan național. În comparație cu Franța, una dintre țările cu cea mai mare suprafață agricolă la nivel european, care a însămânțat în acest an aproximativ 660.000 ha, România înregistrează unul dintre cele mai bune randamente agricole specifice acestei culturi. Mai mult, anul trecut țara noastră a raportat un deficit important privind producția de floarea-soarelui, respectiv 820 mii de tone față de 2019, aspect care a generat ulterior modificări ale prețurilor aferente principalelor produse agroalimentare și nu numai.

„Acest randament se poate menține sau poate înregistra creșteri anuale doar prin realizarea de investiții în modernizarea infrastructurii principale a sistemelor hidroameliorative, care să permită creșterea competitivității afacerilor agricole românești și îndreptarea deficitului balanței comerciale. Diminuarea producției agricole din ultimii ani, datorată lipsei de precipitații, a condus la realizarea unui randament scăzut a celor mai importante culturi agricole la nivel național. Având în vedere impactul pe care l-a avut în fermele din țara noastră, seceta pedologică din 2020 a evidențiat încă o dată importanța vitală a apei pentru agricultură. Întregul spațiu comunitar beneficiază în mod direct de materia primă oferită de țara noastră, iar o diminuare a acesteia va conduce la o instabilitate a securității alimentare, un aspect extrem de important în această perioadă”, afirmă Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Țări precum Rusia sau Ucraina aplică o politică de protecție a siguranței alimentației interne. Spre exemplu, Ucraina nu rambursează TVA-ul (valoare 20%) la exporturile semințelor de floarea-soarelui, având o mică taxă de export, în timp ce Rusia aplică o taxă de export la nivelul semințelor de floarea-soarelui în valoare de jumătate din costul unei tone, dar nu mai puțin de 320 dolari/tonă. Începând cu 1 septembrie 2021, Rusia va institui o taxă la nivelul uleiului brut de 170 dolari/tonă, aspect care va conduce la lipsa exporturilor în cadrul acestei țări.

„Dezvoltarea unor unități de procesare la nivel național va permite crearea unor locuri de muncă, dezvoltarea industriei conexe ca suport pentru activitatea de bază și care la rândul ei, prin segmentele care o compun, va contribui la generarea de valoare financiară și socială. Clubul Fermierilor Români își manifestă interesul și disponibilitatea de a contribui activ, alături de celelalte părți implicate, la stabilirea acțiunilor și a priorităților care vizează implementarea cu succes a unor politici care să permită dezvoltarea unităților de procesare la nivel național și a proiectelor de îmbunătățiri ecosistemice și funciare la nivel național”, consideră Florian Ciolacu.

România are nevoie de o coordonare care să asigure în mod eficient, responsabil și sustenabil echilibrul între nevoia asigurării securității alimentare a țării și calitatea produselor exportate, respectând în același timp condițiile europene specifice fiecărui produs în parte.

În acest sens, pentru a sprijini fermierii în scopul creșterii valorii adăugate generate de afacerile agricole din România, Clubul Fermierilor Români propune următoarele:

• Stimularea finanțării specifice realizării unor investiții în infrastructura de depozitare;

• Subvenționarea dezvoltării și modernizării unităților de procesare cu scopul creșterii capacității de procesare;

• Oferirea de sprijin cuplat pentru fermieri, în vederea păstrării în țară a materiei prime specifice zonei de procesare;

• Crearea de facilități fiscale pentru activitatea de procesare;

• Ofertarea produselor procesate în piețele tradițional partenere pentru vânzarea materiei prime, concomitent cu identificarea de piețe noi pentru comercializarea produselor finite.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Pe 10 mai 2021 începe colectarea datelor în cadrul Recensământului General Agricol runda 2020. Întreaga operațiune are la bază prevederile Regulamentului 2018/1091 (UE) al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind statisticile agricole integrate, aplicabil în toate statele Uniunii Europene, completate cu legislația națională aprobată pentru acest recensământ.

• Colectarea datelor pentru Recensământul General Agricol - runda 2020 se face în perioada 10 mai – 31 iulie 2021

• Validarea datelor și diseminarea rezultatelor statistice agregate se vor realiza până la finalul lunii martie 2022, urmând ca rezultatele detaliate să fie disponibile în luna decembrie 2022

• Recensământul are ca obiectiv asigurarea datelor statistice pentru fundamentarea și punerea în aplicare a politicilor naționale și europene în domeniul agricol, în concordanță cu Sistemul Statistic European

Activitățile de pregătire și organizare a colectării datelor au fost realizate de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, alături de Institutul Național de Statistică, Ministerul Afacerilor Interne împreună cu structurile teritoriale ale acestora și cu suportul tehnic al Serviciului de Telecomunicații Speciale și au vizat: organizarea activității la nivel central și teritorial, angajarea personalului suplimentar, selecția, recrutarea și angajarea recenzorilor, recenzorilor șefi și coordonatorilor, elaborarea instrumentarului statistic, sectorizarea teritoriului localităților, efectuarea recensământului de probă, asigurarea infrastructurii IT și a aplicațiilor informatice pentru colectarea și prelucrarea datelor, personalizarea materialelor auxiliare și popularizarea recensământului.

Tabletele necesare colectării datelor din teren sunt asigurate de către Serviciul de Telecomunicații Speciale, care găzduiește și sistemele hardware şi software necesare pentru colectarea şi prelucrarea datelor de recensământ, asigurând totodată mecanismele de securitate privind transferul de date şi cel de administrare a resurselor.

În vederea asigurării condițiilor necesare recenzării exploatațiilor agricole, comisiile comunale, orășenești, municipale și ale sectoarelor municipiului București pentru recensământ sub coordonarea comisiilor judeţene și a municipiului Bucureşti pentru recensământ, precum şi secretariatelor tehnice ale acestora au efectuat acțiunea de sectorizare a teritoriului prin împărțirea localităților în sectoare şi secții de recensământ, pe baza  instrucțiunilor și normelor elaborate de Secretariatul Tehnic Central și aprobate de către Comisia Centrală pentru recensământ.

„Prin Recensământul General Agricol se dorește a se realiza o imagine exhaustivă a caracteristicilor structurale ale exploatațiilor agricole, indiferent de mărimea acestora. Datele și informațiile vor fi colectate de la utilizatorii suprafețelor agricole și/sau de la deținătorii de animale conform regulamentelor europene referitoare la agricultură, la nivelul întregii exploatații agricole pentru toate locațiile în care se utilizează suprafețe agricole sau se dețin efective de animale. În anul 2022, când toate datele vor fi prelucrate, vom avea informațiile și datele care vor caracteriza structura agriculturii din România”, explică ministrul Adrian Oros.

Recensământul va asigura date statistice comparabile între statele membre UE pentru o serie de variabile cheie din domeniul agriculturii, precum: numărul de exploataţii agricole, suprafaţa totală a terenurilor utilizate pentru agricultură, efectivele de animale pe specii, persoanele care au desfăşurat activităţi agricole, adăposturile pentru animale şi gestionarea dejecţiilor animaliere, dezvoltarea rurală.

De asemenea, rezultatele obținute vor constitui baza de eșantionare pentru anchetele structurale de tip selectiv din agricultură, în perioada intercenzitară, precum şi pentru efectuarea altor cercetări statistice specifice privind producția vegetală și animală.

„Datele statistice sunt vitale pentru cunoașterea realităților din agricultura românească. Fără acestea nu se vor putea lua cele mai eficiente decizii în viitor”, susține Tudorel Andrei, președintele Institutului Național de Statistică.

În urma activității de sectorizare a teritoriului, prin care s-au stabilit numărul de sectoare și secții de recensământ, au fost recrutați și angajați circa 17.500 de recenzori, 3.700 de recenzori șefi și 42 de coordonatori care vor desfășura activitatea de recenzare în toate unitățile administrativ teritoriale.

„Pe lângă contribuția sa în cadrul Comisiei centrale, Ministerul Afacerilor Interne asigură și coordonarea activității instituțiilor prefectului. Complementar exercitării rolului său de reprezentant al Guvernului pe plan local și de conducător al serviciilor publice deconcentrate, prefectul îndeplinește și sarcinile stabilite prin lege pentru buna desfășurare a recensământului. Printre acestea aș aminti doar constituirea comisiilor județene și a municipiului București, coordonarea verificării și actualizării registrului agricol ori asigurarea comunicării publice, inclusiv prin intermediul site-ului instituției prefectului”, a precizat Irina Alexe, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne. General-locotenent ing. Sorin Bălan, directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale a completat: „STS susține acest recensământ prin asigurarea sistemelor IT&C care ne aduc cu un pas mai aproape de digitalizare, de tehnologiile moderne. Acesta este avantajul pe care azi îl avem spre deosebire de acum un deceniu. Suportul tehnic pus la dispoziție de instituția noastră constă în sisteme și aplicații informatice, mașini virtuale pentru prelucrarea datelor, mecanisme de securitate și conexiuni securizate de date, echipamente mobile distribuite în toată țara, call center pentru sprijinirea activităților și instruirea operatorilor, mecanisme eficiente de management tehnic. Astfel, este asigurat un proces eficient și modern de achiziție și centralizare a unor informații complexe și transmiterea acestora în sistemul informatic central”.

Totodată, în luna aprilie 2021 au avut loc instruiri în mai multe etape cu personalul implicat în colectarea datelor din teritoriu, instruiri făcute de către reprezentanții direcțiilor teritoriale de statistică din fiecare județ și din municipiul București, în colaborare cu cei ai direcțiilor agricole județene și a municipiului București. Modul de desfășurare al instruirilor a fost diferit de la un județ la altul, în funcție de incidența infectărilor cu SARS-CoV-2 la nivel local. Instruirile cu prezență fizică a personalului de recensământ s-au desfășurat cu respectarea legislației în vigoare în contextul pandemic actual.

Datele colectate la recensământ vor fi utilizate exclusiv în scop statistic. Informațiile furnizate de către repondenți vor fi prelucrate respectând confidențialitatea statistică și vor fi diseminate de către Institutul Național de Statistică în conformitate cu legislația națională și europeană în vigoare, fiind imposibilă identificarea directă sau indirectă a persoanelor fizice sau juridice vizate.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Anul acesta, AgroConcept sărbătorește cinci ani de activitate ca importator exclusiv al mărcilor New Holland și Kverneland în România, două mărci istorice a căror tradiție în domeniu însumează nu mai puțin de 270 de ani.

Cu o rețea de 14 centre regionale, 255 de angajați și un vârf al cifrei de afaceri de 90 de milioane de euro, AgroConcept s-a ridicat în scurt timp la nivelul angajamentului ambițios din 2016. În urma a numeroase investiții și datorită fermierilor care au ales să îi fie parteneri, AgroConcept este astăzi un important jucător pe piața utilajelor agricole din țara noastră.

„2020 ne-a ridicat tuturor ștacheta și ne-a determinat să ne depășim multe limite. A fost un an greu nu doar din cauza pandemiei care a bulversat comunitatea de afaceri și a rescris interacțiunea umană, dar și din cauza secetei care a schimbat total planurile multor fermieri și a pus pe hold întregi regiuni agricole. Am reușit, și prin încrederea partenerilor noștri fermieri, să traversăm acest an cu o echipă intactă și cu rezultate care păreau imposibile în martie anul trecut. Ne concetrăm acum pe anul agricol 2021 și ne pregătim, printre altele, de inaugurarea unui nou sediu, al 15-lea în numai cinci ani de la deschidere, într-o locație pe care o vom anunța în curând”, a declarat Jaydeep Singh, CEO al AgroConcept din martie 2020.

Jaydeep Singh este parte din echipa AgroConcept încă din primele zile de activitate și a coordonat inițial dezvoltarea întregii rețele de centre regionale, pentru ca ulterior să supervizeze departamentele de vânzări, marketing și servicii post-vânzare. Numirea sa ca CEO este un pas firesc și deschide o nouă etapă pentru AgroConcept, cea de consolidare, după ritmul alert de dezvoltare pe care compania și l-a impus timp de cinci ani. În acest context, dezvoltarea rețelei de centre regionale a fost kilometrul zero al AgroConcept în momentul semnării acordului cu New Holland.

Cu intenția clară de a aduce constant utilaje moderne și inovatoare în sprijinul fermierilor români, pe lângă New Holland și Kverneland, AgroConcept și-a lărgit constant portofoliul de produse, prin semnarea a 27 de alte parteneriate cu companii reprezentative din industrie, printre care se numără marca italiană de irigații Casella, cât și producători precum Cochet, Olimac, Joskin, Moro Aratri, Oros și Nardi, dar și parteneri financiari ca Deutsche Leasing și BNP Leasing.

„AgroConcept a semnat cu New Holland, Kverneland și cu toate celelalte companii din portofoliu parteneriate de încredere pe termen lung și ne-am asumat responsabilitatea de a le reprezenta în România cu cele mai bune rezultate posibile, în ciuda pandemiei și a contextului economic actual. În 2019 am fost mândri să prezentăm echipa și realizările AgroConcept președintelui mărcii New Holland, Carlo Lambro, venit special pentru acest lucru la sediul nostru din Șindrilița - Afumați, și am fost foarte bucuroși să avem validarea echipei CNHI că suntem pe cea mai bună cale la doar trei ani, pe atunci, de la începerea activității. Continuăm să ne depășim limitele, iar planurile noastre de dezvoltare sunt bazate pe consistență, adaptabilitate și muncă în echipă”, a mai declarat Jaydeep Singh, CEO AgroConcept.

Pentru a întâmpina campania de primăvară și în anticiparea celei de recoltare din mai-iulie, pe pagina de internet a companiei AgroConcept și în centrele regionale din toată țara fermierii găsesc ofertele comerciale active în prezent.

Foto: AgroConcept

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că ultima zi de depunere a cererilor unice de plată este 17 mai 2021, deoarece anul acesta data oficială de închidere a campaniei, 15 mai, pică într-o zi nelucrătoare.

Campania de depunere a cererilor unice de plată aferente anului 2021 a început pe 1 martie, iar până la această dată au fost depuse 5.524 de cereri pentru o suprafață de 48.072 de hectare.

În contextul pandemiei de COVID-19, fermierii își pot înregistra cererile unice de plată în anul 2021 fără a se prezenta la Centrele județene/locale APIA şi/sau la Centrul Municipiului Bucureşti, în perioada 1 martie – 17 mai 2021.

Funcționarii APIA vor contacta fermierii în vederea închiderii electronice a cererii și pentru programarea acestora în vederea semnării cererii și declarațiilor atașate acesteia. APIA atrage atenția ca înainte de semnarea cererii unice de plată sector vegetal și zootehnic, să se verifice încă o dată datele înscrise și documentația depusă.

Reamintim că se completează o singură cerere unică de plată, chiar dacă se utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Piața cerealelor (grâu, porumb, orz, rapiță, floarea-soarelui și soia) la data de 15 februarie 2021, un raport realizat de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe – consultant senior și analist.

GRÂU

Prețurile grâului românesc recolta veche se situează în jurul valorii de 217-220 euro/tonă, livrat în portul Constanța, în condiția CPT. La nivel local, în fermele mici, în paritatea FCA, prețurile au coborât până la 195 euro/tonă. Cotațiile FOB în bazinul Mării Negre rămân la nivelul de 280 USD/tonă, la toți cei trei actori: Rusia, Ucraina și România.

Există o stare de calm generată de patru factori, unul intern și trei externi, care, împreună, conduc către această calmitate, afirmă Cezar Gheorghe. „Lipsa de apetit în achiziție a procesatorilor interni, va fi generată de o autosuficiență în aprovizionare. Acest aspect se va propaga pe parcursul a cel puțin 30 de zile, adică exact consumul necesar al României pentru o lună, circa 200.000 tone. Efectul raportului USDA, care a fost neutru și a compensat creșterea consumului rezidual cu scăderea stocurilor la nivel mondial, bazându-și estimările pe rezervele Chinei și ale Indiei, care, după cum știm din rapoartele trecute, nu pot fi certificate. China deține circa 50% din rezervele mondiale, iar India circa 10%, adică 160.000.000 tone, respectiv 32.000.000 tone. Valul rusesc de vânzări grâu a făcut ca prețul să coboare, în iminența zilei de 15 februarie 2021, dată din care se aplică primul nivel de taxare, cel de 25 euro/tonă. Fermierii ruși vând cât pot de mult, în speranța că mai pot capitaliza din potențialul netaxabil. Destinațiile sunt acoperite pentru moment. Desigur, vorbim despre cele tradiționale din Nordul Africii și Orientul Mijlociu. Acest fapt contribuie în mod direct la un preț mai mic, în contextul în care cererea aproape lipsește”, explică analistul, care notează, de asemenea, existența unor stocuri de grâu la anumiți comercianți, cu volume segmentate între 6.000 și 10.000 tone și 30.000-50.000 tone. „Mulți dintre ei nu au apreciat vârful de preț și au ignorat efectul taxei rusești, de bearish (de scădere a pieței). Exodul vânzărilor generate de panica provocată de legiferarea taxei a condus firesc spre această scădere a pieței. Dacă aplicăm un factor de multiplicare de 18 euro/tonă diferență de piață, ajungem la sume importante care nu au fost marcate ca profit brut.”

În ceea ce privește recolta nouă, aceasta este cotată la nivelul de 895-900 lei/tona de grâu livrat CPT port Constanța, echivalent cu 183,5-184,5 euro/tonă, cu o diferență negativă de 5-7 euro/tonă, în cazul în care nu întrunește condițiile calitative de grâu panificație.

Precipitațiile din toamnă și căderile de zăpadă înaintea sosirii valului de frig conduc spre o evaluare pozitivă a recoltei românești. „După unele surse, sunt însămânțate între 2.070.000 și 2.170.000 de hectare cu grâu. În orice format numeric, dacă primăvara va aduce regimul de ploi care este deja prognozat, cifra totală va depăși 10.000.000 tone de grâu”, punctează Cezar Gheorghe.

PORUMB

Porumbul românesc recolta veche este cotat la 205-207 euro/tonă în CPT Constanța, o indicație precaută, susține specialistul, în lumina ultimului raport USDA. „În condiția de livrare FCA ferme, stocuri de 100-600 de tone, la un preț de 185 euro/tonă este indicația precaută”, arată Cezar Gheorghe.

În ceea ce privește recolta nouă de porumb, indicațiile curente se situează la nivelul de 164-165 euro/tonă, CPT Constanța.

În acest moment, fermierii nu au intenție clară de vânzare. În general, începutul lui martie este un moment în care porumbul se mișcă dinspre ferme înspre cumpărători.

„Ce remarcăm însă pe piața europeană a porumbului este apropierea cifrată la 4 unități (euro) în cotațiile Euronext, între porumb și grâu. Diferența s-a micșorat destul de mult față de ultima noastră observație scrisă. Este, practic, o schimbare în utilizarea cu destinație furaj – în loc de porumb, se utilizează în rețetele de hrănire, grâu furajer”, a specificat consultantul Casei de Trading a Fermierilor.

ORZ

Este de notat o licitație câștigată în ultimele zile la un nivel de 260 USD/tonă, CIF Aqaba, de către Viterra, cu livrare 15-30 august 2021. Ceilalți ofertanți au fost Cargill (263,2 USD/tonă), CHS (262,98 USD/tonă), Bunge (267 USD/tonă) și Ameropa (273 USD/tonă).

„Analizând datele pe un singur importator, diferența între grâu și orz este de doar 10 USD/tonă, ceea ce ne aduce într-o poziție de a putea balansa mai bine ofertele pe care fermierii români le primesc pentru orz, versus grâu. În cifre concrete, vorbim de 8 euro diferență. Prin urmare, în condiția de livrare CPT Constanța, discountul orzului față de grâu, în acest moment, ar trebui să fie de 40 RON/tonă. Desigur, cele 300.000 hectare plantate cu orz în toamnă vor alimenta suficient cererea de export câștigată până acum, dacă vremea nu va mai crea problemele de anul trecut”, precizează analistul.

RAPIȚĂ

Rapița înregistrează creșteri majore, fiind alimentată de cotațiile pentru canola canadiană. „Energia a crescut peste nivelul de 63 USD/ baril în Brent, însă canola canadiană crește și trage în sus rapița europeană, pe fondul lipsei de lichiditate. Cotațiile pentru martie 2021 sunt la nivelul de 730,4 CAD/tonă (dolari canadieni). În plan intern, remarcăm creșterea Premium-ului. De la o cotație de 2-3 euro/tonă față de MATIF august 2021, el se întinde la niveluri de 5-7 euro/tonă, semn clar că piața reacționează și dorește  să păstreze marja brută de profit pe tonă rezultată în urma procesării. Este un efect firesc, fiindcă contractele de furnizare bio-diesel sunt semnate pe o perioadă de 2-3 ani și au o schemă de prețuri pe care nu o poți încălca în calitate de producător de bio-diesel. Portul Constanța rămâne la nivelul de MATIF august 2021, minus 2-3 euro/tonă. Experiențele trăite în ultimul an ne îndeamnă însă la cumpătare. În loc de riscul tentant de a încasa, să zicem, 6 euro/tonă în plus, la un lot de 1.000 tone, e de preferat să rămânem moderați și să vindem doar 500 tone, păstrând opțiunea de vânzare sau de păstrare pentru momentul când marfa există fizic. O diferență de piață de acoperit la rapiță, să spunem de minimum 20-25 euro/tonă, ne poate arunca sub linia verde în bugetul de venituri și cheltuieli din fermă. Și, bineînțeles, recomandarea este de a executa ceea ce semnăm, un semn de maturitate din partea unei piețe care își dorește să revină după un 2020 dezastruos”, arată Cezar Gheorghe.

FLOAREA-SOARELUI

Cotațiile semințelor de floarea-soarelui rămân constante, în jurul nivelului de 455-460 USD/tonă procesatori  și 470 USD/tonă CPT Constanța. „Dezvoltarea pieței este acum încetinită. Un volum consistent de marfă a fost deja semnat și acum piața este relaxată. Prognoza de recoltă (încă neplantată) indică cifre optimiste, dacă vremea va fi favorabilă”, spune consultantul.

SOIA

Pentru recolta 2021, indicația este de 470 USD/tonă CPT procesator, echivalent 1.900 lei/tonă. „În Argentina, prognoza de recoltă a boabelor de soia crește cu 2 milioane de tone în urma precipitațiilor căzute, ajungând astfel la un nivel de 49.000.000 tone. Argentina nu exportă boabele de soia, ci le procesează. Șrotul rezultat ia calea exportului. Brazilia rămâne aproximativ la același nivel de prognoză de recoltă, de 133.800.000 tone de boabe soia, cu o creștere de doar de 100.000 tone. Vânzările de soia din Brazilia au atins deja un nivel de 60%, comparativ cu 40%, februarie anul trecut. Soia braziliană se află însă în întârziere de recoltare, la un nivel de doar 6%, din cauza ploilor”, menționează Cezar Gheorghe.

Pentru raportul complet privind piața cerealelor, din data de 15 februarie 2021, accesați link-ul: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-15-februarie-2021/

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Anul 2021 aduce cu sine o serie de inovații în portofoliile marilor producători de utilaje agricole. Gata să răspundă în cel mai scurt timp nevoilor fermierilor și să găsească cele mai complete soluții pentru problemele cu care aceștia se confruntă, companii precum Fendt, Horsch sau Valtra, investesc permanent în cercetare, testare și inovare. Astfel, produsele dezvoltate sunt, de la an la an, mai fiabile și mai eficiente, cu un grad ridicat de adaptabilitate.

Despre ultimele inovații, pregătite să ajungă în acest an în curțile fermierilor români, aflăm de la specialiști care cunosc în cel mai mic detaliu produsele producătorilor pe care îi reprezintă la noi în țară compania Mewi.

Fendt: gestionare mai facilă a lucrărilor

Fendt și-a îndreptat atenția pe dezvoltarea unor sisteme performante pentru gestionarea cât mai facilă a lucrărilor. Radu Tălpan, brand manager Fendt la Mewi, punctează principalele noutăți ale renumitului producător german.

Seria de tractoare Fendt 200 Vario pentru 2021 se aliniază în rând cu frații mai mari, în ideea în care vor fi disponibile toate cele trei game de echipare disponibile – Power, Profi, Profi+. „În plus față de cele trei variante de echipare, va fi disponibilă pe tractoare tehnologia FendtOne. Astfel, împreună cu noul terminal de 12”, clienții vor putea beneficia de o comunicare mult mai ușoară de tip ”off-board-on board” pentru managementul lucrărilor”, precizează reprezentantul Mewi.

Fendt Seria 300 Vario pentru 2021 aduce pe lângă tehnologia FendtOne, un nou model în gamă, Fendt 314 Vario GEN4, care beneficiază de modul de împărțire a puterii motorului DynamicPower. Cu acest model, seria 300 acoperă o plajă mai mare de putere, de la 113 CP (Fendt 311 Vario) până la 152 CP (Fendt 314 Vario cu DynamicPower). În plus, cu nivelul de echipare Profi+, clienții vor putea beneficia de sistemul de telemetrie FendConnect.

Seria 700 Vario GEN6 aduce pe piață aceeași tehnologie FendOne. În varianta Profi+ tractorul poate fi echipat cu joystick-ul 3L, care poate prelua până la 27 de funcții din managementul tractorului, funcții ISOBUS sau utilizarea încărcătorului frontal.

Pentru 2021 modificările aduse seriei Fendt 1100 Vario MT pot fi observate deja din denumirea tractorului – seria va fi echipată cu mult apreciata cutie Vario. Prin cele patru modele disponibile, gama Fendt 1100 Vario MT se adresează acelorași clienți care se orientează spre lățimi mari de lucru. „Principalul său plus, pe lângă transmiterea puterii la sol, prin șenile, este acum transmisia Vario, care își va face simțită prezența prin corelarea puterii motorului MAN 16,2 l-673 CP (modelul Fendt 1167 Vario MT) cu forța de tracțiune la sol”, arată Radu Tălpan.

Accent pe agricultura viitorului - Horsch

Înainte ca legea să devină mai restrictivă cu tipurile și cantitățile de substanțe chimice folosite în agricultură, cu gândul la protejarea solurilor și a sănătății consumatorului final, producătorul german Horsch aduce pe piață o linie de utilaje cu prelucrare mecanică, echipată cu tehnologie de ultimă generație. Constantin Curcă, reprezentantul Horsch în România, ne-a spus mai multe despre viziunea și proiectele companiei.

Ca noutate, în portofoliul Horsch regăsim produsele din clasa ProfiBio, de tip hibrid. „Termenul de agricultură hibrid, folosit prima dată de Michael Horsch, reprezintă practic agricultura viitorului, care trebuie neapărat să țină cont de factorul climatic. Scopul este folosirea cât mai eficientă a resurselor, în favoarea noastră, regenerarea și reducerea impactului asupra mediului. Agricultura hibrid nu înseamnă să mergem în extreme, ci se vrea o agricultură în care resursele sau factorii de producție să fie folosiți cu responsabilitate. Un exemplu extrem de simplu: o cultură de soia, care necesită foarte multe tratamente, poate avea o evoluție foarte bună prin aplicarea unei lucrări mecanice într-unul din stadiile de dezvoltare. Această lucrare nu se face neapărat în ideea de a economisi din costul substanțelor chimice, ci mai degrabă pentru a face ceva bun pentru plante. Pentru că orice aplicare de erbicide are efecte negative în dezvoltarea ulterioară a plantelor. Ne-am gândit care ar fi neajunsurile în domeniul bio în momentul de față – lățimea mică de lucru și viteza de prelucrare. Practic Horsch a creat niște prășitori clasice, pe care le-a adus în secolul XXI, le-a echipat cu tehnologie de ultimă generație, cu camere de luat vederi, cu sisteme active de păstrare a urmei și de încadrare între rânduri. Astfel, fermierii pot realiza o parte din lucrările de întreținere ale culturilor în acest sistem”, explică reprezentantul Horsch.

Cel mai important utilaj este prășitoarea Horsch Transformer, cu lățimi de lucru de 6, 9 și 12 metri, urmând ca producătorul german să dezvolte și alte lățimi de lucru. „Avem și câteva teste efectuate în România, iar rezultatele sunt îmbucurătoare pentru noi”, punctează Constantin Curcă.

Grebla Horsch Cura este disponibilă în lățimi de lucru de 12 sau 15 m, iar în 2021 urmează să se realizeze câteva prototipuri la 24 m. Utilajul are 6 sau 9 rânduri de organe de lucru, foarte apropiate între ele, care au rolul de a elimina din culturile de bază buruienile în stadii incipiente de dezvoltare. Grație lățimilor mari de lucru, rezultatele sunt vizibile imediat: este eliminată crusta, îngrășămintele de la suprafață vor fi încorporate, rădăcinile sunt acoperite cu puțin pământ.

Horsch Finer este un combinator de primăvară, dar nu numai. „Utilajul, cu care se va putea interveni pentru nivelarea unei arături, este în plin proces de dezvoltare. Are inclusiv funcția de scalpat, necesară în cazul unei culturi nereușite. Unghiul de atac al cuțitelor poate fi reglat pentru a fi mai mult sau mai puțin agresiv. Rădăcinile vor fi retezate, iar restul plantei va rămâne la suprafață pentru a se usca și a permite înființarea unei noi culturi. Produsele din gama ProfiBio pot fi deja comandate în diferite configurații”, precizează Constantin Curcă.

O noutate absolută, cu care Horsch va intra pe piață începând din acest an, sunt mașinile de erbicidat cu o gardă la sol mai mare. „Autopropulsatele Horsch Leeb, variantele VN (Variable Narrow) și VL (Variable Large), se adresează fermierilor mari și foarte mari din România. Vor avea o gardă la sol între 1,60 și 2 metri și o capacitate a bazinului între 5.000  și 8.000 de litri. Desigur, mașinile de erbicidat vor fi echipate cu sistemul de control al rampei, Boom Control, care deja a ajuns la cea de-a treia generație, fiind mai stabil, mai eficient și mai ușor de întreținut”, a specificat reprezentantul Horsch în țara noastră.

De la Valtra, o serie de tractoare complet nouă

Valtra a lansat de curând o serie complet nouă de tractoare, Seria G, prima din generația a 5-a. George Tănase, brand manager Valtra la Mewi, subliniază avantajele sale. „Cu puteri între 100 CP și 145 CP, dezvoltate de motoarele în patru cilindri AGCO Power 4,4 litri, Valtra G se situează între seriile A și N. Tractoarele sunt puternice, dar compacte, ceea ce înseamnă că sunt potrivite pentru efectuarea tuturor lucrărilor dintr-o fermă, fie că este vorba de lucrări de erbicidat, pentru producerea hranei sau cultivarea legumelor”.

Transmisia 24+24 R, cu patru domenii și șase trepte Powershift (comutările din domeniul B în C și din C în D sunt automate) înlesnește exploatarea tractorului. Sunt dotate cu sisteme puternice de prindere frontală și hidraulic, oferă o vizibilitate crescută și un confort sporit la interior, fiind simplu de utilizat. Este un tractor ideal pentru lucrările cu încărcătorul frontal, acesta fiind integrat șasiului. Are, de asemenea, o distribuție bună a greutății. „La fel ca toate tractoarele Valtra, este potrivit și pentru lucrări forestiere. Iar funcțiile și sistemele inteligente cu care este echipat, precum cotiera SmartTouch sau sistemul de telemetrie Valtra Connect, transformă munca într-o plăcere”, conchide George Tănase. 

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – ianuarie 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html