Salonul de vinuri şi turism viticol Revino Bucharest Wine Show, ajuns la a șasea ediție, se desfășoară în perioada 6 – 8 mai 2023, în București, la hotelul Novotel. Evenimentul, așa cum susțin organizatorii (https://revino.ro/ și https://www.crameromania.ro/), este dedicat celor care apreciază vinurile de calitate și caută excelență în produsele și serviciile oferite de crame.
La actuala ediție Revino Bucharest Wine Show vor fi la degustare peste 250 de vinuri premium de la peste 30 de crame din țara noastră, cât și de la producători străini. Degustările de vinuri vor fi completate de o zonă gourmet cu brânzeturi maturate, specialități din carne și de panificație. Aici puteți vedea expozanții: https://wineshow.revino.ro/exhibitors/exhibitors-list/.
Sâmbătă 6 mai și duminică 7 mai, între orele 11.00 și 20.00, iubitorii de vinuri și profesioniștii au posibilitatea să deguste vinuri și să descopere zonele viticole ale țării noastre, dar și să-și plănuiască vizite la crame. Biletele pot fi achiziționate online: https://wineshow.revino.ro/tickets/, sau la intrarea la eveniment. Ziua de luni 8 mai (11.00 – 17.00), este dedicată exclusiv segmentului HoReCa, accesul fiind pe bază de invitație.
„La ediția 2023 a salonului de vinuri şi turism viticol Revino Bucharest Wine Show avem expozanți crame noi, sunt câțiva care au făcut rebranding și își vor lansa noile produse cu noul vizual la această a șasea ediție, avem multe lansări de vinuri. Țin să punctez că povestea vinului românesc o împărtășim online, pe platformele Revino.ro și CrameRomania.ro, iar Revino Bucharest Wine Show este un spectacol anual care reunește zeci de producători de vin și mii de iubitori ai elixirului extras din struguri atent selecționați. Vizitatorii salonului află mai multe despre cramele locale și vinul românesc, dar și cum să viziteze podgoriile”, a declarat Alina Iancu, fondator Revino România și CrameRomania.ro.
La a șasea ediție a salonului de vinuri și turism viiticol Revino Bucharest Wine Show nu vor lipsi masterclass-urile cu accent pe terroir.
Masterclass-ul „Domeniile Panciu - excelența spumantelor vrâncene” are loc sâmbătă 6 mai, de la ora 16.30 și va fi prezentat de oenologul cramei, Sorin Macoviciuc. Se degustă șase dintre vinurile spumante Domeniile Panciu, produse prin toate cele trei metode, vin spumant Blanc de Blancs, vin spumant Cuvee Prestige, vin spumant Blanc de Noirs, vin spumant Rose, vin spumant Roșu, vin spumant Muscat Ottonel. Spumantele vor fi asociate cu o serie de preparate surprinzatoare care să completeze experiența gustativă și să o tranforme într-o adevarată trăire senzorială.
Masterclass-ul „Climate change through Cuvee Uberland” are loc sâmbătă 6 mai, de la ora 13.00, fiind prezentat de somelier Narcis Georgiu. Desfășurat pentru prima dată la București, acest eveniment unic cucerește prin exclusivitatea degustării a șapte vintage-uri de la Cramele Recaș, gama Cuvee Uberland (2009, 2011, 2015, 2017, 2018, 2019 și 2020), extrase din colecția personală a acționarilor, cele mai multe dintre ele nemaifiind disponibile pe piață. Experiența acestei degustări oferă ocazia de a analiza potențialul de evoluție al gamei de vinuri de-a lungul anilor, pus în valoare de specificul climatic al fiecărei recolte în parte, dar și de iscusința vinificatorilor, incluși în topul celor mai buni 100 de la nivel internațional.
„Patima după Matei - terroir de Zorești” este masterclass-ul prezentat de somelierul Vasile Ghimpu, brand ambasador Domeniile Prince Matei, duminică 7 mai, de la ora 14,00. Domeniile Prince Matei înseamnă un terroir ce se întinde pe 80 de hectare în jurul celor două dealuri, Tegăneanu și Zorilor, pe care crește o viță-de-vie bătrână de peste 40 de ani. Patima după Matei este gama single vineyard, alcătuită din cinci vinuri, trei roșii și două albe: Fetească neagră, Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească albă și Fetească regală.
Pentru mai multe detalii accesați link-ul evenimentului: https://wineshow.revino.ro/
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
La 14 decembrie 2020, s-a încheiat procesul de depunere a cererilor de solicitare a ajutorului de stat pentru susținerea activității producătorilor din sectorul vitivinicol, în contextul crizei economice generate de pandemia generată de COVID-19.
Astfel, în baza de date a Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) au fost înregistrate un număr de 913 cereri, cu o suprafață eligibilă la plată de 18.837,36 ha.
Bugetul alocat acestei scheme de sprijin este de 59.500 de mii de lei și se asigură din bugetul Ministerului Agriculturii.
Plata ajutorului de stat se efectuează până la data de 31 decembrie 2020.
Situația detaliată pe fiecare județ
Județ |
Număr cereri depuse |
Suprafața solicitată la plată (ha) |
Alba |
29 |
565,98 |
Argeș |
7 |
113,92 |
Arad |
67 |
870,81 |
București |
57 |
1.814,40 |
Bacău |
6 |
213,32 |
Bihor |
16 |
63,52 |
Bistrița Năsăud |
10 |
164,59 |
Brăila |
2 |
211,00 |
Botoșani |
4 |
26,14 |
Brașov |
1 |
6,33 |
Buzău |
31 |
604,92 |
Cluj |
6 |
256,51 |
Călărași |
3 |
56,81 |
Caraș-Severin |
1 |
15,36 |
Constanța |
36 |
2.124,34 |
Dâmbovița |
1 |
1,55 |
Dolj |
16 |
634,65 |
Galați |
18 |
633,23 |
Giurgiu |
5 |
46,85 |
Hunedoara |
1 |
3,28 |
Ilfov |
5 |
336,85 |
Ialomița |
1 |
200,00 |
Iași |
18 |
734,54 |
Mehedinți |
6 |
239,45 |
Maramureș |
1 |
16,50 |
Mureș |
5 |
160,02 |
Neamț |
1 |
1,77 |
Olt |
4 |
295,62 |
Prahova |
63 |
1.490,78 |
Sibiu |
2 |
21,30 |
Sălaj |
7 |
190,47 |
Satu Mare |
35 |
375,92 |
Suceava |
2 |
120,00 |
Tulcea |
32 |
866,79 |
Timiș |
26 |
866,93 |
Teleorman |
1 |
200,00 |
Vâlcea |
13 |
152,20 |
Vrancea |
361 |
3.670,23 |
Vaslui |
13 |
470,48 |
TOTAL |
913 |
18.837,36 |
Pentru abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
În județul Tulcea, satul Baia, la marginea Deltei Dunării se află Crama Hamangia, între ape, la câteva rânduri de stuf distanță de lacul Golovița și celelalte lagune. O zonă de poveste, în care timpul pare că nu se grăbește. Din păcate, nici autoritățile nu se grăbesc să vină cu măsuri reale de sprijinire a producătorilor din sectorul vitivinicol, care pe lângă secetă sunt afectați acum și de pandemia generată de COVID-19.
Crama Hamangia are 45 de hectare cu viță-de-vie și produce anual până la 300.000 de litri de vin. Investiția îi aparține omului de afaceri tulcean Ion Bălan, cel care exploatează și vreo 2.000 de hectare de teren agricol.
Pandemia a afectat în mod serios întregul segment HoReCa şi implicit pe producătorii de vin din România. Chiar dacă vânzările în online au crescut, întreg sistemul a fost afectat, Ion Bălan fiind unul dintre cei care încă are de suferit. „Pandemia ne-a afectat în acest sector chiar mai tare decât în cultura mare, activitatea de bază. Aveam un sistem, o reţea bine pusă la punct, cu distribuitori în diverse zone ale ţării, cu angajaţi şi cu colaboratori care să sprijine aceste vânzări, listări în diverse locuri. Am întrerupt activitatea sau colaborarea cu entităţile acestea şi vânzările au scăzut mult, rămânând doar cele din magazinele proprii şi din magazinul online. Și dacă se reia activitatea așa cum a fost înainte de apariția noului coronavirus, tot nu vom putea ajunge la volumul de vânzări din anii precedenţi”, se teme investitorul tulcean.
E nevoie de susținere și de la organizațiile de profil
România, crede Ion Bălan, trebuie să ia exemplul altor state, precum Franţa sau Italia, care solicită de la UE compensaţii pentru producătorii vitivinicoli, ca să proceseze sau să distileze cantităţile mari de vin. Mai mult, la viţa-de-vie, în afară de asigurarea care este subvenţionată, alt sprijin nu există. „Am cheltuit bani cu plantația, am investiti mult în modernizarea cramei, am ajuns într-o situaţie lăudabilă sau lăudată şi la nivel naţional şi internaţional, că toată lumea a văzut că România a început să facă vinuri de calitate, şi este mare păcat să se ducă totul pe apa sâmbetei. S-a investit şi în tehnologie foarte mult. În momentul de faţă, vinurile româneşti pot să concureze cu alte vinuri din Uniunea Europeană, din întreaga lume, de fapt. Dar e timpul să existe un sprijin mai consistent, poate nu numai din partea statului”, afirmă proprietarul Cramei Hamangia.
Organizațiile din domeniul vitivinicol trebuie să se implice mai activ și mai coerent. „Avem tot felul de organizații în sector, avem ONIV-ul (Organizația Națională Interprofesională Vitivinicolă), avem PNVV-ul (Patronatul Național al Viei și Vinului), avem ONVPV-ul (Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole). Noi contribuim cu bani la fiecare clasificare a vinurilor, cu clasificarea plantaţiei viticole. Banii ăştia care se strâng sunt folosiţi în alte scopuri decât în promovarea vinului românesc. Este cunoscut şi nici nu trebuie să spun eu cum ne prezentăm la târgurile internaţionale, cu câtă bătaie de joc avem de-a face, ne ducem şi ne facem de ruşine peste tot când avem bani şi putem să facem o promovare a vinului românesc în aşa fel încât sectorul vitivinicol să stea pe picioarele lui, nu cu mâna întinsă la banii statului”, susține Ion Bălan, dându-i exemplu pe producătorii de vin de peste Prut, din Republica Moldova.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Viticultura, ca întreaga agricultură, suferă din cauza secetei prelungite. Totodată, în viticultură au fost probleme mari, anul trecut, cu grindina, în alte podgorii mistreții au făcut prăpăd, anul acesta viticultorilor le-au dat bătăi de cap înghețurile târzii, iar peste toate astea a venit noul coronavirus.
Asociația pentru Promovarea Vinului Românesc (APVR) solicită autorităților măsuri urgente (pe care le publicăm mai jos) pentru combaterea consecințelor pandemiei de COVID-19 asupra cramelor autohtone. La doar câteva săptămâni de la declararea stării de urgență, încasările zilnice ale producătorilor au scăzut sub 50%, odată cu limitarea și oprirea activității operatorilor HoReCa. Cea mai mare parte a personalului cramelor, incluzând agenții de vânzări și cei care dețineau funcții suport, de marketing, a fost trimisă în șomaj tehnic.
Chiar dacă activitățile de distribuție și vânzare au fost limitate direct proporțional cu puterea de cumpărare actuală, există lucrările agricole specifice perioadei în culturile de viță-de-vie, care trebuie duse la bun sfârșit, conform planificării fiecărui producător. Cultura viței-de-vie nu poate aștepta, întrucât o plantație neglijată afectează recolta curentă și produce scăderi calitative pe o durată de până la trei ani.
Prin urmare, în ciuda absenței resurselor financiare, cramele din cadrul APVR se văd nevoite să continue investițiile agricole și înaintează Președinției și Guvernului României o serie de propuneri de măsuri necesare, care să fie puse în aplicare retroactiv, începând cu 26 martie 2020, și până în luna octombrie, după încheierea campaniei de cules. „Asociația pentru Promovarea Vinului Românesc își exprimă public îngrijorarea cu privire la efectele pe care pandemia de coronavirus și starea de urgență declarată pe teritoriul României le au asupra industriei vitivinicole locale. În contextul unei competiții deja acerbe, cu crame din Lumea Nouă și Lumea Veche, care beneficiază de o tradiție mai lungă, premise financiare mai bune și de susținerea statelor pe care le reprezintă, producătorii din România își văd amenințate afacerile. Orice scădere a calității va afecta ecosistemul local și va genera pierderi financiare pe termene scurt și mediu, greu de recuperat. De aceea, rugăm Președinția să urgenteze măsurile care privesc industria vitivinicolă și ne declarăm deschiși comunicării cu instituțiile statului”, a declarat Ana-Rodica Căpățînă, președinte APVR.
Formată din 15 producători, Asociația pentru Promovarea Vinului Românesc aduce împreună crame de top, responsabile pentru peste 60% din valoarea producției de vin premium comercializată în țara noastră. Membrii asociației asigură locuri de muncă pentru peste 1.500 de persoane din mediul rural, precum și o cifră de afaceri anuală, cumulată, de peste o sută de milioane de lei, conform rezultatelor financiare aferente anului 2019.
Ce solicită producătorii
Măsuri cu caracter general:
Măsuri cu caracter specific:
Despre APVR
Asociația pentru Promovarea Vinului Românesc (APVR) este organizația interregională care aduce împreună 15 producători de vin: Alira, Budureasca, Balla Geza, Casa de Vinuri Cotnari, Corcova, Davino, La Salina, Liliac, Oprișor, SERVE, Nachbil, Petro Vaselo, Viile Metamorfosis, Villa Vinèa și Vinarte.
Suprafața totală de viță-de-vie deținută și cultivată de către cramele membre APVR este de 1.261 hectare, iar numărul persoanelor din mediul rural angajate este de 1.500.
Brandurile cramelor din APVR sunt prezente și premiate la unele dintre cele mai apreciate competiții și târguri de profil din lume, dar și în restaurante și magazine recunoscute la nivel internațional.
Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR) lansează conceptul „FĂCUT ÎN ȚARA MEA”, prin care se dorește unirea mediului de afaceri românesc și a consumatorilor sub acest simbol, cu scopul de a vitaliza economia țării. „Este important ca antreprenorii români să își asume rolul de vector al națiunii, consumatorii să aleagă românește, iar statul să gândească și să acționeze în contextul actual în interes național”, a declarat Ovidiu Gheorghe, președinte ACDBR.
Cu ajutorul acestei inițiative, ACDBR vrea să susțină economia țării, a securității alimentare a cetățenilor, în solidaritate cu statul român, pentru a trece peste cea mai mare criză sanitară și economică, globală.
„Este vital ca toți românii să conștientizeze importanța consumului de produse și servicii autohtone, necesitatea câștigării independenței economice a României și acordarea șansei companiilor românești de a rezista acum, de a-și menține angajații și de a trece cu toții cu bine peste această criză. Cu un ton precaut, însă profund ancorat în realitatea globală, venim în fața statului și a românilor cu proiectul „FĂCUT ÎN ȚARA MEA” dorind ca România să conștientizeze faptul că există posibilitatea ca, după încheierea pandemiei, relansarea economică să nu fie imediată, ceea ce va genera o constantă presiune socio-economică asupra tuturor românilor. Anticipăm o competiție acerbă în interiorul Uniunii Europene, dar și pe plan mondial, în dorința naturală de a recupera economic, de a ocupa piețe și de a crește nivelul propriu de trai. Noi, ACDBR, împreună cu voi, întreaga societate românească, ne dorim și credem cu tărie că putem face acest lucru să devină realitate. În acest sens, venim în fața dumneavoastră cu un proiect de viitor, cu un proiect ce își dorește cu toată ființa ca România să își atingă potențialul pe care îl are și să prospere, din nou. Invităm toate asociațiile profesionale, patronale, ale producătorilor, sindicatele și reprezentanții autorităților publice locale și centrale să se alăture acestei inițiative deschise, cu dorința de a schimba din temelii felul în care noi, românii, ne raportăm la conceptul FĂCUT ÎN ȚARA MEA”, a explicat Ovidiu Gheorghe.
Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri reprezintă „distribuția tradițională” a bunurilor de larg consum pe teritoriul României, în sistemul HoReCa și în piața magazinelor de proximitate/retaileri independenți.
Foto: ACDBR