hectare - REVISTA FERMIERULUI

Conform datelor recente furnizate de Observatorul European al Secetei (EDO)1, țările europene au experimentat condiții severe și prelungite de secetă de peste doi ani, afectând semnificativ agricultura din cauza temperaturilor extreme și a lipsei de precipitații. La nivel local, fermierii din România sunt, de asemenea, afectați de acești factori, confruntându-se cu provocări continue în ceea ce privește productivitatea și profitabilitatea culturilor, subliniind necesitatea unor soluții specializate pentru a-i ajuta să prospere.

Având în vedere efectele secetei asupra peisajului agricol al țării noastre, fermierii trebuie să se adapteze și să selecteze culturi care pot prospera în aceste condiții dificile, cum ar fi rapița. Rezistența rapiței la diverse condiții climatice o face o alegere ideală pentru multe regiuni agricole din țară, iar ciclul său de creștere relativ scurt permite fermierilor să utilizeze eficient terenul.

Rapița este foarte profitabilă pentru fermieri. Cu toate acestea, este esențial să se ia în considerare rezistența silicvelor de rapiță la scuturare în timpul recoltării. Alegerea hibrizilor de rapiță potriviți este o decizie importantă pentru fermierii care doresc să își maximizeze potențialul de producție și să minimizeze pierderile din cauza deschiderii silicvelor înainte sau în timpul recoltării.

Corteva Agriscience înlesnește fermierilor accesul la soluții precum hibrizii de rapiță Pioneer®, adaptați la condițiile specifice de sol și climat din regiune. Acești hibrizi sunt apreciați nu doar pentru productivitatea lor ridicată, ci și pentru calitatea superioară a culturii datorită trăsăturilor genetice avansate. Hibrizii de rapiță Pioneer® sunt concepuți pentru a rezista la scuturare, a se adapta la condițiile de secetă și a se stabili rapid în sezonul de creștere.

De pildă, hibrizii de rapiță PT314 și PT315 oferă o eficiență superioară a utilizării azotului, un conținut ridicat de ulei și o rezistență puternică la boli. În plus, hibridul Pioneer® PT303 Sclerotinia Protector este foarte apreciat de fermieri pentru rezistența sa excepțională la Sclerotinia.

Roland Heilman, fermier din Tărian, județul Bihor, lucrează 600 de hectare în cadrul societății sale Mady Speed Int SRL, iar 100 ha le-a avut semănate cu rapiță în toamna anului 2023. Hibridul Pioneer® PT303 Sclerotinia Protector, semănat după o cultură de grâu, a avut un randament de 5.840 kg/ha. „Am început recoltarea la sfârșitul lunii iunie 2024, iar producția a fost excelentă. PT303 este un hibrid remarcabil. Anul trecut am fost norocoși cu ploaia și am plantat 100 de hectare de rapiță, în întregime cu hibrizii Pioneer® PT303 Sclerotinia Protector și PT313”, a arătat Roland Heilman.

Noutatea Pioneer® este hibridul PT312 Sclerotinia Protector, care oferă, de asemenea, beneficii remarcabile, inclusiv rezistență la scuturare, productivitate ridicată, toleranță excelentă la boli, dezvoltare rapidă în toamnă și adaptabilitate pentru semănat târziu.

Prin angajamentul față de inovație și sustenabilitate, fermierii din România pot depăși provocările agricole actuale și viitoare, asigurând un viitor prosper și durabil pentru generațiile următoare. Corteva Agriscience sprijină această misiune oferind acces la cele mai noi și mai eficiente tehnologii, disponibile în catalogul pentru rapiță din 2024. 

1 EDO European Drought Observatory (europa.eu)

 

Articol de: ANDREI CIOCOIU, Category Marketing Manager Semințe Corteva Agriscience România și Republica Moldova

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Cultura mare

În Dobrogea, agricultura avea un an mai prost o dată la 8-9 ani. Astăzi, anii grei s-au înmulțit, un an e secetă extremă, un an moderat și iar un an secetă. Din 2019, agricultorilor dobrogeni le este tot mai dificil să facă față schimbărilor climatice, secetei, arșiței, vânturilor, prețurilor în creștere la input-uri și în cădere liberă la produsele agricole. La Agigea, inginerul Gheorghe Lămureanu face agricultură de jumătate de secol. Lucrează o mie de hectare împreună cu familia. Și cu toate greutățile din ultimii ani, agricultura continuă să fie privită ca afacere de către familia Lămureanu.

Gheorghe Lămureanu: Dacă nu ne vom schimba şi dacă nu ne vom adapta şi dacă nu vom crea condiţii noi faţă de lucrurile pe care le-am învăţat în şcoala generală, în licee, în facultăţi, n-o să avem succes. Se spune că rata de succes a unei culturi e atunci când pregăteşti patul germinativ. Când ari, spre exemplu. Şi chiar anul acesta am întâmpinat această problemă, că am fost obligaţi, de nu ştiu ce norme europene, să nu arăm decât cu două săptămâni înainte de semănatul culturilor de toamnă, astfel că am arat cu un consum de motorină exact ca şi cu U650, adică undeva la 32-33 litri/ha şi am dat de câte două-trei ori cu discul ca să pregătim un pat germinativ pentru viitoarea cultură. Bineînţeles că tot din cauza unor condiţii impuse de agromediu am semănat şi aproape jumătate din culturile de toamnă în lucrări de minimis, adică foarte puţine lucrări, dar după mine n-am făcut o treabă excelentă şi vom vedea doar atunci când vom băga combina. Deocamdată lucrurile stau satisfăcător datorită unei ploi de 100 litri pe care am avut-o în decembrie anul trecut, când de fapt atunci ne-a răsărit şi orzul, şi grâul. În sola unde suntem am dat două irigări de câte 300 metri cubi, o dată pentru răsărire şi o dată pentru dezvoltare, pentru că primii 300 n-au ajuns, nevenind ploaia decât pe 1 decembrie, şi gândiţi-vă că grâul a fost semănat undeva la 20-25 octombrie 2023.

Ce vreau să vă spun este că am avut o vizită a unui grup de academicieni în zonă, care o săptămână au studiat condiţiile agro-climatice din judeţele Constanţa şi Tulcea. Am făcut şi câteva cadre pedologice şi le-am arătat şi lor că anul trecut, deci în vara anului trecut, am semănat 580 de hectare de culturi complementare, adică am aruncat în jur de 600 milioane de lei într-un an în care n-am făcut 600 de milioane după 600 de hectare. De pe cele 580 de hectare n-am reuşit să recoltăm un fir de mazăre sau de muştar sau de rapiţă sau de grâu semănat după recoltatul culturilor de grâu şi de orz din anul precedent.

„Câțiva fermieri ne-am hotărât, pentru anul 2024, dacă se va continua politica aceasta neprietenoasă cu agricultorii, să renunţăm la subvenţia europeană.”

interviu 250 lamureanu 1

Reporter: Aşadar, partea asta cu înverzirea n-are cum să acopere, să spunem, surplusul pe care l‑ar da la hectar Comisia Europeană faţă de pierderile pe care le are un fermier, în condiţiile în care respectă aceste condiţii impuse, care, cred, n-au în spate nici un calcul.

Gheorghe Lămureanu: Nu sunt „Ghiţă Contra” şi sunt de acord, dar atunci când e posibil! Dar când noi n-am avut nici o ploaie din aprilie, de la semănatul florii-soarelui şi a porumbului noi n-am avut nici un aport de ploaie până în decembrie. Deci, în condiţiile acestea am recoltat. Toată floarea-soarelui neirigată a fost întoarsă când ajunsese la 30 cm, porumbul s-a întors sub brazda plugului sau sub disc, deci oamenii n-au recoltat nimic, absolut nimic. Noi venim în luna iulie să semănăm culturi complementare când nu am reuşit să le realizăm nici pe cele din cultura iniţială, în cultura pură? Şi am aruncat sămânţă pe 580 de hectare. Adică, după ce că am lucrat în pierdere, că din o mie de hectare am irigat 400, dar 600 la neirigat, am făcut două tone de grâu la hectar printr-un noroc, credeţi-mă; am făcut 1,5 tone de mazăre, o tonă de muştar, trei tone de orz care a scăpat un pic de stresul secetei, deci cu toate culturile la neirigat am fost în pierdere. Poţi să spui, nu chiar ca în 2020 când n-am recoltat deloc de pe o mie de hectare. Anul trecut le-am recoltat, însă cu producţie care nu ne-a aranjat deloc să putem să reluăm activitatea. După 30 de ani, credeţi-mă că am luat din nou credite pentru producţie, pentru că n-am reuşit să recuperăm banii pe sămânţa pe care am produs-o la irigat decât în noiembrie-decembrie, şi atunci ne-am mai revenit puţin din coşmarul de vară.

Prin urmare, sunt de acord cu măsuri de agromediu, dar noi care oricum cultivăm o sută de hectare pe an de mazăre, oricum cultivăm lucernă, cultivăm culturi proteice, de ce să mai fim obligaţi? Anul trecut am avut 70 de hectare de cultură dublă, aţi văzut silozul pe care l-am produs, şi am şi recoltat 25 de hectare pentru porumb boabe. Deci noi, care totuşi putem iriga o suprafaţă cât de cât, să mai fim obligaţi să mai semănăm? Să aruncăm de fapt de pomană sămânţă pe 580 de hectare? Credeţi-mă, că după un disc greu am distrus o semănătoare de 150.000 de euro, am consumat încă vreo 30 de tone de motorină, credeţi-mă că inclusiv discul acela, am discuit cu fier într-un pământ care se transformase într-un fier-beton. Noaptea când discuiam ieşeau scântei în urma discului. De ce să fim obligaţi atunci când nu e posibil? Când avem condiţii, cu toată dragostea suntem şi noi fermierii alături de măsurile acestea europene, dar când nu sunt condiţii, când la noi n-a plouat deloc din aprilie până în decembrie, de ce să lucrăm să facem nişte lucrări care sunt ca un robinet fără gură? E un nonsens. Foarte mulţi fermieri nu înţeleg asta. Ca dovadă, ne-am strâns câţiva fermieri în decembrie, ne-am hotărât pentru anul 2024, dacă se va continua politica aceasta neprietenoasă cu fermierii, să renunţăm la subvenţia europeană care, să mă ierte Dumnezeu, nu face prea mulţi bani şi foarte multă lume spune: aţi primit ajutoare! Din 130 de euro vreo 16 plătim impozit, ne rămân vreo sută de euro, nici măcar diferenţele la preţuri n-au fost acoperite, pentru că am cumpărat pentru producţia de anul trecut îngrăşământ complex cu 7 lei şi azot cu 5 lei, vă pot arăta facturile, şi noi le-am cumpărat mai prietenos prin cooperativă, dar foarte mulţi le-au luat cu preţ integral şi nu şi-au scos nici sămânţa şi nici îngrăşămintele, d-apoi să mai facă şi profit, să mai semene şi culturi complementare, să mai facă şi cheltuieli în plus, să-şi distrugă şi utilajele agricole.

„Comuna Agigea are în jur de 2.000 de hectare suprafaţă de teren arabil. Cel puţin 200 hectare sunt deja pârloagă. De ce mai vrem altă pârloagă?”

gheorghe lamureanu 1

Reporter: Așadar, ce veți face în continuare, cum v-ați gândit să procedați referitor la toate aceste strategii europene neprietenoase cu agricultura și fermierii? 

Gheorghe Lămureanu: Continuăm activitățile în câmp. Am fertilizat, culturile au pornit în vegetație, dar au nevoie de puțin ajutor. Am redus dozele de îngrășăminte, din sărăcie, dar şi din economie. Pentru că nu mai putem să mai dăm 200-250 kg, pentru că îngrăşământul pe bază de azot costă în jur de 2 lei, complexul în jur de 3 lei. Gândiţi-vă ce ar însemna să dai 300 kg de îngrăşământ complex la semănatul porumbului şi al florii-soarelui. Şi toţi profesorii noştri ne-au învăţat şi ne învaţă şi acum încă, pe generaţia pe care o reprezint, să dăm pământului ce-i luăm. Dacă facem 7-8 tone de grâu la hectar, trebuie să-i dăm mâncare pentru cele 7-8 tone de grâu pe care le-am făcut, adică tot ce am luat pământului, ca să putem reveni la o nouă producţie de 7-8 tone. Referitor la GAEC-uri, 6, 7, 8, comuna Agigea are în jur de 2.000 de hectare suprafaţă de teren arabil. Eu zic că cel puţin 200 hectare sunt deja pârloagă. De ce mai vrem altă pârloagă? O să vă duc să filmaţi să vedeţi câtă pârloagă avem. De ce ne obligă cineva să mai facem şi altă pârloagă? Pentru că, vă spun, măsurile care se iau acum şi Politica Agricolă care se face împotriva marilor ferme şi vă amintesc că şi străinii au ferme mari, şi francezii au ferme de 500-1000 de hectare, sunt şi ferme de 50, 70, 90 de hectare, însă ei fac 8 tone/ha pentru că au peste o mie de litri de apă pe metru pătrat tot timpul anului, şi le au distribuite pe tot timpul anului, nu ca noi în aprilie şi decembrie. Şi asta se întâmplă de vreo 5-6 ani încoace. Generația mea şi generaţia tânără şi cei care fac politică agricolă trebuie să înţeleagă că agrotehnica este o ştiinţă care trebuie aplicată, adică mai popular: trebuie semănat când ai temperatura, trebuie pregătit patul germinativ, trebuie tratat când au crescut buruienile, nu pe teren negru, toate lucrările trebuie făcute în timp optim, cum ziceam noi altădată. Uitaţi că marea majoritate a semănat culturile de mazăre, de fapt absolut toată lumea, pentru că sămânţă de mazăre nu se mai găseşte să tragi cu tunul. Dar nu înțeleg de ce sunt eu obligat la înverzire, că oricum semăn an de an o sută de hectare de mazăre. Nu înţeleg condiţiile acestea.

„99% din fermieri sunt convinşi că irigatul este indispensabil, este absolut necesar, iar la ora asta este indisponibil.”

interviu 250 lamureanu 2

 

Apa, absolut necesară, dar lipsește cu desăvârșire

 

Reporter: Să vorbim un pic de irigații, mai ales că aveți suprafețe de teren la irigat.

Gheorghe Lămureanu: Dacă acum câţiva ani mai erau sceptici care susțineau că irigatul este aşa şi aşa necesar, că se poate trăi şi cu 3-4 tone de grâu la hectar, astăzi, 99% din fermieri sunt convinşi că irigatul este indispensabil, este absolut necesar, iar la ora asta este indisponibil. De ce? Irigaţiile nu le poate face fermierul mic. Noi încercăm, ne luptăm, ne zbatem, unul ca mine sau un fermier simplu se duce şi vrea să facă un proiect şi alţi cinci oameni care n-au irigat în viaţa lor şi n-au lucrat un hectar de pământ trebuie să-i dea aprobarea. Bineînţeles că la început sunt sceptici şi ei. De ce nu avem o politică națională, o strategie pe irigații? Acum fermierii vor să irige, dar nu sunt ajutaţi în niciun fel. Bani sunt, există miliardul ăla şi jumătate pentru infrastructura generală, există destule proiecte europene pe măsurile de cumpărare de aripi, s-a dat voie acum să cumperi şi aripi din bani europeni. A crescut şi suma la 1,5 milioane euro, s-au dat acum şi nişte fonduri suplimentare că s-au modificat preţurile. Sunt bani pentru irigații, însă, în opinia mea, nu există voinţă politică. Oamenii sunt încă încurcaţi. Să cumperi o aripă de ploaie pe fonduri europene şi să iei acordul nu ştiu câtor instituţii ale statului, care neapărat trebuie să stea două-trei luni, nu cumva vreo zi să fie mai devreme termenul, neapărat trebuie să stea acolo…Şi nu poţi să iei acordul de la Mediu, dacă n-ai şi acordul de bune practici şi de bună utilizare a apei de la Apele Române. Cu aprobările acestea noi am mers şi la DSP, şi la DSV, şi la Ministerul Transporturilor. Fraţilor, faceţi voi politica, că sunteţi şcoliţi şi specializaţi pe treaba asta şi ştiţi s-o faceţi. Lăsaţi-ne pe noi să producem, să instalăm echipamentele şi să le exploatăm. Noi vrem, dar dacă  ne opriţi? Am pornit un proiect pe irigații în 2000, atunci am prima finanţare, şi a doua finanţare este din 2019, suntem în 2024 şi încă nu l-am implementat! Mai am un an şi se anulează şi finanţarea.

În judeţul Constanţa mai sunt la ora asta cel puţin 10-15 fermieri cu câte o mie de hectare care nu pot să le modernizeze, să le irige. Şi vă mai spun o dată: nu-i păcat? Facem lucrări de bună calitate la pregătirea terenului, folosim cea mai scumpă şi cea mai bună sămânţă care există în ţara românească, cele mai bune îngrăşăminte, cele mai bune insecticide, cele mai performante fungicide şi să nu-i dai ultima treaptă tehnologică în Dobrogea, la noi, apa!?! Apa este absolut necesară.

interviu 250 lamureanu 3

 

Arătură, dar superficială

 

Reporter: Un subiect mult disputat la ora actuală este legat de lucrările solului. Mai facem arătură ori mergem doar pe no-till, minimum-till?

Gheorghe Lămureanu: Noi am lucrat cu minimum-tillage din 1990. Am semănat culturi în disc în 1990, pentru că aveam toate condiţiile. După recoltat ne-a dat o ploaie, pământul afânat, am dat un disc mai greu sau mai uşor – cum aveam în 1990 – cu tractoarele mici, şi am semănat în felul acesta. Atunci când este posibil, da. Dar când pământul nostru anul trecut, plugurile noastre au între 5-6 tone, erau aruncate din brazdă, discul nici măcar nu zgâria terenul. După ce am dat o irigare am putut să dăm cu discul şi am semănat. Grâul în care suntem acum, este după arătură, după o altă cultură premergătoare, după porumb. Sunt adeptul unei arături neapărat, chiar dacă mai superficiale, nu trebuie neapărat să arăm la 35-40 cm cum ni se cerea odată, dar o arătură de 20-22 cm ca să acopere resturile vegetale, mai ales c-am avut porumb de sămânţă şi a avut o dezvoltare vegetativă puternică. Păi noi n-am făcut încercările astea? Le-am făcut şi au fost ani când am semănat jumătate de culturi într-un disc mai greu, sau în scarificator. Probabil că în judeţ am luat primul scarificator, şi pot să vă confirme colegi de-ai mei că au venit să vadă cum lucram cu scarificatorul care nu exista – asta prin 1996. Deci, sunt adeptul, dar atunci când se poate. Dar când laşi pământul să se facă beton-armat, apoi să încerci să dai cu discul greu, să nu-ţi dea voie nici măcar dezmiriştire să faci – nu înţeleg, credeţi-mă! Şi nu înţeleg cum ne-au putut obliga să aruncăm 60-70 tone de sămânţă pe câmp, şi am făcut o încercare şi le-am arătat distinşilor academicieni: a răsărit doar acolo unde am pus un tambur de irigat, 3.000 metri. Doar acolo a răsărit mazărea şi muştarul pe care le-am pus. În rest, pe 580 de hectare nici un fir! Nu mai vorbesc de tocat şi încorporat din nou în pământ. Dacă vă uitaţi la grâul de alături, el este semănat după ce am avut grâu, după ce am semănat mazăre, după ce am semănat muştar şi n-a răsărit. Am semănat încă o dată cu grâu după un alt disc.

 

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – aprilie 2024
Abonamente, AICI!
Publicat în Interviu

În gospodăriile țărănești de la noi se cresc din ce în ce mai puțini porci. Pare-se că noua lege a porcului vine să complice și mai tare ițele pentru micul crescător, care acum trebuie să-și avizeze gospodăria din punct de vedere sanitar-veterinar, să încheie contracte cu o firmă de ecarisare, cu un medic veterinar, pentru a putea vinde la final porcii pe care-i crește în sistem tradițional.

Situația este confirmată de dr. Narcis Bobic, medic veterinar concesionar în circumscripția Moșnița Nouă din județul Timiș: „Creșterea porcului se află într-un impas foarte mare din cauza legislației. Acea lege celebră a porcului ne-a ajuns practic din urmă. Anul trecut, în luna noiembrie, au fost publicate normele metodologice, care după părerea mea, sunt destul de greu de aplicat în gospodăriile țărănești. Cei care doresc să crească scroafe de la care să obțină purcei, pe care mai apoi să-i vândă pentru a obține un venit în gospodărie, trebuie să se autorizeze sanitar-veterinar. Ei, pentru a se autoriza sunt necesare câteva drumuri la Timișoara, la Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA), la Primăria de care aparțin, la cabinetul medicului veterinar, la o societate de ecarisaj etc. Consider că sunt cîteva lucruri care constituie o piedică pentru oameni, mulți dintre ei ajunși la o anumită vârstă, dar și pentru capacitatea lor de a înțelege aceste cerințe”.

Dr Narcis Bobic

 

DSVSA, incompetență sau nepăsare?

 

Pornind de la realitățile noii legi, am ajuns în satul Icloda din comuna Sacoșu Turcesc (Timiș), în gospodăria doamnei Zorița Savu, care, deși nu are o vârstă înaintată, ba a mai lucrat zece ani și în Germania, deci înțelege exact care sunt cerințele legii porcului, se străduie încă din luna noiembrie din 2023 să-și autorizeze ferma de suine. Deși a îndeplinit o serie de condiții, încă este departe de izbăvitoarea autorizație de funcționare. „Anul trecut, în noiembrie, am depus niște acte în vederea autorizării, însă am primit un telefon prin care am fost informată că nu sunt actele în regulă. A trebuit să fac prin notariat o împuternicire, ca soțul să-mi poată transfera codul de exploatație, dar nu înțeleg de ce a fost necesar, că doar nu suntem divorțați, nu a murit, locuim în aceeași casă... Pentru ce mai trebuie transferat codul de exploatație, chiar nu înțeleg?!?”, ne-a povestit Zorița Savu.

Zorita Savu

Ultimul obstacol este impus chiar de medicul veterinar, care nu dorește să încheie un contract de prestări servicii, în conformitate cu noua lege. „Mi-am făcut toate actele și acum medicul veterinar nu mai vrea să facă un contract cu mine. Între timp scroafele fată și eu umblu cu actele în geantă din stânga-n dreapta. Nu știu dacă are dreptul să refuze încheierea unui contract, pur și simplu m-a informat că are probleme destule și să-mi caut alt medic veterinar, deși evidența animalelor este pe gospodăria de la Icloda.  Ca să-mi găsesc un alt medic veterinar ce să fac, să-mi iau casă în altă parte? Să mut animalele în altă parte, unde medicul veterinar este mai de treabă? Până la urmă nici nu am beneficiat de cine știe ce servicii, în afară de crotaliere și de tratamente pe care le făceam tot eu. De multe ori, medicii erau foarte ocupați și nu mai ajungeau atunci când îi solicitam, sau veneau când nu mai aveam nevoie, pentru că porcul nu așteaptă până își face timp medicul”, adaugă Zorița Savu.

Ceața care a însoțit Legea porcului cu privire la numărul de porci din gospodărie, a făcut ca mulți crescători să-și reducă benevol numărul de porci, pentru a nu intra în conflict cu legea. În această situație s-a aflat și doamna Zorița Savu: „Am sacrificat din cauza faptului că toate zvonurile erau că vine Legea porcului și nu te mai lasă să crești mai mult de cinci porci, așa că am rămas cu cinci scroafe, deși aveam cam zece scroafe gestante, 86 – 90 de purcei am avut anul trecut și i-am dat, ca să scap de ei, că nu știam ce lege vine. Eu aș fi vrut să am toate actele în regulă așa cum cere legea asta, să dorm liniștită noaptea, că pot vinde un purcel și să nu mă trezesc cu poliția la poartă. Am condiții să cresc chiar mai mult de o sută de porci pe an. Avem terenul nostru, 19 hectare, pe care acum le-am dat în arendă, pentru că soțul s-a îmbolnăvit și nu mai poate să-l lucreze, dar cerealele ni le producem singuri, nu ținem porcii prin gunoaie, le oferim o hrană sănătoasă. Când ne-am apucat să creștem porci, am zis că facem ceva benefic pentru familie și pentru cei care vor să mănânce ceva sănătos, nu de la supermarket. Acum, am zis să nu mai ținem porci pentru sacrificat. Am hotărât să creștem scroafe pentru reproducție, pentru că cei care doresc să crească un purcel sau doi pentru consum propriu nu mai au de unde să-i cumpere”.

383090053 1367504097477365 4736289652142812384 n

Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, instituția statului care ar trebui să explice legislația pe înțelesul tuturor și chiar să netezească drumul crescătorilor pe circuitul hârtiilor, pare că mai degrabă încurcă decât ajută, fie din incompetență, fie din nepăsare. „Am avut o discuție la DSVSA, prin octombrie 2023. De acolo mi-au spus cu nu o să pot să-mi vând purceii și să fac ce fac cu ei. Eu am vrut să fac lucrurile legal. Soțul meu a fost foarte bolnav. M-a costat 1.000 de lei o singură fiolă de albumină. I-am spus doamnei de la DSVSA că dacă nu o să am posibilitatea să plătesc medicamentele soțului, o să tai crotaliile porcilor, o să-i vând fără, o să fac pușcărie, iar pe soț îl aduc la DSVSA împreună cu porcii pe care n-am reușit să-i vând, să se spele cu ei pe cap. Chiar am remarcat la Direcția Sanitară Veterinară că sunt foarte multe persoane care dau explicații și habar n-au ce se întâmplă. Mi-a spus, de exemplu, o doamnă de acolo, că dacă nu pot să fac hârtia de mișcare cu medicul veterinar atunci când vând purceii, să o fac cu două trei zile înainte. Păi ce fac dacă actele sunt întocmiote pe purcei pe care clientul nu-i dorește. Vrea alții, nu-i plac porcii pe care i-am ales eu. Ce fac cu hârtiile pe care mi le-a făcut medicul veterinar cu două zile mai repede?, se întreabă, pe bună dreptate, Zorița Savu. Mi-aș dori să mă susțină și pe mine cineva, să mă îndrume, să mă poată ajuta, nu să-mi spună, mai aveți nevoie de hârtia aia, sau aveți hârtia aia dar, totuși nu e bună. Asta te face să renunți. Dar, sunt o fire foarte ambițioasă și nu renunț, chiar dacă ar fi să țin porcii la negru.”

Până la urmă, toate peripețiile prin care a trecut, n-au făcut altceva decât să o ambiționeze să meargă mai departe pe doamna Zorița Savu. Dar, oare câți crescători au determinarea și ambiția ei?

384566680 1370736877154087 1396161630955107942 n

 

Porcul din gospodăriile țărănești, pe cale de dispariție

 

Medicul veterinar Narcis Bobic, are îndoieli serioase cu privire la viitorul porcului din micile gospodării țărănești: „Din punctul meu de vedere, având în spate 22 de ani de practică la țară, între crescătorii de animale, chiar nu cred că cineva va mai salva porcul românesc. Una este discursul public al ministrului Agriculturii Florin Barbu, care ne spune că provine dintr-o familie de țărani care a crescut porc în gospodărie și că această activitate nu este în pericol, și alta este realitatea din teren. Începând cu anul 2020, în baza Ordonanței 117 am făcut lunar informări pentru crescătorii de porci, prin care le-am adus la cunoștință care este legislația națională și europeană în această privință. Oamenii au înțeles situația și au început să coopereze foarte bine. Au început să-și anunțe fătările, să putem veni și să identificăm purceii, să-i crotaliem, au început să anunțe vânzările, sau cei care au cumpărat m-au anuțat să vin să-i iau în evidență. Acum, merg în aceeași gospodărie și îi spun omului că-i identific purceii, conform obligațiilor legale, doar că el nu-i mai poate vinde, deoarece nu e autorizat sanitar- veterinar. De aici începe blocajul, pentru că un gospodar care are o scroafă care-i fată 10 - 12 produși pe an, sacrifică pentru consumul familiei doi, trei sau, hai, patru porci, restul îi vinde, să-și asigure niște bănuți din care să trăiască. Or, dacă nu mai poate face acest lucru, mesajul este: domnu` doctor, în situația asta, cred ca pun haina în cui și mă las de această activitate și mă duc și eu la supermarket să cumpăr de acolo.”

În felul acesta, încet-încet, creșterea porcului ca activitate tradițională dispare, astfel că porcul crescut în bătătura țăranului, cu o hrană naturală, într-un an de zile este înlocuit de cel crescut în sistem intensiv, bun de sacrificat în numai patru luni și care, de cele mai multe ori, ajunge pe rafturile supermarketurilor din import.

Cei care se mai încumetă să crească porcul acasă, preferă să o facă la negru, departe de ochii autorităților și, astfel, o activitate economică ce ar putea alimenta cinstit bugetul secătuit al țării, este îngropată cinic și posibil pentru totdeauna de autoritățile statului. Cifrele confirmă. Ele spun că numai în 2023, efectivele de porci din România au scăzut cu aproximativ 500.000 de capete, ajungând la un total de 2,8 milioane, din care ceva mai mult de un milion de porci sunt crescuți în gospodăriile țărănești.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Zootehnie

La ora actuală, rapița semănată de Ștefan Gheorghiță arată foarte bine pe toate cele 67 de hectare înființate cu această cultură în toamna lui 2023. Hibrizii pentru care a optat fermierul brăilean sunt: ES Capello (Lidea), Umberto (KWS), Aviron (LG) și PT315 (Corteva Agriscience).

Fermierul Ștefan Gheorghiță se bucură de cum arată cultura de rapiță de toamnă, la această dată. „Rapița 2024, acum, îmi dă speranțe mari. Am înființat cultura între 5 și 7 septembrie 2023, după grâu. La hibridul Capello am semănat 30 b.g./mp, la 70 cm între rânduri, în sistemul minimum-till (Tiger plus semănat direct). Am dat 130 kg DAP + 100 kg azotat toamna, 200 kg sulfat și încă 100 kg azotat, ambele primăvara. Încă din toamnă am erbicidat cu Nero (FMC), apoi cu Agil (ADAMA). Cultura de rapiță a beneficiat de două udări, irigat 800 mc/ha. Am tratat cu insecticid și urmează repetarea, plus fungicid. Apoi încă un fungicid și ultimul insecticid. Dacă o vrea Dumnezeu, o tratăm cu indiferență până la recoltat”, ne-a zis Ștefan Gheorghiță.

rapita 2024 gheorghita

Fermierul din județul Brăila lucrează împreună cu soția, Nina Gheorghiță, o suprafață de 642 de hectare, la Roșiori. 560 de hectare sunt irigate.

Pentru anul agricol 2023 – 2024, structura de culturi arată astfel: 67 ha rapiță, 210 ha grâu, iar în această primăvară vor fi semănate 205 ha cu porumb, 90  ha cu soia și 50 ha cu floarea-soarelui. De asemenea, 9 ha se ocupă cu lucernă, iar pe restul suprafeței mai găsim muștar, mazăre și orzoaică primăvară.

„Lucrăm minimum-till cu Tiger și apoi semănăm direct. La grâu folosim Horsch Pronto, iar rapița și prășitoarele le însămânțăm cu Vaderstad Tempo T8. Fertilizăm de bază cu DAP și apoi uree la prășitoare, sulfat amoniu plus azotat la rapiță și azotat la grâu. Nu depășim normele aprobate prin ghidul de bune practici”, a precizat Ștefan Gheorghiță.

stefan g

 

„Covor ovăz primăvară + mazăre primăvară 40/40 kg/ha și rătăcită câte o rapiță. Anul viitor va fi 40/80, dar mulțumiți și anul acesta. Înainte de încorporare.” – Ștefan Gheorghiță

430854080 2686597001515216 7909885527185699095 n

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Cultura mare

Campania 2022 de depunere fără penalități a Cererilor unice de plată s-a încheiat. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a primit, în perioada 1 martie - 16 mai, un număr de 778.552 cereri unice de plată pentru o suprafață de 9.902.113 hectare.

Comparativ cu 2021, în anul 2022 se observă că numărul cererilor a scăzut cu 36.739 cereri, în timp ce suprafața agricolă a crescut cu 9.844 ha. Aceste date arată că fermierii sunt tot mai conștienți de importanța comasării terenurilor pentru a crește productivitatea și competitivitatea pe piață.

Campania de primire a cererilor unice de plată continuă timp de 25 de zile, respectiv până la data de 10 iunie 2022 inclusiv, cu aplicarea de penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere.

„Încă o campanie de primire a cererilor unice de plată derulată cu succes. Ca de fiecare dată am fost alături de fermieri pe tot parcusul procesului de depunere, astfel încât aceștia să-și depună cererile corect și la timp pentru a putea beneficia de finanțarea cuvenită. Vreau să-i felicit pe colegii din întreaga țară și pe fermieri deopotrivă și să le mulțumesc pentru mobilizarea exemplară și pentru că au înteles că doar împreună putem contrui o agricultură performantă și durabilă”, a declarat Adrian Pintea, director general APIA.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Sectorul agroalimentar se confruntă de mai bine de doi ani cu crize succesive, plecând de la criza sanitară generată de pandemia de Covid-19, la cea energetică, umanitară și economică. Conflictul ruso-ucrainean va perturba piața cerealelor și întregul sector agroalimentar pe termen mediu și lung. Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), a declarat că Guvernul nu va interveni pe piața cerealelor și nu va restricționa fluxurile comerciale ale României.

„Am văzut deciziile țărilor din regiune cu privire la limitarea exporturilor de cereale și vreau să fie foarte clar: România se bucură de o stabilitate a resurselor interne vitale. Așadar, nu suntem în situația de a introduce momentan limitări în relațiile comerciale. Într-un an bun producem 11 milioane de tone de grâu, iar necesarul nostru de consum intern este de aproximativ 4 milioane”, a precizat Adrian Chesnoiu.

Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) anunță că sprijină poziția oficială exprimată de ministrul Agriculturii. „Prin exporturile sale de produse agricole, țara noastră este un furnizor important intra și extracomunitar de securitate alimentară, un rol pe care și l-a consolidat prin eforturi susținute de-a lungul ultimilor 15 ani. România a avut parte, în 2021, de un an agricol favorabil. În ciuda restricțiilor generate de pandemie, fermierii români s-au mobilizat exemplar și au semănat, îngrijit și strâns recolte bogate: peste 11 milioane tone de grâu și aproape 14 milioane tone de porumb. Dacă va dori să achiziționeze cereale în vederea constituirii de rezerve, statul român ar putea organiza licitații, la care pot participa producătorii agricoli, inclusiv membrii APPR, la prețurile curente ale pieței”, transmite APPR.

La grâu, pentru care consumul anual total este de circa 4,2 - 4,5 milioane de tone, există la acest moment cantități disponibile pentru acoperirea cererii interne până la următoarea recoltă.

În cazul porumbului, fermierii din țara noastră depind în mare măsură de piețele de export, deoarece nu există, la nivel național, suficientă capacitate de procesare, iar consumul intern a fost redus în ultimii ani și pe fondul scăderii efectivelor de animale, îndeosebi în urma focarelor de pestă porcină africană. Din producția anului de piață 2021/2022, se consumă intern aproximativ 7 milioane tone de porumb, prin urmare disponibilul pentru export este substanțial. În mod tradițional, România exportă anual 5 - 7 milioane de tone porumb boabe, din care 50% în UE și 50% către țările din Orientul Mijlociu și Africa.

„Până la sfârșitul anului agricol curent (adică până la 30 iunie), Rusia și Ucraina ar mai fi avut de livrat pe piața globală 11 milioane tone de grâu și 15 milioane tone de porumb. Aceste cantități vor trebui substituite de alte țări producătoare care dispun de resurse de hrană, iar România poate contribui la ameliorarea situației aprovizionând parteneri comerciali care trec printr-o amenințare fără precedent. România trebuie să rămână un partener de încredere în UE, iar orice decizie cu privire la piața liberă intracomunitară trebuie luată având în vedere obligațiile pe care le avem ca membru al UE. Desigur că situația trebuie evaluată continuu, dar precipitațiile căzute în prima parte a lunii martie constituie premisele unui nou an agricol normal. Prețurile mărfurilor agricole au escaladat, dar cel puțin în același ritm au escaladat prețurile la energie, combustibil și alte inputuri agricole. De aceea este esențial ca fermierii să-și poată recupera costurile și să aibă acces la resurse pentru a relua producția în campania agricolă de primăvară. Se impune identificarea soluţiilor robuste la problemele care pot apărea atât pe plan intern, cât şi în context internaţional, inclusiv susţinerea fermierilor pentru a face faţă provocărilor perioadei pe care o traversăm”, susține APPR.

 

Agricultura românească trebuie să primească finanțare pentru a ține pasul cu celelalte state europene

 

Adrian Chesnoiu consideră că este obligatoriu să se rediscute la nivel european alocările din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „În timp ce alte state europene au alocări consistente, agricultura României are zero eurocenți prevăzuți în PNRR. La recenta discuție informală cu miniștrii Agriculturii din UE am transmis comisarului european că România are nevoie de fonduri din PNRR. Trebuie să investim masiv în sistemele de irigații, precum și în sistemele antigrindină și de creștere a precipitațiilor, pentru a oferi fermierilor pârghiile necesare obținerii unor producții ridicate. De asemenea, situația globală ne obligă să direcționăm fonduri pentru construirea de depozite și unități de procesare pentru a transforma cât mai mult din materia primă în produse finite. Actualizăm permanent datele pentru punerea în mișcare în timp real a măsurilor guvernamentale astfel încât efectele agresiunii Rusiei asupra Ucrainei să fie diminuate la maximum”, a arătat ministrul Agriculturii.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Clubul Fermierilor Români consideră că țara noastră are nevoie astăzi, mai mult ca oricând, de asigurarea unor politici care să sprijine creșterea valorii adăugate în agricultură prin stimularea cantității de depozitare și procesare a cerealelor și plantelor oleaginoase. Concomitent trebuie realizate investiții de modernizare a infrastructurii principale a sistemelor hidroameliorative, care să permită creșterea competitivității afacerilor agricole românești și îndreptarea deficitului balanței comerciale.

„Spre exemplu, pentru cultura de floarea-soarelui, țara noastră utilizează pentru consumul intern aproximativ 1,2 – 1,3 milioane tone, dintr-un total prognozat la nivelul anului 2021 de 3,3 milioane tone. Această cantitate reprezintă circa 34% din producția Uniunii Europene specifice acestei culturi, realizată la un randament minim de 2,75 tone/ha, în cadrul unei suprafețe însămânțate de 1,2 milioane de hectare”, explică Cezar Gheorghe, consultantul Clubului și expert analist în comerțul cu cereale.

Analistul precizează că, anul acesta, România înregistrează un maxim al producției de floarea-soarelui, raportat la perioada ca membră a spațiului comunitar european, înregistrând astfel o creștere de aproximativ 1,22 milioane tone față de anul 2020. „Lipsa unor unități de procesare la nivel național conduce la vânzarea materiei prime către țări precum Bulgaria (aproximativ 400.000 tone/an), Turcia (aproximativ 400.000 tone/an), Ungaria (aproximativ 220.000 tone/an), țări din Asia sau vestul Europei (Olanda, Franța și Spania). Practic, în acest an agricol, vreo două milioane de tone vor fi exportate la nivel intra-UE și extra-UE”, concluzionează Cezar Gheorghe.

Impactul financiar al acestor exporturi indică o diferență de 535 dolari/tonă (vânzare materie primă), comparativ cu 1.570 dolari/tonă (vânzare produse procesate), cumul realizat din producția de ulei brut (1.200 dolari/tonă) și cantitatea de șrot rezultat (370 dolari/tonă). Prin acest calcul, Clubul Fermierilor Români arată că România ar fi putut genera în acest an, doar la nivelul culturii de floarea-soarelui, o valoare adăugată de 2.070.000.000 dolari, fără a lua în calcul veniturile provenite din zona de industrie conexă (procesarea, activitatea furnizorilor de produse necesare procesării, activitatea producătorilor de mase plastice, logistica și distribuția uleiurilor, distribuția și suportul acordat industriei cărnii prin vânzarea de șrot etc).

Suprafața cultivată cu floarea-soarelui în România reprezintă 27,3% din suprafața totală a Uniunii Europene, aspect care indică încă o dată potențialul de valorificare a acestei materii prime pe plan național. În comparație cu Franța, una dintre țările cu cea mai mare suprafață agricolă la nivel european, care a însămânțat în acest an aproximativ 660.000 ha, România înregistrează unul dintre cele mai bune randamente agricole specifice acestei culturi. Mai mult, anul trecut țara noastră a raportat un deficit important privind producția de floarea-soarelui, respectiv 820 mii de tone față de 2019, aspect care a generat ulterior modificări ale prețurilor aferente principalelor produse agroalimentare și nu numai.

„Acest randament se poate menține sau poate înregistra creșteri anuale doar prin realizarea de investiții în modernizarea infrastructurii principale a sistemelor hidroameliorative, care să permită creșterea competitivității afacerilor agricole românești și îndreptarea deficitului balanței comerciale. Diminuarea producției agricole din ultimii ani, datorată lipsei de precipitații, a condus la realizarea unui randament scăzut a celor mai importante culturi agricole la nivel național. Având în vedere impactul pe care l-a avut în fermele din țara noastră, seceta pedologică din 2020 a evidențiat încă o dată importanța vitală a apei pentru agricultură. Întregul spațiu comunitar beneficiază în mod direct de materia primă oferită de țara noastră, iar o diminuare a acesteia va conduce la o instabilitate a securității alimentare, un aspect extrem de important în această perioadă”, afirmă Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Țări precum Rusia sau Ucraina aplică o politică de protecție a siguranței alimentației interne. Spre exemplu, Ucraina nu rambursează TVA-ul (valoare 20%) la exporturile semințelor de floarea-soarelui, având o mică taxă de export, în timp ce Rusia aplică o taxă de export la nivelul semințelor de floarea-soarelui în valoare de jumătate din costul unei tone, dar nu mai puțin de 320 dolari/tonă. Începând cu 1 septembrie 2021, Rusia va institui o taxă la nivelul uleiului brut de 170 dolari/tonă, aspect care va conduce la lipsa exporturilor în cadrul acestei țări.

„Dezvoltarea unor unități de procesare la nivel național va permite crearea unor locuri de muncă, dezvoltarea industriei conexe ca suport pentru activitatea de bază și care la rândul ei, prin segmentele care o compun, va contribui la generarea de valoare financiară și socială. Clubul Fermierilor Români își manifestă interesul și disponibilitatea de a contribui activ, alături de celelalte părți implicate, la stabilirea acțiunilor și a priorităților care vizează implementarea cu succes a unor politici care să permită dezvoltarea unităților de procesare la nivel național și a proiectelor de îmbunătățiri ecosistemice și funciare la nivel național”, consideră Florian Ciolacu.

România are nevoie de o coordonare care să asigure în mod eficient, responsabil și sustenabil echilibrul între nevoia asigurării securității alimentare a țării și calitatea produselor exportate, respectând în același timp condițiile europene specifice fiecărui produs în parte.

În acest sens, pentru a sprijini fermierii în scopul creșterii valorii adăugate generate de afacerile agricole din România, Clubul Fermierilor Români propune următoarele:

  • Stimularea finanțării specifice realizării unor investiții în infrastructura de depozitare;

  • Subvenționarea dezvoltării și modernizării unităților de procesare cu scopul creșterii capacității de procesare;

  • Oferirea de sprijin cuplat pentru fermieri, în vederea păstrării în țară a materiei prime specifice zonei de procesare;

  • Crearea de facilități fiscale pentru activitatea de procesare;

  • Ofertarea produselor procesate în piețele tradițional partenere pentru vânzarea materiei prime, concomitent cu identificarea de piețe noi pentru comercializarea produselor finite.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Pe 10 mai 2021 începe colectarea datelor în cadrul Recensământului General Agricol runda 2020. Întreaga operațiune are la bază prevederile Regulamentului 2018/1091 (UE) al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind statisticile agricole integrate, aplicabil în toate statele Uniunii Europene, completate cu legislația națională aprobată pentru acest recensământ.

  • Colectarea datelor pentru Recensământul General Agricol - runda 2020 se face în perioada 10 mai – 31 iulie 2021

  • Validarea datelor și diseminarea rezultatelor statistice agregate se vor realiza până la finalul lunii martie 2022, urmând ca rezultatele detaliate să fie disponibile în luna decembrie 2022

  • Recensământul are ca obiectiv asigurarea datelor statistice pentru fundamentarea și punerea în aplicare a politicilor naționale și europene în domeniul agricol, în concordanță cu Sistemul Statistic European

Activitățile de pregătire și organizare a colectării datelor au fost realizate de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, alături de Institutul Național de Statistică, Ministerul Afacerilor Interne împreună cu structurile teritoriale ale acestora și cu suportul tehnic al Serviciului de Telecomunicații Speciale și au vizat: organizarea activității la nivel central și teritorial, angajarea personalului suplimentar, selecția, recrutarea și angajarea recenzorilor, recenzorilor șefi și coordonatorilor, elaborarea instrumentarului statistic, sectorizarea teritoriului localităților, efectuarea recensământului de probă, asigurarea infrastructurii IT și a aplicațiilor informatice pentru colectarea și prelucrarea datelor, personalizarea materialelor auxiliare și popularizarea recensământului.

Tabletele necesare colectării datelor din teren sunt asigurate de către Serviciul de Telecomunicații Speciale, care găzduiește și sistemele hardware şi software necesare pentru colectarea şi prelucrarea datelor de recensământ, asigurând totodată mecanismele de securitate privind transferul de date şi cel de administrare a resurselor.

În vederea asigurării condițiilor necesare recenzării exploatațiilor agricole, comisiile comunale, orășenești, municipale și ale sectoarelor municipiului București pentru recensământ sub coordonarea comisiilor judeţene și a municipiului Bucureşti pentru recensământ, precum şi secretariatelor tehnice ale acestora au efectuat acțiunea de sectorizare a teritoriului prin împărțirea localităților în sectoare şi secții de recensământ, pe baza  instrucțiunilor și normelor elaborate de Secretariatul Tehnic Central și aprobate de către Comisia Centrală pentru recensământ.

„Prin Recensământul General Agricol se dorește a se realiza o imagine exhaustivă a caracteristicilor structurale ale exploatațiilor agricole, indiferent de mărimea acestora. Datele și informațiile vor fi colectate de la utilizatorii suprafețelor agricole și/sau de la deținătorii de animale conform regulamentelor europene referitoare la agricultură, la nivelul întregii exploatații agricole pentru toate locațiile în care se utilizează suprafețe agricole sau se dețin efective de animale. În anul 2022, când toate datele vor fi prelucrate, vom avea informațiile și datele care vor caracteriza structura agriculturii din România”, explică ministrul Adrian Oros.

Recensământul va asigura date statistice comparabile între statele membre UE pentru o serie de variabile cheie din domeniul agriculturii, precum: numărul de exploataţii agricole, suprafaţa totală a terenurilor utilizate pentru agricultură, efectivele de animale pe specii, persoanele care au desfăşurat activităţi agricole, adăposturile pentru animale şi gestionarea dejecţiilor animaliere, dezvoltarea rurală.

De asemenea, rezultatele obținute vor constitui baza de eșantionare pentru anchetele structurale de tip selectiv din agricultură, în perioada intercenzitară, precum şi pentru efectuarea altor cercetări statistice specifice privind producția vegetală și animală.

„Datele statistice sunt vitale pentru cunoașterea realităților din agricultura românească. Fără acestea nu se vor putea lua cele mai eficiente decizii în viitor”, susține Tudorel Andrei, președintele Institutului Național de Statistică.

În urma activității de sectorizare a teritoriului, prin care s-au stabilit numărul de sectoare și secții de recensământ, au fost recrutați și angajați circa 17.500 de recenzori, 3.700 de recenzori șefi și 42 de coordonatori care vor desfășura activitatea de recenzare în toate unitățile administrativ teritoriale.

„Pe lângă contribuția sa în cadrul Comisiei centrale, Ministerul Afacerilor Interne asigură și coordonarea activității instituțiilor prefectului. Complementar exercitării rolului său de reprezentant al Guvernului pe plan local și de conducător al serviciilor publice deconcentrate, prefectul îndeplinește și sarcinile stabilite prin lege pentru buna desfășurare a recensământului. Printre acestea aș aminti doar constituirea comisiilor județene și a municipiului București, coordonarea verificării și actualizării registrului agricol ori asigurarea comunicării publice, inclusiv prin intermediul site-ului instituției prefectului”, a precizat Irina Alexe, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne. General-locotenent ing. Sorin Bălan, directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale a completat: „STS susține acest recensământ prin asigurarea sistemelor IT&C care ne aduc cu un pas mai aproape de digitalizare, de tehnologiile moderne. Acesta este avantajul pe care azi îl avem spre deosebire de acum un deceniu. Suportul tehnic pus la dispoziție de instituția noastră constă în sisteme și aplicații informatice, mașini virtuale pentru prelucrarea datelor, mecanisme de securitate și conexiuni securizate de date, echipamente mobile distribuite în toată țara, call center pentru sprijinirea activităților și instruirea operatorilor, mecanisme eficiente de management tehnic. Astfel, este asigurat un proces eficient și modern de achiziție și centralizare a unor informații complexe și transmiterea acestora în sistemul informatic central”.

Totodată, în luna aprilie 2021 au avut loc instruiri în mai multe etape cu personalul implicat în colectarea datelor din teritoriu, instruiri făcute de către reprezentanții direcțiilor teritoriale de statistică din fiecare județ și din municipiul București, în colaborare cu cei ai direcțiilor agricole județene și a municipiului București. Modul de desfășurare al instruirilor a fost diferit de la un județ la altul, în funcție de incidența infectărilor cu SARS-CoV-2 la nivel local. Instruirile cu prezență fizică a personalului de recensământ s-au desfășurat cu respectarea legislației în vigoare în contextul pandemic actual.

Datele colectate la recensământ vor fi utilizate exclusiv în scop statistic. Informațiile furnizate de către repondenți vor fi prelucrate respectând confidențialitatea statistică și vor fi diseminate de către Institutul Național de Statistică în conformitate cu legislația națională și europeană în vigoare, fiind imposibilă identificarea directă sau indirectă a persoanelor fizice sau juridice vizate.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Comunicate
Marți, 09 Martie 2021 12:51

AgroConcept, 5 ani în România

Anul acesta, AgroConcept sărbătorește cinci ani de activitate ca importator exclusiv al mărcilor New Holland și Kverneland în România, două mărci istorice a căror tradiție în domeniu însumează nu mai puțin de 270 de ani.

Cu o rețea de 14 centre regionale, 255 de angajați și un vârf al cifrei de afaceri de 90 de milioane de euro, AgroConcept s-a ridicat în scurt timp la nivelul angajamentului ambițios din 2016. În urma a numeroase investiții și datorită fermierilor care au ales să îi fie parteneri, AgroConcept este astăzi un important jucător pe piața utilajelor agricole din țara noastră.

„2020 ne-a ridicat tuturor ștacheta și ne-a determinat să ne depășim multe limite. A fost un an greu nu doar din cauza pandemiei care a bulversat comunitatea de afaceri și a rescris interacțiunea umană, dar și din cauza secetei care a schimbat total planurile multor fermieri și a pus pe hold întregi regiuni agricole. Am reușit, și prin încrederea partenerilor noștri fermieri, să traversăm acest an cu o echipă intactă și cu rezultate care păreau imposibile în martie anul trecut. Ne concetrăm acum pe anul agricol 2021 și ne pregătim, printre altele, de inaugurarea unui nou sediu, al 15-lea în numai cinci ani de la deschidere, într-o locație pe care o vom anunța în curând”, a declarat Jaydeep Singh, CEO al AgroConcept din martie 2020.

Jaydeep Singh este parte din echipa AgroConcept încă din primele zile de activitate și a coordonat inițial dezvoltarea întregii rețele de centre regionale, pentru ca ulterior să supervizeze departamentele de vânzări, marketing și servicii post-vânzare. Numirea sa ca CEO este un pas firesc și deschide o nouă etapă pentru AgroConcept, cea de consolidare, după ritmul alert de dezvoltare pe care compania și l-a impus timp de cinci ani. În acest context, dezvoltarea rețelei de centre regionale a fost kilometrul zero al AgroConcept în momentul semnării acordului cu New Holland.

Cu intenția clară de a aduce constant utilaje moderne și inovatoare în sprijinul fermierilor români, pe lângă New Holland și Kverneland, AgroConcept și-a lărgit constant portofoliul de produse, prin semnarea a 27 de alte parteneriate cu companii reprezentative din industrie, printre care se numără marca italiană de irigații Casella, cât și producători precum Cochet, Olimac, Joskin, Moro Aratri, Oros și Nardi, dar și parteneri financiari ca Deutsche Leasing și BNP Leasing.

„AgroConcept a semnat cu New Holland, Kverneland și cu toate celelalte companii din portofoliu parteneriate de încredere pe termen lung și ne-am asumat responsabilitatea de a le reprezenta în România cu cele mai bune rezultate posibile, în ciuda pandemiei și a contextului economic actual. În 2019 am fost mândri să prezentăm echipa și realizările AgroConcept președintelui mărcii New Holland, Carlo Lambro, venit special pentru acest lucru la sediul nostru din Șindrilița - Afumați, și am fost foarte bucuroși să avem validarea echipei CNHI că suntem pe cea mai bună cale la doar trei ani, pe atunci, de la începerea activității. Continuăm să ne depășim limitele, iar planurile noastre de dezvoltare sunt bazate pe consistență, adaptabilitate și muncă în echipă”, a mai declarat Jaydeep Singh, CEO AgroConcept.

Pentru a întâmpina campania de primăvară și în anticiparea celei de recoltare din mai-iulie, pe pagina de internet a companiei AgroConcept și în centrele regionale din toată țara fermierii găsesc ofertele comerciale active în prezent.

Foto: AgroConcept

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Tehnica agricola

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că ultima zi de depunere a cererilor unice de plată este 17 mai 2021, deoarece anul acesta data oficială de închidere a campaniei, 15 mai, pică într-o zi nelucrătoare.

Campania de depunere a cererilor unice de plată aferente anului 2021 a început pe 1 martie, iar până la această dată au fost depuse 5.524 de cereri pentru o suprafață de 48.072 de hectare.

În contextul pandemiei de COVID-19, fermierii își pot înregistra cererile unice de plată în anul 2021 fără a se prezenta la Centrele județene/locale APIA şi/sau la Centrul Municipiului Bucureşti, în perioada 1 martie – 17 mai 2021.

Funcționarii APIA vor contacta fermierii în vederea închiderii electronice a cererii și pentru programarea acestora în vederea semnării cererii și declarațiilor atașate acesteia. APIA atrage atenția ca înainte de semnarea cererii unice de plată sector vegetal și zootehnic, să se verifice încă o dată datele înscrise și documentația depusă.

Reamintim că se completează o singură cerere unică de plată, chiar dacă se utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri
Pagina 1 din 7

newsletter rf

Publicitate

Nuseed Launch MPU RO 300x250

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Corteva

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista